Nigel Cawthorne

VIATAAMOROASAe II4PARATTLOR

ROMANI

Traducere qi note de Gabriel Stoian

Co*fnr

CUPRINS

IntroducereCapitolul 1. ... . . .. .. . .. 18

Capitolul2..... ........44Capitolul3..... ........54Capitolul 4..... ........78Capitolul5..... ........86Capitolul6..... .......110Capitolul7 .... . . .. ... .121Capitolul8..... .......140Capitolul9..... .......151Capito1ul10.... .......158Capitolul1l.... .......170Capitolul I2.... .......186Capitolul l3.... .......199Capitolul 14. ... ...,...2I0Capitolul l5.... .......225Capitolul 16.... .......246Capitolul 17 .. .. ... ... .253Capitolul l8.... .......259Capitolul19... . . .. ... .269Listicronologiciaimpirafilorromani. .....284Bibliografieselectivi ...292

CAPITOLUL I

Era republicii romane, care a durat de la expulzarea luiTarquinius Superbus, in anul509 i.H., pinl in 27 i.H., cind Oc-tavian Augustus a preluat controlul total asupra statului, a re-prezentat extinderea puterii Romei asupra celei mai mari pirlia lumii cunoscute. Aceastd expansiune a fost realizati de armataromani, care a cucerit Peninsula Italici, Cartagina, nordul Afri-cii, Spania, Siria, Macedonia, Grecia, Egiptul qi Galia.

in timp ce mdrgiluia spre locul unei betelii, armata romaniayea in frunte o fati cilare, pe jumitate goal6, care igi expuneasAnii. Era Venus Victrix sau Venus a Victoriei. Aceasti practicidateazd,din Mesopotamia antici gi de la Iqtar, zeifa rizboiului qi

a iubirii. Despre Igtar qi Venus, echivalentul siu roman, se spu-nea cdL pot readuce morfii la viafi - un aspect important pentrucei care erau pe punctul de a-gi risca viafa in lupt6.

Faptul cd erau condugi la luptd de o femeie goali trebuie si fiftcut minuni pentru moralul soldafilor. Femeile tinere gi nepri-hinite sunt acelea care oferi via{i, prin faptul ci ale pot aduce

copii pe lume. Din picate, homosexualitatea era rispdndit[ inrindul soldafllor.

Viafa sexuali a soldafilor romani - qi a duqmanilor lor - a

avut consecinfe istorice uriaqe. A influen{at rezultatul rdzboaie-lor punice dintre Roma gi Cartagina.in216 i.H., dupi ce atra-versat Alpii gi a ocupat aproape toate Italia, Hannibal s-a preg[titsd cucereasci Roma dat in timp ce a iernat la Capua, se spune ci

Viala amoroasd a impdralilor romani 19

solda{ii lui ,,gi-au pierdut birbilia gi curajul in luxul qi destrdbi-luea din acel orag ticilos". Hannibal s-a vizut silit sI se retragi.

Mai tArziu, inl49 i.H., in timp ce armata romani asedia Carta-gina, soldafii iEi petreaceau timpul in compania unui mare numirtle sclavi gi prostituate, atdt birbafi, cdt qi femei. Li se asigurau gi

rlistractii de lux, precum biile fierbin{i cu sclavii biie}i, care re-prezentau ultima modi, astfel c[ nu s-a frcut niciun progres.

ln 147 i.H., cdnd i-a fost incredinfati comanda armatei, Sci-

pio Emilianus s-a debarasat de bdiefi gi de bni. in146 i.H., armatain cadrul cireia a impus disciplina a cucerit Cartagina, a luat insclavie popula{ia gi a distrus complet oraqul. Lec}ia fusese invi-fati. in I23 i.H., s-a introdus o noui lege a armatei, care inter-zicea inrolarea tinerilor sub 17 ani intrucAt, in mod tradilional,pAni atunci acegtia fuseseri incurajafi si se inroleze pentru ca

soldafii mai vArstnici si se poati bucura de plicerile pederastiei.

De aceea, soldatii trebuiau si igi satisfaci poftele cdt erau inpermisie acasi. Potrivit istoricului Tacitus, care a triit in seco-

lul I d.H., Roma era deseori invadati de soldafi care iqi,,slibeaueleopotrivi trupurile gi min{ile, bucurAndu-se de toate plicerileqi de viciile oragului, care nu pot fi menfionate'l

Cu toate acestea, chiar gi cdnd se aflau departe de casi, sol-

datii romani aveau destule ocazii si se bucure de luxul gi vici-ile civilizafiilor mai vechi pe care le cucereau. in anul 54 i.H.,pe cdnd era guvernator al Siriei gi cel de-al treilea membru alprimului triumvirat alituri de Cezar qi Pompei cel Mare, Mar-cus Crassus a declanqat o invazie nefericiti a Parfiei, in est, gi a

lbst invins de Seleucizi, care, triumfbtori, au defilat pe stradi cuobiectele pornografice pe care le jefuiseri din bagajele ofilerilorlui. Capul lui Crassus a fost prezentat lui Orodes, regele Parfiei,in timpul unei reprezentalii teatrale.

