COLEGIUL TEHNIC AIUD

Lucrare de specialitate

Contabilitatea TVA-ului

Coordonator,

Prof. Bogdan Cristina

Elev,

Stanciu Valentin Vasile

Clasa: a XII-a B

Specialitatea:Tehnician in

activitati economice

2011

Cuprins

Pag.

Cap.1

Argument……………………………………………………………….......3

Cap.2

Contabilitate taxei pe valorea adaugata……………………………….....4

2.1 Notiuni generale privind TVA-ul..................................................4-6

2.2 Plata TVA-ului.............................................................................6-9

2.3 Regimul deducerile de TVA.........................................................9-10

2.4 Caracterizarea contulurilor de TVA............................................10-11

2.5 Documente de evidenta................................................................11-16

Cap.3 Concluzii si propuneri

Concluzii si propuneri ……………………………………………….....18

CAPITOLUL 1.

ARGUMENT

Importanta impozitelor indirecte TVA

Prin aplicarea taxei pe valoarea adăugată se oferă posibilitatea deducerii taxei pe valoarea adăugată plătită anterior din taxa pe valoarea adăugată colectată că urmare a vânzării bunurilor şi prestării serviciilor, taxa pe valoarea adăugată care este datorată statului reprezentând diferenţă dintre taxa colectată şi taxa achitată că urmare a cumpărărilor sau beneficierii de prestarea unor servicii. Există şi unele excepţii de la aplicarea acestui principiu, care se referă la neacordarea dreptului de de deducere a taxei pe valoatea adăugată plătită la aprovizionare (reglementate expres prin actele normative), însă, că regulă generală, putem reţine deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată.

Transparenţa impozitului intervine datorită faptului că T.V.A. datorată statului de către un agent economic este aferentă valorii adăugate de el la bunul respectiv.

Datorită fractionalitatii plătii taxei pe valoarea adăugată, statul poate să procure resursele necesare desfăşurării activităţii sale treptat, pe măsură realizatii bunului, nefiind nevoie să aştepte până la vânzarea finală.

Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalităţii impunetii, deoarece nu ţine cont de veniturile sau averea contribuabilului. Această este egală pentru toţi contribuabilii în ceea ce priveşte cotă de impunere, dar dacă ţinem cont de veniturile realizate de contribuabili, sarcină fiscală care apăsa asupra lor este diferită (mai mare pentru contribuabilii cu impozite mai mici). Putem consideră că ea acţionează regresiv asupra contribuabililor dacă facem raportarea la mărimea venitului.

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

2.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND TVA-ul

În cazul impozitelor şi taxelor indirecte, contribuabilii nu sunt dinainte cunoscuţi, întrucât prin lege se atribuie calitatea de plătitor al impozitului altor persoane fizice sau juridice decât celor care le suportă. Impozitele şi taxele indirecte se include în preţul de vânzare al mărfurilor şi serviciilor şi se suportă de cumpărător.

În categoria impozitelor şi taxelor indirecte se include: taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole, taxele de timbru, alte impozite şi taxe.

Efortul de perfecţionare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea în ţara noastră, începând cu data de 1 iulie 1993 a taxei pe valoarea Adăugată, care a înlocuit impozitul pe circulaţia mărfurilor.

În lucrarea „Nouveau lexique d`economie”, editată la Paris în anul 1978 Jaques şi Phelippe Vuitton definesc valoarea adăugată că fiind „diferenta între valoarea unui bun obţinută în urmă vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a realiză acest bun.”

Valoarea adăugată a tuturor entitatilor la nivel macro-economic reprezintă produsul intern brut PIB. Într-o formulare apropiată, valoarea adăugată este definită prin Ordonanţa Guvernului că fiind echivalentă cu „diferenta dintre vânzările şi cumpărările aceluiaşi stadiu al circuitului economic.”

