Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romfuri.eiMELO, PATRICIA (1962)

Ucigaqul lPatrtciaMelo; trad..dirrlb. portugh. gi note deAnca Ferro. - Bucuregti : Univers Publishing House, 2014

ISBN 978.606-863 I - 1 1-0

I. Ferro, Anca (trad.)

821.134.2(81)-3 I = 135. 1

Aceasti carte a fost publicati cu sprijinul MinisteruluiCulturii din Brazilial Fundagio Biblioteca Nacional

Obra publicada com o apoio do Ministdrio da Culturado Brasil / Fundagdo Biblioteca Nacional

AAI\TIS'TE N.IO DA CI-'L:TIJR.AFundagdo BIBLIOTECA NACIONAL

PATRICIAMELOO MATADOR

@ Patricia Melo, 1995, 2009. by arrangement with Literarische Agentur Mertin Inh.

Nicole Wiit e. K., Frankfurt am Main, Germany@ Editura UNIVERS, 2014, pentru prezenta traducere

EDITURA UNIVERS

www.edituraunivers.ro

ISBN 978-606-8631-l 1-0

PATRICT.I MBLO

Ucigagul

Traducere din limba portughezide

ANCA FERRO

etcor,nclretl ENrcu,a

I

Totul a lnceput cind am pierdut un pariu.M-a14 agezat pe scaun, Arlete, patroa[a 9oaf,o1ului,. [li-a

pus om4ntfe pe.s-te c64agi, mi uitam la afige, femei fru(n"gaselipitb. pglperete, Vor41n uq.!.qr1, discret, n-irneni nu qr fi gbsgrlvat. La inceput, Arlete nu tn-a luat in seriss cAnd i-.p14 spgsci voiam s[-mi vopsqsc pirul in gaten auriu. A ris, g- edqa ciera o glumi. Era pariul, Sio Paulo pierdus'e cu d-oi la zero inmeciulcu Palnreiras.

- Fe urma",Arlete nri-a intins pe.per,Q Pasti urit mirositonre gi a:sprrc ci' tr_ebuie si stau,cu ea dorr.ilzegi de,minate.Boneta dgplastic rn*a ficut si mi simt 9i mai nasol. Mi sim-{eam ridicol, cred cn blib{ii care fac a$ta sunt ridicoli. Euadusesern un brici, pariul includea,gi mustala. M-4|n uitat tn

oglindL descurajat. Purtam mustafi de cinci ani, de cind vi-zusem un film cu Charles Bronson la televizor. Mi-am amin-titicl viafa rnea inainte,dg,a avea ,m-usta]i fuse$e un rahat,ingerii, Dumnezeu, spiritele Protectoare, tofi erau acolo, inmustafa mea. Adete;.vizdndu-nei nehstir€t, mi.-g luat briciuldin mdni gi a inceput si mi birbiereasci. Era hronp4ti, coqpfrumos,.picioare,cu mugchi fermi. Mil atin.gea cu dflnii pebraf, pe fa[i, fi simfeam respirafia pe guri, dati naibii. Mi-amamintit de vremurile cind ne firteam pe sofa, la ea acasi,dupi ce taici-siu, paralitic, adormea. Mi s-a frcut iar pofti

de ea. Arlete s-a dat inapoi, cu o mutrl prostiti, dar eu am in-Eflcat-o, mi-am lipit gura de a ei, ne-am si:rutat. M-am lisatprea tare pe spate, scaunul s-a dezechilibrat, am cizut inlin-[ui!i. Am ingenuncheat, i-am ridicat rochia galbeni gi amsim(it forla care vibra in jurul nostru, Arlete, iapa, urma de labikini, pisirica umedi, eu, cavalerul cdlare, pe trunchiul meuridicdndu-se un mare arbore lichid, plin de frunze gi flori.Am avut impresia ci totul a durat pufin, cinci secunde, ci s-apetrecut repede, dar, deodati, Arlete a deschis ochii, a ince-put sd gesticuleze 9i sd lipe ca o colofani, m-a ingficat debrat, mi-a bigat capul in chiuveti, mi-a spilat pirul, inju-rind, vdicirindu-se, zbierAnd ca o licniti. M-am agezat iar pescaun, Arlete mi-a cerut si stau cu spatele la oglindi. Cdnd insfArgit mi-a dat voie si vid rezultatul, am rimas uimit pirulmeu era de-a dreptul blond. Cu adevirat blond, ca al cdLntire-

