Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr.

43

/ I

an

ua

rie

20

15

Cetatea din Câlniccetate romanică în patrimoniul UNESCO

Cetatea Ciceu fortăreață medievală

Salina din Turdamonument istoric

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau

ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al

editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul

materialelor publicate.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Project Manager,WebDesigner & Creator: Alexandru TutoveanuProject Manager,Grafică & Tehnoredactare: Cristiana Tutoveanu

Numărul 43 / 2015 Ianuarie Turism Românesc

Pe copertă CETATEA DIN CÂLNICCetate romanică în patrimoniul UNESCO

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri:

Adresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

E-mail:contact@turism-romanesc.comoffice@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Comisia juridică a Camerei deputaţilor a avizat favorabil propunerea legislativă a o sută de parlamentari care prevede că jocurile de noroc de tip slot-machine vor putea să funcţioneze legal doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei Române, Proiectul a fost respins anterior de Senat, iar Camera este for decizional. Un grup de 100 de parlamentari a depus, anul trecut, la Parlament propunerea legislativă prin care jocurile de noroc tip slot-machine vor putea să funcţioneze legal doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei Române, iniţiatorii considerând că, astfel, se vor reduce cazurile de "ludomanie" şi de violenţă domestică. Propunerea legislativă, depusă la 31 martie, prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de

acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română. Jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate să funcţioneze legal doar în cazinouri sau agenţii aparţinând Loteriei Române. Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.

sursa: www.economica.net

Jocurile slot machine, legale doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei Române

Cetatea romanică reprezintă cel mai valoros edificiu istoric și,

totodată, marca distinctivă a satului Câlnic. Datorită păstrării sale în bune

condiții, în mijlocul unei localități purtând până azi amprenta civilizației

coloniștilor germani stabiliți in Transilvania, edificiul a fost înscris în Lista

Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).

Localitatea Câlnic se află în sudul județului Alba, în partea de vest a

Depresiunii Apoldului, într-o zonă colinară străbătută de valea pârâului

Câlnic, afluent al râului Secaș. Spre sud, așezarea este străjuită de Dealurile

piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se

învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul

(13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE).

cetate romanică în

din Câlnic

Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu,

Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente

istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele

inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328

m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se desfășoară pe

malul stâng, constituind axa principală a satului. La Câlnic săpăturile

arheologice demonstrează o continuitate de viețuire, începând cu așezarea

neolitică și cea din epoca bronzului, la vestigiile dacice si romane, ori din

epoca migrațiilor până în evul mediu. Numele localității, amintit mai întâi

la 1269 (villa Kelnuk) este de sorginte slavo-română, după cum susține

Nicolae Drăganu.

patrimoniul UNESCO

Toponimul a fost preluat de sași (Kelling) și de unguri (Kelnek). Numele de Câlnic este frecvent

întâlnit în întreg spațiul locuit de români, mai cunoscute fiind cele din Caraș-Severin sau Gorj. Malul

stâng al pârâului era locuit predominant de comunitatea săsească, iar pe malul drept, în zona mediană a

satului se află cetatea, fostă reședință nobiliară, biserica evanghelică și casa parohială. Pe același mal

drept, la sud și sud-vest de centru s-a dezvoltat cartierul românesc, românii fiind prezenți, se pare, încă

din secolul al XVII-lea. În 1733 erau 220 de familii, ca la 1857 numărul românilor sa fie mai mare decât al

sașilor cu 200 de suflete. În mijlocul cartierului se află noua biserică ortodoxă, construită între 1960-

1969, pe locul vechiului lăcaș ce data din 1792.

Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fortăreața nu domină împrejurimile de la

înălțimea unei coline, ci se situează într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului

Câlnic. Deși aflată la mică distanță de strada principală și centru, evoluția urbanistică a localității nu a

ajuns să o înglobeze tramei stradale, așa cum s-a întâmplat în numeroase cazuri din mediul săsesc.

Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este constituită din două rânduri de ziduri (incinte)

cu traseu oval, dispuse concentric și întărite cu elemente de flancare: două turnuri și un bastion. Poarta

de intrare este apărată de un coridor fortificat sau barbacană. Centurile de ziduri protejează curtea

interioară, inima cetății, în care se află capela, fântâna și turnul–locuință sau donjonul. Cel din urmă

domină, prin înălțimea și masivitatea sa, întregul complex. Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar

altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră

de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de râu, iar în jurul multor

deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat cărămida. Poarta de intrare, galeria de apărare ce

încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări sunt din lemn.

