Crisii Lovin

Violo co un selfie

Coovrioht O 201 6 CRISTI IAVIN

#;;;ii 6 i"nrlaiiCiNt pirss, zoro pentru oceostd edrfie

Toote drepturile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte'

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei Libere nr. l

e-moil: redoclio@crimescenepress ro

rel.: 02I .31i.91 .37; O21.317.91 .42; fox.: 02l 317 '91'43www.crimescenePress.ro

CRIME SCENE PRESS

Director editoriol: GEORGE ARION

Cooerto colectiei: ALEXAN DRA BARDAN

llusirolie coperto: Bronko, www.bronkogrubic com

Redoctor: ALEXANDRU ARION

Tehnoredoctor: TAURA IBARBun de tipor: moi 201 6Tipdritin Ror:ndnio, FED PRINT

Corte opdrutd cu spriiinul Fundo\iei Premiile Flocdro

Orice reproducere, totold sou porfiold, o ocestei lucrdri' fdrd ocordul

scris ol editorului, este strici interzisd 9i se pedepsegte conform Legii

dreptului de outor.

.Descrierea CIP a BibtiotecitNafionate a RomlnieiLAVIN,CRISTI-ntil; ; seme / Cristi Lavilt. - Bucuresti : Crime Scene Press' 2016

rsBN 978-606-94185-1-a

821.135.1-31

"-

Cristi lavin

Uia[a ca un selfie

cRtltllt $ctitt PRt$s20r6

Cristi Lavin s-a nescut pe L2 martie 7971in Bucuregti.A debutat mai intdi fir Franfa, in anul 2012, cu romanul Leviking rose, carte ce a fost tradusd de un scriitor francezdirect din manuscris, situalie fdrd precedent ln istorialiteraturii romAne. ln acelagi an a apdrut gi versiunea inlimba romdnd, care nu a purtat, cum ar fi fost normal,titlul tradus Vikingul roz, cil-a pdstrat pe cel din ediliafrancezd. Astfel, titlul romdnesc s-a pierdut definitiv. Auurmat Crimd in doi gi Asasinul de Ia ultima pagind,autorul urmdndu-gi politica sa declarati: anul gi romanul.Cartea defald,reprezintd al patrulea succes al sdu. Un suc-ces cu at6t mai mare, dacd tinem cont de faptul cd volumula fost scris doar in zece zije.

PRIMA Zl: NEFERICITII DIN CIMITIRUL VESEL

Doctorul mi-a mai dat zece zile de treit. Nici n-ai timp si te sinucizi,in caz cd vrei sA te scutesti de teroarea sf6rgitului iminent! Asistentavenea $i-mi aranja perna sub cap, cdt mai confortabil, av6nd in vederecd eram cople$it de obosealS $i nu puteam singur. Dar eu voiam s-orog si mi-o puni pe faga gi sd tine apesat zece minute. Desigur, asis-

tentele de la noi sunt criminale prin fi5a postului, e un fel de Jurimdntal lui Hipocrate. A5adar, te ucid 5ifird si le rogi. Dar niciodati cu pre-meditare. Din picate! Puteam face, ins5, altceva: in loc si-i propun sim5 sufoce cu perna, mai bine ii aduceam aminte de injeclie, cea pecare oricum trebuia si mi-o fac5, fiind prescrisi de medic. gi si md rogla toli dumnezeii ca seringa aia, al cdrei ac trecuse printr-o duzini depacienti, sd-mi provoace septicemie $i sA mor a doua zi.Dar in ziuaurmdtoare eram tot viu, chiar daci seringa reprezenta un hazard bio-logic cert. Unde sunt microbiide altidat5?!spitalul nu te maiajuti azi

nici micar cu un virus ca lumea, sau cu o bacterie uciga$a. Cicd tre-buie si 1i le cumperi, dacd vrei a$a ceva. Si vii cu ele de acasd. Altfel,n-ai ganse. Eutanasia in Rominia e o puri int6mplare. lar la mine roatanorocului se blocase.

