urban restructuring - deprived areas 05 32.pdf · defini identitatea locului (genius loci), dar şi...

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

229 Section: Social Sciences

URBAN RESTRUCTURING - DEPRIVED AREAS

Daniel-Marcel Oprean-Crașoveanu PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca

Abstract:The site to be analyzed by the present study (Alba Iulia Train Station) represents an area of great interest at local and county level, being well-related to the important areas of the city. The

existence of a large land, minimally exploited and unplanned built, is for the moment a dysfunction of

the city, but also a great opportunity for development in a supra-territorial context. The conversion of the area aims to create a new urban structure, functional and morphological changes, street tram

modifications, and extensive interventions in the infrastructure.

Arrangement of the urban space and the built-up area is determined by a set of unitary actions. The actions undertaken in these urban operations involve complex, varied, and multiple processes such as:

demolition, restoration, modification, extension, renovation and building, related to the creation of

new open public and green spaces, or the modification/execution of the local infrastructure. The

reorganization improves the existing urban state and prevents malfunctions. One factor that is not to be neglected in the choice of subject is that this industrial area is visually and

ecologically contaminating by its appearance, size, or degree of degradation. Another factor was the

tendency to reuse the built-up fund, to support the idea of sustainable development, to define the identity of the place (genius loci), but also to limit the territorial expansion of the localities. Thus, it is

possible to achieve the conversion of the urban mammoths, which in the past hosted hundreds of

people, in profitable areas serving at least the same number of souls.

Because of the complexity, the urban reorganization is initiated and it is required to be coordinated by the local administration. Planning, designing and implementing these actions require significant

managerial, informational and technical support. From an economic point of view, these actions face

and then influence the financial and real estate market mechanisms. Due to the large number of urban actors involved, the arrangement of the built space requires extensive and diverse human and

financial resources that are sustainably achieved. The result of such well-implemented actions

produces effects on a larger area than the space over which it was intervened, providing a lever for the development of an abandoned space, becoming a national or even international interest.

Reusing the built-up area is an opportunity that supports the idea of sustainable development and

contributes to the establishment of our communities. The legal framework for reuse or adaptation of

industrial heritage in Romania is at an early stage, but the care for these areas should be inevitable. Successful examples of such a level can be encounter in highly developed countries, in which the

conversion process allows industrial zones to be redeveloped with successful programs and functions,

with specificity and local features. For the Alba Iulia train station area, the development vision implies a vibrant vivid center,

that combines trades, offices, culture, sports and housing, creating a place with a clearly defined

destination and distinctive feature, where residents can live, work and use space for social interactions. The relationship with the central area of the city and the access through a variety of

transport routes ensures an increased level of mobility, and by expanding the area it becomes a

pedestrian-friendly space.

This new development will also ensure the connections with adjacent neighborhoods, routes through the traffic areas, as well as visual connections related to certain building typologies in the proximity.

The new buildings will help creating or improving the perception or image of the street tram.

Through urban reorganization of the train station area a system of free spaces will be generated interrelated to the need for recreational spaces, offering cultural and sports events to the inhabitants.

Keywords: Reorganization, Territorial Planning, Urban Planning, Conversion, Housing.



Societatea a ajuns la un nivel al dezvoltării în care se conștientizează, din ce în ce mai

mult, importanţa reciclării şi protejării patrimoniului construit. Ansamblurile de clădiri care

alcătuiesc patrimoniul industrial ocupă de foarte multe ori suprafeţe mari de teren, fără

posibilitatea de tranzitare. Multe din aceste zone sunt acum părăsite, lăsate în degradare, fără

nicio perspectivă de viitor.

Aceste zone industriale contaminează vizual şi ecologic atât prin aspect, dimensiune

sau gradul lor de degradare. Ele pot deveni puncte importante de dezvoltare ale urbanului, atât

la nivel local şi județean, cât şi la nivel naţional.

