UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

NEWSLETTER /IULIE 2014

SUMAR

NOUTĂŢI LEGISLATIVE

Stimulente pentru “debutanţii în afaceri”

INTERPRETARE ACTE NORMATIVE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL

Admitere excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Admitere excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Admitere excepţie de neconstituţionalitate privind dispoziţiilor art.82 alin.(3) teza finală din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor

operatori economici

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE NEPUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL

Legea “Big Brother” declarată neconstituţională

Sintagma ”rezoluţia de clasare este definitivă” din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii

este neconstituţională

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind posibilitatea modificării unilaterale sau a rezilierii

contractului de către partenerul public

Statutul Poliţistului: dispoziţiile privind reglementarea procedurii cercetării prealabile prin Ordin al

ministrului de interne sunt neconstituţionale

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE (Dezlegarea unor chestiuni de drept în materia

aplicării legii penale mai favorabile) Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat integrează (şi nu dezincriminează)

pluralitatea constituită de infractori, care în vechile reglementări nu îmbrăca forma unui grup

organizat

Aplicarea legii penale mai favorabile: maximul special din legea nouă se compară cu sancţiunea

aplicată, fără a fi luată în considerare cauza specială de reducere a pedepsei din legea veche

Aplicarea legii mai favorabile când hotărârea de condamnare este pronunţată în alt stat

Pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special prevăzut în

legea nouă pentru infracţiunea săvarşită prin luarea în considerare a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din

Codul penal.

PROIECTE LEGISLATIVE

Interconectarea registrelor centrale ale comerţului şi ale societăţilor şi introducerea identificatorului

unic

Propuneri de modificare a legii privind circulaţia pe drumurile publice

PROFESIA DE AVOCAT

Organizarea examenului de primire în profesia de avocat - sesiunea septembrie 2014

Principiile majore ale profesiei de avocat în toate colţurile lumii

DREPT COMUNITAR

Raport al Comisiei Europene asupra consultării publice în privința evaluării legislației copyright-ului

în UE

NOUTĂŢI LEGISLATIVE

Stimulente pentru “debutanţii în afaceri”

Începând cu data de 8 iulie 2014, toţi debutanţii în afaceri, indiferent de vârstă, vor avea acces la facilităţile pentru

înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Legea nr. 97 din 04 Iulie 2014 privind modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării

microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (Publicată în M.Of. nr. 506 din 8.07.2014) elimină condiţia

vârstei maxime de 35 de ani pentru a permite accesul la stimulentele acordate. Având în vedere că actul normativ

se adresează tuturor celor care se află la prima afacere, indiferent de vârstă, titlul OUG 16 din 2011 se modifică

înlocuindu-se sintagma “întreprinzători tineri” cu sintagma “debutanţi în afaceri”.

(Legea nr. 97 din 04 Iulie 2014 AICI)

INTERPRETARE ACTE NORMATIVE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL

Admitere excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr.

51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

(Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 22 Mai 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 0521 din 14.07.2014)

Avocaţii care nu renunţă la starea de incompatibilitate în termen de două luni de la data deciziei de primire în

profesie vor fi trecuţi în tabloul avocaţilor incompatibili, fără a mai putea fi excluşi din profesie pentru acest motiv.

Curtea Constituţională a decis că sintagma "care trebuie rezolvată în termenul de două luni de la emiterea

deciziei" prevăzută în art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

este neconstituţională.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate

Art. 25 al. (2) din Legea 51/1995

“ In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce

efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata

in termen de doua luni de la emiterea deciziei”.

În motivaţie se arată că, deşi dispoziţiile atacate se circumscriu unui obiectiv legitim, mijloacele utilizate nu sunt

proporţionale cu scopul urmărit, contravenind astfel principiului nediscriminării consacrat de prevederile

constituţionale ale art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Curtea a apreciat că scopul urmărit putea fi atins prin trecerea, din oficiu sau la cerere, a avocaţilor aflaţi în stare

de incompatibilitate la data primirii în profesie pe tabloul avocaţilor incompatibili, astfel cum, de altfel, se întâmplă

cu acei avocaţi a căror stare de incompatibilitate survine după primirea în profesie.

