universitatea de ŞtiinŢ Ş Ă Şcoala doctoralĂ … · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Rezumat al tezei de doctorat

Ing. ALINA RODICA ANI (TOMA)

INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA INDICILOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE

LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)

INFLUENCE OF ORGANIC SELENIUM ON CARP (CYPRINUS CARPIO) AND

GRASS CARP (CTENOPHARYNGODON IDELLA) PRODUCTION RATES AND HEALTH

Conducător ştiinţific: Prof.univ. dr. ing. AUREL ŞARA

CLUJ-NAPOCA 2011

Către, _______________________________________________________________

Cu respect, vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată

,,Influenţa seleniului organic asupra indicilor de producţie şi a stării de sănătate la crap

(Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)’’, elaborată de Drd. Ing. Alina

Rodica ANI (Toma), în vederea obţinerii titlului ştiinţific de ,,Doctor în Zootehnie’’.

Susţinerea va avea loc în data de 11.03.2011, ora 1000, sala de Consiliu (Pasteur) a

Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii.

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:

PREŞEDINTE: 1. Prof. dr. ing. Vioara Mireşan

COND. ŞTIINŢIFIC: 2. Prof. dr. ing. Aurel Şara

REFERENŢI: 3. Prof. dr. ing. Mircea Ioan Pop - USAMV Iaşi, Specialitatea Alimentaţie

4. Prof. dr. ing. Lavinia Ştef - USAMVB Timişoara, Specialitatea Alimentaţie

5. Prof. dr. ing. Ioan Bud - USAMV Cluj, Specialitatea Acvacultură

Vă rugăm să comunicaţi aprecierile Dstră. în timp util, la Şcoala Doctorală.

Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. ing. AUREL ŞARA

Doctorand, Ing. ALINA RODICA ANI (TOMA)

1

2

Cuprins pag. pag.

INTRODUCERE…………………………………………………………………. 5 PARTEA I. STUDIU BIBLIOGRAFIC………………………………………… 11 5 CAPITOLUL 1. SPECIFICUL DIGESTIEI ŞI VALORICĂRII HRANEI LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)……..

12

5

1.1. MORFOLOGIA APARATULUI DIGESTIV LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)…….

12

5

1.2. FIZIOLOGIA DIGESTIEI LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)………………………………….

19

1.2.1. Digestia proteinelor……………………………………………….. 19 1.2.2. Digestia lipidelor………………………………………………….. 22 1.2.3. Digestia glucidelor………………………………………………... 24 1.3. SPECIFICUL ALIMENTAŢIEI LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA).....................................................

26

1.3.1. Alimentaţia alevinilor şi puietului de crap (Cyprinus carpio).......... 27 1.3.2. Alimentaţia crapului (Cyprinus carpio) de consum şi a Reproducătorilor………………………………………………….

28

1.3.3. Alimentaţia cosaşului (Ctenopharyngodon idella)………………... 31 CAPITOLUL II SUBSTANŢELE MINERALE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAŢIA PEŞTILOR…………………………………………………………………………

32

5

2.1. IMPORTANŢA SUBSTAŢELOR MINERALE ÎN HRANA PEŞTILOR….. 34 2.2. NECESARUL DE SUBSTANŢE MINERALE LA PEŞTI........................ 36 CAPITOLUL III ROLUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR................................................

38

6

3.1. CARACTERISTICILE ŞI MODUL DE ACŢIUNE A SELENIULUI ÎN ORGANISMUL PEŞTILOR....................................................................................

38

3.2. TOXICITATEA SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR..................... 46 3.3. DEFICITUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR........................... 51 CAPITOLUL IV INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI REPRODUCŢIE LA PEŞTI.........................................................

53

6

4.1. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PRINCIPALILOR INDICI DE PRODUCŢIE ŞI CONSUM LA PEŞTI...............................................

53

4.2. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA CALITĂŢII CĂRNII DE PEŞTE…………………………………………………………………………

54

4.3. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA REPRODUCERII LA PEŞTI.................................................................................................................

57

4.4. INFLUENŢA SELENIULU ORGANIC ASUPRA SISTEMULUI IMUNITAR ŞI RATEI DE SUPRAVIEŢUIRE LA PEŞTI....................................

59

PARTEA a-II-a. CERCETĂRI PROPRII........................................................... 63 6 CAPITOLUL V ORGANIZAREA GENERALĂ A CERCETĂRII……………………………….

64

6

5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII……………………………... 64 6 5.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR……………. 65 7 5.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 66 8 5.3.1. Materialul biologic…………………………………………………… 66 8 5.3.2. Nutreţul utilizat şi metoda de furajare................................................... 67 8 5.3.3. Parametri fizico-chimici şi biologici ai apei.......................................... 67 8

3

5.3.4. Metode de lucru utilizate……………………………………………... 68 9 CAPITOLUL VI CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO), (2008-2009)……………………………………...

69

9

6.1. SCOPUL ŞI OBICTIVELE EXPERIMENTULUI………………………. 70 6.2.MATERIALE SI METODE DE LUCRU.................................................... 71 6.2.1. Materialul biologic utilizat…………………………………………… 71 6.2.2. Sistemul de creştere…………………………………………………... 74 6.2.3. Hrana administrată……………………………………………………. 74 6.2.4. Metode de lucru şi tehnici de laborator................................................. 78 6.2.4.1. Metode de lucru utilizate în vederea determinării calităţii apei.... 78 6.2.4.2. Metode utilizate pentru caracterizarea fenotipică a materialului biologic 79 6.2.4.3. Metode de lucru utilizate în vederea determinării calităţii cărnii.. 82 6.2.4.4. Metode de lucru utilizate pentru determinarea conţinutului de aminoacizi şi acizi graşi............................................................................................

85

6.2.4.5. Metode de lucru utilizate pentru determinarea indicilor sangvini şi a conţinutului de GPx din sânge...........................................................................

87

6.2.4.6. Metode de lucru utilizate în vederea examinării histologice a intestinului.... 88 6.3. SCHEMA DE ORGANIZARE A EXPERIMENTULUI………………... 89 6.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………... 90 11 6.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2008 şi 2009)………... 90 11 6.4.2. Rezultate obţinute privind performanţele de creştere şi consum la crap................. 95 11 6.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap din anul 2008...... 95 11 6.4.2.2. Indici de creştere şi consum înregistraţi la crapul de o vară din anul 2009..... 101 12 6.4.3. Efectul seleniului organic asupra indicilor histologici la crapul de o vară, varietăţile Lausitz şi Galiţiană.........................................................................

107

14

6.4.4. Rezultate privind calitatea cărnii de crap, varietăţile Lausitz şi Galiţiană....... 115 15 6.4.4.1.Randamentul la sacrificare………………………………………… 115 15 6.4.4.2. Compoziţia chimică a cărnii de crap de o vară................................. 117 16 6.4.5. Conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi din sângele de crap de o vară..... 119 17 6.4.5.1.Conţinutul în aminoacizi…………………………………………… 119 17 6.4.5.2.Conţinutul în acizi graşi…………………………………………….. 128 18 6.4.6. Rezultate privind starea de sănătate a crapului (Cyprinus carpio)……... 135 19 6.4.6.1. Rata de supravieţuire la puietul de crap anul 2008............................. 135 6.4.6.2. Rata de supravieţuire la crapul de o vară anul 2009........................... 136 6.4.7. Rezultate hematologice la crapul de o vară anul 2009.............................. 137 19 6.4.8. Efectele economice ale cercetării……………………………………….. 144 6.5. CONCLUZII PARŢIALE……………………………………………………. 146 CAPITOLUL VII CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA); (2009-2010)……………………………………………………………

150

20 7.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI……………………... 150 20 7.2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 151 21 7.2.1. Materialul biologic utilizat şi tehnici de laborator utilizate…………… 151 7.2.2. Sistemul de creştere…………………………………………………… 153 7.2.3. Hrana administrată…………………………………………………….. 154 7.3. SCHEMA DE ORGANIZARE A EXPERIMENTULUI………………… 156 7.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………… 157 22 7.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2009 şi 2010)………. 157 22

4

7.4.2. Rezultatele obţinute cu privire la performanţele de creştere şi consum la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)…………………….

159

22

7.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap şi cosaş, anul 2009........................................................................................................

159

22

7.4.2.2. Indici de creştere şi consum la crapul şi cosaşul de o vară din anul 2010.....................................................................................................................................

163

23

7.4.2.3. Rezultate obţinute cu privire la calitatea cărnii de crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)............................................................

169

25

7.4.2.3.1.Randamentul la sacrificare…………………………………. 169 7.4.2.3.2. Compoziţia chimică a cărnii de crap şi cosaş........................ 172 7.4.3. Rezultate privind starea de sănătate la crap şi cosaş.............................. 175 26 7.4.3.1. Rata de supravieţuire la puietul de crap şi cosaş vara I anul 2009... 175 7.4.3.2. Rata de supravieţuire la crapul şi cosaşul de o vară anul 2010 176 7.5. CONCLUZII PARŢIALE………………………………………………… 177 CAPITOLUL VIII CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA FUNCŢIEI DE REPRODUCERE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO), VARIETATEA LAUSITZ………………………………………………………...

180

26 8.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI……………………... 181 26 8.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI…………. 181 27 8.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 183 27 8.3.1. Determinarea calităţii apei…………………………………………….. 183 8.3.2. Materialul biologic şi tehnologia reproducerii………………………... 183 8.3.3. Determinarea unor indici corporali şi a vârstei la reproducătorii de crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz………………………………………...

189

8.3.4. Determinarea prolificităţii femelelor…………………………………... 189 8.3.5. Determinarea unor parametrii morfologici şi chimici la icre şi lapţi...... 191 8.4. TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A LARVELOR, ALEVINILOR ŞI PUIETULUI PREDEZVOLTAT DE CRAP (CYPRINUS CARPIO), VARIETATEA LAUSITZ.......................................................................................

193

8.4.1. Materialul biologic şi tehnologia de creştere…………………………. 193 8.4.2. Determinarea măsurătorilor somatice şi a unor indici corporali……... 194 8.4.3. Determinarea ratei de supravieţuire a puietului predezvoltat………… 194 8.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………… 195 28 8.5.1. Rezultate privind calitatea apei………………………………………... 195 28 8.5.2. Rezultate privind măsurătorile somatice şi indicii corporali la reproducători.... 197 28 8.5.3. Rezultate privind indicii de reproducţie................................................. 199 28 8.5.4. Comportamentul reproducătorilor…………………………………….. 203 29 8.5.5. Rezultate obţinute în perioada incubaţiei……………………………... 204 29 8.5.6. Rezultate privind creşterea larvelor, alevinilor şi puietului de crap…... 207 30 8.5.6.1. Rezultate obţinute pe parcursul perioadei larvare………………. 207 30 8.5.6.2. Rezultate obţinute în perioada creşterii alevinilor………………. 211 31 8.5.6.3. Rezultate privind creşterea puietului……………………………. 219 32 8.5.7. Rezultate privind rata de supravieţuire a puietului predezvoltat de crap......... 223 33 8.6. CONCLUZII PARŢIALE………………………………………………… 224 CAPITOLUL IX…………………………………………………………………... 227 33 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI………………………………... 227 33 BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)………………………………………………… 240 41

5

INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri, peştele a ocupat un loc important, iar pescuitul a fost una din

principalele ocupaţii ale poporului român. Grigore Antipa, afirmă: ’’Încă din cele mai vechi timpuri,

pescăria a fost una din principalele ocupaţii ale poporului român. Toate apele care udă Ţara

Românească împreună cu Dunărea produceau cantităţi enorme de peşte, întrecând prin

productivitatea lor toate celelalte ape din Europa’’ (Buşniţă şi Alexandrescu, 1960).

Din păcate realitatea din prezent este opusă celei din trecut. Acum România este una din ţările

Europene ce importă cantităţi importante de peşte deoarece producţia internă nu asigură cantitatea

necesară. O modalitate viabilă pentru asigurarea necesarului de peşte şi alte organisme acvatice,

constă în dezvoltarea pe scară largă în ţara noastră a sistemelor intensive de creştere. În aceste

sisteme, rolul alimentaţiei suplimentare pe bază de furaje este hotărâtor pentru obţinerea unor

performanţe pozitive din punct de vedere economic, cantitativ şi calitativ.

În acest context teza de doctorat ’’Influenţa seleniului organic asupra indicilor de producţie

şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)’’ îşi propune

să scoată în evidenţă importanţa utilizării seleniului organic în alimentaţia peştilor în vederea

creşterii productivităţii şi a ratei de supravieţuire.

Ca o sumă a celor amintite mai sus am găsit necesară întocmirea acestei teze de doctorat, în care

se încearcă o explicare practică a unor procese fiziologice ale seleniului organic şi transformările

acestuia, care se întâmplă dincolo de raza de observaţie a ochiului uman (în organismul peştilor, sub

apă etc.) şi care trebuie mai întâi cunoscute, pentru a putea fi guvernate.

Lucrarea este structurată în două părţi distincte şi anume: partea a I-a ce cuprinde documentarea

bibliografică iar partea a II-a este axată pe cercetările proprii.

PARTEA I -A

STUDIU BIBLIOGRAFIC

Prima parte a tezei de doctorat cuprinde patru capitole după cum urmează:

CAPITOLUL I SPECIFICUL DIGESTIEI ŞI VALORIFICĂRII HRANEI LA CRAP

(CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA). În acest capitol sunt

prezentate pe scurt digestia, valorificarea substanţelor nutritive, morfologia aparatului digestiv,

fiziologia digestiei şi specificul alimentar la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon

idella).

CAPITOLUL II. SUBSTANŢELE MINERALE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAŢIA

PEŞTILOR. Acest capitol prezintă substanţele minerale şi rolul acestora în alimentaţia peştilor, în

special a ciprinidelor.

6

CAPITOLUL III. ROLUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR. Capitolul prezintă

caracteristicile şi modul de acţiune a seleniului în organismul peştilor. Seleniu este parte integrată

din glutationperoxidază (GSH-Px). Glutationperoxidaza este o enzimă dependentă de seleniu, ce se

află în toate ţesuturile în care au loc procese oxidative şi este considerată ’’enzima de urgenţă’’,

răspunzătoare pentru prevenirea stresului oxidativ şi oxidării (KOHRELER şi colab., 2000;

BROKKEN şi colab., 1998; SURAI, 2006; LYONS, 2007).

CAPITOLUL IV. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA

PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI REPRODUCŢIE LA PEŞTI. Acest capitol cuprinde

efectele seleniului organic asupra principalilor indici de producţie şi consum datorită capacităţii sale

de asimilare mai ridicată a proteinei din furaj şi combaterea proceselor oxidative din organism.

Seleniul organic influenţează pozitiv calitatea cărnii printr-o uşoară scădere a grăsimii şi prevenirea

oxidării acesteia. Reproducerea la peşti este influenţată de seleniu organic deoarece reproducătorii

au posibilitatea acumulării acestui mineral în icre iar odată cu intrarea icrelor la incubaţie, larvele

încep să consume seleniu, ca sursă de energie sau proteină pentru a construi ţesuturile corporale.

Sistemul imunitar şi implicit rata de supravieţuire la peşti este influenţată de seleniul organic

deoarece după absorbţia în organism acesta este transportat de plasma sangvină, fiind încorporat în

leucocite, leucotrine, citokine şi tromboxani având posibilitatea de a proteja aceste celule împotriva

oxidării (CERNEA şi colab., 2009; ŞUŢA şi MATEI, 2006; WILSON şi colab, 2006; SURAI,

2004; GAMA şi GAMA G., 2003; LEMLY, 1997; LEMLY 2002).

PARTEA A-II-A.

CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA GENERALĂ A CERCETĂRII

5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul acestor cercetări a fost cel de a evidenţia efectele adaosului de seleniu organic SelPlex în

cantitate de 0,03mg/kg furaj asupra performanţelor de producţie, reproducţie şi a stării de sănătate la

crap (Cyprinus carpio), varietăţile Lausitz/Galiţiană şi cosaş (Ctenopharyngodon idella) crescuţi în

sistem semiintensiv.