Aceste aspecte deloc plăcute pentru societatea contemporană, dar mai ales pentru

viitorul societății românești au contribuit la alegerea acestei teme pentru lucrarea de

restructurare urbană.

Un factor deloc de neglijat în alegerea subiectului este că această zonă industrială

contaminează vizual şi ecologic prin aspect, dimensiune, grad de degradare. Un alt factor a

fost tendinţa de a refolosi fondul construit, pentru a susţine ideea de dezvoltare durabilă, de a

defini identitatea locului (genius loci), dar şi pentru a limita expansiunea teritorială a

localităților. Astfel, se poate realiza reconversia mamuţilor urbani, care adăposteau, în trecut,

sute de oameni, în zone profitabile care să deservească cel puţin aceluiaşi număr de suflete.

Oportunitatea de a refolosi fondul construit susține ideea de dezvoltare durabilă şi

contribuie la definirea comunităţilor noastre. Cadrul legislativ în ce privește reutilizarea sau

adaptarea patrimoniului industrial este în România într-o fază incipientă, dar grija pentru

aceste zone este inevitabilă. Exemple reuşite de un asemenea nivel, întâlnim în țările puternic

dezvoltate din Europa și din America, procesul de conversie, permiţând refuncționalizarea

zonelor industriale, cu programe şi funcțiuni reuşite, cu specificitate şi caracteristici zonale.

Rem Koolhaas introduce în 1995 în cartea ‖S, M, L, XL‖ un nou concept în teoriile de

arhitectură şi urbanism. Arhitectura, potrivit acestuia, se transformă în urbanism. Tendinţa

actuală în dezvoltarea modernităţii este aceea ca ne conduce spre o mărire ireversibilă a

clădirilor şi a spaţiilor. Arhitectul definește acest concept sub numele de ‖bigness‖, afirmând

totodată că la o scară foarte mare se pierde identitatea locului.

Situl care se doreste a fi analizat in prezentul studiu reprezintă o zonă de mare interes

pe plan local, fiind bine relaționat cu celelalte zone importante ale orașului. Existenţa unui

teren de dimensiuni generoase, valorificat minimal și neplanificat construit, prezintă pentru

moment o disfuncţionalitate a oraşului, dar şi o mare oportunitate de dezvoltare, în context

suprateritorial. Restructurarea și conversia urbană are ca scop realizarea unei noi structuri

urbane prin modificarea unor rapoarte funcţional-morfologice într-un spațiu construit. Această

operaţiune implică modificări funcţionale, ale reţelei stradale şi intervenţii ample în

infrastructură.

”Acest studiu pornește de la premisa regenerării urbane ca unica metodă de

intervenție în țesutul existent al orașului care asigură buna negociere dintre interesul privat

și cel public ducând la o dezvoltare durabilă a orașului.”1

Înainte de a ajunge la Alba Iulia dinspre București, ulterior trecerii podului peste

Mureș și traversării cartierului Partoș, urcând pasarela peste liniile ferate, începe să se

deschidă un nou orizont și deschidere spre oraș, dar și o vedere amplă asupra ansamblului

urban studiat. Acesta îți atrage atenția prin dimensiunea impresionantă, însă datorită stării de

degradare, vederea este departe de a fi una ideală.

În cazul accesului în municipiu, pe ruta feroviară sau cu mijloace de transport rutiere,

zona gării din Alba Iulia atrage toate privirile. Ansamblul poate fi observat și de persoanele

care doresc să meargă pe centura orașului, ocolindu-l, indiferent de direcția de mers a

1 HUDSON Ray, ‖Region and place: rethinking regional development în the context of global environmental

change‖, în Progress în Human geography 31(6)(2007) pag.827-836



acestora, clădirile fiind foarte impunătoare. Accesul la sit printr-o varietate de tipuri de

transport asigură un nivel crescut de mobilitate.