Textul integralal Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 22 Mai 2014 AICI

Admitere excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr.

303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

(Decizia Curţii Constituţionale nr. 436 din 08 Iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 0523 din 14. 07.2014)

Curtea Constituţională a constatat că una dintre condiţiile impuse de lege pentru a putea participa la concursul de

promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii, respectiv sintagma „nu au fost

niciodată sancţionaţi disciplinar” este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile

disciplinare săvârşite după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate

Art.52 alin.(3) din Legea nr. 303/2004

„Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau

parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de

judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul "foarte

bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime

în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.”

În motivare se arată că “deşi legea nouă poate dispune cu privire la consecinţe şi efecte nerealizate susceptibile de

executare continuă/succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare,

au dat naştere sau, după caz, au modificat sau au stins o situaţie juridică, ori cu privire la efecte pe care acea

situaţie juridică le-a produs înainte de aceeaşi dată. Prin urmare, abaterea disciplinară săvârşită anterior apariţiei

Legii nr.303/2004 reprezintă, din perspectiva conflictului de legi civile în timp, facta praeterita, realizată în

întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi şi pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară ar însemna să i

se atribuie efect retroactiv. De aceea, dacă legea creează o situaţie juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că

noua situaţie juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare.

Textul integral al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 436 din 08 Iulie 2014 AICI

Admitere excepţie de neconstituţionalitate privind dispoziţiilor art.82 alin.(3) teza

finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-

financiare la nivelul unor operatori economici (Decizia Curţii Constituţionale nr. 411 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 0526 din

15.07.2014)

Sancţiunile contravenţionale nu pot fi aplicate direct “conducătorilor”, ci operatorilor economici, urmând ca

recuperarea prejudiciilor să se facă de la persoanele vinovate, în condiţiile legii.Curtea a constatat că sintagma

„conducătorilor” cuprinsă în dispoziţiile art.82 alin.(3) teza 13 finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici este neconstituţională.

Art.82 alin.(3) din OUG nr.79/2008

„Organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice prin aparatul propriu şi/sau al

Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt abilitate să constate contravenţiile de la alin.

(1) şi să aplice sancţiunea prevăzută la alin.(2) conducătorilor operatorilor economici

nominalizaţi la art. 1”

În motivare s-a arătat că sintagma „conducătorilor” din cuprinsul dispoziţiilor art.82 alin.(3) teza finală din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 încalcă prezumţia de nevinovăţie, ca aspect esenţial al principiului

preeminenţei dreptului într-o societate democratică, consacrat de art.1 alin.(3) din Constituţie şi ca garanţie a

dreptului la un proces echitabil, instituită de art.6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi

a libertăţilor fundamentale.

În consecinţă, Curtea constată că sancţiunea prevăzută de art.82alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.79/2008 va fi aplicată operatorilor economici, urmând ca aceştia să recupereze atât contravaloarea amenzii, cât

şi eventualele prejudicii, de la persoana/persoanele vinovate de săvârşirea faptei, în condiţiile legii.

Textul integral al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 411 din 3 iulie 2014 AICI

Decizii ale Curţii Constituţionale nepublicate în Monitorul Oficial *

* Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în

cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea “Big Brother” declarată neconstituţională

În ziua de 8 iulie 2014, Plenul Curţii Constituţionale a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de

neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau

prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii

electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind

prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt

neconstituţionale.

Legea nr. 82/2012 prevede obligaţia furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi a furnizorilor de

servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul

activitaţii lor, pentru punerea acestora la dispoziţia organelor de urmarire penală, insţantelor de judecată şi

organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, în scopul utilizării lor în cadrul activităţilor de

prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor

cu persoane dispărute ori pentru punerea in executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei.

În aceeaşi şedinţă, tot cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a

prevederilor art.152 din Codul de procedură penală “Obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii

de reţele publice de comunicaţii electronice”.