În cadrul primului experiment intitulat „Cercetări privind influenţa seleniului organic asupra

performanţelor de producţie şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio), (2008-2009)” s-a

urmărit efectul seleniului organic (SelPlex) asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de

supravieţuire, a unor indici hematologici, asupra conţinutului de aminoacizi şi acizi graşi de la

nivelul plasmei sangvine, asupra calităţii cărnii precum şi evidenţierea efectului la nivelul mucoasei

intestinale.

7

Cercetările efectuate în cadrul celui de-al doilea experiment intitulat „Cercetări privind influenţa

seleniului organic asupra performanţelor de producţie şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus

carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella), (2009-2010)”, a vizat urmărirea efectului şi influenţa

seleniului organic (SelPlex) asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de supravieţuire şi a

calităţii cărnii la crap (varietăţile Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş, specii crescute în sistem

semiintensiv de tip policultură.

În cel de-al treilea experiment intitulat ,,Cercetări privind influenţa seleniului organic asupra

funcţiei de reproducere la crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz’’ s-a urmărit acţiunea

exercitată prin administrarea seleniului organic la reproducători, efectele acestuia asupra funcţiei de

reproducere şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz, precum şi

consecinţele (rezultatele) asupra stadiilor de dezvoltare la produşii acestora (embrioni, larve, alevini

şi puiet predezvoltat).

5.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR

Tabelul 1

Schema de organizare a experienţelor Specificare

Variante

experimentale Specia de cultură Număr de

exemplare Bazinul/anul

Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz

200 Lotul martor Cyprinus carpio,

Varietatea Galiţiană 100

Bazinul 6/2008 Bazinul 1/2009


200

Experimentul

I Lotul experimental

(SelPlex) Cyprinus carpio, Varietatea Galiţiană

100



100 Cyprinus carpio,


Lotul martor Ctenopharyngodon idella 100



100 Cyprinus carpio,


Experimentul

II

Lotul experimental (SelPlex)

Ctenopharyngodon idella 100



Lotul martor de reproducători şi

produşii acestui lot embrioni, larve, alevini,

puiet predezvoltat

2♂+1♀ şi produşii acestora

Bazinul 1/2010 Cyprinus carpio,

Varietatea Lausitz

Experimentul III Lotul experimental de

reproducători (SelPlex) şi produşii

acestui lot embrioni, larve, alevini,

puiet predezvoltat

2♂+1♀ şi produşii acestora

Bazinul 2/2010

8

5.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU

5.3.1. Materialul biologic

Materialul biologic a fost reprezentat de două varietăţi de crap (Cyprinus carpio),

Lausitz/Galiţiană şi cosaş (Ctenopharyngodon idella).

5.3.2. Nutreţul utilizat şi metoda de furajare

Hrana administrată în toate experimentele s-a bazat pe furaj combinat granulat a cărui valoare

nutritivă se regăseşte în tabelul 2. La loturile experimentale în structura furajului combinat granulat

s-a adăugat seleniu organic (SelPlex) provenit de la firma Alltech USA, sub formă de pulbere, în

cantitate de 0,03mg/kg furaj. Granulaţia furajului a fost de 3-5 mm aceasta fiind menţinută pe toată

durata experimentului. Metoda de furajare utilizată a fost cea manuală iar numărul de tainuri a fost

adaptat în funcţie de calitatea apei, starea de sănătate a indivizilor şi categoria de vârstă luată in

studiu la fiecare lot experimental.

Tabelul 2

Structura şi valoarea nutritivă a furajului combinat granulat pentru crap şi cosaş Specificare % din structură

făină de peşte 12 făină de soia 28 făină de grâu 32

Făină de porumb 25 premix vitamino-mineral 3

Caracteristici nutritive Proteină brută % 38 Grăsime brută % 5

Umiditate % 9 Celuloză % 3,5

5.3.3. Parametri fizico-chimici şi biologici ai apei

Pentru a urmări evoluţia parametrilor fizico-chimici ai apei din bazinele luate în studiu, zilnic,

pe parcursul desfăşurării experienţelor, s-au efectuat analize chimice după metode cunoscute

(ŞTEŢCA şi HEGHEDUŞ, 2008; MAN şi MAN, 2006, METAXA, 2003).

Parametrii apei monitorizaţi şi urmăriţi pe durata cercetărilor au fost cei care exercită influenţă

directă sau indirectă asupra modificărilor survenite în masa apei, cu implicaţii asupra biotei acvatice

şi implicit asupra experimentelor efectuate: temperatură, oxigen solvit, pH, concentraţia nitriţilor şi

a nitraţilor, concentraţia de fier, culoarea şi concentraţia substanţelor organice iar în funcţie de

ordinul 161/2006 apa a fost încadrată în diferite clase de calitate.

9

5.3.4. Metode de lucru utilizate

Pe parcursul experienţelor a fost urmărită evoluţia principalilor indici de creştere şi consum prin

intermediul unor măsurători biometrice şi somatice periodice, consumul de furaje şi rata de

supravieţuire.

Compoziţia chimică a cărnii a fost determinată în laboratorul de Alimentaţie din cadrul

Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii Cluj-Napoca după metode cunoscute (ŞARA şi ODAGIU,

2005), iar conţinutul de seleniu din carne a fost determinat prin metoda AAS (spectrofotometrie de

absorbţie atomică) la Institutul de Igienă Cluj-Napoca.

Conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi din plasma sangvină a fost realizat prin spectometrie

de masă (GC/MS), cu Gazcromatograf. Purificarea probelor şi determinarea cantitativă a fost făcută

după metode cunoscute de IORDACHE şi colab., (2010), rezultatele fiind înregistrate automat pe

cromatograme.

Investigaţiile hematologice, bazate pe metode cunoscute (DE LUCA şi colab., 1983;

OGNEAN şi CERNEA, 2007) au inclus determinarea: microhematocritului (Ht), hemoglobinei

(Hb) şi a numărului total de eritrocite (E). Determinarea concentraţiei de glutationperoxidază s-a

făcut cu spectrofotometrul Screen master Touch prin metoda cinetică în domeniul ultra-violet la

lungimea de undă lambda 340 nanometrii cu reactiv GPx de la firma Randox Laboratories UK.

Pentru examenul histologic, metoda de determinare a înălţimii vilozităţilor şi a microvililor a

fost realizată prin examinare la microscop tip Olympus BX 51. În prealabil secţionarea probelor a

fost realizată cu microtomul Leica RM 2125 RT iar colorarea cu Hematoxilină-Eozină.

Datele obţinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului GraphPad Instat 3.0 iar

semnificaţia statistică a diferenţelor înregistrate a fost stabilită prin intermediul testelor

comparaţiilor multiple Tukey-Kramer, Dunnett, Kruskall-Wallis şi Student Newman Kleus.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

CAPITOLUL VI. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI

ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE

SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO), (2008-2009)

Scopul cercetării a constat în evidenţierea efectelor seleniului organic (SelPlex) asupra

performanţelor de creştere şi consum, a stării de sănătate exprimate prin intermediul unor

indici sangvini precum şi efectul asupra unor indici histologici şi a calităţii cărnii la crap

(Cyprinus carpio), varietăţile Lausitz şi Galiţiană.

10

Experienţele au fost efectuate pe un număr de 400 crapi (Cyprinus carpio), varietatea

Lausitz repartizaţi în două loturi, câte 200 exemplare/lot şi 200 de crapi (Cyprinus carpio),

varietatea Galiţiană repartizaţi în două loturi, câte 100 exemplare/lot. Bazinele populate la

începutul experimentului (2008) au fost în număr de două, un bazin pentru loturile martor şi

unul pentru loturile experimentale, fiind aplicat un sistem de creştere semiintensiv. În anul

2009 au fost menţinute aceleaşi loturi fiind crescute exemplarele de puiet ce au supravieţuit

şi aduse până la stadiul de peşte de o vară.

Perioada experimentală a fost de 159 de zile în anul 2008, de la 09.06.2008 până la

15.11.2008 iar în anul 2009 de 200 de zile, începând cu 17.04.2009 până în 03.11.2009.

Între cele două perioade experimentale a avut loc somnul de iarnă al crapului.

Tabelul 3 Obiectivele şi activităţile experimentale desfăşurate

Specificare Loturi Obiective Activităţi Stabilirea parametrilor

chimici şi hidrobiologici ai apei în anul 2008-2009;

1. Analiza chimică a apei; 2. Analiza fizică a apei; 3. Analiza biologică a apei; 4. Analiza hranei naturale din apă;

Stabilirea influenţei seleniului organic asupra indicilor de

producţie şi consum.

1. Analiza chimică a nutreţului; 2. Stabilirea consumului de hrană pe specii şi categorii de vârstă; 3. Stabilirea sporului de creştere pe specii şi categorii de vârstă; 4. Calcularea unor indici de creştere la speciile studiate.

Stabilirea influenţei seleniului organic

asupra calităţii cărnii.

1. Determinarea compoziţiei chimice a cărnii; 2. Calcularea diferiţilor indici ce oferă informaţii asupra calităţii cărnii; 3. Determinarea proporţiilor părţilor corporale la speciile de peşti studiate;


asupra asimilării de aminoacizi şi acizi graşi din plasma

sangvină.

1. Determinarea cantitativă de aminoacizi din plasma sangvină; 2. Determinarea cantitativă de acizi graşi din plasma sangvină.


asupra GPx şi a unor parametrii

hematologici;

1. Determinarea conţinutului în GPx. 2. Determinarea hematocritului, hemoglobinei; eritrocitelor şi leucocitelor. 6. Determinarea formulei leucocitare şi stabilirea rapoartelor eritrocite/leucocite respectiv limfocite/granulocite.

Evidenţierea efectului seleniului organic la

nivelul mucoasei intestinale;

1. Stabilirea înălţimii vilozităţilor intestinale; 2. Stabilirea înălţimii microvilozităţilor intestinale;

„Cercetări

privind influenţa seleniului

organic asupra performanţelor de producţie şi

a stării de sănătate la

crap (Cyprinus carpio),

(2008-2009)”

Martor M

L - 200

exemplare, varietatea Lausitz

+ M

G - 100

exemplare, varietatea Galiţiană

Experimental

EL

- 200

exemplare, varietatea Lausitz

+ E

G - 100

exemplare, varietatea Galiţiană

Stabilirea influenţei seleniului

organic asupra ratei de supravieţuire

1.Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2008; 2. Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2009.

6.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII

6.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2008 şi 2009)

Din punct de vedere a calităţii, apa, se încadrează pe parcursul celor doi ani de studiu în clasele

de calitate I şi III, fiind considerată bună, în vederea creşterii şi dezvoltării speciei luate în studiu.

6.4.2. Rezultate obţinute privind performanţele de creştere şi consum la crap

6.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap din anul 2008

Cântărirea materialului piscicol s-a realizat la data instalării experienţei (09.06.2008), pe

parcursul perioadei experimentale şi la finele acesteia (15.11.2008) cu scopul de a urmări dinamica

de creştere a crapilor din cele două loturi. La începutul perioadei experimentale, indivizii din cele

două loturi au pornit de la o o greutate medie de 1,5g/exemplar, fiind crescuţi până la stadiul de

peşte de o vară şi comercializaţi ca peşte consum.

In tabelul numărul 4 sunt prezentate diferenţele statistice şi gradul de semnificaţie înregistrat

între cele două loturi de puiet privind greutatea corporală finală a materialului biologic.

Tabelul 4 Parametrii statistici privind greutatea medie corporală la puietul de crap

Lotul martor Lotul experimental Specificare Lausitz (M

L ) Galiţian (M

G ) Lausitz (E

L ) Galiţian (E

G )

n 194 94 198 98 X ± xS 276.80±0.051 266.38±1.457 354.61±0.088 283.26±1.287

V% 3.50 0.375 4.29 2.145 M

L vs M

G ns P>0.05

ML vs E

L *** P<0.001

ML vs E

G * P<0.05

MG vs E

L ***P<0.001

MG vs E

G * P<0.05

EL vs E

G ** P<0.01

***P <0,001% - foarte semnificativ, **P<0.01 – distinct semnificativ; *P <0,05% -semnificativ; nsP>0.05 – nesemnificativ; V% - variabilitatea; n - numărul de indivizi; xS – deviaţia standard; X - media.

La finele perioadei experimentale, greutatea puietului de crap a înregistrat diferenţe foarte

semnificative (***P <0,001%) între varietatea Lausitz din lotul experimental şi cele două varietăţi

aparţinătoare loturilor martor (Lausitz şi Galiţian). Analizând statistic greutatea corporală la finalul

experimentului, 2008, varietatea Lausitz din lotul experimental prezintă diferenţe distinct

semnificative (**P>0.01%) comparativ cu varietatea Galiţiană din acelaşi lot, diferenţe ce atestă

influenţa pozitivă a seleniului organic asupra acumulării de biomasă la puietul de crap din lotul

experimental, reflectat mai intens asupra varietăţii Lausitz.

11

12

Din tabelul numărul 5 reiese efectul şi influenţa seleniului organic asupra indicilor de creştere şi

consum la puietul de crap.

Tabelul 5 Valorile indicilor de creştere şi consum la finalul perioadei experimentale în anul 2008

Lotul martor Lotul experimental Specificare U.M. Lausitz Galiţian

Lausitz Galiţian

G 275.3 264.88 353.11 281.76 Spor de creştere % 100 100 128,26 106,37

g masă corporală/zi 1.73 1.66 2.22 1.77 Rata specifică de creştere % 100 100 122,08 106,62

kg furaj/kg masă corporală

1.89:1 1.92:1 1.68:1 1.88:1 FCR

% 100 100 88.88 97.91

Analizând principalii indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap din cele două

loturi se remarcă influenţa favorabilă a seleniului organic (SelPlex) în doză de 0,03mg/kg furaj

asupra sporului de creştere. Sesizăm o îmbunătăţire a sporului de creştere cu 28,26% la varietatea

Lausitz şi 6,37% la varietatea Galiţiană din lotul experimental comparativ cu lotul martor.

Rata de creştere (g masă corporală/zi) a puietului de crap din loturile luate în studiu, prezintă

cea mai bună valoare la varietatea Lausitz din lotul experimental 2,22g/zi, cu 22,08% mai mult

decât lotul martor, aceeaşi varietate. Varietatea Galiţiană prezintă o rată de creştere mai ridicată cu

6,62% la lotul experimental comparativ cu cel martor. Comparând valorile ratei de creştere la cele

două varietăţi din lotul experimental de puiet se constată o creştere de 20,27% în favoarea varietăţii

Lausitz. Analizând valorile coeficientului de conversie a hranei se observă valori apropiate la

ambele varietăţi din lotul martor: 1,89:1 kg furaj/kg masă corporală, varietatea Lausitz şi 1,92:1 ,

varietatea Galiţiană. Adaosul de seleniu organic (SelPlex) în hrana lotului experimental conduce la

o îmbunătăţire a coeficientului de conversie a hranei. O scădere mai accentuată a ratei de conversie

a furajului s-a înregistrat la varietatea Lausitz din lotul experimental cu 13,85% mai redusă faţă de

lotul martor.

6.4.2.2. Indici de creştere şi consum înregistraţi la crapul de o vară din anul 2009

Pe durata experimentului aprilie-noiembrie 2009, s-au urmărit indicii de creştere şi consum la

puietul care a supravieţuit în anul 2008 până când acesta a ajuns la stadiul de crap de o vară,

perioadă în care s-au efectuat cântăriri lunare şi una la sfârşitul perioadei experimentale.