Taxa pe valoarea adăugată constă dintr-o cotă procentuala la această valoare adăugată, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţilor bunurilor precum şi asupra celor privind presstarile de servicii. Cotă procentuala ce se aplică asupra valorii adăugate pentru a determină obligaţia de plată poate diferi de la o ţara la altă, precum şi de la o perioadă la altă, uneori diferenţiata şi pe ramuri ale economiei. În România taxa stabilită pentru început a fost de 18% din valoarea adăugată, 0 pentru bunurile şi serviciile exportate sau de 9%. Prin O.G. nr. 17/2000 TVA s-a stabilit 19%,iar in prezent este de 24%,mentinandu-se si cota de 9% pentru anumite produse(produse de papetarie).Exista si cota zero pentru produsele destinate exportului.

În următoarele situaţii, obligaţia plătii TVA ia naştere la:

data înregistrării declaraţiei vamale la importuri sau la data recepţiei de beneficiari a serviciilor de import

data vânzării bunurilor pentru mărfurile în consignaţie

data emiterii documentelor prin care se preiau bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic pentru uzul propriu sau pentru a fi predate gratuit unor pe

data documentelor care confirmă prestarea unui serviciu cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice

data documentelor care confirmă prestarea unor servicii sau titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice

data colectării monedelor din maşinile automate, în cazurile în care se folosesc asemenea sisteme de vânzare

Exigibilitatea TVA constă în dreptul organului fiscal de a pretinde plată taxei datorate la o anumită data. Exigibilitatea se declanşează de regulă în momentul libvrarii bunurilor mobile, transferării proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. În mod excepţional, în condiţii stabilite prin HG, exigibilitatea poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator. În cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii ce se efectuează continuu sau pentru cele la care se încasează avansuri, exigibilitatea se declanşează la data stabilirii debitului clientului pe bază de factură sau alt document legal, caz în care este necesară din partea agentului economic plătitor o cerere aprobată de organele fiscale

teritoriale unde acesta este înregistrat că plătitor de TVA. Pentru lucrările imobiliare, antreprenorii pot să opteze pentru plată TVA la efectuarea lucrărilor în condiţii aprobate prin HG. Exigibilitatea nu este legată de încasarea contravalorii facturii că la i.c.m. ci numai la emiterea acesteia.

Plătitorii de TVA sunt persoane fizice sau juridice care efectuează, de o manieră independenţa, operaţiuni impozabile; bază de impozitare o constituie contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv TVA.

În baza de impozitare se cuprind următoarele elemente:

preţurile negociate între vânzător şi cumpărători şi alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri care nu au fost cuprinse în preţ; aceste preţuri cuprind şi accizele legal calculate;

tarifele negociate pentru prestările de servicii;

comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere ;

preţurile de piaţă sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici pentru folosinţă proprie sau predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;

valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile şi serviciile de import;

preţurile de piaţă sau, în lipsă acestora, costurile serviciilor prestate pentru folosinţă proprie sau cedate cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice şi juridice ;

preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie .

În caz de refuzuri parţiale sau totale, sumă impozabila va fi redusă în mod corespunzător, măsură care se aplică şi în cazul ambalajelor returnate.

2.2. PLATA TVA-ului

Plătitorii de TVA au dreptul la reducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizării de operaţiuni impozabile. Acest drept se exercită practic la determinarea TVA datorată bugetului de stat, care se stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturată pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei achitate furnizorilor pentru bunurile şi serviciile achiziţionate destinate realizării operaţiunilor impozabile.

Concomitent cu livrarea de bunuri şi servicii, persoanele fizice şi juridice care realizează operaţiuni impozabile sunt obligate să le consemneze în facturi sau documente

însoţitoare, completând toate datele cuprinse în aceste formulare. Formularele se procure contra cost, numai de la organele fiscale teritoriale. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite furnizorilor de bunuri şi servicii, facturi sau documente înlocuitoare, pentru a dovedi dreptul de deducere ataxelor achitate

Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt obligaţi să ţină evidenţa primară pe registre (jurnalul pentru vânzări şi jurnalul pentru cumpărări), precum şi evidenţa contabilă

Plătitorii de TVA sunt obligaţi să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal teritorial până la 25 a lunii următoare pentru luna expirată decontul cuprinzând operaţiunile realizate şi TVA aferentă. Odată cu depunerea decontului se achita taxa datorată prin virament, prin CEC sau în numerar la organul fiscal teritorial unde este înscris că plătitor de TVA.