Sintagma ”rezoluţia de clasare este definitivă” din Legea privind Consiliul Superior al

Magistraturii este neconstituţională

În şedinţa din data de 3 iulie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de

neconstituţionalitate privind art.47 alin.(1) lit.b) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi

a constatat că sintagma ”rezoluţia de clasare este definitivă” este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art.45

alin.(4) lit.b) din aceeaşi lege.

ART. 47 alin.(1) lit.b)

(1) In cazul in care sesizarea s-a facut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate

dispune, prin rezolutie scrisa si motivata: (…) b) clasarea sesizarii, in cazul in care aceasta nu

este semnata, nu contine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la

identificarea situatiei de fapt care a determinat sesizarea, precum si in cazul prevazut la art.

45 alin. (4) lit. b); rezolutia de clasare este definitiva;

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind posibilitatea modificării unilaterale sau a

rezilierii contractului de către partenerul public

Plenul Curţii Constituţionale s-a întrunit, pe data de 2 iulie 2014, pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior

promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii privind parteneriatul public-privat, obiecţie formulată de

94 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis în parte, obiecţia de

neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.38 alin.(1) din Legea privind parteneriatul public-

privat - prin care se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau a rezilierii contractului de către partenerul

public - sunt neconstituţionale.

(Decizia Curţii Constituţionale Nr.390 din 2 iulie 2014 AICI)

Statutul Poliţistului: dispoziţiile privind reglementarea procedurii cercetării prealabile

prin Ordin al ministrului de interne sunt neconstituţionale

În ziua de 2 iulie 2014, Plenul Curţii Constituţionale a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi art.62 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind

Statutul Poliţistului şi a constatat căacestea sunt neconstituţionale.

Articolul 59 alin. (2) din Legea nr.360/2002

„Procedura cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului de interne.”

Articolul 60 alin (1) “Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor

stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, dupa expirarea termenului de

contestare, prevazut la art. 61 alin. (1).”

Articolul 62 alin. (3) “Consiliile de disciplina isi desfasoara activitatea in baza

regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.”

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Dezlegarea unor chestiuni de drept în privinţa aplicării legii penale mai favorabile

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat integrează (şi nu

dezincriminează) pluralitatea constituită de infractori, care în vechile reglementări nu

îmbrăca forma unui grup organizat

(Decizia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr 12 din 02 Iunie 2014, Dosar nr. 13/1/2014/HP/P, publicată în Monitorul

Oficial nr. 0507 din 08.07.2014)

În esenţă, problema cu a cărei dezlegare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aceea dacă noua

incriminare a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din noul cod penal,

dezincriminează sau integrează cazurile de pluralitate constituită de infractori care nu îmbracă forma unui grup

organizat, incriminate de art. 323 vechiul cod penal sau de art. 8 din Legea 39/2003 (în reglementarea anterioară

modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 şi Legea nr. 255/2013).

Răspunsul ICCJ este că elementele constitutive ale acestor fapte se regăsesc în noua reglementare penală, nefiind

dezincriminate.

Art. 323 din Codul penal din 1969

“Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni

Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai

multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice

formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea

depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii”.

Art. 7 din Legea nr. 39/2003

"(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub

orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea

unor drepturi.”

Art. 8 din Legea nr. 39/2003

”Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea

săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se

pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal."

Art. 367 Noul Cod Penal “Constituirea unui grup infractional organizat”

(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice

forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea

exercitarii unor drepturi.

(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege

cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani pedeapsa este

inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin.(1) si (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica

regulile privind concursul de infractiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin.(1) si (2), daca denunta

autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput

savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin.(1) - (3) inlesneste, in cursul

urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor

membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe

persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in

scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

ICCJ constată că acţiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui

grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 din Codul penal, respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau

sprijinirea, sunt identice cu acţiunile care constituiau elementul material al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin.