Valorile medii, variabilitatea şi semnificaţia statistică a greutăţii corporale la cele două

varietăţi de crap de o vară la finele experimentului sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6 Parametrii statistici privind greutatea corporală a crapului de o vară la finele experimentului


1L) Galiţian (M

1G) Lausitz (E

1L) Galiţian (E

1G)

n 189 90 198 97 X ± xS 917.78±18.29 908.67±17.78 1258.8±18.23*** 1191±014.21***

V% 9.6 9.3 7.5 7.7 ***P <0,001% - foarte semnificativ; nsP>0.05 – nesemnificative; V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare.

La finele perioadei experimentale, între loturile experimentale şi cele martor la ambele varietăţi

s-au înregistrat diferenţe foarte semnificative (***P <0,001%), în favoarea loturilor experimentale

comparativ cu loturile martor în ceea ce priveşte greutatea corporală. Efectul seleniului organic

asupra indicilor de creştere şi consum înregistraţi la crapul de o vară este prezentat în tabelul 7.

Tabelul 7 Valorile indicilor de creştere şi consum la finalul perioadei experimentale la crapul de o vară

Lotul martor Lotul experimental Specificare U.M. Lausitz Galiţian

Lausitz Galiţian

g/an 640.97 642.28 904.18 907.73 Spor de creştere % 100 100 141.06 141.32

g masă corporală/zi

3.20 3.21 4.52 4.53 Rata specifică de creştere

% 100 100 141.06 141.32 kg furaj/kg masă

corporală

1.84:1

1.85:1

1.79:1

1.70:1 FCR

% 100 100 97.28 91.89

Principalii indici de creştere şi consum sunt influenţaţi favorabil de adaosul de seleniu organic

(în doză de 0,03mgSelPlex/kg furaj) la crapul de o vară. Se constată o îmbunătăţire a sporului de

creştere cu 41,06% în cazul varietăţii Lausitz şi 41,32% la varietatea Galiţiană din lotul

experimental comparativ cu lotul martor, aceleaşi varietăţi.

Rata de creştere (g masă corporală/zi) prezintă cele mai ridicate valori la lotul experimental: cea

mai bună rată de creştere este înregistrată la varietatea Galiţiană din lotul experimental 4,53g/zi, cu

41,32% mai mare faţă de aceeaşi varietate din lotul martor. În cazul varietăţii Lausitz, lotul

experimental a înregistrat o rată de creştere superioară lotului martor cu 41.06%.

Analizând coeficientul de conversie a hranei la varietatea Lausitz se constată o îmbunătăţire a

acestui indice cu 2,7% la lotul experimental (1,79:1) comparativ cu lotul martor (1,84:1). Adaosul

de seleniu organic a determinat îmbunătăţirea coeficientului de conversie al furajului cu 8,85% în

cazul varietăţii Galiţiene din lotul experimental comparativ cu lotul martor, aceeaşi varietate.

Imbunătăţirea coeficientului de conversie a hranei la cele două varietăţi de crap din lotul

13

experimental confirmă efectul pozitiv pe care seleniul organic îl are asupra acestui indice, fapt ce

este demonstrat şi la alte specii de peşti de către YAMBO şi colab (2007) şi LYONS (2007).

Adaosul de seleniu organic (SelPlex) în hrana lotului experimental de crap de o vară nu a

influenţat notabil biometria corporală, iar valorile obţinute la indicii studiaţi sunt similare cu datele

din literatura de specialitate (METAXA, 2003; HORVATH şi colab., 2005; BURA, 2002).

6.4.3. Efectul seleniului organic asupra indicilor histologici la crapul de o vară,

varietăţile Lausitz şi Galiţiană

Pentru a evidenţia efectele seleniului organic la nivel intestinal şi pentru a arăta şi demonstra

evoluţia rezultatelor favorabile obţinute asupra indicilor de creştere şi consum, au fost efectuate

investigaţii histologice, acestea constând în măsurarea înălţimii vilozităţilor şi microvilozităţilor

intestinale. Datele privind înălţimea vilozităţilor la sfârşitul experimentului la crapul de o vară sunt

prezentate în tabelul 8 iar aspectul acestora în figura 1.

Tabelul 8 Valorile înălţimii vilozităţilor intestinale (µm) la crapul de o vară


1L) Galiţian (M

1G) Lausitz (E

1L) Galiţian (E

1G)

n 18 19 20 19 X ± xS 1490.7±118.2 1734.7±283.50 1967.4±354.90*** 2002.9 ±78.36***V % 7.93 16.32 18.03 3.91

***P <0,001% - foarte semnificativ; V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare.

Analizând înălţimea vilozităţilor intestinale la cele două varietăţi de crap de o vară din lotul

experimental se obsevă faptul că varietatea Galiţiană (2002.9 ±78.36 µm) prezintă valori mai

ridicate cu 1,77% faţă de varietatea Lausitz (1967.4±354.90 µm), fapt ce explică ritmul de creştere

mai accelerat la varietatea Galiţiană în anul 2009 comparativ cu anul 2008. Valorile obţinute în urma analizelor asupra înălţimi microvililor de la nivel intestinal la crapul

de o vară sunt prezentate în tabelul 9 iar aspectul acestora în figura 1.

Tabelul 9 Valorile înălţimii microvililor intestinali (µm) la crapul de o vară


1L) Galiţian (M

1G) Lausitz (E

1L) Galiţian (E

1G)

n 21 23 15 17 X ± xS 2.306 ± 1.138 2.211±0.256 2.328 ±0.403ns 2.227±0.320ns V % 7.93 16.32 18.03 3.91

V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare; nsP>0.05 – nesemnificative.

14

Înălţimea medie a microvililor intestinali la crapul de o vară, la varietatea Lausitz din lotul

experimental este 2,328 ±0.403µm, cu 0,95% mai mult faţă de, aceeaşi varietate din lotul martor.

Varietatea Galiţiană din lotul experimental prezintă o înălţime medie a microvililor intestinali de

2.227±0.320µm, cu 0,72% mai mult faţă de lotul martor aceeaşi varietate. Această dezvoltarea a

structurilor viliare la loturile experimentale a determinat creşterea suprafeţei de absorbţie a

nutrienţilor vehiculaţi prin intestin, fapt ce explică ritmul de creştere mai accelerat la loturile

experimentale comparativ cu cele martor. Odată cu creşterea în înălţimea a vilozităţilor şi

microvilizităţilor intestinale, seleniului organic are caracter de antioxidant la nivelul intestinului

prin participarea activă a glutationperoxidazei intestinale (GI-GSH-Px), (LYONS, 2007).

Fig. 1 Aspectul A. vilozităţilor intestinale şi B. microvililor intestinali la crapul (Cyprinus

carpio) de o vară, (µm) 1000X.

BA

6.4.4. Rezultate privind calitatea cărnii de crap, varietăţile Lausitz şi Galiţiană 6.4.4.1.Randamentul la sacrificare

Administrarea de seleniu organic nu a influenţat notabil biometria corporală sau randamentul la

sacrificare, diferenţele înregistrate sunt datorate greutăţilor corporale diferite între cele două loturi,

mai mari în cazul lotului experimental. In urma sacrificărilor de control, analizând greutatea

organelor sexuale prelevate de la indivizii fiecărui lot experimental, se constată faptul că varietatea

Galiţiană se maturizează mai repede din punct de vedere al organelor sexuale în cazul masculilor de

crap de o vară, comparativ cu varietatea Lausitz.

În ceea ce priveşte lungimea intestinului la crapul de o vară, se constată faptul că varietatea

Galiţiană din lotul experimental prezintă o lungime medie de 103.14±0.52 cm, cu 15,35% mai mare

comparativ cu varietatea Lausitz din acelaşi lot. Creşterea suprafeţei de absorbţie la nivel intestinal

la varietatea Galiţiană explică ritmul de creştere mai accelerat a acestei varietăţi în stadiul de crap

de o vară comparativ cu stadiul de puiet.

15

6.4.4.2. Compoziţia chimică a cărnii de crap de o vară

În ceea ce priveşte compoziţia chimică a cărnii de crap se constată o uşoară scădere a

conţinutului de grăsime şi creşterea cantităţii de proteină la cele două varietăţi de crap din lotul

experimental. Valorile obţinute în ceea ce priveşte substanţa uscată, proteina, apa şi grăsimea din

carnea de crap la toate loturile luate în studiu se regăsesc în aceeaşi parametrii cu valorile citate de

literatura de specialitate (BUD şi MIREŞAN, 2008; BUD şi colab., 2008; CALOIANU şi

CALOIANU, 2002; IURCA, 2003).

Compoziţia chimică a cărnii de crap de o vară este prezentată în tabelul 10.

Tabelul 10 Compoziţia chimică a cărnii de crap de o vară la loturile studiate

Lotul martor Lotul experimental Specificare Lausitz n=10 Galiţian n=10 Lausitz n=10 Galiţian n=10

Substanţă uscat (%) Valoare de referinţă ( 27% - FAO; 26% - BUD şi colab., 2008) X ± xS 21.18±0.033 22.06±0.126 21.32±0.233ns 21.57±0.235ns Proteină brută (%) Valoare de referinţă (16%-FAO, 2009; Iurca, 2003; BUD şi colab.,2008) X ± xS 18.05±0.141 17.95±0.02 18.92±0.060ns 18.72±0.127ns Grăsime brută (%) Valoare de referinţă (10% - FAO, 2009; 8,97% BUD şi colab., 2008 ) X ± xS 8.98±0.309 8.00±0.547 7.66±0.224ns 7.71±0.178ns Apă (%) Valoare de referinţă (73% -FAO, 2009; BUD şi colab., 2008) X ± xS 78.81±0.033 77.93±0.126 78.68±0.233ns 78.42±0.235ns

V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare; nsP>0.05 – nesemnificative.

Scăderea cantităţii de grăsime din carnea de crap la ambele varietăţi din lotul experimental

semnifică administrarea unei cantităţi optime de seleniu în alimentaţia crapului. În caz contrar, când

cantitatea de seleniu este prea mare, la alte specii de peşti a crescut cantitatea de grăsime din carne

(SURAI, 2006). Conţinutul cărnii în seleniu la crapul de o vară este prezentat în tabelul 11.

Tabelul 11 Conţinutul în seleniu al cărnii de crap de o vară


1L) Galiţian (M

1G) Lausitz (E

1L) Galiţian (E

1G)

n 6 6 6 6 X ± xS 106.20± 2.40 111.17±17.61 159.89 ±24.23*** 196.86 ±9.67*** V % 2.54 15.84 15.15 4.91

- media. xS - deviaţia standard. n- numărul de exemplare; ***P <0.001% - foarte semnificativ. XV% - variabilitatea;

Analizând conţinutul cărnii în seleniu la crapul de o vară se constată diferenţe foarte

semnificative (***P<0.001%) între lotul experimental şi cel martor la ambele varietăţi. Astfel.

putem afirma că administrarea de seleniu organic la crap poate prezenta un avantaj din punct de

vedere terapeutic. deoarece există posibilitatea producerii unui aliment funcţional.

16

Alt avantaj al administrării de seleniu organic la crap este acţiunea cumulativă a acestuia în

muschi şi asigurarea necesarului zilnic de seleniu în organism. mai ales în condiţii de stres când

cerinţele organismului faţă de seleniu sunt mai ridicate decât ceea ce se poate furniza zilnic prin

raţie. depozitul realizat reprezentând o sursă ce asigură necesarul în acel moment pentru a preveni oxidarea

intracelulară. Aceste rezultate sunt confirmate şi la alte specii de peşti de către LEMLY. (2002).

6.4.5. Conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi din sângele de crap de o vară

6.4.5.1.Conţinutul în aminoacizi

Determinarea aminoacizilor a fost realizată la crapul de o vară la nivelul plasmei sangvine cu

scopul de a cunoaşte conţinutul total de aminoacizi de la acest nivel şi în special conţinutul de

metionină. deoarece seleniul organic are posibilitatea de a se lega de aceasta pentru a fi mai uşor

asimilat în organism. Cromatogramele de separare a aminoacizilor din plasma sangvină de crap de o

vară sunt prezentate în figura 2.

17

Fig. 2 Cromatograme de separare ale aminoacizilor din plasma sangvină de crap de o vară

RT: 11.71 - 39.10

12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38Time (min)

0

20

40

60

80

1000

20

40

60

80

100

Relative Abundance

0

20

40

60

80

100 36.82

17.3915.21 17.58 30.3920.9212.18 27.10 30.6912.87 26.86

36.6024.2627.50 34.8824.34 31.9119.93 28.9321.1416.26

36.8238.24

17.3915.2412.28 20.9217.58 30.3527.08 30.6212.92 24.26 26.83

31.9936.6034.9327.4124.3419.95 21.7916.31

36.82

17.39 20.9915.2617.6012.28 30.37

27.1012.94 30.6426.8324.26

32.0134.9327.43 34.0124.3419.97 21.80 28.9016.29

NL:7.79E7TIC F: MS EL2repetat

NL:7.52E7TIC F: MS el3repetat

NL:6.97E7TIC F: MS el4repetat

Analizând conţinutul fiecărui aminoacid luat în studiu. se constată faptul că toţi aminoacizii. cu

excepţia ornitininei. au un conţinut mai ridicat în plasma sangvină de crap. la ambele varietăţi din

loturile experimentale. Seleniul organic (SelPlex) determină conform rezultatelor obţinute. o

absorbţie mai uşoară a aminoacizilor în plasma sangvină de crap. având efect pozitiv asupra

valorificării proteinei din hrana administrată care implicit duce la o creştere corporală mai ridicată

la cele două varietăţi de crap din lotul experimental. Comparând conţinutul total de aminoacizi la

cele două varietăţi de crap din lotul experimental se constată că varietatea Galiţiană prezintă o

absorbţie cantitativă a aminoacizilor mai ridicată cu 9.74% faţă de varietatea Lausitz.

Conţinutul de cisteină din plasma sangvină de crap de o vară prezintă valori mai ridicate la lotul

experimental (5.6µm/ml plasmă Lausitz şi 13.6µm/ml plasmă Galiţian) comparativ cu lotul martor

(1.47µm/ml plasmă Lausitz şi 2.69µm/ml plasmă Galiţian). Conţinutul de metionină din plasma

18

idazei plasmatice (PL-GSH-Px) care este activă la acest nivel

(LYONS. 2007; SURAI. 2006).

ară

rez

pacităţii de apărare a organismului împotriva proceselor

inflamatorii (GEELEN şi colab.. 2005).

sangvină de crap prezintă valori mai ridicate la ambele varietăţi din lotul experimental (de 3.4 ori

mai mare la varietatea Lausitz şi de 1.47 ori la varietatea Galiţiană) comparativ cu lotul martor.

aceleaşi varietăţi. Creşterea conţinutul de metionină şi cisteină la nivelul plasmei sangvine de crap

de o vară confirmă faptul că seleniul organic influenţează pozitiv absorbţia acestui aminoacid

(SURAI 2006; POP. 2006; LEONHARD şi MARIGIT. 2010). Odată cu creşterea conţinutului de

aminoacizi în plasma sangvină de crap de o vară seleniul organic are şi efect antioxidant la nivelul

plasmatic datorită glutationperox

6.4.5.2.Conţinutul în acizi graşi

Seleniul organic a influenţat conţinutul de acizi graşi din plama sangvină de crap de o v

ultând o uşoară scădere la ambele varietăţi din lotul experimental comparativ cu lotul martor.

