SISTEM DE CANALIZARE COMUNA BUCIUMENIANALIZA COST BENEFICIU conform metodologiilor : a/ POS mediu fondurilor de coeziune si /sau structurale si b/ PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelorASPECTE GENERALE Analiza Cost Beneficiu s-a elaborat in doua variante , utilizind metodologia POS mediu- fondurii de coeziune si /sau structurale care este mult mai laborioasa s i conform metodologiei PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelor. I. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR Cuprinde urmatoarele subcapitole : Identificarea Investitiei Obiectivele Investitiei Cadrul sectorial de conformare Perioada de referinta I .1. A) Identificarea Investitiei Titularul investitiei: Consiliul local al comunei BUCIUMENI, judetul DAMBOVITA Beneficiarul investitiei Consiliul local al comunei BUCIUMENI, judetul DAMBOVITA Proiectul se realizeaza in comuna BUCIUMENI, jud. Dimbovita, in in prima etapa in zona centrala a comunei,, avand o retea de canalizare de 5,903 m si un debit de epurat mediu pe zi Quz med/zi=300 mc/zi, intr-o singura statie de epurare Beneficiari : 1500 locuitori + primaria cu 20 persoane Satele Buciumeni si Valea Leurzii, din cadrul comunei Buciumeni, pentru care sa facut dimensionarea retelei de canalizare insumeaza o populatie de 3.309 locui tori, in cca. 1000 de gospodarii, precum si 10 obiective social culturale ( scol i, biserici, gradinite, dispensare, primarie, politie, etc.). De asemenea comuna dispune de unitati economice cu specific de mica indu strie si servicii, cu posibilitati de dezvoltare, iar gospodariile individuale c uprind numeroase animaleTipologia investitiilor si serviciilor 1. Construirea unei infrastructuri de canalizare si epurare a apei menaj ere, proiectata sa raspunda la necesitatea utilizarii apei potabile in gospodari ile individuale la bucatarii, WC-uri si bai racordate la reteaua de canalizare. 2. Sunt investitii predominante in lucrari de retele, de colectare ,sta tie de trarare a apelor menajere in statii de epurare in sistem centralizat. 3. Pe strazile asfaltate sint prevazute camine de racord pentru a facili ta cuplarea reteleleor de canalizare din gospodarii la cele publice I.2.Obiectivele Investitiei 1. Introducerea sistemului de canalizare ,cu o statie de repompare si co nstruirea unei statii de epurare de tip modular, automata cu sistem de monitoriz are la distanta, in mod esalonat, in comuna BUCIUMENI (total 3.309 locuitori), incepand cu zona ceea mai populata din perimetrul central unde locuiesc 1950 d e cetateni si unde este si sediul primariei. Precizam ca in comuna BUCIUMENI, in toate satele componente exista re tea de alimentare cu apa 2. Inlaturarea sarcinii poluante prin desfuntarea latrinelor si/sau a fo selor prin preluarea apelor menajere in sistemul de canalizare. 3. Imbunatatirea parametrilor de mediu prin eliminarea deversarii apelor menajere in sol si in subsolul gradinilor gospodariilor populatiei. 4. Eliminarea riscurilor de imbolnavire de la folosinta latrinelor in go spodarii. 5. Epurarea apelor de canalizare intr-o statie performanta, conform Di rectivei 91/271/CCE- privind epurarea apelor uzate- si a normativul NTPA 001 cu deversarea lor in emisar, raul Ialomita, in conditiile dezvoltarii faunei pisci cole specifice zonei colinare subcarpatice. Proiectul se incadreaza in Masterplanul - Strategia de dezvoltare locala a infra structurii de canalizare si epurare a apelor menajere din Judetul Dimbovita-, f iind in concordanta cu dezvoltarea sistemelor centralizate de apa si canalizare in sistem centralizat coordonate de operatorul regional SC COMPANIA de APA Tirg oviste Dimbovita. . . I.3. Cadrul sectorial de conformare 1. Planificarea economico-financiara din sectorul apei, care prevede in Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, la masura 22 Mediu, in s ectiunea aferenta jud. Dimbovita, obligativitatea, pentru comuna BUCIUMENI, de a avea un sistem de canalizare si epurare pana in anul 2018. 