Solda{ii romani invingitori se distrau intr-un mod care

ilcum este necunoscut. Acfiunile lor au fost descrise prin verbul

Nrcnr C.twrHonNr

tranzitiv latin irrumare. El descria ceva diferit de felafie sau de

sugerea penisului. Era ceva mai aproape de violul oral. Pentru

birbatul roman onoarea consta in a fi in postura celui care pe-

netreazd - nu avea importanfi daci persoana penetratd era de

sex masculin sau feminin. Agadar, irrumatio era ultima umilirepe care un roman i-o putea provoca unui duqman. Este limpede

ci, inainte de asta, era nevoie de serviciile unui bun dentifran-gibus - spirgitor de dinfi. Atunci cdnd irrumatio nu era pe or-

dinea de zi, solda{ii victoriogi violau femeile gi biie}ii ardtogi

pe care ii giseau. Apoi ii luau cu ei pe cei mai atrigitori. Biie-

fii erau castrafi pentru a-gi pistra tinerefea, iar trupurile le erau

complet depilate.

Romanii nu supuneau niciodati femeile unei asemenea tor-turi. in general, erau tratate cu bldnde{e gi iubire. Chiar cu fe-

meile violate - precum sabinele - romanii se purtau frumos gi

compltimitor. Cel pufin pentru birba{i, cdsitoria prin cucerire

era cea mai cunoscuti modalitate de curtare in lumea anticd.

Sofiile gi alte femei de rang inalt trebuiau si ofere sex oral, deqi

prostituatele se liudau deseori cu priceperea lor in arta felafiei,

iar operele de ari care au supravieluit demonstreaz| cd amanfi-lor le plicea si faci ligurio.

Pentru a menfine sistemul claselor, blrbafii se cisitoreaudeseori cu rude apropiate, chiar gi cu verigoare. De asemenea,

se cisitoreau pentru a obline avantaje politice, insi frumusefea

unei mirese era intotdeauna deosebit de apreciati. in general,

cind existau atAt de multe sclave 9i prostituate, sofia nu trebuia

neapirat si fie priceputl in pat. Rolul ei era de a face copii. insecolul I i.H., scriitorul Lucre{iu a descris deosebirea dintre in-datoririle unei sofii qi acelea ale unei prostituate.

,,$i pozifia sexuali este importanti", scria el. ,,Pentru ci so-

tiile care irniti pozilia animalelor silbatice sau ale patrupede-

lor - adici sinii atdrn6nd, fesele in sus - sunt considerate mai

Viala amoroasd a impdralilor romani 2I

pnrpice pentru concepfie, deoarece simdnfa poate ajunge maik'srrc in locul potrivit."

,,t)ppida tota canem venerantur, nemo Dianam"*, dup6, cumslrunea Iuvenal in Satirele sale.

,,$i nu este deloc nevoie ca soliile sd se miqtdl afirma Lucre-

lirr. ,,Pentru ci femeia se opune qi lupte impotriva insdmin{iriirlitt'ir, in bucuria ei, rispunde la amor cu fesele ei, iar sAnii moi se

rrri;c[ inainte gi inapoi; pentru ci ea indepdrteazd plugul de pe

lrrlzcld gi face ca sdmAnla si nu igi ating[ finta. Femeile ugoare

l;rt irstfel de migciri din motive de ele gtiute, pentru a evita con-r cp[ia si graviditatea, dar gi pentru a face actul mai plicut pentrulrilrbafi, lucru care sigur nu este necesar in cazul sofiilori'

Per amor patria**, cum se mai spune.

I)e asemenea, era un lucru obignuit ca birbafii si ia de sofiilcrrrei mult mai tinere. Tacitus avea aproape20 de an cAnd s-a

tiisitorit cu o fate de 13 ani - potrivit legii romane, fetele se

puteau cisitori la virsta de 12 ani, iar biie{ii la 14 ani, a$a cumiru stat lucrurile gi in Marea Britanie pdni la sfrrqitul secolu-

Itri al XIX-lea. ins6, a$a cum spunea Tacitus, ,,adeviratul romansc cisitorea fbrd si iubeasci gi fbcea amor fbr5. eleganfi sau

lrrr nd-cuviinf6".

Pentru birbatul roman, femeia ideali era o fati atrigi-toare de 16 ani, cu ,,pielea albi precum ceara, cu ochi sclipi-lori, respirafia frumos mirositoare gi pdrul negru sau castaniu

Iucios" - nu blonde sau rogcate - ,,cu corpul zvelt, senzual gi

liumos mirositor gi cu clitorisul ras, care si striluceascd pre-

cum o perlf'. NoIi appropianquare me cum illo novaculla***.

* ,,Orage intregi venereazl cAinii, dar nimeni nu o venereazi pel)iana" (Iuvenal, Satira a 15-a).