filor 6ia de rock din Anglia.intotdeauna m-am considerat un birbat urAt. Am o fatd

cu prea multe linii curbe gi prea cirnoasi. Ochi de broasci,nas rotund, mereu am evitat sd md uit in oglindi. Acum ad-miram imaginea acelui ins care nu eram eu, un blond, un ne-cunoscut, un striin. Nu doar pirul era deschis la culoare.Pielea, ochii, toati fala radia lumini, era inconjurati de oauri de lumini. Deodati, toate trisiturile mele deveniseriarmonioase, gura cu col(urile ldsate era tot aga, nasul era totrotund, pleoapele umflate, gi totugi nimic nu mai conta, fi-indci apdruse ceva mai puternic, mai important, aura. Aveamlumini pe fa!6 9i nu era o lumini artificiali, ca de reflector.Era lumina aceea pe care o vedem pe imaginile religioase,lu-mina celui iluminat de Dumnezeu. Aga m-am sim{it, aproapede Dumnezeu.

Arlete era nelinigtiti de ticerea mea, eu nu-mi mai luamochii de la oglindi.

A iegit bine, am spus. imi place.iEi place rahatul ista?

10

Nu era un rahat.E chiar un rahat. Arifi oribil. N-o si iegi de aici in halul ista.Nu minleam gi evident ci aveam si ies de acolo aga cum

aritam. ln culoarea aia se vopsise ceva mult mai profund di-niuntrul meu. Se vopsise increderea mea in mine, amorulmeu propriu. Pentru prima dati in douizeci gi doi de anim-am privit in oglindi gi nu am simlit nevoia si o sparg cuun pumn. Am sirutat-o pe Arlete, cu gindul ci petrecusemcea mai mare parte a viefii mele dorind si fiu altcineva.

Mappinvenili acumMappinacum e momentulMappin,lichidare de stoc!

Cdnd eram copil, imi plicea Ia nebunie cdntecelul de laMappin. Videocasetofon marca Gradiente, patru caPete, cutelecomandi. Garanfie Gradiente de un an. Curifare auto-mati a capetelor. Pref pentru plata integrali o suti gaizeci saudoui la optzeci. Produse pentru familie, jucirii, rate, credit.Profiti acum! imi place si merg la Mappin. Ultimele zile dereduceri. Mobili pentru aparaturi audio-video. Lenjerie depat. Promo{ie. Totul pentru magina dumneavoastri, venifiacum. Promofie. Mappin.

M-am uitat in jur, ciutind o vinzitoare frumoasi. Toateerau frumoase in uniforma aceea asemdnitoare cu a stewar-deselor. Am ales o bruneti.

Sunt sigur ci ai bun-gust.Ea a surds, avea un dinligor cu virful pufin spart, fer-

mecitoare.Cum ifi place si se imbrace sotul teu?Nu sunt cisitoriti, a spus ea. Lumini verde.

11

Dar ai un iubit, acum mi uitam la chilofi.Nu. Era foarte tinird, o piersicu{i.Atunci spune-mi, daci eu ag fi iubitul tiu, ea a rds, m-am

preficut ci nu pricep, daci eu ag fi iubitul tiu, cum fi-ar pli-cea si md lmbrac?

Egti comerciant?Lucram la un magazin de magini second-hand, urma si fiu

concediat in curind, indati ce aveau sd. descopere cd in fiecaresear5. iegeam in orag, de fiecare datd cu alti magini din stoc.