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de apa si canalizare a jud. Dim bovita, cu MASTER PLANUL -proiect 190-01-31/08.2006, HCJ nr.116/30.10.2007 - pri vind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara si HCJ nr.115/30.10.2 007 privind constituirea operatorului judetean. A fost desemnat ca operator unic in judetul Dimbovita a SC COMPANIA de A PA TIRGOVISTE-DIMBOVITA. 3. Politica de mediu in acord cu Directiva UE 91/271/CEE privind epurare a apelor uzate, care a fost transpusa in legislatia romineasca prin HG 188/2002 completat si modificat cu HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate. Acest act normativ cuprinde cerinte ca: colectarea, epurarea si evacurarea apelor uzate din aglomerari urbane/rurale si a celor biodegradabile provenite de la industria agroalimentara prevede termene limita de implementare a directivei, in cazul comunei BUCIUMENI anul 2015. pentru comune, cum este si cazul comunei BUCIUMENI, se prevede numai statie de tratare cu treapta secundara,fara tertiala.I.4 PERIOADA DE REFERINTA Perioada de referinta a datelor din proiect este SEPTEMBRIE 2012 II ANALIZA OPORTUNITATII Cuprinde urmatoarele subcapitole : 1.Situatia anterioara proiectului - Scenariul A nu face nimic 2 Scenariul A face ceva 3. Solutia propusaII 1.Situatia anterioara proiectului - Scenariul A nu face nimic In prezent, comuna Buciumeni nu dispune de retea de canalizare, populatia folosi nd latrine sau fose vidanjabile cu evacuarea periodica a apelor uzate menajere. Comuna Buciumeni, satele Buciumeni si Valea Leurzii au ca sursa de alimentare captarea Galma printr-un racord la conducta de aductiune ce traver seaza raul Ialomita prin nordul localitatii. Elementele principale ale sistemului centralizat de alimentare cu apa existent pentru satele Buciumeni si Valea Leurzii sunt: Conducta de aductiune Gospodaria de apa - Rezervor de inmagazinare - Grup de exploatare - Camera pompelor - Camera statiei de clorare si depozit butelii clor - Camera dispecer - Grup sanitar Retele tehnologice Statie de repompare nr.1 Statie de repompare nr.2 Retele distributie Utilitati In prezent oamenii folosesc pentru satisfacerea nevoilor fiziologice lat rine care constituie un permanent focar de infectie si de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietati fose vidanjabile construite etans. Dispunerea latrinelor n incinta proprietilor conduce mai ales in perioadele cu precipitatii abundente la deversri ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, att n incinta proprietilor, ct i pe arterele de circulaie, situaia res tiv genernd un puternic impact negativ asupra condiiilor de via ale comunitii. II.2 Scenariul A face ceva O alterantiva posibila ar fi utilizarea de bazine (fose) septice etanse si vida njabile, o solutie extrem de costisitoare si necontrolabila. Este recomandat ca acest tip de preluare a apelor menajere sa se utilizeze numai pentru gospodariil e izolate. Pentru localitatile care au apa potabila in sistem centralizat un ast fel de scenariu nu este viabil. O alta alternativa posibila ar putea fi realizarea de sisteme mici cu o statie d e epurare in fiecare sat, ceea ce presupune costuri operationale ridicate ce s-a r regasi in tarife cu cca 60% mai mari decat cele estimate in solutia prezentata , datorita cheltuielilor suplimentare cu energia, cu personalul si cu laboratoru l pentru monitorizarea calitatii apelor uzate. Din aceasta cauza s-a ales varian ta cu o singura statie de epurare de tip modular. In concluzie varianta de a uti liza un sistem de canalizare cu o singura statie de epurare este cea mai sustena bila. II.3. SCENARII ANALIZATE si