Seleniul organic a influenţat pozitiv absorbţia de acizi graşi din grupa ω6 rezultând o creştere cu

10.49% la varietatea Lausitz şi 12.90% la varietatea Galiţiană din lotul experimental comparativ cu

lotul martor. Analizând conţinutul total de acizi graşi din plasma sangvină de crap de o vară din

grupa ω3 se constată o îmbunătăţire cantitativă a acestora la ambele varietăţi de crap de o vară din

loturile experimentale comparativ cu cele martor. Prezenţa seleniului organic în alimentaţia crapului

a influenţat pozitiv absorbţia de acizi graşi ω3 la lotul furajat cu SelPlex. asigurând prin creşterea

cantitativă a acestora şi îmbunătăţirea ca

22.22

22.47

24.03

25.97

28.84

32.16

33.81

34.68

25.89

31.89

34.33

28.43

6.9

5.74

5.95

5.99

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 10

E1L

E1G

M1L

M1G

0

SFA % MUFA % PUFA Acizi graşi neidentificaţi %

ine de crap de o v ră în acizi graşi Fig.3 Conţinutul plasmei sangv saturaţi (SFA). mononesaturaţi

artor sunt predominanţi acizii graşi

mononesat

a(MUFA) şi polinesturaţi (PUFA)

Din conţinutul total de acizi graşi determinaţi la nivelul plasmei sangvine de crap se constată

un procent mai ridicat al acizilor graşi polinesaturaţi la ambele varietăţi din lotul experimental

(34.33% Lausitz şi 31.89% Galiţiană) iar la lotul m

uraţi (34.68% Lausitz şi 33.81% Galiţiană).

19

re la

pui

lotul

experimental cu 4. arietăţi.

erimental se constată o creştere de

2.2

porturile între

elementele eritrocitare şi leucocitare la crapul de o vară sunt prezentate în tabelul 12.

2 Propor şi l a io)

to

6.4.6. Rezultate privind starea de sănătate a crapului (Cyprinus carpio)

Un indice deosebit de important ce influenţează eficienţa economică într-o fermă piscicolă o

reprezintă rata de supravieţuire a materialului biologic. Analizând rata de supravieţuire la puietul de

crap din anul 2008 se constată o îmbunătăţire cu 2% la varietatea Lausitz şi 4% la varietatea

Galiţiană din lotul experimental comparativ cu aceleaşi varietăţi din lotul martor. Comparând rata

de supravieţuire la cele două varietăţi de crap din lotul experimental de puiet din anul 2008 se

constată o creştere cu 1% la varietatea Lausitz comparativ cu varietatea Galiţiană. Rezultatele

obţinute confirmă efectul pozitiv al administrării de seleniu organic asupra ratei de supravieţui

etul de crap. rezultate confirmate şi la alte specii de peşti de către YAMBO şi colab.(2007).

Analizând pierderile înregistrate la crapul de o vară se constată o rată de supravieţuire de 100% la

ambele varietăţi din lotul experimental. confirmând astfel efectul pozitiv al seleniului organic asupra ratei

de supravieţuire. Varietatea Galiţiană are o rată de supravieţuire la crapul de o vară mai crescută la

25% iar varietatea Lausitz cu 2.57% comparativ cu lotul martor aceleaşi v

6.4.7. Rezultate hematologice la crapul de o vară anul 2009

Studiul indicilor hematologici şi corelarea acestora a stat la baza cuantificării stării de sănătate şi

a ratei de supravieţuire. reflectând efectele biologice benefice produse de administrarea de seleniu

organic. Acţiunea seleniului organic se reflectă pozitiv asupra cantităţii de GPx din hematocritul de

crap de o vară prin creşterea cu 2.74% la varietatea Lausitz şi 0.52% la varietatea Galiţiană din lotul

experimental comparativ cu lotul martor aceleaşi varietăţi. Comparând cantitatea de GPx din

hematocrit la crapul de o vară la cele două varietăţi din lotul exp

2% la varietatea Lausitz. comparativ cu varietatea Galiţiană.

În cazul indicilor hematologici determinaţi la crapul de o vară. au fost semnalate unele abateri

ale valorilor individuale şi medii faţă de limitele fiziologice iar proporţia şi ra

Tabelul 1ţii şi rapoarte ale elementelor eritrocitare

reucocitare la crap (C rin cyp us rp

Lotul mar X ± xS Lotul experimental X ± xS Specificare

Lausitz (M ) Lausitz ) Gali ) 1L

) Galiţian (M1G

(E1L

ţian (E1G

n 6 6 6 6 E (%) 95.2 .06 67±1 95.9 17 33±1. 95.93 7ns3±1.1 95.8 ns 0±1.99L (%) 4.733±1.069 4.067± 1.172 4.067±1.172ns 4.20 ±1.99ns

E/Le (nr.) 22/1 22/1 25/1 25.66 G (%) 9.333±0.57 8.667± 4.61 8.667 ±4.61ns 4.667±1.52ns L (%) 84. 6 84.3 23 84.3 ns 88. 6* 000± 3.4 33±7. 33 ±7.2 667± 4.1M (%) 6.6 8 7.0 64 7.000 4ns 6.66 ns 67±3.7 00±2. ±2.6 7 8± 3.7

L/G (nr.) 9.33/1 15/1 15/1 16.66/1 E+Le (nr.) 500 500 500 500

G - granulocite; L- limfocite - monoc E – eritrocite; Le – leucocite; *P<0.05%-difere; M ite; nţe semnificative; nsP>0.05 –diferenţe nesemnificative; X - media. xS - deviaţia standard. n- numărul de exemplare.

Din corelarea valorilor obţinute asupra indicilor hematologici şi ale raporturilor stabilite între

elementele eritrocitare şi leucocitare. s-a dedus persistenţa unui sindrom anemic şi a unor efecte

iritative. influenţate de apariţia şi evoluţia argulozei în efectivul de crapi de o vară. varietăţile

Lausitz şi Galiţiană (Figura 4). De remarcat este şi faptul că indivizii din lotul experimental prezintă

o reacţie imunologică mai ridicată printr-o uşoară creştere a numărului de leucocite. Reacţia

leucocitară mai intensă la ambele varietăţi de crap de o vară din lotul experimental se datorează

faptului că. seleniul organic ajută la intensificarea acestei reacţii prin faptul că este parte integrantă

a leucotrinelor. citokinelor şi tromboxaminelor (SURAI. 2004; GAMA şi GAMA. 2003; CERNEA

şi colab.. 2009; ŞUŢA şi MATEI. 2006). acestea având rol de apărare a organismului împotriva

reacţiilor inflamatori (TAKESI. 1997).

Fig. 4 Elemente citomorfologice dominante în sângele crapilor cu arguloză; printre limfocite se

pot evidenţia şi multe monocite – macrofage în diferite stări de activitate

CAPITOLUL VII. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI

ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII

DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ

(CTENOPHARYNGODON IDELLA); (2009-2010)

7.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI

Scopul cercetării constă în evidenţierea efectului exercitat de seleniul organic (SelPlex) asupra

performanţelor de creştere şi consum. a stării de sănătate şi a calităţii cărnii de crap (Cyprinus

carpio). (varietăţile Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella).

20

21

Tabelul 13

Obiectivele şi activităţile experimentale desfăşurate Specificare Loturi Obiective Activitaţi

Stabilirea parametrilor chimici şi hidrobiologici ai

apei în anul 2009-2010;

1. Analiza chimică a apei; 2. Analiza fizică a apei; 3. Analiza biologică a apei;

Stabilirea influenţei seleniului organic asupra indicilor de producţie şi

consum.

1. Analiza chimică a nutreţului; 2. Stabilirea consumului de hrană pe specii şi categorii de vârstă; 3. Stabilirea sporului de creştere pe specii şi categorii de vârstă; 4. Calcularea unor indici de creştere la speciile studiate.

Stabilirea influenţei seleniului organic asupra

calităţii cărnii.

1. Determinarea compoziţiei chimice a cărnii; 2. Calcularea diferiţilor indici ce oferă informaţii asupra calităţii cărnii; 3. Determinarea proporţiilor părţilor corporale la speciile de peşti studiate;

„Cercetări privind influenţa

seleniului organic asupra

performanţelor de producţie şi

a stării de sănătate la crap

(Cyprinus carpio) şi cosaş

(Ctenopharyngodon idella).

(2009-2010)

Martor M

L - 100

exemplare crap. varietatea Lausitz + M

G - 100

exemplare crap. varietatea

Galiţiană + M

C - 100

exemplare cosaş

Experimental E

L - 100

exemplare crap. varietatea Lausitz + E

L - 100

exemplare crap. varietatea

Galiţiană + E

L - 100

exemplare cosaş

Stabilirea influenţei seleniului

organic asupra ratei de supravieţuire

1.Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2009; 2. Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2010.


Cercetările din cadrul celui de-al doilea experiment au fost realizate pe un număr de 200 de

exemplare de crap (Cyprinus carpio) din varietatea Lausitz repartizaţi în două loturi. câte 100

exemplare/lot; 200 de exemplare din varietatea Galiţiană repartizaţi în două loturi. câte 100

exemplare/lot şi 200 de exemplare de cosaş (Ctenopharyngodon idella) repartizaţi în două loturi.

câte 100 de exemplare/lot. Numărul de bazine necesare în vederea populării a fost similar celuilalt

experiment: un bazin pentru popularea loturile martor şi unul pentru loturile experimentale. fiind

aplicat un sistem de creştere semiintensiv în policultură. Perioada experimentală a fost de doi ani

din 25.06.2009 până la 03.11.2010 iar la lotul experimental s-a adăugat în furajul combinat granulat

seleniul organic SelPlex în doză de 0.03mg/kg furaj.

Perioada experimentală în anul 2009 a fost de 132 de zile. de la 25.06.2009 până la 03.11.2009

iar în anul 2010 de 207 de zile. începând cu 11.04.2010 până în 03.11.2010 în cazul crapului.

Puietul de cosaş a fost populat în data de 05.07.2010. având o durată experimentală de 121 zile în

anul 2009 iar restul perioadei experimentale a corespuns cu cea a crapului. Între cele două perioade

experimentale a avut loc somnul de iarnă. În anul 2010 au fost menţinute aceleaşi loturi fiind

crescute exemplarele de puiet ce au supravieţuit în anul 2009 până la stadiul de peşte de o vară când

aceştia au atins greutăţi suficient de mari pentru a fi comercializaţi ca peşte consum.


7.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2009 şi 2010)

Analizând calitatea apei în anul 2009 şi 2010 în funcţie de clasele de calitate. aceasta se

încadrează în clasele I-III fiind considerată o apă bună în vederea creşterii ciprinidelor.

7.4.2. Rezultatele obţinute cu privire la performanţele de creştere şi consum la crap

(Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)

7.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap şi cosaş, anul 2009 Prin adaosul de seleniu organic (SelPlex) în structura furajului combinat granulat s-a urmărit

obţinerea unor indici bioproductivi superiori la exemplarele de crap (Cyprinus carpio). (varietăţile

Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella) din lotul experimental. Greutatea medie

corporală la puietul de crap şi cosaş din loturile studiate este prezentate în tabelul 14.

Tabelul 14 Parametrii statistici privind greutatea medie corporală la puietul de crap (g)


L ) Galiţian (M

G ) Lausitz (E

L ) Galiţian (E

G )

n 92 95 99 98 X ± xS 284.80±10.25 261.31±11.34 326.41±10.17*** 311.24±11.27***

V% 3.59 4.33 3.11 3.62 % greutate 100 100 114.61 116.43

***P <0.001% - foarte semnificativ; V% - variabilitatea; X - media. xS - deviaţia standard. n- numărul de exemplare. Analizând greutatea finală a puietului de crap din anul 2009. ambele varietăţi din lotul

experimental prezintă diferenţe foarte semnificative (***P<0.001%) în favoarea acestora

comparativ cu lotul martor. aceeaşi varietate. Administrarea de seleniu organic (SelPlex) la lotul

experimental are efect pozitiv asupra acumulării de biomasă mai ales în cazul varietăţii Lausitz.

rezultate confirmate la crap de către MAGDY (2007) iar la alte specii de peşti de către YAMBO şi

colab.. (2007). LYONS (2007) şi LOVELL (1987).

Tabelul 15 Parametrii statistici privind greutatea medie corporală la puietul de cosaş (g)

Specificare Lotul martor de cosaş (MC) Lotul experimental de cosaş (E

C )

Nr. de exemplare 93 97 X ± xS 87.31±10.35 97.58±11.22**

V% 11.85 11.49 % greutate 100 111.76

22**P<0.01 – distinct semnificative; V% - variabilitatea; - media. xS - deviaţia standard. X

23

Analizând greutatea finală la puietul de cosaş se constată diferenţe distinct semnificative

(**P<0.01%) în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor.

Efectul seleniului organic asupra indicilor de creştere şi consum înregistraţi la varietăţile şi

speciile din cadrul celor două loturi este prezentat în tabelul 16.

Tabelul 16 Valorile indicilor de creştere şi consum la puietul de crap şi cosaş în anul 2009

Lotul martor Lotul experimental Specificare U.M. Lausitz Galiţian Cosaş Lausitz Galiţian Cosaş

g 283.3 265.81 85.81 324.91 309.97 96.08 Spor de creştere % 100 100 100 112.80 116.61 111.96

g/zi 132 zile crap g/zi 121 zile cosaş

2.14 2.01 0.70 2.46 2.34 0.79 Rata specifică de creştere

% 100 100 100 114.95 116.41 112.85kg furaj/kg masă

corporală 1.78:1 2.21:1 2.35:1 1.73:1 1.80:1 1.93:1 FCR

% 100 100 100 97.19 81.44 82.12

Sporul de creştere la puietul din lotul experimental. varietatea Galiţiană prezintă o îmbunătăţire

cu 16.61% comparativ cu lotul martor. aceeaşi varietate. Puietul de cosaş din cadrul lotului

experimental prezintă o îmbunătăţire a sporului de creştere de 11.96% comparativ cu indivizii din

aceeaşi specie. din lotul martor.

Cele mai mari valori ale ratei specifice de creştere (g masă corporală/zi) la cele două speci şi

varietăţi se constată în cazul loturilor experimentale. unde valorile au fost cuprinse între: 0.79

Cosaş– 2.46 Lausitz g/zi. Seleniul organic a influenţat pozitiv acumularea de biomasă la puietul din

anul 2009 din cadrul lotului experimental. indiferent de specie sau varietate comparativ cu lotul

martor. Cea mai ridicată rată specifică de creştere este înregistrată la lotul experimental. varietatea Lausitz

(2.46g/zi). varietate ce prezintă şi cea mai ridicată greutate corporală la finele perioadei experimentale.

Coeficientul de conversie a furajului a fost influenţat pozitiv de adaosul de seleniu

organic în hrana puietului de crap şi cosaş astfel că lotul experimental prezintă un

coeficient de convesie a furajului între 1.73 Lausitz -1.93 Cosaş kg furaj/kg masă

corporală comparativ cu lotul martor care are o rată de conversie între 1.78 Lauistz -2.35

Cosaş kg furaj/kg masă corporală. Efectul pozitiv al seleniului organic asupra

coeficientului de conversie a furajului a fost confirmat şi la alte specii de peşti de către

LYONS. (2007) şi YAMBO şi colab.. (2007).

7.4.2.2. Indici de creştere şi consum la crapul şi cosaşul de o vară din anul 2010

Valorile medii. variabilitatea şi gradul de semnificaţie statistică privind masa corporală a

crapului şi cosaşul de o vară din cele două loturi luate în studiu sunt prezentate în tabelele 17 şi 18.

Tabelul 17 Parametrii statistici privind greutate corporală medie a crapului de o vară în anul 2010


1L) Galiţian (M

1G) Lausitz (E

1L) Galiţian (E

1G)

n 89 90 99 98 X ± xS 920.87±58.19 918.89±67.13 1168.1±58.3**3 1129.3±64.31**

V% 6.31 7.3 4.99 5.69 **P<0.01 – distinct semnificative; V% - variabilitatea; X - media. xS - deviaţia standard; n- numărul de exemplare .

La finele perioadei experimentale greutatea corporală a materialului biologic a înregistrat diferenţe

distinct semnificative (**P<0.01%) între lotul experimental şi cele martor. în favoarea lotului experimental la

ambele varietăţi de crap. Se constată astfel înfluenţa favorabilă a seleniului organic (SelPlex) asupra ritmului

de creştere şi acumulării de biomasă la crapul de o vară. Analizând greutatea corporală a indivizilor din lotul

experimental la finele perioadei se constată o uşoară creştere a varietăţii Lausitz cu 3.32% faţă de varietatea

Galiţiană. valoarea fiind nesemnificativă (nsP>0.05%) din punct de vedere statistic.