(1) şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 din Codul penal anterior. Singura modificare operată de către legiuitor

faţă de textul din art. 7 raportat la art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003 îl reprezintă extinderea sferei noţiunii

de grup infracţional organizat, care până la intrarea în vigoare a noului cod penal,era limitată la infracţiunile grave.

Astfel, în concepţia noului Cod penal, grupul infracţional organizat are ca scop comiterea uneia sau mai multor

infracţiuni, spre deosebire de dispoziţiile art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003, în forma anterioară intrării în

vigoare a Legii nr. 187/2012, când aceasta era limitată la comiterea unei "infracţiuni grave" în sensul art. 2 lit. b)

din Legea nr. 39/2003, fiind totodată eliminată şi condiţia ca grupul să fi fost constituit pentru a obţine un

beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

De altfel, după cum rezultă din expunerea de motive a noului Cod penal, voinţa legiuitorului a fost să renunţe la

paralelismul existent înainte de intrarea sa în vigoare între textele care incriminează acest gen de fapte (grup

infracţional organizat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complot, grupare teroristă) în favoarea instituirii

unei incriminări cadru - constituirea unui grup infracţional organizat - cu posibilitatea menţinerii ca incriminare

distinctă a asociaţiei teroriste, dat fiind specificul acesteia. De asemenea, potrivit expunerii de motive a Legii nr.

187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, explicaţia abrogării vechilor

dispoziţii ale art. 7-10 din Legea nr. 39/2003 constă în faptul că ipotezele reglementate de legea specială se

regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal.

(Textul integral al Deciziei ICCJ nr 12 din 02 Iunie 2014 AICI)

Aplicarea legii penale mai favorabile: maximul special din legea nouă se compară cu

sancţiunea aplicată, fără a fi luată în considerare cauza specială de reducere a

pedepsei din legea veche

(Decizia Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14 din 16 Iunie 2014, Dosar nr. 15/1/2014/HP/P, publicată în

Monitorul Oficial nr. 0525 din 15.07.2014)

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea

în principiu a problemei de drept, în care se punea întrebarea dacă în interpretarea art. 6 alin. (1) din Codul penal,

în ipoteza în care este vorba despre o hotărâre de condamnare cu aplicarea art. 3201 din Codul de procedură

penală anterior, se reduce pedeapsa la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită, maxim ce

se va reduce cu 1/3 ca urmare a judecării cauzei prin aplicarea principiului recunoaşterii vinovăţiei.

Curtea a stabilit că în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1)

din Codul penal, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, nu se va

lua în considerare cauza specială de reducere a pedepsei prevăzută de art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură

penală anterior, reţinută condamnatului şi valorificată în pedeapsa concretă.

Art. 6, alin 1 Noul Cod Penal

Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea

completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai

uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru

infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

Art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior

Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile

alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se

pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

În motivaţie se arată că, potrivit art. 187 din Codul penal, prin “pedeapsă” prevăzută de lege se înţelege pedeapsa

prevăzută în textul de lege, care incriminează fapta săvârşită în formă consumată, fără luarea în considerare a

cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Aşadar, operează o singură reducere a pedepsei, fără

posibilitatea aplicării succesive a dispoziţiilor privind recunoaşterea infracţiunii, în sensul reducerii cu încă o treime

a maximului special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită.

Cauza specială de reducere a pedepsei - art. 3201 din Codul de procedură penală anterior - se aplică numai în

cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri definitive (în situaţii tranzitorii), şi nu este susceptibilă de

aplicabilitatea principiului retroactivităţii legii penale mai favorabile în faza executării. Nu ar putea fi admisă o teză

contrară, întrucât s-ar aduce atingere stabilităţii raporturilor juridice - unul dintre elementele fundamentale ale

supremaţiei dreptului, care prevede, printre altele, ca soluţia dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanţe

să nu mai poată fi supusă rejudecării.