Incinta exterioară sau zwinger-ul, are un diametru maxim de cca 70 m. Datorită înălțimii sale

(cca 3 m) pare deosebit de scundă în comparație cu celelalte elemente de fortificație. Curtina se sprijină

pe mai multe contraforturi și prezintă din loc în loc metereze (guri de tragere). În partea sud-vestică,

dominând drumul Reciului ce trece prin imediata vecinătate, se află un bastion semicircular. Incinta

interioară este cea mai impozantă cu cei 7m înălțime. Traseul său descrie un oval alungit pe direcția NE-

SV, cu diametru maxim de cca 50m. Pe diametrul scurt este fortificată cu două turnuri: turnul porții (NV)

și un turn de apărare (SE). În partea de nord, incinta se sprijină pe trei contraforturi masive din beton

armat, instalate în urma lucrărilor de restaurare.

La turnul de apărare din SE (h=cca15 m), de formă prismatică (plan rectangular), se accede

printr-o ușă deschisă la etajul întâi. Diviziunile pe verticală ale interiorului au dispărut, însă se pot

reconstitui pe baza urmelor lăsate. La cele două niveluri superioare turnul păstrează metereze înalte și

înguste, deschise spre laturile care flanchează curtina la exterior. Este încununat cu un acoperiș

piramidal. După pierderea rostului militar al cetății, în acest turn aerat și rece se păstra slănina. Din

acest motiv mai este cunoscut și sub numele de turnul slăninii (Fleischerturm).

Cu cei cca. 24 m înălțime, turnul porții reprezintă una din dominantele verticale ale

ansamblului. Intrarea în curtea interioară se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o boltă

semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află

lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de

piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe scări

de lemn se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiș în patru ape. Aici se

află patru clopote, motiv pentru care construcția se mai numește și turnul clopotelor.

În curtea interioară se află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și

astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o construcție

de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune

vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un

portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află

pe fațadele de vest, sud și est. În peretele sudic al navei, la mică înălțime față de nivelul de călcare, au fost

practicate niște deschideri înguste, de tipul meterezelor. Funcția lor este incertă. Ar putea indica faptul că

edificiul a avut inițial altă destinație. Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul

triunghiular și până la absida altarului. Interiorul capelei este tăvănit. O tribună de lemn datată în 1733

este adosată peretelui vestic, fiind sprijinită spre interior pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar.

Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic,

indică faptul ca tribuna continuă pe această latură.

Ultima construcție care compune ansamblul cetății din Câlnic, dar prima ca vechime este

masivul turn donjon. În epoca romantică, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul

Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la 27 m

înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al

fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive

speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată

în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația

inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea

exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este

directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la începutul secolului XX în peretele nordic. Poarta este

protejată printr-o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare masive de zidărie. Pivnița este aerisită

printr-o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotată cu un

șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s-a

prăbușit, păstrându-se doar lunetele pe pereții de nord și sud. Încăperea e luminată prin mai multe

deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est.

Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind

expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o vechime

apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia să admire

icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier și costume populare, covoare și textile, obiecte de cult,

gravuri, vechi tipărituri românești și germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn. Pivnița

adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și obiecte legate de

viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri)

din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din evul mediu, mențiunile

documentare fiind încă din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene

(Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis). Elementele constitutive

ale cetății din Câlnic, așa cum se văd astăzi, nu aparțin unei singure etape de edificare, ci sunt rezultatul

unor faze succesive, a unor adaptări și refuncționalizări. Considerată în ansamblu, fortificația nu este

una care să impresioneze prin dimensiuni sau prin sisteme defensive complexe și elaborate. Cetatea din

Câlnic este mai degrabă mică și cu elemente de fortificare de bază, simple ca realizare tehnică. Totuși deși

nu poate concura cu marile cetăți, fortăreața din Câlnic este considerată foarte reprezentativă pentru o

civilizație locală, transilvăneană, și o epocă particulară. sursa: www.wikipedia.org