SOLUTIA PROPUSA Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului de invest itii pot fi atinse b.1. Scenarii propuse Scenariul 1, care ia in considerare folosirea statiilor de epurare clasice, cu urmatoarea componenta generala: - Gratare - Desnisipator; - Decantoare primare longitudinale - Decantoare longitudinale secundare - Bazine cu namol activ ( bazine de aerare) Elementele componente ale acestor statii de epurare, sunt alcatuite in t otalitate din cuve din beton ingropate, si se caracterizeaza printr-o exploatare costisitoare. Randamentul acestor statii de epurare nu depaseste 70%. Scenariul 2, care are la baza o statie de epurare mecano -biologic compact, contai nerizata, suprateran. Tehnologia utilizata de statiile de epurare moderne are multiple avantaj e cum sunt: mai multe trepte de calitate a apei epurate; refolosirea apei tratate pentru : irigatii, necesitati tehnice, apa pentru toale te, apa pentru racire, necesitati tehnologice ale companiilor industriale; cost scazut de epurare a apelor uzate; costuri de investitie minime; instalare simpla si rapida; posibilitate de extindere a capacitatii, eficienta si calitate; efect antropic minim asupra mediului; procese simple care nu necesita personal cu inalta calificare; instatiile lucreaza: fara sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare. Staia de epurare este dotata cu laborator propriu si cu instrumente neces are realizrii analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare. Monitorizare a acestora se poate face intr-un registru sau pe un PC. Monitorizarea funcionarii staiei (d.p.d.v tehnologic) este realizata de un controller cu modem care transm ite date pe un GSM asupra funcionarii utilajelor. De asemenea monitorizarea funcio narii se poate face cu dispecer prin achiziionarea unui soft si a unei interfae de comunicare. b.2. Scenariul recomandat de catre elaborator In proiect s-a optat pentru scenariul 2. b.3. Avantajele scenariului recomandat Tehnologia utilizata de statiile de epurare moderne are multiple avantaj e cum sunt: mai multe trepte de calitate a apei epurate; refolosirea apei tratate pentru : irigatii, necesitati tehnice, apa pentru toale te, apa pentru racire, necesitati tehnologice ale companiilor industriale; cost scazut de epurare a apelor uzate; costuri de investitie minime; instalare simpla si rapida; posibilitate de extindere a capacitatii, eficienta si calitate; efect antropic minim asupra mediului; procese simple care nu necesita personal cu inalta calificare; statiile lucreaza: fara sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare. un lucru deosebit de important l constituie absena nmolului n exces datorit nei tehnologii performante de epurare biologic cu unitatea compact proiectata. consum energetic redus, att compresoarele ct i electropompele de proces fiind t fiabilitate si randament; toate echipamentele sunt din oel inox, neexistnd probleme generate de aciunea sau sedimentului asupra componentelor; realizarea dezinfeciei cu ultraviolete n instalaia de tip UV prezint avantajaplide apeifauia clorinrii, cea din urm variant conducnd la producerea de compui toxici n mediul ac atic receptor. Instalaia de dezinfecie asigur o eficien de pn la 99% privind reducerea coliformilor totali; prin forma compact se obine o suprafaa redusa a staiei de epurare, astfel suprafa atformei staiei este de S = 770 m2 din care suprafaa ocupata cu obiectele si reelel e tehnologice este de cea. 50 %; amorsare rapid a procesului de epurare biologic Unitatea ajunge n cteva zile la c iii optime de funcionare, chiar i n cazul unor ntreruperi mai ndelungate n ceea ce pri ete alimentarea cu ap uzat; automatizarea instalaiei conduce la siguran n exploatare, personal de ntreinere nefiind obligatorie supravegherea permanent (o inspecie pe zi); Staia