(Textul integral al Deciziei ICCJ nr. 14 din 16 Iunie 2014 AICI)

Aplicarea legii mai favorabile când hotărârea de condamnare este pronunţată în alt

stat

(Decizia Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie nr. 13 din 05 Iunie 2014, Dosar nr. 14/1/2014/HP/P, publicată în

Monitorul Oficial nr. 0505 din 08.07.2014)

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a

pronunţat în sensul că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, privitoare la legea mai favorabilă după judecarea

definitivă a cauzei, sunt aplicabile şi cu privire la hotărârea de condamnare pronunţată de un alt stat faţă de

cetăţenii români, dacă aceasta a fost recunoscută în procedura reglementată de Legea nr. 302/2004 privind

cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(Textul integral al Deciziei ICCJ nr. 13 din 05 Iunie 2014 AICI)

Pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special

prevăzut în legea nouă pentru infracţiunea săvarşită prin luarea în considerare a

dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din Codul penal.

(Decizia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr. 15 din 23 iunie 2014, Dosar nr. 16/1/2014/HP/P, publicată în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 546 din 23 iulie 2014.)

Înalta Curte a fost învestită pentru interpretarea dispoziţiilor privind aplicarea legii mai favorabile după judecarea

definitivă a cauzei (art. 6 alin. 1 din Codul penal), în ipoteza unei infracţiuni comise în stare de recidivă

postexecutorie judecată definitiv înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal. Problema supusă dezlegării a

fost dacă pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special prevazut de legea

nouă pentru infracţiunea săvarşită sau cu maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea savârşită

prin luarea în considerare a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din Codul penal, care prevăd că “Dacă după ce pedeapsa

anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă,

limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.”)

Înalta Curte a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, pentru ipoteza unei infracţiuni

comise în stare de recidivă postexecutorie judecată definitiv înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal,

pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special prevazut în legea nouă pentru

infracţiunea savarsita prin luarea in considerare a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din Codul penal.

(Textul integral al Deciziei ICCJ nr. 15 din 23 iunie 2014 AICI)

PROIECTE LEGISLATIVE

Interconectarea registrelor centrale ale comerţului şi ale societăţilor şi introducerea

identificatorului unic

Pe data de 14 iulie 2014, Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea și

completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a

Legii societăților nr.31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și

persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu

modificările și completările ulterioare

Conform expunerii de motive, modificările au la bază necesitatea transpunerii Directivei 2012/17/UE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului şi a

Directivelor 2005/56/CE şi 2009/101/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte

interconectarea registrelor centrale, ale comerţului şi ale societăţilor.

În sensul concretizării legislative a prevederilor Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din

13 iunie 2012 proiectul de act normativ prevede :

○ Consacrarea sistemului de interconectare a registrelor comerţului şi a rolului în cadrul acestui sistem al

registrului central al comerţului ;

○ Stabilirea categoriilor de informaţii disponibile prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului şi

pe portalul de servicii online al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului si reglementarea modalităţii de

transmitere a acestora potrivit prevederilor Directivei;

○ Modalitatea de asigurare a interoperabilităţii registrului central al comerţului şi a registrelor comerţului

teritoriale cu sistemul de interconectare a registrelor comerţului documentele şi informaţiile fiind disponibile în

format standard de mesaj şi accesibile prin mijloace electronice;

○ Principiul alocării identificatorului unic profesioniştilor supuşi obligaţiei de înregistrare în registrul

comerţului precum şi identificarea modalităţii de stabilire a formulei acestuia ;

○ Procedura de comunicare şi tipurile de informaţii şi documente care fac obiectul acestei proceduri în

privinţa dizolvării, lichidării, insolvenţei şi după caz radierii societăţilor înfiinţate in state ale Uniunii pentru care se

impune efectuarea comunicărilor de documente şi informaţii către statele membre unde aceste societăţi au

înfiinţat sucursale ;

○ Reglementarea modalităţii de notificare cu privire la producerea efectelor fuziunii transfrontaliere şi a

succesiunii consecinţelor derivate din cronologia prestabilită în care decurge publicitatea legală în situaţii cu

impact transfrontalier ;

Modificările propuse vizează în subsidiar şi:

- introducerea identificatorului unic ca element suplimentar de control al fluctuaţiilor reale ale activității agenților

economici, măsurile propuse permiţând identificarea profesioniștilor activi;