Tabelul 18 Parametrii statistici privind greutate corporală medie a cosaşului de o vara

Specificare Lotul martor de cosaş (M1C

) Lotul experimental de cosaş (E1C

) Nr. de exemplare 90 97

X ± xS 779.3±58.45 797.8±57.21* V% 6.64 6.37

% greutate 100 102.10 *P <0.05% -semnificativ; V% - variabilitatea; X - media. xS - deviaţia standard.

Analizând greutatea corporală la cosaşul de o vară la finele perioadei experimentale se constată diferenţe

semnificative (*P<0.05%) între lotul experimental şi cele martor. în favoarea lotului experimental. La sfârşitul

perioadei experimentale constatăm faptul că. cele două varietăţi de crap prezintă o greutate corporală mai

ridicată comparativ cu cosaşul. Diferenţa de greutate între cele două specii se datorează faptului că

temperaturile optime de hrănire sunt diferite la cele două specii. iar cosaşul a avut o perioadă mai scurtă cu un

optim de temperatură comparativ cu crapul. Efectul seleniului organic asupra indicilor de creştere şi consum

înregistraţi la crapul şi cosaşul de o vară este prezentat în tabelul 19.

Tabelul 19 Indicii de creştere şi consum la finalul perioadei experimentale la crapul şi cosaşul de o vară

Lotul martor Lotul experimental Specificare U.M. Lausitz Galiţian Cosaş Lausitz Galiţian Cosaş

g/an 637.2 653.09 693.49 843.19 819.33 701.72 Spor de creştere % 100 100 100 132.32 125.45 101.03

g masă corporală/zi 207 zile

3.07 3.15 3.35 4.029 3.95 3.38 Rata specifică de creştere

% 100 100 100 132.57 125.39 101.04 kg furaj/kg masă

corporală

1.96:1

1.98:1

2.1:1

1.75:1

1.78:1

1:91 FCR

% 100 100 100 89.28 89.89 09.95 24

25

Analizând principalii indici de creştere şi consum înregistraţi în perioada experimentală se

constată o influenţă favorabilă a seleniului organic (în doză de 0.03mgSelPlex/kg furaj) asupra

acestora. Se constată o îmbunătăţire a sporului de creştere cu 32.32% în cazul lotului experimental.

varietatea Lausitz comparativ cu lotul martor. De asemenea se constată îmbunătăţirea sporului de

creştere cu 25.45% în cazul lotului experimental varietatea Galiţiană comparativ cu lotul martor.

aceeaşi varietate. Comparând sporul de creştere de la cele două varietăţi din lotul experimental în

anul 2010 se constată o uşoară creştere cu 3.03% în favoarea varietăţii Lausitz.

In ceea ce priveşte rata de creştere (g masă corporală/zi) la crapul şi cosaşul de o vară se

constată următoarele: cea mai bună rată de creştere este înregistrată la lotul experimental din

varietatea Lausitz 4.029g/zi. cu 32.57% mai mare faţă de lotul martor. aceeaşi varietate. În cazul

varietăţii Galiţiene. lotul experimental a înregistrat o rată de creştere superioară lotului martor cu

25.39%. Comparând rata de creştere a cosaşului de o vară din cele două loturi se constată că. lotul

experimental prezintă o acumulare de biomasă mai ridicată cu 1.04% faţă de lotul martor.

Referitor la coeficientul de conversie al hranei la lotul experimental de crap de o vară din

varietatea Lausitz. se constată o îmbunătăţire a acestui indice cu 12% comparativ cu lotul martor.

aceeaşi varietate. Adaosul de seleniu organic a determinat îmbunătăţirea coeficientului de conversie

al furajului cu 10.1% în cazul varietăţii Galiţiene din lotul experimental comparativ cu aceeaşi

varietate din lotul martor. Comparând coeficientul de conversie al hranei la cele două varietăţi din

lotul experimental se constată o îmbunătăţire a acestuia cu 1.68% la varietatea Lausitz comparativ

cu cea Galiţiană. Analizând coeficientul de conversie al hranei la cosaş de o vară se constată o

îmbunătăţire a acestui indice cu 9.04% în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor.

7.4.2.3. Rezultate obţinute cu privire la calitatea cărnii de crap (Cyprinus carpio) şi cosaş

(Ctenopharyngodon idella)

Analizând valorile indicilor biometrici la crapul şi cosaş de o vară se constată că adaosul de

seleniul organic în hrana lotului experimental nu a avut un efect semnificativ asupra indicilor

biometrici. diferenţele înregistrate între loturi fiind nesemnificative statistic (nsP>0.05%).

Analizând greutatea organelor sexuale la crapul şi cosaşul de o vară constatăm faptul că masculii

din varietatea Galiţiană ajung la maturitate sexuală mai timpuriu. comparativ cu varietatea Lausitz.

Între cele două specii de ciprinide constatăm o dezvoltare precoce a organelor sexuale la crap

comparativ cu cosaşul.

În urma cercetărilor efectuate asupra conţinutului chimic al cărnii de crap şi cosaş de o vară se

constată o uşoară scădere a grăsimii şi o creştere a proteinei la ambele specii din lotul experimental

comparativ cu lotul martor. Analizând conţinutul de proteină brută. grăsime brută. substanţă uscată

şi apă din carnea de crap şi cosaş de o vară la toate loturile luate în studiu se constată faptul că

26

valorile obţinute sunt similare cu cele citate în literatura de specialitate (BUD şi colab.. 2008; BUD

şi MIREŞAN. 2008; CALOIANU şi CALOIANU. 2002; IURCA. 2003). Seleniul organic are un

impact uşor asupra scăderii conţinutului de grăsime din carnea de crap. rezultate confirmate şi la

alte specii de peşti de către SURAI (2006).

7.4.3. Rezultate privind starea de sănătate la crap şi cosaş

Analizând rata de supravieţuire la puietul de crap şi cosaş din anul 2009 se constată o creştere

cu 7% la varietatea Lausitz şi 4% la varietatea Galiţiană din lotul experimental comparativ cu lotul

martor aceleaşi varietăţi. Rata de supravieţuire la lotul experimental de puiet de cosaş se

îmbunătăţeşte cu 4% comparativ cu lotul martor. aceeaşi specie. Rezultatele obţinute confirmă

efectul pozitiv al administrării de seleniu organic asupra ratei de supravieţuire la puietul de crap.

Analizând valorile pierderilor înregistrate la crapul şi cosaşul de o vară se constată o rată de

supravieţuire de 100% la lotul experimental ambele specii şi varietăţi. confirmând astfel efectul

pozitiv al seleniului organic asupra ratei de supravieţuire la crap (MAGDY. 2007) dar şi la alte

specii de peşti (YAMBO şi colab.. 2007 şi LYONS 2003).

CAPITOLUL VIII. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI

ORGANIC ASUPRA FUNCŢIEI DE REPRODUCERE LA CRAP (CYPRINUS

CARPIO). VARIETATEA LAUSITZ

8.1. SCOPUL ŞI OBICTIVELE EXPERIMENTULUI

Principalul obiectiv al acestui experiment constă în evidenţierea efectului pe care o

exercită administrarea seleniului organic la reproducători. asupra stadiilor de dezvoltare a

produşilor (embrioni. larve. alevini şi puiet predezvoltat) şi efectele acestuia asupra

funcţiei de reproducere şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz.

Analizele şi observaţiile realizate în acest experiment vor ţine cont de tehnologia

aplicată. reproducerea crapului fiind natural - dirijată. În vederea cunoaşterii stării de

sănătate s-au examinat microscopic embrionii. larvele. alevinii şi apoi puietul predezvoltat

pentru a determina eventualele malformaţii.

27

8.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI

Tabelul 20 Schema generală de organizare a experimentului

Factori experimentali

(perioada)

Material biologic

Indicatori urmăriţi

1. Analiza chimică şi hidrobiologică a apei pe toată perioada experimentală. 2. Separarea reproducătorilor pe sexe şi furajarea acestora. 3. Dezinfecţia şi înierbarea bazinelor. 4. Inundarea bazinelor pentru reproducere.

Tehnologia aplicată înainte de reproducere

26.03.2010 14.05.2010

L

M 3♂+2♀

LE 3♂+2♀

5. Determinarea vârstei reproducătorilor. 1. Determinării prolificităţii la ♂şi ♀. 2. Realizarea măsurătorilor somatice şi calcularea de indicii la reproducători. 3. Determinarea compoziţiei chimice a lapţilor şi icrelor la loturile studiate. 4. Determinarea viabilităţii spermatozoizilor. 5. Determinarea concentraţiei spermatozoizilor. 6. Determinări morfologice la icre şi lapţi ( coloritului. greutate şi mărime). 7. Popularea bazinelor cu perechile formate.

Reproducerea propriu-zisă

14.05.2010

Lotul martor L

M 2♂+1♀

Lotul

experimental L

E 2♂+1♀

8. Supravegherea comportamentului reproducătorilor. 1. Supravegherea comportamentului reproducătorilor. 2. Analiza microscopică a embrionilor până la eclozare. 3. Supravegherea comportamentului larvelor. 4. Realizarea unor măsurători somatice şi analize microscopice pe larve. 5. Determinarea caracteristicilor corporale la larve. 6. Determinarea caracteristicilor corporale la alevini şi puiet. 7. Determinarea caracteristicilor corporale şi a ratei de supravieţuire la puietul predezvoltat. 8. Realizarea de măsurători somatice după reproducere la reproducători.

Cercetarea embrionilor pe

perioada de incubaţie. a

larvelor. alevinilor şi puietului

predezvoltat

23.05.2010 28.06.2010

LM

2♂+1♀

LE 2♂+1♀

LarveM

(50)

AleviniM

(50)

PuietM

(50)

LarveE (50)

AleviniE(50)

PuietE (50)

9. Compararea datelor proprii cu cele din literatura de specialitate.


Materialul biologic studiat în vederea aprecierii funcţiei de reproducere este crapul

(Cyprinus carpio). varietatea Lausitz de trei veri şi produşii acestora rezultaţi în urma

reproducerii (embrion. larvă. alevin şi puiet predezvoltat). Pentru a observa evoluţia şi

efectul seleniului organic asupra funcţiei de reproducere şi pentru ca rezultatele să ateste

valoarea reală sau luat în studiu două loturi (unul martor şi unul experimentală). De

menţionat este faptul că în momentul alegerii reproducătorilor atât lotul martor cât şi cel

experimental au pornit de la aceeaşi vârstă. greutăţi similare. sistem de creştere identic

pentru a elimina orice abatere influenţată de factorii morfo-fiziologici (vârstă. greutate. stare

de întreţinere) şi tehnologici.

Tehnologia de reproducere aplicată în acest experiment este natural dirijată şi necesită

următoarele etape: iernarea. separarea pe sexe a reproducătorilor. pregătirea bazinelor de

reproducere. selecţia reproducătorilor. lansarea reproducătorilor în bazinele de reproducere.

28

controlul reproducerii. pescuitul reproducătorilor după ce s-au reprodus şi lansarea în

bazinele de creştere a puietului predezvoltat.


8.5.1. Rezultate privind calitatea apei

Pe durata experimentului. adică de la data lansării reproducătorilor. 14.05.2010 până la

sfârşitul creşterii puietului predezvoltat. 28.06.2010 temperatura apei a fost instabilă şi

improprie pentru boişte. incubaţie şi creşterea larvelor. Cea mai scăzută temperatură a fost

înregistrată în perioada de incubaţie. când s-a înregistrat o temperatură medie de

14.21±3.257ºC. comparativ cu necesarul care este de 18-20 ºC (NICOLAU şi colab.. 1973;

TURLUI 2010). Astfel incubaţia a durat 216 ore. deşi în mod normal în cadrul fermei

incubaţia la reproducerea natural dirijată a crapului nu a durat mai mult de 72 de ore.

Celelalte valori ale parametrilor fizici se încadrează în necesarul speciei.

8.5.2. Rezultate privind măsurătorile somatice şi indicii corporali la reproducători

Măsurătorile somatice la reproducători au fost realizate înainte şi după reproducere. pentru a

evidenţia diferenţele dintre cele două etape fiziologice. Analizând greutatea masculilor şi femelelor

înainte de reproducere. după 39 de zile de furajare. nu se constată diferenţe între loturile

experimentale şi cele martor.

8.5.3. Rezultate privind indicii de reproducţie

Dimensiunea icrelor la femele din cele două loturi este mai mică. (0.9 – 1.3 mm/icră) faţă de valorile

citate în literatura de specialitate. (1.5-2mm/icr). (MICLEA şi ZĂHAN. 2006). Numărul de icre la

ambele femele din cele două loturi este uşor crescut faţă de valoarea citată în literatura de specialitate.

100.000 – 170.000 icre/kg carne vie (MICLEA şi ZĂHAN. 2006; NICOLAU şi colab.. 1973).

Analizând concentraţia de spermatozoizi se constată diferenţe semnificative (t=2.284.

*P<0.05%) între cele două loturi în favoarea masculilor din lotul experimental comparativ cu cei

din lotul martor. Administrarea de seleniu organic în doza de 0.03mg seleniu organic/kg furaj

granulat a influenţat semnificativ concentraţia de spermatozoizi de crap de trei veri. varietatea

Lausitz din lotul experimental. cunoscut fiind faptul că seleniul organic influenţează maturarea

spermei şi la alte specii de animale (SURAI. 2006; POP.2006; LEONHARD şi MARGIT. 2010).

Analizând rezultatele obţinute se constată că adaosul de seleniu organic în hrana

reproducătorilor de crap determină o uşoară creştere a proteinei şi o uşoară scădere a grăsimii atât la

icre cât şi la lapţi. diferenţele dintre loturi fiind nesemnificative (nsP>0.05%). Uşoara creştere a

cantităţii de proteină din lapţi se datorează efectului pozitiv al seleniului organic supra activităţii

glutationperoxidazei din nucleii spermatici (SN-GSH-Px). aceasta fiind parte integrantă a

cromatinei din spermatozoizi având posibilitatea asimilării mai uşare a aminoacizilor (SURAI.

2004). Valorile obţinute la celelalte componente ale lapţilor şi icrelor (apă şi substanţă uscată) sunt

similare cu cele din literatura de specialitate (IURCA. 2003; HORVATH. 2005; ŢURLUI. 2010).

8.5.4. Comportamentul reproducătorilor

Studiile referitoare la administrarea seleniului organic corelate cu comportamentul peştilor nu

indică modificări comportamentale în nici unul din stadiile vieţii.

8.5.5. Rezultate obţinute în perioada incubaţiei

Această perioadă se extinde din momentul fecundării până în momentul eclozării. având o

durată de şapte-opt zile în experimentul nostru la ambele loturi studiate (din data de 15.05.2010

până la 23.05.2010). În perioada embrionară au fost realizate observaţii microscopice în vederea

determinării stadiului de dezvoltare a embrionului. Datorită temperaturii mai scăzute (cu o medie de

14.21±3.257ºC) constatăm o întârziere a stadiilor de dezvoltare pe toată perioada de incubaţie. În

urma examenului microscopic asupra embrionilor proveniţi de la cele două loturi nu s-a observat

apariţia unor malformaţii sau mutaţii la lotul experimental (SelPlex în cantitate de 0.03mg/kg furaj).

În urma examinărilor microscopice efectuate se constată că embrionul era format după 6 zile de

la fecundare. După această perioadă urmează creşterea acestuia în lungime. (Fig. 5 A.) astfel încât

înainte de eclozare. înotătoarea caudală ajunge la capul embrionului (Figura 5 B.).