Amenajarea teritoriului

este determinată de un

ansamblu de acțiuni unitare,

care au ca scop studiul

spatțiului/teritoriului bine

delimitat, ameliorând starea

urbană existentă și eliminarea

disfuncționalităiilor. Acțiunile

întreprinse în cadrul acestor

operaiuni urbane implică

procese complexe, variate și

multiple, precum: restaurare,

demolare, modificare,

extindere, renovare și

construire relaționate de

crearea de noi spații publice

deschise sau de modificarea/

realizarea infrastructurii locale.

Din cauza

complexităţii, operaţiunile

urbane sunt iniţiate şi necesită

coordonarea din partea

administraţiei locale.

Planificarea, proiectarea şi

implementarea acestor acţiuni

necesită un important suport

managerial, informaţional şi tehnic. Din punct de vedere economic, aceste tipuri de acţiuni

suportă şi ulterior influenţează mecanismele pieţei financiare şi imobiliare. Datorită numărului

mare de actori urbani implicaţi, amenajarea spațiului construit necesită resurse financiare şi

umane ample şi variate. Aceste intervenţii trebuie realizate într-un timp relativ scurt, iar

perioada de sustenabilitate trebuie să fie cât mai lungă. Rezultatul unor astfel de acţiuni bine

planificate determină efecte pe un teritoriu mai larg decât spaţiul asupra căruia s-a intervenit.

ANALIZE

DN

1

DN

1

NORD



Zona studiată este mixtă din punct de vedere funcţional, fiind identificat un nucleu urban cu

dotări publice, comerciale, înconjurat de ţesut rezidenţial. Aceasta se află la intersecţia unei zone industriale şi a unei zone de locuinţe cu densitate mare.

Clădirile din zona industrială (foste proprietăți ale morii Johanna) au ajuns depozite pentru

comercianți, aceștia îngreunând traficul înspre zona gării. Pentru a deservi zonele de locuire s-au

format diferite culoare comerciale-servicii (mixte), în lungul arterelor de circulaţie şi magazine alimentare individuale.

Majoritatea acestor spaţii comerciale / servicii sunt răsfirate de-a lungul arterelor zonei. În

proximitatea zonelor de locuinţe se găsesc: gara, autogara, benzinării, hale industriale, clădiri de cult şi asistenţă socială. Fondul construit s-a extins odată cu construirea unor clădiri noi (hotel, clădire de

birouri privată, magazin Profi).



Situl studiat se găsește la intersecţia Bulevardul Ferdinand I (DN1) și Bulevardul Încoronării. Intersecţia se face cu ajutorul unor semafoare, benzi de decelerare/accelerare şi treceri pietonale.

Această intersecție constituie un reper important în cadrul oraşului, este locul de întâlnire a patru

direcţii importante cu caracter diferit, care trebuie să-şi găsească în acest loc o expresie unitară, un impact pozitiv asupra spaţiului public şi a imaginii urbane.

Bulevardul Ferdinand I (DN 1) este intrarea în oraş dinspre oraşul Sebeş (Sibiu), care

face legătura cu centrul oraşului şi este una din cele mai importante artere ale oraşului,

traversând oraşul dinspre sud-vest spre nord-est, totodată fiind principala artera de colectare a

traficului din străzile secundare.

Străzile, care delimitează situl, asigură conexiunea directă cu zonele importante ale

orașului (atât centrale, cât și periferice). Principalele legaturi cu zona studiată se realizeaza

prin mijloacele de transport in comun precum autobuz, autocar, tren, dar și viitoarea

autostradă pentru autovehicule.

Zona studiată este o zonă mixtă cu locuinţe, industrie, servicii şi comerț, având un

regim de înălţime variind între P şi P+8. Pe Bulevardul Ferdinand I, de la intrarea sud-vestică

în zonă avem regim de înălţime P, P+1,P+M, iar începând cu intersecţia Bulevardul Ferdinand

I - Bulevardul Încoronării, la frontul stradal regimul de înălţime este P+1 / P+8, realizându-se

o trecere de la P+8 - Bulevardul Ferdinand I la P/P+1/P+2 - străzile interioare ale zonei.