Cotele de impozitare privind TVA sunt stabilite astfel:

-cotă de 24% pentru livrări de bunuri, prestări servicii şi transferuri imobiliare, cu excepţiile de la literă b b)cotă zero pentru: exportul de bunuri şi servicii legate direct de exportul bunurilor, prestări de servicii din România, contractate în străinătate; transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat cu autorizare în condiţiile legii; bunurile şi serviciile livrate direct misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor internaţionale pe bază de reciprocitate; bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România şi expediate în străinătate de către cumpărători din afară ţării; alte bunuri stabilite de Ministerul Finanţelor.

Nu sunt supuse taxei pe valoare adăugată: asociaţiile fără scop lucrativ pentru activităţile având caracter filantropic, organizaţiile care desfăşoară activităţi religioase, politice sau civice; organizaţiile sindicale pentru activităţi legate direct de apărarea intereselor materiale şi morale ale membrilor lor; instituţiile politice, pentru activităţile lor specifice. În situaţia în care din operaţiunile de mai sus rezultă un profit, unităţile sunt obligate să-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea serviciilor prestate. Dacă aceste unităţi organizează activităţi pentru obţinerea de profit, ele intră în sferă de aplicare a TVA.

Unităţi şi operaţiuni scutite de TVA:

unităţi sanitare şi de asistentă socială ;

unităţi de ştiinţă şi de învăţământ, de cultură şi sport ;

organizaţiile de nevăzători şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unităţile economice la care aceştia îşi desfăşoară activitatea potrivit legii

cantinele organizte pe lângă unităţile de învăţământ, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentaţie publică)

liber profesioniştii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea individual sau prin asociere în cadrul unor birouri, cabinete au societăţi, precum şi persoanele fizice sau asociaţiile familiale autorizate

gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile tip privat ale acestora

instituţiile bancare, financiare, de asigurări etc, în comditiile legii

lucrări de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru cimitire, monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din Decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar

încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci

activităţile de tipărire şi livrare a timbrelor de valoare declarată

vânzările de opere de arăt originale, efectuate de autori

operaţiunile din sferă de aplicare a impozitului pe spectacole, a veniturilor din activitatea de taximetrie

editări, tipăriri şi vânzări de cărţi, ziare, reviste, exclusivactivitatile cu caracter de publicitate şi reclamă

arendarile de pământ şi închirierile de clădiri şi utilaje de întrebuinţare agricolă

operaţiuni de vânzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperabile, inclusiv prestările de servicii legate de operaţiunile de mai sus

vânzările de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor intravilan, inclusiv celor aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţii sau alte amenajări ale localităţilor

aportul de bunuri şi servicii la capitalul social al societăţilor comerciale

unele produse şi servicii stabilite de lege

activităţile agenţilor , precum şi ale unităţilor economice din cadrul altor persoane juridice care realizează un venit total din activitatea de bază şi alte activităţi, declarat la organul fiscal teritorial, de până la 50 milioane lei anual dacă pe parcursul anului, agenţii economici depăşesc acest plafon, devin plătitori în condiţiile satbilite de lege.

g. Operaţiuni de import scutite de TVA:

bunuri de import care, prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, sunt scutite de taxe vamale

maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi mijloacele de transport importate, necesare investiţiilor, construite că aport în natură sau achiziţionate cu fondurile investitorilor străini care au că efect majorarea de capital social

mărfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, inclusiv cele comercializate în exclusivitate pentru servirea personalului reprezentanţelor diplomatice

bunurile introduse în ţara fără plată taxelor vamalemin bază regimului vamal valabil pentru persoane fizice

bunurile şi serviciile de import provenite sau finanţate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor

import de aur pentru BNR

reparaţii şi transformări de nave şi aeronave româneşti în străinătate

aeronave civile provenite din ţările semnatare ale unui acord în acest sens

bunuri de import similare cu bunuri din ţara scutite de TVA

Unităţile care efectuează operaţiuni scutite de TVA pot opta pentru plată acestei taxe care se da la cerere de către Ministerul Finanţelor.