C6nd am aflat, gocul a fost mare. Nu md dumiream de ce-mi mureain fiecare zi cdte un coleg de salon. Mi bSgaseri la ,,Cimitirul Vesel".

Aga era botezati incdperea ticsit5 de paturi Siaparate de monitorizarea semnelor vitale, aparate care semenau cu nigte televizoare corcitec-o perfuzie, cici toate acele fire ti se opreau in bra[, in zonele de

unde senzorii dezgropau tensiunea gi pulsul, ca pe nigte vestigii

arheologice.

Denumirea fusese imprumutati de la necropola maramureSeand,

dar nu fiindcd pacienlii aflaliin stadiul terminal ar fifost prea veseli;

cdci, in afari de cei c6liva cale mai erau capabili si facd haz de necaz,

majoritatea era deja in moarte clinicS. Explicalia din spatele poreclei

funest-exuberante consta in faptul ci salonul fusese mai demult un

incubator pentru copii ndsculi prematur 5i avea perelii pictafi cu be-

belu5i z6mbitori, cu nori roz gi cu ursuleli de plug. Dupd ce un incen-

diu devastator a ars copiii de vii, afumdnd pere[ii, spitalul a trebuit siplSteascd o groazi de bani ca despSgubiri acordate familiilor 5i n-au

mai rdmas fonduri si-l zugriveascd. Astfel, l-au repartizat adullilor,celor care nu se mai puteau pl6nge de condilii, cici aveau probleme

mult mai grave. Credeam cd m-au repartizat in acel loc, mirosind a

gritar de carne umani, fiindcd n-au avut pat liber in altd parte. Eu,

unul, ziceam mersi ci nu m-au l5sat pe coridor, sau n-au inceput simd mute de la un spital la altul, ca pe celebrul domn Ldzirescu.

La inceput, nu md deranja tiuitul insistent care indica ci s-a mai

oprit inima cuiva. Eu oricum nu puteam dormi, aga cd dacd vreunul

mai norocos se int6mpla s-o mierleasci la ceas de tihn5, in plininoapte, c6nd resuscitarea era mimati intre doud reprize de somn ale

medicilor, respectivii fdc6ndu-i masaj cardiac in timp ce ciscau copios(ceea ce-l scutea de chinul pdm6ntesc c6t ai bate din palme), pentru

mine era totuna. Dar piuitul acela strident incepuse si rdsune perma-

nent, transform6ndu-se vertiginos intr-un concert simfonic ce nu se

mai termina, de-1i venea si arunci cu papucii in dir'tjor. Nu se strica-

seri aparatele; pur gi simplu se murea in grup. lnimile lor cedau una

dupi alta, ca piesele dintr-un domino. Era un du-te-vino de cadavre,

inc6t imi stdtea pe limbi si le zic sd mute morga aici - cici ar fi mai

simplu pentru ei, ar fi economisit benzina de la dric.

in alte zile agitalia era zero. F5!6iala inceta. Dar nu pentru ci nu se

murea, ci pentru cd era o zi onomastici undeva, pe la vreun cabinet 5i

toatd lumea se ducea acolo ca sd se ghiftuiascd cu pigcoturi gi si dea

6 CRISTI LAVIN

pe g6t gampanie. Aga ci toate asistentele i$i puneau dopuri de ceariin urechi, precum Ulise, ca sd nu audi chemirile sirenelor. Nu a celor

din ocean, ci a celorlalte - ce se intreceau in intensitate chiar gi cu si-

rena lui Vasile RoaitS, cd tot vorbim de mo4ii care le declangeazS. Unii

muribunzi din salon mai aveau ceva $anse sd fie resuscitati. Ritmul car-

diac le scdzuse temporar. Deci, inci nu erau morti de-a binelea. Dar

nigte eclere aveau s5-i ucidi! lndirect, bineinleles. Unde e tratatie, nu

e tratament - asta reprezintd o reguli de aur in spitale. Nigte

nou-ndscufi ajunseser6 lemne de foc pe chestia asta, c6nd se de-

clangase incendiul, iar asistenta se indopa cu prdjituri.