Terenul studiat marchează astfel accentul de înălțime P+8.

Prevăzându-se în noul PUG dezvoltarea economică spre Sebeş astfel încat localitatea



să se unească cu Alba Iulia, se propune un regim maxim de înalţime P+9 în această zonă.

Astfel se prezinta o imagine omogenă pe partea de locuințe și una neomogenă în zona

industrială, astfel încât clădirea morii devine punct de reper.

Zona studiată este lipsită de spații verzi publice amenajate, iar cele existente sunt

spații pentru aliniament. Șoseaua de centură este elementul care separă zona

construită/amenajată de zona de agricultură. Vechiul parc al gării a fost distrus în detrimentul

spațiului comercial "Penny". Odată cu dezvoltarea economico-socială din ultimii ani au

crescut numărul de autovehicule şi astfel au fost înlocuite spaţiile verzii cu locuri de parcare.

Parcelele libere de construcție adiacente Bulevardului Ferdinand I au căpătat un aspect

neîngrijit datorită vegetației crescute necontrolat. Pe parcelele de la vest de strada Viilor,

având avantajul unui teren în pantă, existau plantații de viță de vie (actualmente doar abori și

copaci) care formează o barieră între zona de locuire relativ veche și zona de pe deal, unde se

dezvoltă un cartier nou de locuințe unifamiliale. Capetele de perspectivă și linia orizontului

sunt date de dealurile care împrejmuiesc municipiul, la o distanța relativ mică înspre vest și

ceva mai mare spre est.

ANALIZĂ SWOT



PUNCTE FORTE

- amplasament favorabil programelor de urbanism si amenajarea teritoriului;

- zonă intens circulată rutier şi pietonal. Această zonă face legătura dintre gară, autogară,

centrul oraşului şi zona Cetăţii;

- noul PUG prevede dezvoltarea economică spre Sebeş, astfel încât localitatea să se unească la

un moment dat cu Alba Iulia şi să devină un pol autentic de dezvoltare economică;

- situl înglobat în mediul urban permițând accesul spre și dinspre zonele de interes public;

- sit plat din punct de vedere al reliefului;

- acces liber spre sit din circulațiile amplasate pe latura de nord-est și vest;

- capăt de perspectivă pentru strada Regimentul 5 oferind posibilitatea unui reper urban;

- zonă deservită de toate tipurile de utilităţi;

- acces facil la sit din oraş şi din afara oraşului.

- prin PUG 2012 zona studiată este o zonă mixtă.

PUNCTE SLABE

- funcțiunile învecinate sunt depozitare și servicii;

- virajul la stânga este interzis pe strada Regimentul 5;

- circulaţia rutieră intensă produce surse de poluare;

- regimul de înălţime nu este bine definit.

OPORTUNITĂȚI

- prin mici completări aduse programului de urbanism se pot crea funcțiuni publice care să

satisfacă și nevoile localnicilor;

- numărul tot mai mare de turiști ai orașului devin posibili clienți;

AMENINȚĂRI

Birouri,Comert

Statie Carburanti

Hala nunti

Statie Carburanti

Comert

Statie Carburanti

Locuire individuala

Locuire colectiva

AlbaPam - Moara Johanna - Cladire dezafectata

Birouri, Locuire colectiva

Birouri Transelectrica

Statie Carburanti

Hotel

Biserica

Locuire individuala

Penny Market

Gara Alba Iulia

Posta

Depozite

Depozite/Productie

Soseaua de centura

Depozite

Depozite

Comert

NORD



- poluare fonică datorită circulației existente și a căii ferate;

- dezvoltarea haotică a zonei industriale în lipsa reglementărilor urbanistice poate conduce la

conflicte funcționale și un regim de înălțime necontrolat.