** Prin amor, pentru patrie.**x Nu te apropia de mine cu pumnalul.

22 Nrcer, CewruonNn

in secolul al Il-lea i.H., omul de stat Cato cel Bitrdn a avut o

cisitorie reugiti cu o tdndrd - qi nu s-a oprit aici. Potrivit isto-ricului Plutarh, care a trdit in secolul I i.H., ,,Cato avea o consti-tufie atAt de puternici gi sinitoasi, incit putea intre{ine rela{iisexuale cu femei chiar gi cdnd era bdtr6n, astfel ci s-a cisitoritcu o femeie mult mai tAnirl decdt el. Acesta a fost motivul c[-sitoriei lui. Dupd moartea soliei, gi-a cisitorit fiul cu fiica luiPaulus Emilius, sora lui Scipio; iar el obignuia sd faci amor cu o

tAnirS care il vizlta acasd. in secret.

Casa lui Cato era mici, astfel ci nora gi-a dat curAnd seama

ce se petrecea. Fata obignuia si umble prin casd cu multd in-drdzneald, iar fiul lui Cato a devenit gelos. De aceea, Cato a ho-tdrdt si rezolve situafia. Un birbat pe nume Salonius intraserecent in suita lui, iar Cato a intrebat daci igi clsitorise fata.

Acesta a rispuns negativ gi a spus cd nici nu o va mdrita dec6t

dupi ce se va sfitui cu el. ,,Ei bine'i a rispuns Cato, ,,i-am gisitun sof potrivit, doar daci nu are obiec(ii cu privire la v6rsta lui.Alte defecte nu are, dar e foarte betran:

Salonius i-a dat permisiunea lui Cato si ii mirite fata cu per-soana pe care o considera potriviti. Apoi Cato i-a zis ci el iicerea fiica in cisitorie. Potrivit lui Plutarh, Salonius a rimas in-mdrmurit, ,,socotindu-l pe Cato cl depigise vdrsta cisitoriei gi

gindind ci el insugi era mult inferior unui om care fusese consulqi celebrase un triumf", - adici, i se organizase o paradi trium-faln la intrarea in Roma, dupi ce repurtase o victorie mirea{i pe

cimpul de lupti - ,dar cdnd l-a vlz:utpe Cato atAt de dornic, aacceptat oferta cu pl6cerd'. Iar acea cisitorie a fost reugiti.

,,Din acea cisitorie, Cato a avut inci un fiu, care a primit nu-mele de Salonius din partea mamei lui", scria Plutarh.

Cato se pare ci a regretat ci igi luase alti sofie, pentru c5, laun moment dat, a remarcat: ,,Toate celelalte naliuni iqi dominisofiile; noi domnim peste toate na{iunile, dar so}iile noastre

Viala amoroasd a tmpdralilor romani 23

tlomnesc peste noi': Desigur, sofia romani domina in casi qi

era numiti domina - ,,stipAnf' - de citre toati lumea, inclu-siv de sof.

ln antichitate, mireasa trebuia si faci sex cu prietenii sofuluilnainte de cisitorie. Mu\i au repetat cuvintele hiPlaut: ,,Ede-pol nae hic dies pervorsus atque advorsus"*. Ulterior, intr-o pe-

rioadi mai evoluati, primul act sexual trebuia sd' se desf[qoare

ln prezenfa unor martori, in vreme ce prietenii so{ului aruncaurtuci in camera nupliali. insi deseori, dupi ce igi ficea datorialrr noaptea nun{ii, mirele dispirea pentru a avea relafii sexuale

cu alti femeie. Mulier dicit quo vadis**? Probabil.

Nunta era insofiti de cAntece obscene, care il preamireau pe

|'riap, zeul penisului in erecfie. Ceremonia se desfhqura intr-untcmplu al zeului fertilitifi, Mutunus Tutunus. Acesta era repre-

nentatprin statui care aritau penisuri in erecfie, cdteodatd incu-nunate de flori. in ziua nunfii, mirele desfbcea centura miresei,iar ea trebuia sd se aEeze goali pe unul din falusuri. Acest lucrucra dureros daci femeia era incd fecioard; Sfbntul Augustin a re-marcat ci atit clovnilor, cit 9i preofilor, le plicea si exagereze

dimensiunile organului masculin. Chiar daci nu era virgi n6, fa-lusul era foarte rece. Femeile mai in virsti reveneau la zeul falicqi fbceau acelagi lucru pentru a incuraja fecunditatea sau poate

ci o ficeau doar din distracfie.

Cu siguranfd, birbatul nu era virgin cind se cisitorea. Par-

teneri de sex, prostituate sau blrbafi se giseau pretutindeni.Prostituatele, de exemplu, stiteau in nigte celule deschise, ex-

punAndu-se complet goale pentru a incuraja potenfialii cli-enfi; la fel procedau qi bdrbafii care se prostituau. O pl[cu{iatArnati deasupra ugii anunla numele prostituatei - de obicei,

* O,zei, ziua asta a inceput foarte prost 9i nefericit pentru mine. Dinpiesa Menaechmi (Fralii gemeni) dePlafi.

** Femeia se intreabi: incotro?