Md uitam in jur, sd vdd al cui monitor s-a aprins ca un brad de

Criciun. Era bdiatul cu ochi albagtri. Nu aflasem cum il cheamd, darimi pirea rdu de el, cd se duce cu zile. Se vedea ci incl nu-i mort! Tru-pul lui se mai mi5ca. Md rog, se migca din cauza convulsiilor. Avea

spume la gur5. La cei 25 de ani aisii, mi se pdrea stupid si moari sin-

gur, ca un c6ine. $i nu pe cdmp, ci intr-un spital - degi in Romdnia e

cam tot aia! Nu mi puteam da jos din pat, crampele musculare mi-ar

fi paralizat mersulinainte sd apuc s5 fac doi pagi. $i degeaba zbieram

ca bezmeticul dupd cineva. Dacd nu auzeau alarmele, nu m-ar fi auzit

nici pe mine! Dar speram si fie pe aproape mdcar femeia de serviciu,

care se fdfiia uneori pe coridor, dar nu ca sd spele pe jos, ci ca si v6ndilucrurile rdmase de la mo4ii din salon altor pacienti. Hdm, se pare cinici comerl nu se mai face ca lumea in spitalul Ssta! Pueh, te apucegroazal De ce nu e femeia de serviciu acolo - poate voiam sd cumpdrun sacou sau un borcan cu compot?!

Biiatul cu ochi albagtri ca cerul de vard se uita sfigietor la mine gi

parcd md implora si nu-llas pradi mortii. Eu nu dormeam niciodat5.

Aga c5, fiind mereu treaz, cdnd apdreau situatii de urgen[5, responsa-

bilitatea cidea pe capul meu. Eram de gardd permanent. Da, poate cieram eu campionul treziei, dar ce folos, dacl alfii sunt adormifi?! Mig6ndeam si incep sd spun Tatil Nostru - micar cu atdt si-l ajut!... Dar

nu eram deloc in starea de reculegere necesari. Cici nu voiam in rup-tul capului si accept faptul cd batdlia e complet pierdutd! Trebuia si

VIATA CA UN SELFIE 7

fac ceva! Dar ce?! Eram lintuit de pat! Dar, chiar gi aga, nu mi puteamresemna: cum si m5 descotorosesc de un om ca de o mdnugi chirur-gicalS folositd?! Bine, nu se descotorosea nimeni aici in spital demdnugile chirurgicale folosite, ci le reutilizau.

Trebuia s5-i salvez viata, chit ci ar fi fost nevoie mA tarasc pe

dugumeaua mirosind a moarte 5i s6 le sparg Slora petrecerea. Cdnd sd

md ridic, mi-a strifulgerat o idee: ce-arfi si sun la Salvare?! Eibine, a5a

am fdcut! Am sunat la 1 12 gi am zis ci moare cineva, s5 vini c6t mai re-

pede cu putint6. Le-am dat adresa, iar degteplii de la telefon nu ;i-audat seama ci acolo figureazi un spital. M-am trezit cu elicopterulSMURD la geam, cdutSnd loc de aterizare. Doctorii gi asistentele au

apSrut en gross, deoarece din salonul nostru se vedea cel mai bine eli-copterul. Uite aga am salvat viata unui biiat de 25 de ani! Cel pulinpdni la urmitoarea onomastici!

Cel mai simpatic locatar al Cimitirului Vesel era nea Fane. El tot-deauna zicea: ,,Eu am venit din Sdp6n[a in Bucuregti! Am fugit de Ci-

mitirul Vesel gi uite ci tot peste Cimitirul Vesel nimeresc!" Fusese intinerete boxer de performanli. Dupa ce s-a ldsat de cariera sportivS,s-a apucat de pilinc5, normal. Doar gi-o fdcea singur! lar dupi ce abu-rii de alcool se risipeau, se umplea imediat de alt fel de aburi: de fu-murile orgoliului siu, astfelinc6t nu era niciodatd perfect lucid. Se