Sunt.

Atunci ar trebui sI porfi o cimagd elegantl.O chema Cledir gi lucra la Mappin de doui luni. Studia

dactilografia, avea o mami. bolnavi, tatil ii murise intr-unaccident de magini. Toate astea le-am aflat in timp ce intramgi iegeam din cabina de probi, cu Cledir dupl mine, care imifbcea sugestii.

Am ales doud cimigi in culori deschise, ca si se potri-veasci la orice, doui maiouri, o curea neagrd gi pantaloniLee. Cledir a r6s cAnd am spus pantaloni Lee, nu erau panta-loni Lee, erau jeans. Eu le spun pantaloni Lee fiindcd, atuncicdnd eram mic, pantalonii de doc erau numai pantalonii Lee.Nu existau decAt pantaloni Lee, care se aduceau ilegal dinArgentina. Mereu mi-am dorit si am o pereche, dar nu aveambani, niciodati nu am avut pantaloni Lee, dar asta nu i-amspus-o lui Cledir. Ea s-a pripndit de rAs de povestea mea gi eum-am gdndit ci uneori am talentul ista de a-i face pe oamenisd ridi, asta e bine.

Am ales o cravati, doar la vrijeali. Mi invefi si fac nod?am intrebat. Eram intr-o cabin6. Am luat-o de talie gi am sim-fit ci gura imi mirosea a plsirica Arletei. Cum de am uitat simd spdl? Oare Cledir o si-gi dea seama?

E simplu, trebuie doar sd unegti capetele, pe urmi, faci aEa,petreci partea mai ingustd pe dedesubt, pe urmi prin fa!i.Ochigorii ei erau trigti, tatil, lipsa tatilui. Mi-a fost mili.

t2 13

E foarte complicat de ficut, am spus, mai bine mergemundeva gi-mi explici mai bine. Am incercat si o sirut, miro-sul, enzimele gi bacteriile din pisirica Arletei m-au afdfat, se-xul meu, un cal silbatic priponit.

Vrei si-mi pierd slujba?iqi place carnea la grdtar?

Am deschis un carnet de cecuri, i-am dat un cec fbri aco-perire (in ziua urmltoare aveam si cer un avans la magazinulunde lucram) gi am plecat, neribditor ca timpul si treacimai repede.

La ora zece noaptea, Cledit intr-o rochie alb[, cu broderiedin danteli pe golduri, a iegit de la Mappin gi a intrat in ma-qina mea de culoare albastru metalizat.

Eu ag fi wut si o duc la un motel gi si ne futem toati noap-tea, dar promisesem si trec pe la barul lui Gonzaga, si-i ardtvirului meu, Robinson, ci respectasem pariul. La drept vor-bind, ag fi putut si fac asta la orice ord, in alt| zi, dar adevlruleste ci imi doream si trec pe acolo, mi simfeam chipeg cu pi-rul ila, cdmaga eleganti, pantalonii jeans gi acea magini carenu era a mea, dar care se potrivea cu toate celelalte. Pe lingdasta, eram insofit de Cledir, o bruneti senzafionald, care, lua-sem deja hotirArea, urma si fie iubita mea. Poate chiar m-ag fiinsurat cu ea. Am spus: Cledir, trebuie si trec pe la Gonzaga gipe urmd te duc undeva, s[ petrecem o noapte de neuitat. PoateRobinson ar fi putut sl-mi imprumute nigte bani pentru resta-urant gi motel.

Am parcat, am coborALt din magini, i-am deschis portierabrunetei spectaculare Ei am intrat in bar. Am intrat cu iubitamea in barul lui Gonzaga. Marcio, Galego, Suel, toqi bindbere, fbri Robinson, care inci nu ajunsese. Toli au rimasmu!i. Toli ne priveau, eu, blond, cu o cdmagi eleganti, cubruneta aceea senzafionali, nimeni nu-Ei putea desprindeprivirea de noi.