2.3 REGIMUL DEDUCERILOR DE TVA

Plătitorii de TVA sunt îndreptăţiţi să-şi diminueze taxa aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate destinate realizării operaţiunilor care sunt supuse TVA, precum şi pentru bunurile scutite de taxa, dar pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere. De asemenea, se deduce taxa privind acţiunile de sponsorizare, reclamă şi publicitate în cadrul plafoanelor aprobate annual prin legea de adoptare a bugetului. Prin urmare, TVA de plată se stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor.

Pentru a putea efectuă deducerea, agenţii economici au datoria să justifice prin documente legale cuantumul taxei şi să documenteze că bunurile în cauza privesc nevoile firmei şi sunt proprietaea ei.

Când plătitorii de TVA realizează atât bunuri pentru care se achita TVA, cât şi alte operaţiuni scutite, dreptul de deducere se determină în raport cu ponderea acestora pe cele două destinaţii. Pentru livrările de bunuri şi servicii, deducerile se fac lunar, iar rambursarea diferenţei de taxa de primit se face la cerere, pe bază unui formular tip stabilit de Ministerul Finanţelor, în urmă verificărilor care se efectuează de către organele fiscale teritoriale.

Obligaţiile plătitorilor de TVA: să declare pe un formular tip începerea activităţii în termen de 15 zile de la data declansării operaţiunilor sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia; să ceară organului fiscal scoaterea din evidenţa că plătitor la încetarea activităţii în termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează această situaţie.

Întocmirea documentelor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestărilor de servicii. Pentru transferarea proprietăţii bunurilor şi serviciilor prin hotărâre de Guvern, s-au stabilit formularele comune şi specifice care se folosesc în legătură cu aplicarea TVA.

Plătitorii de TVA au următoarele obligaţii cu privire la evidenţa operaţiunilor: să asigure ţinerea evidenţei contabile; să întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar deconturi pentru sumă impozabila pe formular stabilit de către Ministerul Finanţelor; să pună la dispoziţia organelor fiscale justificarea sumelor calculate; să furnizeze organelor fiscale, până la data de 15 august, proiectul încasărilor pentru anul viitor.

Reglementările privind TVA prevăd norme pentru cercetarea documentelor emise şi pentru plată diferenţelor în minus constatate, care se achita în termen de şapte zile de la data când a fost încheiat actul de control.

Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorului cu privire la TVA este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.

neplata integrală a TVA în termenul stabilit de lege atrage majorarea sumei de plată pentru fiecare zi de întârziere

constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă, conform Legii 87/1994 privind evaziunea fiscală, abaterile de natură celor prevăzute în cap. XVIII

contestaţiile privind satbilirea şi încasarea TVA se depun la D.G.F.P.C.F.S. în termen de 30 zile de la data înştiinţării agentului economic. Împotrivă deciziei date se poate face contestaţie în alte 40 zile la Ministerul Finanţelor. Soluţia Ministerului poate fi recurate la Curtea de Apel. Contestaţiile se timbrează cu 2% din sumă contestată, dar nu mai puţin de 10.000 lei.

Odată cu aplicarea TVA a încetat calcularea de către entitati a impozitului pe circulatia marfurilor.

TVA se suportă de către consumatorul final şi nu afectează costurile de producţie, cheltuielile de circulaţie şi rentabilitatea.