- asigurarea corelării prevederilor Legii societăților nr. 31/1990 cu noul Cod civil și noul Cod de procedură civilă în

materia ipotecii asupra părților sociale;

- asigurarea interpretării unitare a dispozițiilor art. 25118 din Legea nr. 31/1990 prin clarificarea soluției acestei

norme în sensul prevederii exprese a faptului că rapoartele expertului/experților independenți sunt obligatorii în

cazul în care cel puțin una dintre legislațiile aplicabile fuziunii transfrontaliere prevede astfel;

- îmbunătățirea mecanismelor legale de dizolvare, lichidare și radiere, inclusiv prin corelarea cu dispozițiile Legii

nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență facilitându-se soluționarea cu celeritate

a cererilor care privesc aceste proceduri;

- transferul competentei de prelungire a perioadei de lichidare voluntară de la tribunal la oficiul registrului

comerţului, aceasta fiind de natură a reduce/simplifica formalitățile de lichidare, dar şi pentru a degreva instanțele

judecătorești;

- asanarea mediului de afaceri prin radierea, din oficiu, de către registrul comerțului a societăților aflate în lichidare

de mai mult de 7 ani în urma aplicării dispozițiilor Legii nr.314/2001 pentru reglementarea situației unor societăți

comerciale și a Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a

persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la

autorizarea funcționării persoanelor juridice se vor radia, din oficiu, din registrul comerțului.

Proiectul de lege si expunerea de motive AICI

*(Până la transpunerea Directivei 2012/17/UE, EBR reprezintă singura rețea de registre comerciale care operează

la nivel European, însă România nu este membră. Vedeţi aici portalul European Business Register (EBR) .

Propuneri de modificare a legii privind circulaţia pe drumurile publice

Pe 22.07.2014, Misterul Afacerilor Interne a supus Dezbaterii publice Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea

şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Printre altele, proiectul are în vedere:

- îndreptarea unor erori identificate în norme de trimitere la articole din cuprinsul ordonanţei de urgenţă sau din

cuprinsul codului penal sau de procedură penală;

- realizarea unei norme de trimitere la prevederile Codului de procedură penală care stabilesc unele condiţii cu

privire la recoltarea mostrelor biologice, în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa

băuturilor alcoolice sau a altor substanţe;

- completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează mostre biologice cu două categorii: unităţi de asistenţă

medicală autorizată, respectiv ambulanţe ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de

urgenţă;

- asimilarea perioadei când titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un vehicul sau tramvai

(permis reţinut/retras) cu perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce;

- completarea cazurilor de reexaminare când permisul de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive

a unei hotărâri definitive, cu situaţia în care a intervenit aplicarea legii penale de dezincriminare;

- reglementarea situaţiei în care măsura anulării permisului a fost dispusă în baza hotărârii judecătoreşti definitive

de condamnare pentru o faptă care nu mai este prevăzută de legea penală, potrivit art. 4 din Codul penal, în sensul

că titularul permisului de conducere anulat se poate prezenta de îndată la examen pentru obţinerea unui nou

permis de conducere.

- reglementarea situaţiei în care titularul permisului de conducere depune o cerere de restituire ca urmare a

hotătârii definitive a instanţei prin care se constată aplicarea legii penale de dezincriminare potrivit art. 4 din Codul

penal, iar măsura anulării nu a fost dispusă până la data depunerii cererii, în sensul că şeful serviciului rutier

competent dispune restituirea permisului de conducere.

Nota de fundamentare

Proiect Ordonanţă pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind

circulaţia pe drumurile publice

PROFESIA DE AVOCAT

Organizarea examenului de primire în profesia de avocat - sesiunea septembrie 2014

Uniunea Naţională a Barourilor din România anunţă organizarea examenului de primire în profesia de avocat

(pentru dobândirea titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au

absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, sesiunea septembrie 2014.