Care-i treaba? am intrebat.

Nimeni nu mi-a rispuns. Toli stiteau cu gura ciscati, in-clusiv Gonzaga, patronul barului. Trei bdiefi la masa de bili-ard. Se opriseri gi se uitau la noi.

Ea este Cledir, iubita mea.Am tras un scaun pentru Cledir, ea deja se simlea jenatS.

Atunci Suel a inceput si ridi. Se uita la mine gi rAdea. Nueram prieten cu Suel, din cand in cind imi cerea cite o bere,eu pliteam gi cu asta basta. Tot cartierul gtia ce-i putea pielea,eu nu gtiam nimic, duci-se-n pizda mi-sii, asta a fost mereufilosofia mea de viafi.

Ce s-a intimplat? Cine e clovnul? am intrebat.La naiba, te-ai fbcut blond, a spus el. Arifi nostim.fi se pare de rds, Suel?E nostim, ce naiba. Arili ca un gringo.Mai e pufin gi o si-mi spui ci arit ca un poponar.Ce naiba, apari aici impopofonat ca un gringo, normal ci

mi s-a pirut nostim, ce naiba. Care-i problema, ce naiba?Problema e ci m-ai fbcut poponar.El a ris, nu te-am frcut deloc.Mi scofi din sirite cu rAsul ista. Asta i-am rispuns.MAine, la ora gase, in fafa barului lui Tonho. SI vedem

care trage mai bine.

Suel s-a albit.Ce disculie de rahat mai e gi asta?Am tras-o de bra! pe Cledia m-am indreptat spre iegire.Ai inleles foarte bine despre ce e vorba, am spus.Am dus-o pe Cledir acasi, am trecut pela magazin ca si

las magina gi m-am dus la culcare. imi trecuse cheful de fututin noaptea aia.

in ziua urmitoare m-am trezit ctt durere de dinli qi num-am dus la munc6. imi pirea rd,u ci propusesem un duel,fusese o timpenie, o prostie fbri margini. Am vrut si fac penebunul ca s-o impresionez pe Cledir gi mi-am luat-o singur

T4 15

in frezi. Suel era un negru dat dracului. in cartier spuneau cdse ocupa cu furtul de casetofoane. Putea sd aibi prieteni decalibru mare, gtia cu siguranli si tragd cu arma. Am inceputsi mi tem. Eu nu mai pusesem mdna pe o armi. Daci Suelinvingea, trebuia si-i cer scuze. Nu mi deranjeaz| si cerscuze, mai tot timpul fac rahaturi gi sunt nevoit si cer scuze.Alternativa era si nu apar la barul lui Tonh6o. Consecinfa:Suel putea si se gucireasci gi si se ia de mine pe stradd, peneagteptate. Era mai bine si incerc o negociere. Am luat o ju-mitate de flacon de Novalgini gi am plecat si-l caut. Mamalui, prietenii, fratele, nimeni nu gtia unde este, i-am lisatvorbi la to!i. La ora cinci dupi-amiaza, dintele imi zvAcneade durere, iar eu nu-l glsisem incd pe negru. Am trecut pe launchiul meu pe-acasi, am fbcut rost de o armi de calibrul28,am pus-o intr-o cutie goali de tuburi fluorescente pe care amgisit-o acolo, a inclput numai bine gi m-am dus la TonhSo.Planul era urmitorul: eu ag fi incercat o negociere, ag fi jucatscena bii, eram b6ut, hai s-o ldsim balti, dar, pentru oriceeventualitate, ag fi avut arma la indemini. Nu se gtie nicio-datd ce se poate intimpla.