2.4 CARACTERIZAREA CONTURILOR DE TVA

In contabilitate,TVA-ul este inregistrat cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”,care este un cont neoperațional se detaliază in cinci conturi sintetice de gradul al doilea,după cum urmează:

-4423 „TVA de plată”,cont de pasiv,in creditul căruia sa înregistrează la sfârșitul fiecărei luni, datoria față de buget aferentă valorii adăugate de unitate,determinată ca o diferență intre valoarea adăugată colectată(având ca bază de calcul veniturile din vânzări)și taxa pe valoarea adăugata deductibilă(cea din facturile furnizorului,privind cumpărăturile).Acest cont se debitează cu plățile ce se fac la buget si cu recuperarea eventualelor taxe suportate in plus in cursul lunilor precedente

-4424 „TVA de recuperat”,cont de activ,în debitul căruia se înregistrează la sfârșitul fiecărei luni,eventualele diferențe între TVA-ul deductibil(mai mare) si TVA-ul colectat(mai mic),ceea ce reprezintă o creanța față de buget. Acest cont se creditează sumele recuperate pe calea încasării de la buget sau cu cele recuperate prin diminuarea,in lunile următoare,a TVA-ului de plata.

-4426 „TVA deductibil”, cont de activ , in debitul căruia se înregistrează in tot cursul lunii TVA-ul din facturile furnizorilor, privind cumpărăturile.

La sfârșitul fiecărei luni acest cont trebuie sa se soldeze. TVA-ul deductibil se scade, pe cale contabila, din cel colectat, iar diferența reprezintă TVA-ul de plată.

În cazul in care TVA-ul deductibil este mai mare decât cel colectat, diferența reprezintă TVA-ul de recuperat .

-4427 „ TVA colectat “ , cont de pasiv, in creditul căruia se înregistrează, TVA-ul calculat de unitate prin aplicarea procentului legal la valoarea livrărilor facturate, adică la veniturile din vânzari.Acest cont trebuie să se soldeze la sfârsitul fiecărei luni.Diferența între TVA-ul colectat și cel deductibil reprezentând-o TVA-ul de piața.

-4428 “TVA neexigibil”,cont bifuncțional,în care se înregistreaza TVA-ul neexigibil provenind din vânzari si cumpărari pentru care nu s-a întocmit sau nu s-a primit factura,TVA neexigibil din vânzari si cumpărări cu plata în rate si TVA neexigibil rezultat din formarea prețurilor cu amănuntul.

2.5 DOCUMENTE DE EVIDENTA

Formularele tipizate comune privind TVA sunt:

- dispoziţia de livrare;

- avizul de însoţire a mărfii;

factură, chitanţă fiscală,

borderoul de vânzare,

jurnalul pentru vânzări,

jurnalul pentru cumpărări.

Avizele de însoţire a mărfii, facturile şi chitanţele fiscale sunt formulare cu regim special, care se înseriază şi se numerotează de către tipografii în bază comenzilor emise de către organele fiscale judeţene şi ale capitalei. Alte formulare specifice unor sectoare sau ramuri de activitate se tipăresc de către agenţii economici utilizatori. Conducătorii agenţilor economici răspund d organizarea gestionarii, a evidenţei şi utilizării formularelor privind TVA. Ministerul Finanţelor a emis norme cu privire la completarea, circulaţia şi folosirea formularelor, TVA înscrisă într-o factură se datorează bugetului de stat chiar dacă operaţiunea nu este impozabila sau dacă taa înscrisă este mai mare decât cea legală. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite pentru produsele sau serviciile achiziţionate documente legale.

Sunt scutiţi de a emite facturi plătitorii de TVA pentru: transportul cu taximetrele; vânzări de bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe bază de bonuri fără nominalizarea cumpărătorului.

In afara de contabilitate entitatile au obligatia de a conduce o evidenta operativa a taxei pe valoarea adaugata cu ajutorul a doua jurnale:

1.Jurnalul pentru cumparaturi,in care se inregistreaza toate cumparaturile pe baza facturilor sau a chitantelor fiscale,la valoarea totala din documente,din care se separa TVA-ul deductibil

2.Jurnalul pentru vanzari,in care se inregistreaza fiecare livrare pe baza valorilor din facturile emise si a depunerilor la casierie,rezultate din vanzari in numerar,din care se separa TVA-ul colectat.