lSuda cu centurile lui de aur, degi le pierduse de mult, cu mugchii luidin tinerete, care atdrnau acum ca nigte gomoioage de vatd ale unuicadavru impdiat, cu sora lui din Canada, care se miritase cu un doctorputred de bogat din Ottawa gi se aranjase pe via[i, doar cd aia nu-i tri-mitea nici mdcar o felicitare. Toatd familia sa era la muncd instriinitate, iar el rimdsese singur p-acilea, probabil din lene. Se com-binase recent c-o muiere din Sipinla, maramure$eanci de-a lui. l-areparat Sleia casa, i-a pus inclusiv centralS termici. Bineinleles, nu cubanii lui, cici n-avea. Dar se bucura de prietenia unui rugbist, care se

apucase de afaceri gi devenise milionar. lar c6nd a auzit rugbistul cd el

5i nevasta stau in condifii atat de mizere incit ingheafi in casi paha-rul cu api (aga deosebindu-l pe cel cu api de cel cu pdlinci), le-a

8 CRISII LAVIN

cumpdrat omul o centralS ultimul ricnet. C6nd s-a vizut cu casa ame-najati, muierea respectivd l-a aruncat in stradd pe nea Fane, confis-c6ndu-i gi pilinca, cici o trigea la misea maivdrtos dec6t dumnealui.Surghiunit fiind acu', cu spitalul devenindu-i singura casd, nea Fane

imi mdrturisea ci avea ascunse doud mii de dolari intr-o Biblie, baniprimifi de la sponsor, pe cAnd i se depistase boala, iar prietenulii spu-sese sd aibi pregStit plicul cu mit5, pentru operatie. Dar dupi ce l-a

evacuat consoarta, el a rdmas gi fdrd Biblie gi fdrd opera[ie. Nebuna a

v6ndut-o imediat, impreuni cu celelalte bulendre ale lui. Spera s-o

mai gdseasci. Se ducea mereu prin anticariate, ciut6nd-o innebunit.V6nzitorii il credeau un cilugir sau ceva de genul. Nu mai vdzuseri inviafa lor un om aga de pios, care sd caute cu atata febrilitate o Biblie!

Ca s5-l provoc, ii spuneam:,,Si gtii ci am vdzut Biblia ta la preotul care

vine mereu pe la noi, s5-iimpirtdgeasci pe cei aflali in stadiu termi-nal!" Nea Fane se inrogea ca un rac de furie:,,Aoleulll iau la pumni! Fac

sac de box din el!" igi umfla pieptul, dar era evident cd nu mai poate sibati nici micar covoare. Boala il dobordse. Avea limfom non-Hodgkin.

$i doar o singurd luni de trait. Deja nu mai avea pir. De la citostatice.Se rugina ingrozitor ci e chel $i purta mereu un clop. Dar pe urmi a

renuntat la clop, cdci rddeau brancardierii de el, cd e teran. gi a ince-put s5-$i pund peruci. Niciuna nu-i stitea bine. Mereu le schimba. Pe

mine mi amuza ci aveam l6ngd mine un boxer cu peruci! Era singu-rul lucru vesel in Cimitirul Vesel - respectiv umorul lui involuntar. Des-

igur, nu voia si-l bati doar pe preot (cu motiv sau fdri), ci voia s5-i

bati gi pe altii, pe oricine se nimerea. Chiar md intreba, cdnd mi vedea

trist, dacd m-a supirat careva, ca si-l faci gni[el. Dorind s5-i ofer oca-zia si braveze, pentru a se simli din nou important, ii dideam deingeles cd da, intr-adevdr, am pici pe cineva:,,Pdi, ar fi un mog pe care

a$ vrea s5-l iau la betaie...",,Cine, preotul?" ii bigasem in cap obsesia

asta, iar acum nu-i mai iegea! ,,Ha-ha-ha! Nu! Alt mog!",,Care?" ,,Mo$

Ene!... Nu vine la mine niciodati gidin cauza asta mi disperS!Orice ag

face, nu pot scipa de insomnia asta cronicS! N-am mai dormit de laalegerile de anultrecut!",,De'ce?, e$ti ingruorat de soarta [drii?",,Nu -