in autobuz, pe drum spre barul lui Tonh6o, mai ci am vo-mat pe ceafa pasagerului de pe locul din fafd. Blestemata deNovalgini. Mi tot gindeam dacl nu era vreun mijloc si re-zolv problema fbri si mi duc acolo. Nu era. Am coborit dinautobuz, dintele mi durea de innebuneam, am mers pe joscdteva strizi pini la barul lui TonhSo. De la bun inceput totula luat-o razna. Cledir stitea pe un scaun la bar qi, de cindm-a vizut, s-a repezit la mine, smiorciindu-se, implorin-du-mi si renunf la prostia aceea. $i eu care crezusem ci n-os-o mai vid pe Cledir. Era o buni ocazie, m-am gindit. Cledirsuspina, md implora, nu face asta, nu-!i nenoroci viafa. Foartebine, Cledir, nu-i nevoie s[ plingi, ai dreptate. Apartament cudoui dormitoare, fbri avans, profiti. Nu o si mi incaier.Mobili pentru bucitirie. O si mi insor cu tine. Totul pentru

ciminul tiu. O si muncesc cinstit la magazinul ila de ma-gini second-hand, o si avansez. Schimbi-fi viafa in bine.Prin minte imi treceau tot felul de lucruri bune, dar nu i-amspus nimic despre asta lui Cledir. I-am spus: nu renunf nicide-al dracului. Este intr-adevir imposibil de ingeles cum poatecineva si faci o asemenea prostie. Nu existi decdt o singuriexplicalie: Destinul. inainte si ne naqtem, cineva, habar n-amcine, poate Dumnezeu, Dumnezeu definegte cu precizie cumsi-!i futi viala. Asta e. E teoria mea. Dumnezeu nu se gdn-deqte la om decit cdnd trebuie si hotirasci in ce fel o sil dis-trugi. CAnd nu are timp, face un rlzboi, un uragan gi omoaricu grimada, ftri si trebuiasci si se gindeasci la nimic. Lamine s-a gdndit.

O si-l inv6! minte si mai faclpe cineva poponar, am spus.Nu te-a ficut poponar, te-a ftcut gringo.E acelagi lucru. Gringo impopo{onat gi poponar sunt ace-

lagi lucru.Nici eu nu Etiu de unde am mai scos-o gi pe asta. M-am

dus in piala din fafa barului, cu pugca in cutie. Suel a ajuns giel curdnd. Nu avea nici o armd, mergea de mini cu iubita lui.Asta m-a umplut de curaj. Am scos pu$ca. Am ingenuncheat,in pozifie de tragere. Scoate arma, Suel. El a spus poate glu-meqti, suntem prieteni. Eram prieteni pe dracul dar ag fi pututsi mi agi! de ce a spus gi s-o las baltd.

Scoate-fi arma.El ridea, nu gtia daci si mi ia in serios sau nu. Suel chiar

nu voia nici un duel gi asta m-a umplut de curaj. M-am uitatla oamenii care iegiseri in uga barului lui TonhSo, toli mi pri-veau, asta m-a umplut de curaj. Am dus puqca la ochi.

Daci vrei si mi omori, Mdiquel, o si trebuiasci si miomori pe la spate, a spus el.

Suel s-a intors cu spatele la mine gi mergea, leginindu-se,de mini cu iubita lui.

Poli si tragi, a strigat, omoari-mi pe la spate.

l6

Am tras primul foc, Suel s-a ridicat in aer, probabil a muritpe loc. Iubita lui fipa gi incerca si-l tdrasci pe negru spre ma-gini. Am tras alt foc, frrd si mai ochesc, gi l-am nimerit peSuel in cap. Aga a fost, aga s-au petrecut lucrurile. El a fost pri-mul om pe care l-am omorAt. Inainte si se intdmple asta, eramnumai un bdiat care vindea magini la mina a doua gi era su-porter al echipei de fotbal 56o Paulo.

Bancuri cu negri, cu portughezi, ca japonezi. Urisc bancu-rile. Nu-mi place si mi se spuni bancuri, nu mi fac si rAd, numi se par amuzante. Cu bancul cu cricul, pe care mi l-a spusun unchi italian, cAnd aveam cinci ani, s-a intAmplat invers.Am frcut un fix pentru el.