Înotătoarea caudală

A B

Fig. 5 Dezvoltarea embrionară la crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz A. după 6 zile de la fecundare şi B. înainte de eclozare

29

8.5.6. Rezultate privind creşterea larvelor. alevinilor şi puietului de crap

8.5.6.1. Rezultate obţinute pe parcursul perioadei larvare

Acest stadiu de dezvoltare la crap durează începând cu momentul eclozării până la resorbţia

sacului vitelin. Pe parcursul perioadei larvare se constată o scădere în greutate a celor două loturi

odată cu resorbţia sacului vitelin iar analizând statistic evoluţia greutăţii medii corporale a celor

două loturi rezultă diferenţe nesemnificative (t=0.007. ns P>0.05%) între acestea.

În urma examenului microscopic asupra larvelor provenite de la cele două loturi de

reproducători nu s-a observat apariţia unor malformaţii sau mutaţii la lotul experimental (SelPlex în

cantitate de 0.03mg/kg furaj). Menţionăm faptul că în literatura de specialitate se specifică prezenţa

unor malformaţii la produşi şi o scădere a perioadei de incubaţie a icrelor în cazul unui surplus de

seleniu în alimentaţia reproducătorilor. Literatura de specialitate (ROBERT şi colab.. 2007;

LEMLY 2002 şi HAMILTON 2001; HAMILTON şi colab. 1990; LEMLY 1997. PYRON şi

BEITINGER 1989; LEMLY şi colab.. 1997; GARCIA 1995). indică faptul că apariţia efectului

teratogen se datorează consumului excesiv de seleniu de către larvă. utilizat ca sursă de energie sau

proteină pentru a construi ţesuturile corporale. Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale

larvelor de crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz sunt prezentate în figura 6 şi tabelul 21.

Tabelul 21 Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale larvelor de crap

Perioada Specificare

Lotul martor X ±Sx

Lotul experimental X ±Sx

n 50 50 Lungimea totală [mm] 6.66±0.052 6.66±0.052

Lungimea sacului vitelin [mm] 4.11±0.051 4.12±0.053 Lungimea capului [mm] 1.32±0.06 1.21±0.069

Lungimea înotătorii caudale [mm] 1.7±0.124 1.6±0.131

23.05.2010 Prima zi

Ziua I

Greutate [g] 0.0020±0.0001 0.0020±0.0001ns Caracteristici morfologice şi comportamentale:

cea mai vizibilă parte a larvei este sacul vitelin şi ochii acesteia; se poate observa coloana vertebrală deoarece corpul larvei este transparent şi nepigmentat; se conturează primordiile înotătoarelor ventrale; înotătoarea caudală este homeocercă. înconjurată de o membrană unică; sistemul vascular este incomplet. sângele este incolor sau uşor gălbui; larvele stau pe vegetaţie iar mişcările lor sunt minime.

Lungimea totală [mm] 6.69±0.061 6.68±0.051 Lungimea capului [mm] 1.28±0.068 1.28±0.103

Lungimea înotătorii caudale [mm] 1.14±0.154 1.09±0.101

26.05.2010 Ultima zi

Ziua IV Greutate [g] 0.0026±0.0007 0.0026±0.0008ns

Caracteristici morfologice şi comportamentale: corpul are o culoare transparentă cu pete galbene; vezica înotătoare este vizibilă prin corp; circulaţia sangvină are un colorit roşiatic şi se poate observa fluxul sângelui în organism; inima este vizibilă prin corp; înotătoarea caudală este heterocercă; larvele înoată în bancuri.

nsP >0.05% - diferenţe nesemnificative; X - media; xS - deviaţia standard; n- numărul de exemplare.

30

Fig. 6 Caracteristicile morfologice ale larvelor de crap (Cprinus carpio). varietatea Lausitz

după eclozare. (Bresser Biolux AL. X 10 şi X 40)

8.5.6.2. Rezultate obţinute în perioada creşterii alevinilor

Această perioadă de alevin. este marcată de hrănirea semiactivă. când nutriţia este atât

endogenă. cât şi exogenă. Acest stadiu de creştere se extinde până la apariţia primilor solzi.

Analizând viteza specifică de creştere la alevinii din lotul experimental se constată o îmbunătăţire a

acesteia de 0.42% comparativ cu lotul martor. Sporul de creştere la alevinii din lotul experimental

este mai ridicat cu 1.49% comparativ cu alevinii din lotul martor. Seleniul organic a influenţat încă

din acest stadiu de dezvoltare. acumularea de biomasă la alevinii de crap (Cyprinus carpio).

varietatea Lausitz. Efectul pozitiv al seleniului organic asupra acumulării de biomasă la alevini. a

fost observat pentru prima dată la 3-4 zile de la administrarea acestuia în hrană (Figura 7).

0.0097

0.0079

0.0056

0.00440.0041

0.003

0.0099

0.0081

0.0057

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

27.05.2010 28.05.2010 29.05.2010 30.05.2010 01.06.2010 02.06.2010Data/Date

Greutatea medie/Medium

weight (g)

Lotul martor/Control group Lotul experimental/Experimental group

Fig. 7 Evoluţia greutăţii corporale la alevinii de crap din loturile studiate

Analizând evoluţia greutăţii corporale medii se constată faptul că lotul experimental de alevini

prezintă la sfârşitul acestui stadiu de dezvoltare o greutate medie de 0.0099±0.0033g/exemplar. cu

2.06% mai mult faţă de lotul martor. care are o medie de 0.0097±0.0029g/exemplar. rezultatele

fiind nesemnificative statistic (nsP>0.05%).

Din punct de vedere morfologic pigmentarea alevinilor a început după 3 zile de la trecerea în

stadiul de alevin. când la nivelul capului şi în zona dorsală au început să apară primele pete verzi iar

la sfârşitul acestui stadiu alevinii erau intens coloraţi. Observaţiile morfologice constatate pe

parcursul acestui stadiu de dezvoltare sunt scoase în evidenţă şi în figura 8. La începutul stadiului.

31

alevinii prezentau vezica înotătoare foarte pronunţată şi un corp transparent iar la sfârşitul acestui

stadiu. sacul vitelin este absorbit integral iar formatul corporal se aseamănă tot mai mult cu adultul.

Fig. 8 Caracteristicile morfologice la alevinii de crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz.

(Bresser Biolux AL. X 10 / X40)

8.5.6.3. Rezultate privind creşterea puietului

Perioada de puiet se caracterizează printr-o hrănire exclusiv exogenă. iar însuşirile morfologice

sunt asemănătoare cu cele ale adulţilor. Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale

puietului de crap (Cyprinus carpio) sunt prezentate în tabelul 22

Tabelul 22 Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale puietului de crap (Cyprinus carpio) Perioada Specificare

Lotul martor

X ±Sx Lotul experimental

X ±Sx n 50 50

Lungimea totală [mm] 10.98±0.380 11.12±0.760 Lungimea capului [mm] 1.67±0.187 1.73±0.196 Lungimea standard [mm] 8.21±1.152 8.39±1.168

27.05.2010 Prima zi

Ziua I

Greutate [g] 0.0135±0.0041 0.0139±0.0049 Lungimea totală [mm] 33.42±3.999 33.48±3.992

Lungimea capului [mm] 8.01±1.239 8.02±1.259 Lungimea caudalei [mm] 6.99±0.928 6.98±0.908 Lungimea standard [mm] 19.01±1.493 19.04±1.492

28.07.2010 Ulima zi Ziua/Day

XXVI Greutate [g] 0.5996±0.2269 0.6212±0.2267*

Caracteristici morfologice şi comportamentale: formatul corporal seamănă cu forma adultă; puietul înoată individual în zonele adânci ale apei.

X - media; xS - deviaţia standard; n- numărul de exemplare; *P<0.05% - diferenţe semnificative.

Legat de greutatea medie corporală înregistrată la cele două loturi: 0.5996±0.2269g - lotul

martor şi 0.6212±0.2267g - lotul experimental se constată diferenţe semnificative (*P<0.05%) între

32

33

cele două loturi în favoarea lotului experimental. ceea ce arată influenţa pozitivă a seleniului

organic în acumularea de biomasă la puietul de crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz.

Principalii indici de creştere înregistraţi în perioada experimentală la puietul de crap sunt

influenţaţi favorabil de seleniul organic (în doză de 0.03mg/kg furaj). Se constată o îmbunătăţire a

vitezei specifice de creştere cu 2.94% la lotul experimental comparativ cu cel martor. iar rata medie

de creştere este mai mare cu 4.43% la lotul experimental de puiet faţă de lotul martor. Sporul de

creştere la sfârşitul acestui experiment la puietul predezvoltat de crap (Cyprinus carpio) varietatea

Lausitz. prezintă o îmbunătăţire de 3.61% la lotul experimental comparativ cu martorul.

8.5.7. Rezultate privind rata de supravieţuire a puietului predezvoltat de crap

Administrarea de seleniu organic a influenţat pozitiv rată de supravieţuire a puietului de crap. cu

4.27% la lotul experimental faţă de lotul martor. Acest fapt confirmă rezultatele obţinute anterior

pe alte categorii de vârstă la aceeaşi specie. unde loturile furajate cu seleniu organic au prezentat

rate de supravieţuire mai ridicate.

CAPITOLUL IX. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

1. Rezultatele obţinute în cadrul primului experiment: „Cercetări privind influenţa


carpio). (2008-2009)” conduc la formularea următoarelor concluzii:

• Utilizarea seleniului organic SelPlex în doză de 0.03 mg/kg furaj granulat în hrana puietului

şi a crapului de o vară. varietăţile Lausitz şi Galiţiană determină o îmbunătăţire a performanţelor de

creştere prin stimularea unei asimilări mai bune a proteinei din furaj. după cum urmează:

- masa corporală a puietului de crap din cele două loturi la finele perioadei experimentale în

anul 2008 a înregistrat o îmbunătăţire de 21.94% la varietatea Lausitz din lotul experimental

comparativ cu lotul martor. aceeaşi varietate. Varietatea Galiţiană din lotul experimental prezintă o

îmbunătăţire a masei corporale de 5.95% faţă de lotul martor. aceeaşi varietate;

- la finele perioadei experimentale în anul 2009 s-au înregistrat diferenţe foarte semnificative

(***P<0.001%) între lotul experimental şi cel martor la ambele varietăţi de crap de o vară. în

favoarea lotului experimental în ceea ce priveşte greutatea corporală a materialului biologic.

diferenţe ce atestă influenţa favorabilă a seleniului organic (SelPlex) asupra ritmului de creştere şi

acumulării de biomasă;

- comparând greutatea corporală a indivizilor din lotul experimental de crap de o vară la

sfârşitul experimentului se constată o uşoară creştere a varietăţii Lausitz cu 5.32% faţă de varietatea

Galiţiană. valorile fiind nesemnificative (nsP>0.05%) din punct de vedere statistic.

34

• Datorită acţiunii sale la nivel intestinal. seleniul organic (SelPlex) a influenţat pozitiv

dezvoltarea structurilor viliare. determinând o mai bună absorbţie a nutrienţilor. ceea ce a dus la

atingerea unor indici de creştere superiori la lotul experimental la ambele categorii de vârstă şi

varietăţi. Sporul de creştere la puietul şi crapul de o vară din lotul experimental a înregistrat o

îmbunătăţire de 6.37% până 41.32% comparativ cu lotul martor.

• Adaosul de seleniu organic (SelPlex) în hrana puietului de crap şi a crapului de o vară din

varietăţile Lausitz şi Galiţiană a influenţat pozitiv acumularea de biomasă a crapilor. seleniul

organic fiind un stimulator al unei asimilării mai bune a proteinei din furaj. după cum urmează: rata

de creştere la puietul de crap a înregistrat o îmbunătăţire la lotul experimental între de 22.08%

varietatea Lausitz şi 6.62% varietatea Galiţiană comparativ cu lotul martor; rata de creştere la crapul

de o vară a înregistrat o îmbunătăţire de 41.06% la varietatea Lausitz din lotul experimental

comparativ cu aceeaşi varietate din lotul martor. iar varietatea Galiţiană a înregistrat o îmbunătăţire

de 41.32% la lotul experimental comparativ cu lotul martor;

• Valorile coeficientului de conversie a furajului sunt influenţate favorabil de adaosul de

seleniu organic (SelPlex) prin stimularea unei asimilări mai bune a proteinei din furaj şi creşterea

suprafeţei de absorbţie a nutrienţilor la nivel intestinal. după cum urmează:

- cel mai bun coeficient de conversie al hranei la puietul de crap este înregistrat de

varietatea Lausitz din lotul experimental 1.68:1 (kg furaj/kg masă corporală). Adaosul seleniului

organic în hrana puietului de crap a determinat o scădere de 11.11% a coeficientului de conversie al

hranei la varietatea Lausitz;

- cel mai bun coeficient de conversie al hranei la crapul de o vară este înregistrat de

varietatea Galiţiană din lotul experimental 1.70:1 (kg furaj/kg masă corporală). Adaosul seleniului

organic în hrana crapului de o vară a determinat o scădere de 8.85% a coeficientului de coversie al

hranei la varietatea Galiţiană şi de 2.75% la varietatea Lausitz din lotul experimental.

• Analizând valorile indicilor biometrici la puietul şi crapul de o vară la ambele varietăţi

se constată că adaosul de seleniu organic în hrana lotului experimental. nu conduce la obţinerea

unor diferenţe semnificative între loturi (nsP>0.05%).

• Din analiza efectuată asupra dezvoltării organelor sexuale se constată că masculii din

varietatea Galiţiană ajung la maturitate mai timpuriu decât masculii din varietatea Lausitz la toate

loturile luate în studiu.

Seleniul organic în doză de 0.03mg/kg furaj în alimentaţia crapului de o vară influenţează

pozitiv dezvoltarea în înălţime a structurilor viliare şi microviliare. rezultând creşterea suprafeţei de

absorbţie a nutrienţilor la nivel intestinal. fapt ce explică un ritm de creştere mai accelerat la ambele

varietăţi din lotul experimental.

35

• În cercetările noastre se constată influenţa pozitivă a seleniului organic în doză de 0.03

mg/kg furaj în hrana crapilor de o vară asupra calităţii cărnii prin creşterea proteinei şi scăderea

cantităţii de grăsime din aceasta. Rezultatele obţinute constituie un indicator precis asupra dozei

optime de seleniu utilizat. în caz contrar. surplusul de seleniu conducând la obţinerea unor valori

mai ridicate a cantităţii de grăsime din carne faţă de cele normale.

• Analizând conţinutul cărnii în seleniu la crapul de o vară se constată diferenţe foarte

semnificative (***P<0.001%) între lotul experimental şi cel martor la ambele varietăţi. Aceste

valori atestă faptul că seleniul organic are efect cumulativ în carnea de crap. existând astfel

posibilitatea obţinerii unui aliment funcţional.

• În ceea ce priveşte conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi din plasma sangvină de crap de o

vară se constată efectele pozitive ale seleniului organic (SelPlex) în doză de 0.03mg/kg furaj. după

cum urmează: din analiza conţinutului total de aminoacizi din plasma sangvină de crap de o vară. se

constată o cantitate mai crescută de aminoacizi la ambele varietăţi din lotul experimental

comparativ cu lotul martor. Între varietăţile de crap de o vară din lotul experimental valorile

obţinute sunt în favoarea varietăţii Galiţiene comparativ cu cea Lausitz. Creşterea cantitativă a

conţinutului de aminoacizi se reflectă într-o capacitate de absorbţie mai ridicată a proteinei de către

organismul peştilor;

- din conţinutul total de aminoacizi. metionina este de 3.40 ori mai ridicată la lotul

experimental din varietatea Lausitz şi de 1.47 ori la varietatea Galiţiană comparativ cu loturile

martor. Între varietăţile de crap din lotul experimental valorile obţinute sunt în favoarea varietăţii

Lausitz comparativ cu cea Galiţiană.