VIATA CA UN SELFIE 9

ar fi insemnat sd nu fi dormit niciodatS, de cind m-am ndscut, dacd

asta ar fi fost etiologia! Dar pur gi simplu m-am dus in seara aceea la

vot, m-am intors acas5, am ciugulit ceva de prin frigider, am stat pdnitarziu se urmiresc rezultatele partiale ale exit-poll-urilor gi mi-am datseama cd nu mai pot se dorm!",,Ce buni ar fi boala ta la politicieni; ar

trebui sd facefi schimb,zdu!" ,,Sd gtii!Casa Poporului ar deveni Ochiul

lui 5auron." L-am intrebat de ce crede ci a fdcut cancer: de la supirdri,de la pumnii luafiin cap pe ring, de la trasul la mdsea? Nici el nu gtia,

sirmanul.lmi spunea ci gtie un singur lucru: din Cimitirul Vesel o sd

ajungd in CimitirulVesel, unde igi avea 16nduit locul de veci. Un biiatdin sat ii pictase deja crucea. Era cu ni5te sticle de tirie pe ea; bi-neinleles. Ci doar n-o si-l puni s5-i picteze acologa mutra lu'ila, cum

ilcheami, a lui,,non-Hodgkin"!A5a ci prefera si lase lumea sd creadicd moartea i-a survenit in urma alcoolismului. E mai cool. Mi-am datseama ci rom6nii nu falsifici doar alcoolul, dar igi falsifici gi moartea.

Printre cei care inveseleau in mod paradoxal atmosfera era gi preo-

tul. Om de via15. La inceput, credeam cd nu-s pe lista neagri gi, deci,n-am de ce sd-mi fac griji c-o si mor. Eram convins ci mi aflu acolodoar din lipsd de spatiu. Cd sunt o victimi birocratici. Prin urmare, nuaveam nicio retinere sd md conversez cu Sfin1ia Sa. lar asta se int6m-pla de fiecare dati cdnd aveam ocazia, adici toatd ziua - buni-ziua,cici mai mereu murea cdte cineva gi el trebuia sd participe. Nu mi se

pirea ceva de rdu augur si socializez cu un personaj imbricat innegru, avdnd in vedere ci el purta sutand mereu, iar din acest punctde vedere, de cum intra pe u5i, te lua cu fiori. Eu n-am prea fost duspe la bisericS, iar acum aveam parte de-o supradozS. Oricum, nuscuipam in s6n, cum te indeamni supersti[ia cand ili taie calea unpreot, nepirdndu-mi-se un semn riu. Cdci nu mi gdndeam c-o siincap foarte curSnd pe mdna lui; sau ci prietenia noastre era pe punc-

tul de a se transforma intr-o litanie. Da, o fi fost el plin de umor maca-

bru, insi nu-l consideram un atac la persoanS, chiar imi pl5cea. De

exemplu, de fiecare dati cdnd era la cipdtdiul unui muribund, s5-l

impdrtigeasc5, la sf6 rgitu I slujbei intreba:,,Ci ne urmeazS?" Cu glas tare,

IO CRISTI LAVIN

ca si audd toti. Evident, nimeni nu-i rispundea. Mulfi erau in comd,aga cd nu puteau s5-i rispundi, nici dacd ar fi vrut sd se bage in fati.lar ceilalli tdceau chitic. Eu, ca sd mar5ez la umorul lui, i-l ardtam cu de-getul pe nea Fane, in sens ci el urmeazS. Nea Fane se ficea galben ca

o l5m6ie, fiindcd igi dadea seama cd viala e escroacS, ca un meci de

box aranjat, in care 5tii de dinainte in ce rundd vei fi ficut K.O. El avea

pronosticul cel mai prost, urm6nd si se curete cel mai repede. Era dejumitate de an diagnosticat. lar din pronosticul inifial de 6 luni se con-

sumaseri repejor 5. Fiindcd tratamentul n-avusese efect, i-a fost apro-

bati o nou6 internare. Ultima.,,Am venit aici pentru luna de miere!",para el adevdrul crud.ll priveam cu un soi de superioritate. MA gan-

deam c-o sd moari pe la mijlocul luiaugus! iar eu o si vdd pe la tele-vizor cum o fost mare stea a boxului s-a stins. lmi ficeam planuri c-o

si mi duc intr-o raiti prin nordul terii, la el la mormdnt $-o sd depunnigte flori. Speram sd-mi revin p6nd atunci. . .