de epurare este dotata cu laborator propriu si cu instrumente neces are realizrii analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare. Monitorizare a acestora se poate face intr-un registru sau pe un PC. Monitorizarea funcionarii staiei (d.p.d.v tehnologic) este realizata de un controller cu modem care transm ite date pe un GSM asupra funcionarii utilajelor. De asemenea monitorizarea funcio narii se poate face cu dispecer prin achiziionarea unui soft si a unei interfae de comunicare III. ANALIZA FINANCIARA Cuprinde urmatoarele subcapitole : 1. Analiza Cererii 2. Analiza elasticitatii tarifului 3.Analiza gradului de suportabilitate a tarifului 4 Analiza pietii si a evolutiei cererii 5. Calculul indicatorilor de PERFORMANTAIII 1. Analiza cererii in cele doua variante A si B Cererea de racordare la reteaua de canalizare are la baza racordurile d in gospodariie existente la reteaua de apa potabila, prin intermediul carora se stabilesc consumurile de apa menajera preluata de sistemul de canalizare. Pentru determinarea debitelor de apa uzata menajera efectiva, se considera un co eficient de restitutie de 100% din necesarul de apa potabila. In urma calculelor de dimensionare au rezultat urmatoarele debite caracteristice. Debitul apelor uzate menajere Quz med care se ia in calcul la dimensionarea ret elei de canalizare si implicit a statiei de epurare se considera conform S.R. 18 46/1-2006 in functie de debitul necesarului de apa ( SR 1343-1/2006) astfel: Quz zi med = Qzi med Conform breviarului de calcul intocmit, rezulta urmatoarele debite carac teristice de ape uzate : Qu zi med. = 277,69 mc/zi. Qu zi max. = 429,53 mc/zi Qu o max. = 36,28 mc/h = 10,08 l/s Statia de epurarea dimensionata pentru acest numar de locuitori va avea o capacitate Qzi max. = 300 mc/zi. In comuna BUCIUMENI in iunie anul 2011, consumul mediu lunar de apa pot abila in sistem centralizat a fost de 2,4 mc apa/ persoana, deci canalizarea re prezinta 1,92 mc /persoana. In conformitate cu solicitarile de racordate rezulta ca cel putin 1400 d e locuitori se vor racorda la canalizare. III. 2 Analiza elasticitatii tarifului Comuna BUCIUMENI fiind membra a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara APA DIM BOVITA si semnatara a Contractului de Delegare de gestiune cu operatorul regiona l SC Compania de Apa Tirgoviste Dimbovita , va utiliza tarifele unice pe judet,astfel: - apa 3,20 lei/mc - canalizare 1,19 lei/mc III. 3.Analiza gradului de suportabilitate a tarifului Pentru a analiza gradul de suportabilitate se va studia factura medie pe familie in urmatoarele ipoteze : apa menajera deversata la canalizare reprezinta 100% din consumul mediu de apa c are este 2,4 mc/pers/luna, ceea ce reprezinta 1,92 mc/pers/luna apa menajera. Nr. mediu de persoane la un bransament de apa este de 2,4 persoane venitul mediu net/salariat in luna mai 2009 a fost in judetul Dambovita de 1148 lei/salariat , in calcul , pentru mediu rural se va lua un coeficient de corecti e de Cs=( 0,681 la 0,996) [2], se alege salariul mediu = 1148x 0,923 = 1060 lei /luna pensia neta medie in trim I 2009 a fost de 636 lei/pensionar in mediul rural pen sionarii au venituei mai mari si acestea pot fi cirectate cu coeficientul CP=(0, 55 la 1,35) . Se alege CP=0,695, astfel pensia medie = 442 lei/luna. venitul mediu pe familie se calculeaza pentru 2,4 persoane ca fiind obtinut din insumarea unei pensii si a unui salariu mediu. Deci venitul mediu pe familie int r-o luna il putem considera egal cu 1060+442=1502 lei/luna/familie Vmf=1502 lei/luna/familie Factura medie pe un bransament se calculeaza astfel: Se considera ca ve niturile obtinute din cresterea animalelor acopera costul apei potabile consumat e de acestea. Factura medie pe un bransament se calculeaza astfel : a. pentru apa potabila 2,4 mc x 