- din analiza acizilor graşi se remarcă o creştere a celor din gurpa ω3 la ambele varietăţi de

crap din lotul experimental. Există un raport invers proporţional între valorile obţinute la acizi graşi

din grupele ω3/ ω9. raport ce poate fi menţinut în echilibru prin administrarea de seleniu organic

care determină o creştere a capacităţii de absorbţie a acizilor graşi ω3;

- din conţinutul total de acizi graşi determinaţi la nivelul plasmei sangvine de crap se constată

un procent mai ridicat al acizilor graşi polinesaturaţi la loturile experimentale (34.33% Lausitz şi

31.89% Galiţian) iar la loturile martor sunt predominanţi acizii graşi mononesaturaţi (34.68%

Lausitz şi 33.81% Galiţian).

• Valorile indicilor hematologici corelate cu ale raporturilor stabilite între elementele

eritrocitare şi leucocitare. indică persistenţa unui sindrom anemic şi a unor efecte iritative. datorate

invaziei şi evoluţiei argulozei în efectivul de crapi din cele două loturi studiate. De remarcat este

faptul că indivizii din lotul experimental prezintă o reacţie imunologică de adaptare mai ridicată

datorită creşterii concentraţiei sangvine a glutationperoxidazei şi a reacţiei leucocitare mai

36

pronunţate la lotul experimental. Seleniul organic influenţează pozitiv starea de sănătate a crapului

(Cyprinus carpio) de o vară. varietăţile Lausitz şi Galiţiană.

• În ceea ce priveşte rata de supravieţuire s-a constatat influenţa favorabilă a seleniului organic

(SelPlex) asupra acestui indice prin reducerea proceselor oxidative din organism. după cum urmează:

varietatea Lausitz din lotul experimental de puiet de crap prezintă o rată de supravieţuire mai ridicată cu

2% faţă de lotul martor. aceeaşi varietate iar varietatea Galiţiană de puiet din lotul experimental prezintă o

rată de supravieţuire mai ridicată cu 4% faţă de lotul martor. aceeaşi varietate; rata de supravieţuire a

crapului de o vară la cele două varietăţi din lotul experimental este de 100%.

2. În cadrul rezultatelor obţinute în cel de-al doilea experiment referitor la „Influenţa


carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella). (2009-2010)” se pot formula următoarele concluzii:

• Utilizând seleniul organic (SelPlex) în hrana puietului de crap (Cyprinus carpio). varietăţile

Lausitz/Galiţiană şi cosaş (Ctenopharyngodon idella) se remarcă influenţa pozitivă asupra

acumulării de biomasă datorită faptului că acesta este un stimulator al asimilării proteinei din furaj:

ambele varietăţi de puiet de crap prezintă diferenţe foarte semificative (***P<0.001%) în favoarea

lotului experimental comparativ cu lotul martor în ceea ce priveşte greutatea medie a acestuia;

puietul de cosaş din lotul experimental prezintă diferenţe distinct semnificative (**P<0.01%)

comparativ cu lotul martor în ceea ce priveşte greutatea corporală finală. Seleniul organic are efect

pozitiv asupra acumulării de biomasă la puietul de cosaş din lotul experimental realizându-se o

creştere de 11.76% comparativ cu lotul martor.

• Administrarea de seleniu organic la crapul (Cyprinus carpio) şi cosaşul (Ctenopharyngodon

idella) de o vară influenţează pozitiv acumularea de biomasă astfel: greutatea corporală a crapului

de o vară la finele perioadei experimentale în anul 2010 înregistrează diferenţe distinct semnficative

(**P <0.01%) în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor. la ambele varietăţi de

crap; la finele perioadei experimentale s-au înregistrat diferenţe semnificative (*P <0.05%) între

lotul experimental şi cel martor. în favoarea lotului experimental în ceea ce priveşte greutatea

corporală a cosaşului de o vară; la sfârşitul perioadei experimentale constatăm diferenţe de greutate

între crap şi cosaş. Seleniul organic (SelPlex) a influenţat mai puternic acumularea de biomasă la

crap comparativ cu cosaşul.

• Analizând principalii indici de creştere înregistraţi în perioada experimentală din anul 2009

constatăm influenţa favorabilă a adaosului de seleniu organic (SelPlex) asupra sporului de creştere

la puietul de crap şi cosaş. rezultând o îmbunătăţire a acestuia între 11.96%-16.61% în cazul lotului

experimental comparativ cu lotul martor.

Valori mai crescute privind sporul de creştere se constată la crapul şi cosaşul de o vară din lotul

experimental. deoarece seleniul organic influenţează pozitiv absorbţia de proteină din furaj.

37

protejează degradarea proteinei şi reduce procesele oxidative din organism. A rezultat o

îmbunătăţire a sporului de creştere cu 32.32% la varietatea Lausitz şi cu 25.45% la varietatea

Galiţiană din lotul experimental comparativ cu lotul martor. aceleaşi varietăţi. Lotul experimental

de cosaş de o vară prezintă o îmbunătăţire a sporului de creştere de 1.04% comparativ cu lotul

martor. Administrarea de seleniu organic are efect pozitiv asupra acumulării de biomasă în cazul lotului

experimental. cu un impact mai ridicat la varietatea Lausitz comparativ cu cea Galiţiană sau cu cosaşul.

• Analizând valorile de conversie a furajului la crapul şi cosaşul de o vară se constată

influenţa favorabilă a seleniului organic (SelPlex) asupra acestui indice de consum printr-o

valorificare mai eficientă a proteinei din furaj. după cum urmează: in stadiul de puiet lotul

experimental de crap. varietăţile Lausitz/Galiţiană şi cosaş prezintă un coeficient de conversie a

furajului cuprins între 1.73-1.80 kg furaj/kg masă corporală comparativ cu lotul martor care prezintă

un coeficient de conversie al hranei între 1.78-2.35 kg furaj/kg masă corporală. De remarcat este

faptul că. seleniul organic influenţează pozitiv îmbunătăţirea ratei de conversie a furajului la lotul

experimental. mai ales la varietatea Lausitz; în stadiul de crap şi cosaş de o vară coeficientul de

conversie al hranei prezintă valori mai scăzute la lotul experimental. la ambele specii şi varietăţi.

Comparând coeficientul de conversie al hranei la cele două varietăţi din lotul experimental se

constată o îmbunătăţire a acestuia cu 1.68% la varietatea Lausitz comparativ cu cea Galiţiană.

Coeficientul de conversie al hranei la cosaş înregistrează o îmbunătăţire a acestui indice cu 9.04%

în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor.

• Administrarea de seleniu organic (0.03mg SelPlex/kg furaj) nu a influenţat indicii biometrici

la crap şi cosaş indiferent de categoria de vârstă. Seleniul organic administrat în hrana peştilor. în

cantitate de 0.03mg/kg furaj nu influenţează biometria corporală a materialului bilogic. rezultate

similare fiind obţinute şi în primul experiment.

• Calitatea cărnii de crap şi cosaş de o vară este uşor influenţată în sens pozitiv de

administrarea de seleniu organic (SelPlex) prin scăderea conţinutului de grăsime şi creşterea

conţinutului în proteină la speciile din lotul experimental. Se constată o carne de calitate superioară

la varietatea Lausitz ceea ce confirmă şi rezultatele obţinute în anul 2009 la aceeaşi specie. varietate

şi vârstă. Scăderea conţinutului de grăsime din carnea de crap şi cosaş se datorează dozei optime de

seleniu administrată la cele două specii iar creşterea conţinutului de proteină reprezintă efectul

pozitiv exercitat de acest mineral asupra acumulării de proteină în organism.

• În ceea ce priveşte rata de supravieţuire s-a constatat influenţa favorabilă a seleniului

organic (SelPlex) asupra acestui indice în ambele stadii de creştere. Ajungând la o rată de

supravieţuire de 100% la ambele specii şi varietăţi din lotul experimental. confirmând astfel efectul

pozitiv al seleniului organic asupra protecţiei celulelor împotriva acţiunii radicalilor liberi. cunoscut

fiind faptul că apa este cel mai bogat mediu în radicali liberi.

38

1. Rezultatele obţinute în cel de-al treilea experiment ..Cercetări privind influenţa

seleniului organic asupra funcţiei de reproducere la crap (Cyprinus carpio). varietatea

Lausitz’’ au permis formularea următoarelor concluzii:

• Analizând indicii biometrici ai reproducătorilor înainte şi după reproducere constatăm faptul

că seleniul organic (0.03mg SelPlex/kg furaj) nu a influenţat biometria acestora. rezultate similare

fiind obţinute şi în celelalte două experimente pe aceeaşi specie dar altă categorie de vârstă.

• Administrarea de seleniu organic (0.03mg SelPlex/kg furaj) în alimentaţia reproducătorilor de crap

de trei veri influenţează creşterea conţinutului de proteină şi scăderea conţinutului de grăsime din icre şi lapţi.

• Analizând concentraţia de spermatozoizi de la masculii din cele două loturi se constată

diferenţe semnificative (*P<0.05%) în favoarea masculilor din lotul experimental comparativ cu

masculii din lotul martor. Seleniul organic în doză de 0.03mg SelPlex/kg furaj în alimentaţia

reproducătorilor de crap de trei veri influenţează pozitiv maturarea spermatozoizilor.

• Nu se constată malformaţii prin administrarea de seleniu organic (SelPlex) în doză de 0.03

kg furaj la reproducătorii de crap. varietatea Lausitz şi nici asupra produşilor acestora indiferent de

stadiul de dezvoltare.

• Studiile referitoare la administrarea seleniului organic corelate cu comportamentul peştilor

nu indică modificări comportamentale în nici unul din stadiile vieţii.

• Pe parcursul perioadei larvare se constată o scădere în greutate a celor două loturi. odată cu

resorbţia sacului vitelin. iar analizând statistic evoluţia greutăţii medii corporale a celor două loturi

rezultă diferenţe nesemnificative (ns P>0.05%) între acestea.

• Influenţa pozitivă a seleniului organic asupra acumulării de biomasă se constată prima dată

în stadiul de alevin. rezultând o diferenţă de greutate de 0.0001g/exemplar în favoarea lotului

experimental comparativ cu lotul martor.

• Greutatea medie corporală înregistrată la cele două loturi de puiet predezvoltat la finele

experimentului este de 0.5996±0.2269g la lotul martor şi 0.6212±0.2267g la lotul experimental.

rezultând diferenţe semnificative (*P<0.05%) în favoarea lotului experimental. Suplimentarea

alimentaţiei cu SelPlex în cantitate de 0.03 mg/kg furaj influenţează pozitiv creşterea în greutate a

puietului de crap.

• Analizând indicii de creştere la sfârşitul perioadei experimentale la puietul predezvoltat de

crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz se constată acţiunea benefică a seleniului organic

(SelPlex) printr-o absorbţie mai bună a proteinei din furaj la lotul experimental. după cum urmează:

viteza specifică de creştere este mai ridicată cu 2.94% la lotul experimental comparativ cu cel

martor; rata medie de creştere este mai ridicată cu 4.43% la lotul experimental de puiet faţă de lotul

39

martor; sporul de creştere la sfârşitul acestui experiment prezintă o îmbunătăţire de 3.61% la lotul

experimental comparativ cu cel martor.

• Seleniul organic (SelPlex) în doză de 0.03 mg/kg furaj influenţează pozitiv rata de supravieţuire

a puietului predezvoltat cu 4.27% în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor.

Concluzii generale desprinse în urma cercetărilor efectuate:

1. Utilizarea seleniului organic în doză de 0.03mg SelPlex/kg furaj în hrana crapului şi cosaşului în

diferite stadii de dezvoltare determină îmbunătăţirea principalilor indici bioproductivi. a ratei de

supravieţuire şi a stării generale de sănătate a peştilor.

2. Adaosul seleniului organic în doză de 0.03mg SelPlex/kg furaj influenţează accelerarea ritmului de

creştere. acumularea de biomasă mai rapidă şi realizarea unui spor de creştere superior la crap şi cosaş.

3. Administrarea seleniului organic influenţează benefic coeficientul de conversie a furajului şi

creşte eficienţa economică prin scăderea cantităţii de furaj.

4. Adaosul seleniului organic în doză de 0.03mg SelPlex/kg furaj influenţează pozitiv dezvoltarea

structurilor viliare. cu acţiune directă asupra creşterii suprafeţei de absorbţie a nutrienţilor la nivel

intestinal şi efect pozitiv asupra indicilor de creştere şi consum la peşti.

5. Valorile indicilor hematologici atestă efectele pozitive ale seleniului organic asupra stării

generale de sănătate a peştilor printr-o capacitate de apărare printr-o reacţie leucocitară mai ridicată

a organismului împotriva agenţilor etiologici şi parazitari.

6. Acţiunea seleniului organic în doză de 0.03 mg/kg furaj asupra conţinutului de aminoacizi şi acizi

graşi din plasma sangvină de crap de o vară se reflectă printr-o creştere a capacităţii de absorbţie a

aminoacizilor (în special a metioninei). acizilor graşi (în special cei din grupa ω 3 şi cei

polinesaturaţi) şi scăderea acizilor graşi ω 9.

7. Din punct de vedere a compoziţiei hematocritului se constată o creştere a glutationperoxidazei cu

efect în stoparea radicalilor liberi şi creşterii ratei de supravieţuire.

8. Rezultatele privind conţinutul cărnii în seleniu atestă capacitatea cumulativă a acestui mineral la

nivel muscular rezultând posibilitatea realizării unor rezerve de seleniu pentru organism şi obţinerea

unui aliment funcţional.

9. Analizând calculul eficienţei economice al adaosului de seleniu organic în doză de 0.03mg

SelPlex/kg furaj în alimentaţia crapului şi cosaşului. se constată efectul economic pozitiv al acestui

mineral care în urma îmbunătăţirii performanţelor productive ale speciei de cultură permite şi

îmbunătăţirea indicilor economici.

40

Recomandări

• Seleniul organic (SelPlex) în doză de 0.03 mgSelPlex/kg furaj acţionează la nivel

intestinal mărind suprafaţa de absorbţie a nutrienţilor prin creşterea în lungime a

vilozităţilor şi reducerea proceselor oxidative la acest nivel. favorizând astfel atingerea

unui ritm de creştere mai accelerat într-o perioadă mai scurtă de timp. motiv pentru care

recomandăm folosirea acestuia în hrana crapului şi cosaşului.

• Datorită rezultatelor obţinute şi a concluziilor formulate recomandăm utilizarea

seleniului organic sub formă de SelPlex în doză de 0.03mg/kg furaj în hrana crapului şi

cosaşului pentru influenţa pozitivă asupra următorilor indici:

- îmbunătăţirea ritmului de creştere şi scăderea coeficientului de coversie a

furajului prin: creşterea suprafeţei de absorbţie la nivel intestinal. reducerea sau

inexistenţa oxidării intracelulare la nivelul întregului organism. absorbţia mai bună a

aminoacizilor şi implicit a proteinei din furaj. menţinerea echilibrului între acizii graşi din

grupele ω3. ω6 şi ω9 (relaţia recomandată între aceşti acizi graşi este: ω3> ω6 >ω9);

- îmbunătăţirea stării generale de sănătate prin: reducerea sau inexistenţa

oxidării intracelulare. protecţia membranelor celulare împotriva reacţiilor radicalilor

liberi. protejarea proteinelor din organism împotriva oxidării şi creşterea capacităţii de

apărare a organismului prin intensificarea reacţiei leucocitare. Îmbunătăţirea stării

generale de sănătate se reflectă prin creşterea ratei de supravieţuire şi implicit o creştere

economică prin scăderea mortalităţii;

- îmbunătăţirea calităţii cărnii prin scăderea cantităţii de grăsime brută şi

creşterea proteinei brute din aceasta.

Recomandăm utilizarea seleniului organic în alimentaţia crapului în doză de

0.03mgSelPlex/kg furaj în vederea producerii unui aliment funcţional. ştiut fiind faptul că

organismul uman are un necesar de seleniu de la 55µgSe/zi până la 85µgSe/zi iar carenţa

lui conduce la apariţia unor boli. precum: cancerul. artrita. bolile cardiovasculare. diabetul

şi atacuri cerebrale.