VIZIUNE ȘI IMPACT

Viziunea pentru zona gării Alba Iulia este aceea de centru vibrant, viu, unde se

combină comerțul, birourile, cultura, sportul si locuirea, formând un loc cu o destinaţie clar

definită şi cu un caracter distinctiv. Astfel acesta devine un spațiu unde locuitorii pot trăi,

munci şi utiliza acest spaţiu pentru interacţiuni sociale.

Proiectul de restructurare urbană propus pentru Zona Gării Alba Iulia urmărește

următoarele priorități:

În primul rând, se înglobează un nod intermodal format din principalele staţii de

transport din Alba Iulia și spaţiile publice cu funcțiuni mixte.

Conversia spațiului fostei Mori Johanna într-un centru de afaceri şi de inovare din

Alba Iulia, agroalimentară şi funcţii interconectate. Creearea unei săli polivalente integrate

în zona gării municipiului Alba Iulia.

Nu în ultimul rând, în cadrul unei reţele de spaţii publice verzi insuficient dezvoltate şi

a lipsei de oportunităţi pentru activităţi de recreere şi turism în aer liber, dezvoltarea

unei infrastructuri de wellness este necesară pentru a conecta oraşul şi a valorifica

zonele naturale cu valoare ridicată.

Un astfel de plan de acțiune pe termen lung poate asista municipalitatea în dezvoltarea

pe parcursul următorilor 20 de ani, prin investiții sociale, economice, materiale și imobiliare,

în concordanță cu potențialul orașului. Zonele-cheie de intervenţie sunt atât domenii sectoriale

cu avantaje competitive pentru Alba Iulia (capitală culturală şi patrimoniu cultural, peisaj

valoros, potenţial agricol), cât şi areale în care intervenţia este necesară pentru a permite o

dezvoltare durabilă a activităților economice care să fie în același timp favorabilă mediului

înconjurător.

Prin implementarea unui proiect de o asemenea anvergurăse va asigura in impact

asupra intregii municipalitați, astfel Alba Iulia va deveni un oraş mai atractiv din punct de

vedere turistic prin activități culturale, economice şi turistice. Crearea legăturilor necesare în

cadrul oraşului, reconversia spaţiilor publice nefolosite sau greşit întrebuinţate şi dezvoltarea

zonelor principale de servicii de transport într-o manieră integrată reprezintă priorităţile

orașului în dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. Astfel, prin proiect, se propun

modificări substanțiale care cuprindinterconectarea şi reconversia spaţiilor publice

deschise,integrarea principalelor servicii și închiderea legăturilor dezarticulate din Alba Iulia

şi crearea unei reţele atractive pentru pietoni şi biciclişti în oraş şi în zonele verzi învecinate.

CONCLUZII

Proiectul de restructurare urbană propus are rolul de a conserva un complex de

obiective de arhitectură existente și de a transforma o zonă defavorizată într-un areal deschis

dezvoltării. Patrimoniul industrial pe care se intervine, într-un mod subtil, evidențiază

caracterul său natural de dominantă arhitecturală. Prin conversia partială a spatiului urban se

pastrază acel genus loci și se intervine intr-un mod sustenabil oferind posibilitatea unei

dezvoltări durabile.

Prin procesul de conversie urbană care se propune a fi realizat, oferă o serie de

schimbari funcţionale zonei adaptându-se la noile cerinţe de utilizare și vine ca un raspuns la

necesitaţile societaţii actuale.

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%82



Noua dezvoltare creează legături cu cartierele adiacente, legături fizice, prin zonele de

circulaţii, spatii verzi sau construite, dar și legături vizuale relaţionate prin anumite tipologii

de construcţii propuse aflate în imediata vecinătate. Noile construcţii ajută la crearea sau

îmbunătăţirea percepţiei imaginii tramei stradale existente oferind noi capete de

perspectivă. Prin restructurarea urbană a zonei gării se generează un sistem de spaţii inter-

relaţionate acestea satisfacând nevoile actorilor urbani.