Dar imediat dupi aceea a survenit gocul. Dacd el mai avea o lund,

eu mai aveam ZECEZILEt O si mi ingroape el pe mine! Trebuia s6-l

informez urgent ce floriimi plac - sd vini dinsul cu ele la mormant.Nea Fane, imi plac freziile, imi venea s5-i zic, dar mi podidea pl6nsul.

ln comparalie cu mine, nea Fane era nemuritor.lgi merita renumele de

Terminator. Cici de fiecare datd cind brancardierii iljigneau, zicdn-

du-i:,,Bi, terminalule!", el ii contrazicea cu ofticd: ,,Terminali suntefivoi, eu sunt Terminator! Dau acu5i cu voi de pdm6nt!" El avusese

supiriri gi extrem de mulli pumniin cap. Dar eu avusesem o viali cdt

se poate de linigtiti. Am fost fotograf. Mergeam pe la nunfi, pe labotezuri, mereu voie buni gi lume in haine dichisite.ln afari de ma-

nelele ascultate in exces, nu ficusem vreun alt gen de excese. Aveam

doar 40 de ani gi nicio intenlie sd pirdsesc aceasti lume. Mi se pdrea

imposibil si fiu atdt de bolnav - md menajasem tot timpul, dusesem

o viati perfectS!

Am realizat cu intdrziere ce utila se dovedea prietenia mea cu preo-

tul. Probabil o sd-l rog si fini el slujba. Ar fi acceptat, sunt convins.

Cdci md simpatizase din primul moment. Radia prin tofi poriic6nd md

VIATA CA UN SELFIE I1

vedea, de parcd a9 fi fost prietenul lui de-o via15. lar dupi ce doctoriiau avut curajul s5-mi dezviluie diagnosticul, mi-am dat seama cd prie-

tenia dintre noi chiar o si tinA o vial5! Habar n-aveam cum il cheam6.

li spuneam Pdrintelul. $i nici el nu-mi gtia incd numele; dar o s6-l afle,

la inmorm6ntare, c6nd va fi obligat si-l pronunle, in speranta ci,intr-adevir, se va ocupa gi de serviciul meu funerar. Probabil ar trebuisd-mi scriu epitaful singur gi si-l rog ulterior sd-l parafrazeze. Cdci mise pirea aiurea ca un prieten si inventeze verzi pi uscate despre mine,

din cauzi ci n-a avut la dispozifie suficient timp se md cunoascS. Mise pirea c5-i tridez diruirea sufleteascS, plec6nd prea repede 5i

ripindu-i astfel posibilitatea de aprofundare a relagiei noastre. Desi-

gur, el n-o lua deloc in tragic, glumea tot timpul, chiar daci aflase cieu urmez la r6nd. Aflase rispunsul la intrebarea lui retoricS, cu cineurmeazS. Md bitea pe umir gi-mi spunea c-o dulceald preficutd inglas: ,,Nu fi ingrijorat, nu ardti r6u deloc; doar c6 de Halloween nu-timai cumpdra mascd, c-o ai deja pe fa15!" Adevirul e cd n-aveam cura-jul si mi privesc in oglindS. Sd verific dacd exagereazd sau nu. Puteamculege ce-mi convenea din bancul lui: fie ironia, fie asigurarea ci totule O.K. Poate cd n-aritam ca in zilele mele cele mai bune, c6nd lumeami confunda cu mirele, degi eu eram doar fotograful, dar ce pretenliisd ai de la un bolnav de Insomnie Familiali FatalS (FFl)?! Daci misimteam ca un zombi, nu era chiar imposibil s6 ardt ca un zombi! C6nd