Pe baza datelor din contabilitate si din evidenta operativa,la sfarsitul fiecarei luni trebuie sa se intocmeasca decontul de TVA,care se depune la organul financiar teritorial,pana cel tarziu in data de 25 a lunii urmatoare,data la care trebuie sa fie achitata TVA-ul de plata.

Decontul de TVA

Perioadă fiscală este luna calendaristică.

Persoană impozabila care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului trebuie să declare, cu această ocazie;

- cifră de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioadă rămasă până la sfârşitul anului calendaristic.

- dacă cifră de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoană impozabila va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.

Entitatile mici care depăşesc plafonul de 35.000 euro şi sunt obligate să se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 153, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifră de afaceri obţinută, recalculată în bază activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg:

-dacă această cifră depăşeşte plafonul de 100.000 euro perioadă fiscală va fi luna calendaristică;

-dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul, persoană impozabila va utiliza trimestrul calendaristic că perioadă fiscală.

Codul fiscal obligă persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 să depună la organele fiscale competenţe, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxa, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioadă fiscală respectivă.

In decontul de TVA se vor inscrie:

- sumă taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioadă fiscală de raportare;

-sumă taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471 alin. (2);

-sumă taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioadă fiscală de raportare;

-sumă taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP;

-regularizarile care se fac în perioadă fiscală raportată.

In decontul de TVA nu se vor inscrie:

-taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;

-diferenţele de taxa pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru care nu este reglementată includerea în decont;

-documentele neevidenţiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele de control fiscal;

-taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.

Conform Ordinului M.F.P. nr. 94/2008 (publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 29 ianuarie 2008), formularul (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa se depune, în format � �electronic, astfel:

-la registratură organului fiscal competent;

-la poştă, prin scrisoare recomandata;

-prin completare pe pagină de Internet a Ministerului Economiei şi Finanţelor de către contribuabilii eligibili conform reglementărilor de utilizare a serviciului;

-prin Sistemul electronic naţional (SEN), de către mării contribuabili.

Formatul electronic al formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa se ��obţine prin folosirea programului de asistentă elaborat de MFP şi se transmite organului competent pe suport electronic.

Contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de MFP pot depune decontul de TVA, direct pe site-ul MFP.

Formatul pe suport de hârtie, care însoţeşte formatul electronic, va fi editat cu ajutorul programului de asistentă, pus la dispoziţie gratuit persoanelor impozabile de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al MFP, la adresă www.mfinante.ro.

Formatul pe hârtie se editează în două exemplare, semnat şi ştampilat conform legii:

-un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;

-un exemplar se păstrează de către persoană impozabila.

Corectarea datelor din decontul de TVA se realizează potrivit Ordinului M.E.F. nr. 179/2007 (publicat în Monitorul Oficial nr. 347 din 22 mai 2007) care aprobă Instrucţiunile de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxa pe valoarea adăugată, abrogandu-se astfel Ordinul M.F.P. nr. 520/2005.

Pe baza elementelor enumerate voi prezenta datele care definesc TVA-ul prin urmatorul exemplu din ramura textila:

Nr

crt

Stadiul

Circuitului

Econo-mic

(unita-tea)

Cumpa-rari

Fara TVA

TVA De-

ductibila

(col2x24%)

Total factura

(col.2+3)

Van-zari

Fara

TVA

Val.

Adaugata

(col.5-2)

TVA

Colectata

(col.5x24%)

Total

Factura

(col.5+7)

TVA de plata

(col.7-3)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 unitatea 1.000 240 1.240 1.300 300 312 1.612 72