BIBLIOGRAPHY

1. BENEVOLO,

Leonardo

L‟Histoire de l‟architecture moderne, vol. 2, Editura Dunod, 1987

2. CANTACUZINO, Şerban

Re-Architecture, Old Buildings/New Uses, Abberville Press, New York, 1989

3. CANTACUZINO , G. M.

Despre o estetică a reconstrucţiei, Bucureşti, Editura Paideia, 2001

4. CHOAY, Françoise „Alegoria patrimoniului‟, traducere de Kázmér Kovács, Ed.

SIMETRIA, București, 1998;

5. CHOAY, Françoise Alegoria patrimoniului, [Editions du Seuil, 1992 et 1996], București,

copyright asupra ediției în limba română Editura Simetria, 1998.

6. CHOAY, Françoise Pentru o antropologie a spațiului, [Editions du Seuil, 2006],

București, copyright asupra ediției în limba română Registrul

Urbaniștilor din România, 2011.

7. CHOAY, Françoise Alegoria patrimoniului, Bucureşti, Editura SIMETRIA,

1998,

8. CURINSCHI

VORONA,

Gheorghe

Arhitectură.Urbanism.Restaurare,Editura Tehnică Bucureşti, 1996

9. CURINSCHI

VORONA,

Gheorghe

Istoria arhitecturii în România, București, Editura Tehnică, 1981.

10. CURINSCHI,

Gheorghe

Restaurarea monumentelor, Bucureşti, Editura Tehnica, 1968

11. FOSTER, Kurt W Metamorph, Introduction, 2004

12. HUDSON, Ray ‗‘Region and place: rethinking regional development în the context of

global environmental change‘‘, în Progress în Human geography

31(6)(2007)

13. IOAN, Augustin Conversia spatiilor: Limitele conceptului de “funcţie” în Khora,

Bucureşti, Editura Paideia, 1998 14. IOAN, Augustin O (noua) « Estetica a reconstrucției , Bucuresti, Editura Paideia, 2002

15. YEDID, Adam ―Conaître pour créer‖.Techniques & Architectureno 475 Metamorphoses (2005)

16. JACOBS, Jane Death & Life of the Great American Cties, Editura Random House,

New York, 1961

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%82



17. JOFFROY, Pascale La rehabilitation des batiments. Paris: Le Moniteur, 1999

18. KRAUEL, Jacobo

„Espace public- Promenades”, Editura Links, Paris, 2007;

19. KOVÁCS, Kásmér „Timpul monumentului istoric”, Ed. Paideia, Bucuresti, 2003;

20. KOOLHAAS, Rem Bigness- Small, Medium, Large, Extra-Large. Monacelli Press, New

York, 1995

21. KOOLHAAS, Rem Towards the Contemporary City‘‘ Rem Koolhaas 1989, în ‘‘ Theorizing a New Agenda for Architecture‘‘

22. L‘INEDITE Usines Reconverties, Savigliano (CN), Edizioni Gribaudo srl, 2006

23. NORBERG-

SCHULZ, Christian,

„Genius Loci‟, Pierre Mardaga Editeur, Liege, 1981;

24. SCHLEIFER,

Simone

Converted spaces, Kholn, Editura Taschen, 2006

25. STEVENS CURL, James

Dictionary of architecture, Editura Oxford University Press, 1999

26. TĂNĂSOIU, Radu Arhitectura Construcțiilor școlare, Editura Tehnică, București, 1979.

27. TURLEA, Cristina Arhitectura şi spaţiile publice, Bucureşti, Editura Cadmos, 2008

28. VAIS, Gheorghe Programe de arhitectură, [curs], Cluj-Napoca, Editura Universității

Tehnice din Cluj-Napoca, 1998.

urban restructuring - deprived areas 05 32.pdf · defini identitatea locului (genius loci), dar şi...

Documents