i-am spus ci boala mea e inruditi cu cea a vacii nebune, Pirinlelul a

inceput si rSdd in hohote. L-am intrebat ce-i aga de amuzant 5i mi-azis:,,Cred cd m-am molipsit!". gi izbucnea din nou in r6s. Nu gtiu dacise molipsise, dar in mod sigur veselia lui era contagioasi. R6deam cotla cot cu Sfin1ia Sa, de parci n-ag fi fost c-un picior in groapS. ,,Moar-tea ta e o vacd!", completa el coleclia-i de umor negru.

Da, moartea mea e o vaca. O urisc. E o fiinla stupid6, care meritdscuipatd. Luatd la b5taie cu ciomagul. C6nd am ajuns la spital, am spe-rat ca totul se va rezolva cu ni5te somnifere. Dar au refuzat sd-mimdreasci doza. lar eu nu inlelegeam de ce. Credeam ci vor mitd - a-

cesta fiind de obicei explicalia pentru care te lasi cu buza umflatd.

12 CRISTI LAVIN

Adevdrul e c-ag fi plStit oricat pentru o ori de somn. Deci aveau pa-

cientul super-potrivit, un om cu care se putea negocia, cici, la starea

mea, sumele nu mai contau!Ochii nu mai puteam s5-iinchid; dar ag fiputut face o exceptie gi sd-iinchid la l6comia lor nesimfiti pe cdnd le

dddeam mit5, chiar dacd mi deranja foarte tare ideea. in fond, miaveau la mdnS: ori perpetuam coruplia, ori mi potcoveam cu o in-somnie etern6. Chiar am sunat la banci si intreb cdti bani am dispo-nibiliin cont. Dar aluziile n-au dat niciun rezultat. Dupi analize, mi-au

intrerupt tratamentul de tot. Nu fiindci doreau sa mi gantajeze, insigi-au dat seama ci e inutil. Nicio tond de somnifere nu m-ar fi pututforga si dorm. Decit sd iroseasci pastilele pe mine, mai bine le arun-

cau la WC. Bine, doctorii aruncau oricum pastilele la WC, cici coman-

dau in mod deliberat surplusuri (aceasta fiind o manevri prin care

virau cdt mai mulli bani in buzunarul firmelor ce-i cdpugau gi cu care

erau in combinatie). lar a doua zi, dupd innoirea stocului, pretindeau

ci acesta s-a terminat, ca si poati face o comandd noui gi tot aga. Se

infundau toaletele cu medicamente. Dar, in cazul meu, printr-un pa-

radox, nu se mai fdcea risipS. Nicio pastilute nu se mai ducea pe apa

56mbetei, de parcd 56mbita secase. lar asta sfida toati mafia spitali-

ceasci - deoarece, conform metodei lor de delapidare, puteam siimbogdfesc gitrei lanturi de farmacii! Se fereau, totu$i, si mi indoape

cu medicamente. Practic, i5i puneau bele in roate propriei afaceri. $inu inlelegeam de ce. Deveniseri brusc Arijulii cu ce medicalie infunddWC-ul. Dar nu erau chiar pro$ti, cdci gtiau c-o si mai rezist doar zece

zile, iar pe urmi puteau si-gi ia adio de la mine - la propriu. Or, ei igi

fSceau planul de afaceri pe cinci ani, nu pe zece zile. Agadar, repre-

zentam o mizd prea mic6, inclusiv pentru furti$ag. Reprezentam un

delict minor - ace, brice gi carice. Oricum, nu-i condamn. Cdci aveau

gi un mic merit in toati povestea asta: erau niSte diagnosticieni exce-

lenli gi nu se apucaseri sd scrie in fig5 tot felul de aiureli, ca predece-

sorii. Din acest punct de vedere, nu falsificaseri nimic. Slavi Domnului,

avuseserd fler, incS de la bun inceput, spre deosebire de armata

de somitdti de la celelalte spitale. Fuseserd singurii care puseseri

vrATA CA UN SELFTE t 3