În bază datelor cuprinse în acest tabel putem evidenţia mecanismul de stabilire a TVA, fiind necesar să constatăm că:

a. acelaşi stadiu al circuitului economic în care se realizează valoarea adăugată corespunde cu unităţile care au personalitate juridică prin care se desfăşoară procesul productiv, de prestare a serviciilor sau de desfacere. În cazul nostru materia prima (fibrele sintetice) sunt preluate de către o fabrică de ţesături şi de aici de fabrică de confecţii pentru că producţia să fie achiziţionată de către un distribuitor cu ridicată de la care se aprovizionează un magazin cu amănuntul

b. bază de impozitare o reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv TVA. Se constată respectarea acestui principiu, urmare a faptului că TVA care se facturează (col.7) se determină prin aplicarea cotei la sumele din col.5 care reprezintă preţul de livrare, fără TVA

c. aşa cum se constată din coloană 9 a tabelului, din sumă colectată reprezentând TVA (col.7) stabilită prin aplicarea cotei la valoarea vânzărilor din col.5, se deduc sumele achitate furnizorilor, reprezentând TVA (col.3). dreptul de deducere priveşte taxa ce a fost înscrisă într-o factură sau o chitanţă fiscală care se referă la bunuri şi servicii folosite pentru realizarea de operaţiuni impozabile. (În exemplul nostru, fibrele sintetice au fost folosite în ţesături, ţesăturile pentru confecţii etc). pentru bunurile şi serviciile exportate cotă de TVA este zero.

Inregistrarea in contabilitate a datelor de mai sus se prezinta astfel:

-cumpararea marfurile:

-------------------------------------------x----------------------------------------------------------

% =401 „Furnizori” 1.240

371 „Marfuri” 1.000

4426 „TVA deductibila” 240

------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

-vanzarea marfurilor:

-----------------------------------------x------------------------------------------------------------

4111 „Clienti” = % 1.612

707 „Venituri din vanzarea 1.300

Marfurilor”

4427 „TVA colectata” 312

---------------------------------------x-------------------------------------------------------------

-descarcarea gestiunii de marfurile vandute

-----------------------------------------x--------------------------------------------------------

607 „Cheltuieli privind marfurile” =371 „Marfuri” 1.000

-----------------------------------------x----------------------------------------------------------

-regularizarea TVA-ului:

-----------------------------------------x----------------------------------------------------------

4427 „TVA colectata” = % 312

4426 „TVA deductibila” 300

4423 „TVA de plata” 12

------------------------------------------x----------------------------------------------------------

La sfârşitul lunii se completează decontul de TVA(anexa 1) considerând că TVA colectată este de 10.880 la un volum al vânzării de 462.000 iar TVA deductibila este de 9600 la un volum al cumpărăturilor de 40.000 lei .

4427 = % 10.880

4426 9.600

4423 1280

CAPITOLUL 3.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Întocmirea acestui proiect mi-a oferit posibilitatea reactualizării și aprofundării unor cunoștințe, noțiuni pe care le-am dobândit pe parcursul anilor de studii, dar și să-mi îmbogățesc cunoștințele în acest domeniu.

De asemenea mi-am îmbogățit cunoștințele privind redactarea unui document, privind întocmirea și redactarea diferitelor tipuri de instrumente de plată. Alegerea unei modalități sau a unui instrument de plată, în derularea unei afaceri economice internaționale, implică din partea managerilor și a colectivelor de specialiști cunoștințe temeinice de management și marketing internațional, de legislație internă și internațională în domeniile comerciale, financiar - bancare, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și tehnici de plată au particularitățile lor de formă și de fond.

Utilizarea mai multor surse de informare mi-au oferit posibilitatea de a „învăța” să caut, să mă informez, unde caut și să selectez ce îmi este de folos și să mă exprim în consecință.

Tot odată întocmirea acestei lucrări a fost pentru mine o bună oportunitate de a învăța cum să prezint, să susțin un examen de oral o prezentare practică.

În condițiile în care România și-a exprimat dorința de aderare la Uniunea Europeană, iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei Europe unite, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și instrumentelor de plată, trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru toți cei implicați în domeniile comerciale, financiar, bancar, economic în general.

În concluzie, pregătirea mea profesională trebuie să continue atât în cazul în care voi alege să mă încadrez într-o unitate economică sau dacă doresc să-mi continui studiile de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

ANEXE