2,4 pers x 3,2 lei/mc = 18,43 lei/luna/familie b. pentru canalizare 1,92 mc x 2,4 persoane x 1,19 lei/mc=5,48 TOTAL FACTURA MEDIE apa+canal = 18,43+5,48=23,9 lei/luna In tabelul 1 se prezinta o sinteza a principalilor indicatori de suportabilitate Tabelul 1 indicator valoare PRET CANALIZARE -[lei/mc] 1,19 FACTURA LUNARA medie canal [lei/mc] 5,48 FACTURA LUNARA medie apal [lei/mc] 18,43 Factura totala lunara apa+canal [lei/luna] 23,9 Pondera facturii in VENITUL MEDIU[%] 1,6 Pondera facturii in SALARIUL MEDIU[%] 2,08 Ponderea facturii in PENSIA MEDIE [%] 3,75 CONCLUZII : In conformitate cu recomandarile normelor europene [UE], factura de apa+canal nu trebuie sa fie mai mare de 4% din valoarea venitului mediu pe fam ilie.In structura acestei facturi aceasta cerinta este espectata. Prin analiza venitului net actualizat, din calculul ratei interne de rentabili tate se va pune in evidenta aspectele de sustenabilitate financiare si de oport unitate economica. III.4 Analiza pietii si a evolutiei cererii Studiul de fezabilitate a analizat o cerere de introducere a canalizarii pentru locuitorii din zona centrala cu 1500 locuitori echivalenti ,unde este densitate a maxima din comuna BUCIUMENI, urmind ca ulterior sa se treaca la a doua etapa p rin extinderea retelei de canalizare in toata comuna pentru circa 90% din locui tori. Dezvoltarea sistemului de apa si canalizare se face prin metoda modular a astfel incat dezvoltarea capacitatii de epurare a statiei sa fie realizata pri n montarea unui modul nou, utilizandu-se capacitatea electrica, gratarele si bazinul de predecantare existente. Reteaua de canalizare a fost dimensionata in sistem divizor numai pentru apa men ajera fiind in concordanta cu reteaua de apa potabila realizata Ciclul si fazele proiectului In studiul de fezabilitate s-au analizat fazele proiectului care constau in : s-a propus o solutie tehnica etapizata de dezvoltare a unei retele de canalizare menajera cu o statie de epurare unica ce poate fi marita prin introducerea de n oi module o data cu extinderea retelei de canalizare. s-a elaborat analiza costurilor de operare si urmarire a realizarii investitiei in contextul existentei operatorului unic in judetul Dambovita care este Compani a de Apa Targoviste Dambovita. III. 5. Calculul indicatorilor de PERFORMANTA Fluxul de numerar al investitiei (FNI) FNI se compune din toate valorile cheltuite pe perioada investitiei (valoare sup usa licitatiei cu TVA), analizate pe fiecare an in parte, pana la punerea in fun ctiune a acesteia. FLUXUL DE NUMERAR OPERATIONAL (FN) FN reprezinta fluxul de numerar obtinut din activitatea de operare (exploatare) a investitiei conform proiectului, de catre un operator licentiat utilizand cele mai bune practici in domeniu. FN se calculeaza cu datele anuale disponibile in perioada de baza si se estimeaz a pentru fiecare an din perioada viitoare de analiza. Proiectul va fi analizat c onform datelor din bibliografie pe o perioada de 30 de ani.In cazul proiectelor analizate se va aplica metoda de analiza a variatiei struct urii costurilor si beneficiilor, deoarece se compara o situatie fara proiect cu una viitoare care asigura venituri proprii. Evolutia acestor date se va face i n structura unei anuitati pe perioada celor 30 de ani. Avind in vedere ca se utilizeaza tariful unic la serviciu de apa si canalizare se vor calcula veniturile la nivelul vinzarilor utilizind tariful de 1,19 lei/mc la canalizare. Costurile sint grupate in doua categorii , cele fixe si cele variabile. De remarcat ca operarea se face prin Compania de apa iar costurile de personal s int corelate cu serviciul de apa, astfel ca pentru sistemul de canalizare se va utiliza un cost echivalent de 1,5 angajati. In tadelul 2 se prezinta cantitatea anuala vinduta : Tabel 2 Nivel de racordare [%] 100 