Data desfăşurării examenului este 15 septembrie 2014, pentru toţi candidaţii, dată care a fost anunţată prin

publicarea Hotărârii nr. 884 a Consiliului U.N.B.R. din data de 14 decembrie 2013.

Examenul constă în verificarea cunoştinţelor juridice cu caracter preponderent teoretic, pentru dobândirea titlului

profesional de avocat stagiar şi cu caracter preponderent practic – aplicativ pentru dobândirea titlului profesional

de avocat definitiv.

Examenul se va desfăşura prin susţinerea unei probe tip grilă, care cuprinde:

- 100 de întrebări cu caracter preponderent teoretic, câte 20 de întrebări din fiecare materie de examen, pentru

candidaţii pentru dobândirea titlului profesional de avocat stagiar;

- 100 de întrebări cu caracter preponderent practic – aplicativ câte 20 de întrebări din fiecare materie de examen,

pentru dobândirea titlului profesional de avocat definitiv.

Materiile de examen sunt:

- organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;

- drept civil;

- drept procesual civil;

- drept penal;

- drept procesual penal.

Examenul se va susţine în mod unitar, în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor

– I.N.P.P.A. (în continuare I.N.P.P.A.) şi se va desfăşura prin I.N.P.P.A. Central – Bucureşti şi prin centrele teritoriale

ale acestuia, în conformitate cu Regulamentul de examen, aprobat prin Decizia nr. 128/08.07.2014 a Comisiei

Permanente a U.N.B.R. şi adaptat în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 962/24.05.2014 a Consiliului U.N.B.R.

Tematica de examen a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 962/2014 şi reprodusă în anexa Deciziei

Comisiei Permanente nr. 128/2014, ambele publicate pe site-ul U.N.B.R. (www.unbr.ro)

Arondarea candidaţilor pentru susţinerea examenului se face în raport de baroul la care s-a depus cererea de

înscriere la examen şi la care, în caz de primire în profesie, candidatul care a promovat examenul este obligat să se

înscrie, fără a putea să se înscrie în alt barou, astfel:

a) I.N.P.P.A. central (Bucureşti): Barourile Bucureşti, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Constanţa, Tulcea, Dâmboviţa;

b) Centrul teritorial Braşov: Barourile Braşov, Buzău, Covasna, Harghita, Mureş, Prahova şi Sibiu;

c) Centrul teritorial Cluj-Napoca: Barourile Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj şi Maramureş;

d) Centrul teritorial Craiova: Barourile Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Argeş, Teleorman şi Vâlcea;

e) Centrul teritorial Iaşi: Barourile Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

f) Centrul teritorial Galaţi: Barourile Galaţi, Brăila şi Vrancea;

g) Centrul teritorial Timişoara: Barourile Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Satu-Mare şi Timiş.

Înscrierea la examenul de primire în profesie pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar şi pentru persoanele

care au susţinut examenul de definitivat în alte profesii juridice se va desfăşura astfel:

- Cererile de înscriere a candidaţilor la examen, se vor depune în intervalul 01 august 2014 – 18 august 2014 la

secretariatul baroului la care candidatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în cazul în care va fi declarat admis.

- Cererile vor fi însoţite de actele prevăzute în Regulamentul de examen.

- În perioada 19 – 21 august 2014 barourile vor verifica dosarele de înscriere la examen iar rezultatul verificărilor se

afişează conform prevederilor Regulamentului de examen. În perioada 23 – 25 august 2014 se vor soluţiona

contestaţiile formulate de candidaţii cărora li s-a respins înscrierea la examen.

- În cazuri temeinic justificate, cu aprobarea Comisiei Permanente a U.N.B.R., dosarul poate fi completat cu actele

ce nu au putut fi procurate din motive obiective, cu cel mult 5 zile înainte de data examenului. Pentru candidaţii

care au susţinut examenul de licenţă în anul universitar 2014, se admite depunerea adeverinţei de absolvire a

examenului de licenţă fără ca aceasta să fie însoţită de foaia matricolă, dacă unităţile de învăţământ nu au emis

diplomele de licenţă.