O stradl de pdmAnt, pustie. Un birbat coboari din ma-gini ca si-gi schimbe un pneu, dar constati ci nu are cric. Unpunct luminos in depirtare, pe vdrful unui munte, ii di osperan{i, acolo e cineva, unde e cineva trebuie si fie gi uncric. Omul merge in direcfia luminii. Localnicul o si aibi cusiguranli un cric. O si i-l imprumute? Sigur ci da. Cricul arputea fi defect. N-o si fie defect. Poate ci cineva l-a furat. Nul-a furat nimeni, dar localnicul singuratic ar putea si nu i-limprumute. Sigur ci n-o si i-l imprumute, localnicul singu-ratic e un ticilos. N-o si vrea cu nici un chip si i-l impru-mute, idiotul. N-o si i-l imprumute. Imbecilul chiar n-o sivrea si i-l imprumute, e un tip pe care il doare in cur de toatilumea. Tot felul de gAnduri dugminoase ii umbli prin minte,ficatul i se umple de enzimele urii. Asta il face si nici nu-gidea seama ci a mers opt kilometri. in cele din urmi ajungein fafa unei case. Bate la ugi. Un domn ii deschide, surizdndamabil. Da, vi rog, spune el. N-ai decAt si !i-l bagi in cur,spune drumeful.

18 t9

Am visat de multe ori bancul ista. Am inventat un chippentru localnicul singuratic Ai i-am dat propriul meu chipdrumefului. Eu sunt drumeful care are pneul giurit. Totul inviafa mea func{ioneazi aga, am un pneu giurit gi nimeni nuvrea si-mi imprumute cricul. Mi agtept la tot ce-i mai riu dela viafi, de la destin, de la oameni, de la naturl, de la dracu'.De cite ori mi gindesc si fac ceva, renunt, fiindci gtiu cdn-o si reu$esc. $i, daci incep si fac, mi inec la mal. Oricefac, mi inec la mal.

Oamenii ucid qi fug. Ori sunt pringi gi absolvi{i. Sunt jude-cafi fbri dovezi gi sunt eliberafi. Sunt condamnali gi fug. Cumine n-o si se petreaci nimic din toate astea.

Ai pielea catifelati, o si spuni un birbat cu fap de indian.Ceilal$ doi o si mi lind gi indianul o si vrea si mi futi, eu fipdupi gardieni sd vini sd mi scoati din celula aia.

Cledir spundndu-mi si fug. Eu nu reugeam s6-mi miEcpicioarele, Suel intins pe jos, iubita lui sirutind cadawul, plAn-gind, Tonhio in uga barului, maginile, autobuzul, toate inceti-nind ca si vadi scena crimei. Ziarul expus la chiogc, a fostprinsi banda care jefuia magini blindate. Fugi, spunea Cledir.Cheami polilia, o si mi predau. Dispari de aici, fugi din orag.Cred ci Cledir m-a impins intr-un taxi.

Strada era plini de lume. Oamenii se intorceau de la lu-cru, ei nu omoriseri pe nimeni. Neveste gi fii agteptind, cini,telenovele, cuibul. Firi vini. Firi durere de dinfi. Iar eu toc-mai omordsem un om qi eram praf. $i mi durea miseaua. $ilipsisem de la serviciu. Nu-mi iegea din cap imaginea fetei sI-rutAnd cadavrul. De ce il omorisem pe Suel? Voiam si gtiu,voiam si-mi explice cineva de ce il omorisem pe Suel. M-amdus la Robinson, complet distrus. Voiam si fiu prins, judecat

Ei condamnat. Voiam ca Suel si aibd un frate care sd miomoare acolo, pe loc, chiar in timp ce Robinson plitea taxiulgi mi ducea in casi. Tremuram, miseaua mi durea, Robinsonm-a agezat pe sofa gi mi-a dat o ceagci de cafea tare.