Nr. Locuitori bransat 1500 Cantitate de apa pentru epurare [mc/an] 43.200 Cheltuieli variabile se prezinta in tabel 3 TABEL 3 CHELTUIELI VARIABILE anuale Debitul Qc -mc/an 43.200 Energie el. Cs=0,9 lei/mc 38880 Material tehnolocic Cs=0,0872 lei/mc 3767 Taxa CN APELE RO Cs=0,0085 lei/mc 367 TOTAL lei/an 43014 Costurile cu personalul se prezinta in tab 4Tab 4. nr. personal sal tarifar [lei/luna] sporuri luni sal brut [lei/lu na] prime CCM lei/angajat total brut [lei/an] ch. munca vie [lei/an] 1,5 950 128% 12 21.888 900 22.788 44.968 Costurile fixe sint in tab 5 Costuri fixe Costuri munca vie [lei/an] 44.968 costuri administrativesi de regie 3500 TOTAL COSTURI FIXE [lei/an] 48.468 Veniturile din exploatare sint prezentate in tabelul 6 VENITURI DIN EXPLOATARE A-DEBIT Qc mc/an 43.200 A PRET cu TVA 1,19 Venituri din exploatare [ lei/an] 51408 Calculul fluxuli de numerar se prezinta in tabelul 7 CALCULUL FLUXULUI DE NUMERAR PROFIT 2940 IMPOZIT PROFIT 470 PROFIT NET 2470 -CAPITALIZARE 247 PROFIT DISPONIBIL 2223 A-FLUX NUMERAR NET [ lei/an] 2112Toate calculele s-au facut in preturi constante din primul an , urmin sa fie act ualizate pentru urmatorii 30 de ani prin metoda incrementala ce se prezinta in continuare. In algoritmul de calcul s-au introdus valorile investitiei cu semnul negativ (c heltuieli) si veniturile cu semnul plus (incasari). Valoarea actualizata neta a fluxului de numerar (prescurtarea in romana VANFN iar in engleza NPV) se calculeaza cu formula : unde: i - reprezinta nr. de ani care variaza de la 1 la 30 de ani S - reprezinta fluxul de numerar la anul i I0- valoarea investitiei Termenul: se mai numeste si factor de actualizare Rata Interna de Rentabilitate (prescurtarea in romana RIR iar in engleza NIPV) s e determina la valoarea la care:Fluxul de Numerar Net reprezinta suma constituita in fiecare an din valo area redeventei si cota parte din profitul net dupa ce s-au retinut sumele neces are capitalului circulant si /sau capitalizarii (dotari/ investitii surse pro prii) SE VOR UTILIZA DOUA METODE DE CALCUL A INDICATORILOR ECONOMICI: I. a/ metoda POS MEDIU In aceasta varianta s-a determinat RIRF pentru care VNAF=0, sub forma grafica In anexa 2, s-au facut calculele conform metodologiei specifice,obtinind u-se rezultatele prezentate in tabelul nr.8Tabelul 8 factor de actualizare RIRF Venit net actualizat Indice de profitabilitate -0,22 8.660.857,32 5.328.768 1,63 -0,21 4.704.112,86 5.328.768 0,88 -0,195 1.916.916,49 5.328.768 0,36 -0,185352912 0,00 5.328.768 0,00 -0,18 -1.468.414,21 5.328.768 -0,28 -0,17 -2.480.283,18 5.328.768 -0,47 -0,12 -4.531.703,43 5.328.768 -0,85 Valoarea investitieiEvolutia grafica a indicatorilor financiari , RIR. ,VNA si ip se prezinta in graficele urmatoare VNAF=0 pentru RIRE=-18,3552912 %< 8%b/ PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelor, calculul se prezinta in an exa 2 , in detaliu VNA-CUMULAT -106.306.593,04 RIR 0,080000000 Valoare actualizata a veniturilor din exploatare 20.733 Valoare proiectului -5.308.035 RAPORT :Valoare actualizata a veniturilor nete din exploataret/ Val. Proiect -0,003906023 Valoare actualizata acosturilor din exploatare 475.863 Venitueile actualizatedin exploatare 504.731 Raport :Valoare actualizata a costurilor din exploataret/Venituri din exploatare 0,942804357 VNA-CUMULAT -109,451,653.04 RIRF 0.080000000 VNAF -5465288 Valoare actualizata a veniturilor din exploatare 20,733 Valoare proiectului -5,465,288 RAPORT :Valoare actualizata a veniturilor nete din exploataret/ Val. Proiect -0.003793635 Valoare actualizata acosturilor din exploatare 475,863 Venitueile actualizatedin exploatare 504,731 Raport :Valoare actualizata a costurilor din exploataret/Venituri din exploatare 0.942804357Avem: La RIR = 8% , calculat pentru anuitate de 20 de ani cind VNA = -5.465.288