41

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ARDELEAN M.. 2009. Metodologia elaborării tezei de doctorat. .Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca;

2. ANI ALINA RODICA. A. ŞARA. A. BARBU şi D. NEGRILĂ. 2009. Research about the influence of

organic selenium on the growth performances of the Common Carp (Cyprinus carpio). Lausitz variety.

juveniles. USAMV Timişoara. Vol 42;

3. ANI ALINA RODICA. A. ŞARA. A. BARBU. and F. MOLNAR. 2009. The influence of organic

selenium on the growth end survival performances of the Common carp (Cyprinus carpio L.). Galiţian

end Lausitz variety. juveniles. Buletin USAMV Cluj-Napoca. 66 (1-2). pISSN 1843-5262. eISSN 1843-

536X;

4. ANI ALINA RODICA. A. ŞARA. A. BARBU şi M. BENTEA. 2010. Organic Selenium (Sel-plex) and

its impact on the indice of growth. consumption and meat quality of carp (Cyprinus carpio). the Galitian

Variety. USAMV Timişoara. Vol 43;

5. BROKKEN L.J.S.. VERBOST P.M.. ATSMA W. and WENDELAAR BONG S.E. 1998. Isolation.

partial caracterization and localization of integumental peroxidase. a stress-related enzyme in the skin of

the teleostean fish (Cyprinus carpio L.). Fish phsysiology and Biochemistry 18: 331-324;

6. BOGATU DUMITRU şi MUNTEANU GABRIELA. 2008. Tratat de ihtiopatologie. Ed. Excelsior Art.

Timişoara;

7. BUD I.. DIACONESCU Ş., MUDURE M. 2004. Creşterea crapului şi a altor specii de peşti. Ed. Ceres.

Bucureşti. 91-92;

8. BUD I. VLĂDĂU V., STEFAN REKA., POP N.. LADOŞI DANIELA. 2008. Contribution concerning

the species and age influence on fish qualitative index. Bulletin USAMV Animal Science and

Biotehnologies. p ISSN 1843-5262. Eissn 1843-536x.. 65 (1-2) : 288-292;

9. BUD I.. MIREŞAN VIOARA. 2008. Contribution concerning the quality index apprecion in main

aquatic organisms. which fall under human consumtion. AACL Bioflux 1 :73-83. Online version: ISSN

1844-9166 availabe at : http://. Bioflix.com.ro/docs/coll/2008.1.73.83.pdf;

10. BUD I..VLĂDĂU V., NĂDĂŞAN MIRCEA. 2010. Tratat de creştere a peştilor. Ed. Texte. Dej;

11. BURA M., 2002. Acvacultura specială. Ed. Orizonturi Universitare. Timişoara;

12. BURGER JOANNA. KAREN F. GAINES. BORING S. C.. WARREN L. S.. JOEL JR. S.. şi

GOCHFELD M.. 2001. Mercur and Selenium in Fish from the Savannah River: Species. Trophic Level.

and Locational Differences. Enviro. Research Section A 87: 108-118;

13. BUŞNIŢĂ Th. şi ALEXANDRESCU I. 1960. Bogăţia piscicolă a R.P.R.. Editura Ceres. Bucureşti.

14. CALOIANU EMILIA şi CALOIANU M. 2002. Piscicultura sursă de alimente şi profit. ghid pentru

amenajarea şi exploatarea unei gospodării piscicole. Ed. Universitas Company. Bucureşti;

15. CERNEA DANIELA, STOICA MARIA, DRĂGOIESCU ALICA, NOVAC MARIUS, AFTINESCU

LIVIU. 2009. Anestezia locoregionala in eclampsie si preeclampsie. Disciplina ATI. Facultatea de

Medicina. UMF Craiova şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Timişoara;

16. GROZEA A.. 2002. Acvacultură. Curs. Ed. Excelsior Art. Timişoara;

42

17. DE LUCA D..,M. WILSON & G.W. WARR., 1983. Lymphocyte heterogeneity in the trout. Salmo

gairdnerii. Defined with monoclonal antibodies to IgM. Eur. J. Immunol. 13:546-551;

18. FELTON S.P., JI W. şi MATTHEWS S.B., 1990. Selenium concentration in coho salmon outmigrant

smolts and returning adults: a comparison of wild versus hatchery-reared fish. Diseases of Aquatic

Organisms 9: 157-161;

19. GARCIA J.A.C. 1995. Estudio de la influencia de la deficiencia el selenio y vitamina E en la Listeriosis

murina. Universidad Complutenses de Madrid;

20. GAMA AURELIA and GAMA G. 2003. Rolul citokinelor in inflamatie. http://www.emcb.ro;

21. GEELEN ANOUK, INGEBORG A BROUWER, EVERT G SCHOUTEN, ARIE C MAAN, MARTIJN

B KATAN AND PETER L ZOCK. 2005. Effects of n–3 fatty acids from fish on premature ventricular

complexes and heart rate in humans. American Journal of Clinical Nutrition. Vol. 81. No. 2. 416-420;

22. GROZEA ADRIAN. 2002. Acvacultură. Ed. Exclsior Art. Timişoara;

23. HAMILTON S. J.., KATHLEEN M., HOLLEY şi KEVIN J.B. 2002. Hazard assessment of selenium to

endangered razorback suckers (Xyrauchen texanus). The Science of Total Environment. 291: 111-121;

24. HORVATH L.,HANCZ C., KISS I., MEZES M., ORBAN L., ORDOG V., SZABO T., SZUCS I.,

URBAANY B., VARAD L. 2005. Peştele şi crescătoriile de peşte. Ed. M.A.S.T. Bucureşt. 20-24. 52-54;

25. IORDACHE ANDREEA, ELENA HORJA, ALINA RODICA ANI, MESAROŞ C, MORAR S. O.

COZA,. CULEA M. 2010. Amino acids profiles in biological media. AIP vol.1262.192-197 ISI;

26. IORDACHE ANDREEA, ELENA HORJA, ALINA RODICA ANI, MESAROŞ C., MORAR S. O.

COZAR., CULEA M. 2010. Fatty acids profile in fish plasma. In Annals of Vest University Timisoara.

seria Fizica. 2010. cod CNCSIS B. LIV. 55-61;

27. IURCA M. I. 2003. Tehnologia cărnii şi subproduse din peşte. Ed. ICPIA. Cj. 10-26;

28. KOHRLE J., BRIGELIUS F.R., BOCK A., GARTNER R., MEYER O., LEVANDER O.A. and FLOHE

L. 2000. Selenium in Biology: Facts and Medical Perspectives. Biol. Chem. 381: 849-865;

29. LEMLY A. D. 1996. Evaluation of the hazard quotient method for risk assessement of selenium.

Ecotoxicology and Environmental Saftety. 35: 156-162;

30. LEMLY A. D. 1997. A teratogenic deformity index for evaluating impact of selenium on fish

populations. Ecotoxicology and environmental saftety. 37: 259-266;

31. LEMLY A. D. 2002. Selenium Assessement in Aquatic Ecosystems. Springer – Verlag. New York. Inc;

32. LEMLY A. D. 2004. Aquatic selenium polluation is a global environmental safety issue. Ecotoxicology

and environmental saftety. 59: 44-56;

33. LEONHARD DURST şi MARIGIT WITTMANN. 2010. Nutriţia animalelor. Ed. Ceres;

34. LOSTUN L., ŢURLIU N., DAVID MARIA. 2004. Heleşteie Piscicultură Practică. Ed. Arieşul. 92-96;

35. LOVELL T. RICHARD. 1987. Requrimientos minerales de los peces. Nutricion en Acvacultur II.

Departament de Biologia Animal. Ecologia y Genetica. 281-289;

36. LYONS D. M.S. 1998. Organic selenium as a supplement for Atlantic salmon: effect on meat quality.

Biotechnology in Feed Industry. Proceedings of Alltech’s 14 Annual Symposium. Ed. By Lyons T.P.

and Jacques. 505-508;

http://www.emcb.ro/

43

37. LYONS DE SILVA MARIANA. 2007. Organic Selenium as a Supplement for Atlantic Salmon: Effects

on Meat Quality. Aquaculture. Chile;

38. LYONS P.T..2002. Navigating from niche markets to mainstream. Alltech Inc. Nicholasville. USA;

39. MAN C. şi MAN A.C. 2006. Igienă piscicolă. Ed. Risoprint. Cluj-Napoca: 60;

40. MANEA I. Gh.. 1985. Aclimatizarea de noi peşti şi alte organisme acvatice. Ed. Ceres. Bucureşti;

41. MAGDY M. GABER. 2007. Efficiency of Selenium Ion inclusion in to Common carp (Cyprinus carpio)

diets. Journal of Fisheries International 2N(3): 250-257;

42. MANFREDI BRAVO CAMPOVERDE. 2008. Bioquimica digestiva en especies

acuaticas.Egormix.com. 1-12;

43. METAXA ISABELLE. 2003. Asigurarea şi controlul calităţii în acvacultură. Ed. Pax Aura Mundi.

Galaţi. 27-52;

44. MICLEA VASILE şi ZĂHAN MARIUS. 2006. Reproducţia peştilor. Ed. Accent. Cluj-Napoca;

45. NICOLAE CARMEN. 2002. Procesarea produselor piscicole. Îndrumător lucrări practice. Bucureşti;

46. NICOLAU AURELIA., BREZEANI GH., IORDACHEL C. M., BUŞNIŢĂ A. 1973. Reproducerea

artificială şi dezvoltarea la peşti. Ed. Academiei R.S.R.. Bucureşti;and N. Gas

47. OGNEAN L., CRISTINA CERNEA. 2007. Aplicaţii practice de Fiziologie Medical – Veterinară. Ed.

AcademicPres Cluj-Napoca;

48. OGNEANU L., ANI ALINA RODICA, CRISTINA CERNEA, M. CERNEA, C. PESTEAN, MEDA

MARIA MOLDOVAN. 2010. Use of blood parameters in hematology and cytalogy health creck carps

(Ciprinus carpio) reared in system semi-intensive. Lucrările sipozionului’’Progress and perspectives in

Veterinary Medicin’’. Iaşi. Ed. Ion Ionescu de la Brad. ISSN 1454-7406: 442-448.

49. OPREA L.. 2000. Bazele nutriţiei peştilor. Ed. Fundaţiei Universitare‚’’Dunărea de Jos’’. Galaţi;

50. PĂSĂRIN BENONE şi STAN TRAIAN. 2004. Reproducre peştilor. Ed. Karro. Iaşi;

51. PÂRVU C. 1984. Ecosistemele din România. Ed. Ceres. Bucureşti;

52. PLESSI MARIA, DAVIDE B şi AGAR M. 2001. Mercury and Selenium Content in Selected Seafood.

Journal of Food Composition and Analysis. 14: 461-467;

53. POP MIRCEA IOAN. 2006. Aditivi furajeri. Ed. TipoMoldova;

54. POP MIRCEA IOAN, PETRU MALGA, TEONA AVARVAREI. 2006. Nutriţia şi alimentaţia

animalelor. Volumul I Ed. TipoMoldova;

55. POJOGA I. 1977. Piscicultura. Ed. Ceres. Bucureşti;

56. PYRON M. şi BEITINGER T.L. 1989. Effect of selenium on reproductive bihavior and fry of fathead

minnows. Bull. Environ. Contan. Toxicol. 42: 609-613;

57. ROBERT W., VAN K., SHERLY L.H., 2007. Demofraphic model predicts trout population response to

selenium based on individual-level toxicity. Ecological Modelling. 206: 407-420;

58. STAN TR., PĂSĂRIN BENONE. 1996. Acavacultură- Curs. U.S.A.M.V. Iaşi;

59. SURAI P.F. 2007. Utilizarea produsului Sel-Plex pentru îmbunătăţirea sănătăţii umane şi animale.

Nutriţia şi gena. Performanţă Profitabilitate. Turneul de Conferinţe pentru Europa. Orientul Mijlociu şi

Africa de Nord. Alltech;

44

60. SURAI P.F. 2006. Selenium in nutrition and health. University Press. Nottingham;

61. SVOBODOVA Z. and VYKUSOVA B. 1991. Prevention and therapy of fish diseases: parasitic

diseases. Diagnostics. prevention and therapy of fish diseases and intoxications. Vyzkumny Ustav

Rybarsky a Hydrobiologicky. Vodnany. Czech Republic;

62. ŞARA AUREL şi ODAGIU ANTONIA. 2005. Controlul calităţii nutreţurilor. Ed. AcademicPres Cluj-

Napoca;

63. ŞARA AUREL and ODAGIU ANTONIA. 2006. Utilizarea unor minerale organice şi a unor probiotice

în creşterea ecologică a animalelor. Environment and Progress. Cluj-Napoca 7: 149-155;

64. ŞTEF LAVINIA. 2008. Nutreţurile combinate şi alimentaţia suinelor şi a păsărilor. Ed. Mirton. Timişoara;

65. ŞTEŢCA GHEORGHE ŞI HEGHEDUŞ CRISTINA. 2008. Ghid practic de igienă. Ed. Risoprint Cluj-Napoca;

66. ŞUŢA MARIA and MATEI LUMINIŢA. 2006. Antiinflamatoarele nesteroidiene şi riscul de

evenimente trombocite cardiovasculare. Facultatea de Medicinå. Universitatea „Ovidius“. Constanţa;

67. TAKESI W., VISWANATH K.. SHUICHI S., 1997. Trace minerals in fish nutriţion. Aquaculture. 151: 185-207;

68. THE STATE OF WORLD FISHERIES AND AQUACULTURE. 2008. FAO Fisheries and Aqualculture

departament. Rome. 2009;

69. ŢURLUI NICOLAE GH. 2010. Tehnologii şi amenajări în Piscicultură. Ed. Ştefan. Bucureşti;

70. VINCE P.P., JULIAN E.S., JODI H., KERRY W., ROBERT E.E. şi BARON C.L. 2004. Metabolism of

selenomethionine by rainbow trout (Oncorhynchus mykiss) embryos can generate oxidative stress.

Ecotoxicology and Environmental Safety. 58: 17-21;

71. VOICAN V., RADULESCU I., LUSTUN L. 1981. Călăuza piscicultorului. Editura Ceres. Bucureşti;

72. YANBO W., JIANZHONG H., WEIFEN LI şi ZIRONG X. 2007. Effect of different selenium source on

growth performances. glutathione peroxidase activities. muscle composition and selenium concentration

of allogynogenetic crucian carp (Carassius auratus gibelio). Animal Feed Science and Technology. 134:

243-251;

73. WILSON G.POND., DAVID C., CHURCH. KEVIN R., POND. PATRICIA A. ,SCHOKNECHT. 2006.

Basic Animals. Nutrition and Feeding. Nice Printing Press. New-Delhi;

74. X X X Ordinul 161/2006 "Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea

stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă".

http://www4.fao.org/cgi-bin/faobib.exe?vq_query=A%3DSvobodova,%20Z.&database=faobib&search_type=view_query_search&format_name=@ELMON&sort_name=@SCHR&table=mona&page_header=ephmon&lang=eng

http://www4.fao.org/cgi-bin/faobib.exe?vq_query=A%3DVykusova,%20B.&database=faobib&search_type=view_query_search&table=mona&page_header=ephmon&lang=eng

http://www4.fao.org/cgi-bin/faobib.exe?rec_id=321027&database=faobib&search_type=link&table=mona&back_path=/faobib/mona&lang=eng&format_name=EFMON

http://www4.fao.org/cgi-bin/faobib.exe?rec_id=321027&database=faobib&search_type=link&table=mona&back_path=/faobib/mona&lang=eng&format_name=EFMON

universitatea de ŞtiinŢ Ş Ă Şcoala doctoralĂ … · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi...

Documents