Taxa de examen este de 800 lei şi se va achita în contul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea

Avocaţilor – I.N.P.P.A. din Bucureşti nr. RO56RNCB0082044172480001 deschis la B.C.R. – Sucursala Unirea –

Bucureşti cu menţiunea „Taxă examen primire în profesie ca avocat stagiar, sesiunea septembrie 2014”, respectiv

„Taxă examen primire în profesie ca avocat definitiv, sesiunea septembrie 2014”.

Este interzisă perceperea de către I.N.P.P.A. sau barouri, cu orice titlu, de sume suplimentare pentru operaţiuni

care au legătură cu înscrierea candidaţilor la examen sau cu susţinerea acestuia.

Principiile majore ale profesiei de avocat în toate colţurile lumii

Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) a demarat o campanie de promovare a principiilor majore ale profesiei

de avocat, publicând reglementări din mai multe ţări, aparţinând diferitelor sisteme de drept. În luna iulie 2014

au fost încărcate pe site-ul UIA zeci de documente în acest sens, care pot fi accesate AICI.

Această bază de date este o extensie, la o scară redusă a proiectului “Biblioteca universală pentru profesia

juridica”, pe care UIA l-a demarat în 2005, în parteneriat cu Universitatea din Torino.

Scopul publicării recente, pe site-ul UIA a reglementărilor din diverse state este acela de a face accesibile, prin

mijloace media , a tuturor surselor documentare de drept pozitiv care organizează și reglementează profesia de

avocat în întreaga lume : legi, coduri de etică și alte reglementări cu privire la principiile majore ale profesiei,

aplicabile în diferite ţări.

DREPT COMUNITAR

Raport al Comisiei Europene asupra consultării publice în privința evaluării legislației

copyright-ului în UE

(publicat pe 24.07.2014 pe site-ul Comisiei Europene)

Comisia Europeană a publicat în luna iulie un raport succint asupra consultării publice în privința evaluării

legislației copyright-ului în spațiul Uniunii Europene. Raportul prezintă o imagine calitativă de ansamblu oferită de

răspunsurile și părerile primite din partea consumatorilor, a celor care dețin drepturile de autor, a utilizatorilor

comerciali și instituționali ai conținutului aflat sub incidența copyright-ului, a reprezentanților organizațiilor de

management a drepturilor colective, precum și a guvernelor.

Percepțiile și informațiile adunate prin intermediul acestei consultări sunt un element esențial în procesul de

evaluare inițiat de Comisia Europeană în privința legislației copyright-ului în spațiul european. Consultarea, care a

avut loc între 5 decembrie 2013 și 5 martie 2014, a creat un interes enorm, generând nu mai puțin de 9.500 de

răspunsuri, una dintre cele mai ridicate rate de participare înregistrate în consultările propuse de Comisie de-a

lungul timpului. Acest rezultat confirmă importanța și complexitatea subiectului pentru cetățenii din statele

membre ale Uniunii Europene.

În cuprinsul raportului sunt examinate drepturile și funcționarea pieței unice (prin teme precum accesul

transfrontalier la conținutul online, drepturile relevante pentru transmisiile digitale – drepturile de acces și

reproducere, realizarea link-urilor și căutărilor pe Internet, redistribuirea conținutului digital descărcat care a fost

deja achiziționat, înregistrarea conținutului și chestiuni conexe, utilizarea și interoperabilitatea simbolurilor de

identificare și condițiile de protecție), restricțiile și excepțiile din piața unică (prin subiecte precum actualul cadru

legal pentru excepții și restricții, flexibilitatea excepțiilor, teritorialitatea excepțiilor, accesul la conținutul din

librării și arhive, excepțiile conținutului utilizat în scopul predării, cercetării și al informării persoanelor cu

dizabilități, analizarea informațiilor și textelor, conținutul generat de utilizator), copierea și reprografierea privată,

remunerarea echitabilă a autorilor și interpreților, respectarea drepturilor, titlu unic pentru copyright în spațiul

UE, precum și alte chestiuni ridicate de răspunsurile primite din partea participanților la consultarea publică.

RAPORTUL INTEGRAL AICI