Cetatea Cetatea Ciceu este o fortăreață medievală din actualul județ Bistrița-Năsăud, România, în punctul de întâlnire al teritoriului localităților Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgești și Dumbrăveni. În evul mediu a făcut parte din comitatul Belső-Szolnok (Solnocul Interior, integrat în comitatul Solnoc-Dăbâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu (din maghiarul csucs - vârf). Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetății la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară. Ruinele sunt astăzi în stare de distrugere avansată și elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea. Singura mărturie iconografică este gravura din anul 1866, aceasta fiind mai degrabă o reprezentare romantică, decât una riguroasă, a ruinelor la acea dată. Unul dintre turnurile înfățișate prezintă pe latura de nord o fereastră gotică, al cărui contur s-a păstrat până astăzi. Totuși, ipoteza unei funcții de locuință este pusă sub semnul întrebării, turnul fiind umplut și neprezentând urme ale unei intervenții ulterioare anului 1866. Cel de-al doilea turn are în realitate o poziție diferită față de cea din gravură, el fiind suspendat deasupra prăpăstiei, la 4 m distanță de cel dintâi. În partea de sud a cetății se mai păstrează două mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale șanțului de apărare, cu o deschidere de 3-5 m, precum și a valului de pământ ridicat în fața acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetății, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetății printr-o șa îngustă și contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit. O reconstrucție credibilă este, însă, greu de realizat, cel puțin în condițiile actuale. S-a postulat o formă poligonală aducându-se ca argument stema adoptată la 1746 de comitatul Belső-Szolnok. Aceasta prezintă într-adevăr reprezentarea stilizată a unei cetăți în ruină, cu patru turnuri în plan pătrat, aflată pe un vârf de deal, cu o piatră de moară la poale. Deși referința la ruinele Cetății Ciceului este probabilă, precizia unei reprezentări heraldice târzii, necoroborată cu alte elemente, trebuie pusă sub semnul întrebării. Lăsând la o parte confuzia cu cetatea Ciceu-Ciuc (județul Harghita), responsabilă probabil pentru unele erori din istoriografie, stăpânirea între a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate a secolului al XVI-lea de către domnii Moldovei a Cetății Ciceului, cu titlu de fief, a pus pe unele cercetări umbra naționalismului. De aici au rezultat unele reconstituiri ce țin de fantastic.

fortăreață

Ciceu Se cunosc puține despre istoria Cetății Ciceului până în prima jumătate a secolului al XV-lea când aceasta iese din proprietatea familiei nobilare Losonczi. Fusese stăpânită de verii Ladislau Senior, fiul lui Ștefan Dezsőfi, Ladislau Junior și Sigismund, fiii lui Dionisie Dezsőfi de Losoncz până la 1 Octombrie 1467 când, în urma unui complot eșuat, le-au fost confiscate de către Dieta de la Turda două treimi din bunuri (inclusiv cetatea și domeniul aferent). Indiviziunea unora dintre aceste bunuri, precum și nevinovăția unui alt văr, Ioan, fiul lui Ioan, lăsat în drepturi, a dus ulterior la procese de revendicare a castelăniei. A beneficiat într-o primă fază de această confiscare Ioan, fiul lui Emeric Szerdahelyi din comitatul Somogy (în Ungaria de astăzi). Acesta a intrat în posesia cetății și a domeniului care întrunea la acea dată 36 de sate și un târg. În 1473 aflăm însă că Ciceul era domeniu regal fără să știm precis ce s-a întâmplat cu fostul stăpân. Știm totuși că la începutul domniei regelui Vladislav al II-lea, Mihail, fratele lui Ioan, a fost despăgubit cu domenii în nordul Ungariei. Intervalul de timp probabil în care Ștefan cel Mare a luat în stăpânire Ciceul și Cetatea de Baltă este 1486-1490 deși nu trebuie exclusă posibilitatea unei date anterioare, chiar din 1474. Ambele domenii au făcut obiectul unei danii de la regele ungar Matia Corvinul către domnitor și constituiau posesiuni feudale ale acestuia din urmă și nicidecum o extensie a teritoriului Moldovei. A. Rusu contestă tradiția istoriografică conform căreia scopul daniei era compensarea pierderii de către Ștefan a Chiliei și Cetății albe. Este mult mai pertinentă destinația de refugiu, de loc de azil, în cazul unei pierderi a tronului. O asemenea practică este de altfel bine atestată între Regatul Ungar și principii vecini și în plus Ciceul și Cetatea de Baltă erau departe de a compensa, atât financiar cât și strategic ieșirea la Marea Neagră. Vladislav al II-lea rege al Ungariei şi Boemiei - Venirea la tron a lui Vladislav al II-lea în 1490 i-a atras lui Ștefan probleme juridice cu privire la Ciceu. Acesta ceruse după obicei reconfirmarea stăpânirii. Urmași ai familiei Losonczi, însă au încercat să recâștige în 1491 castelănia înaintând inclusiv o împotrivire la punerea în stăpânire poruncită de cancelarie. În cele din urmă, la 1500, în urma unui proces, voievodul Moldovei a fost nevoit să plătească ramurii feminine a familiei Losonczi câteva sute de florini drept despăgubire, un nou act de donație regească fiind întocmit la 1503 pentru a atesta închiderea disputei legale. Castelan (pârcălab) al cetății era la 1498 un oarecare Bernaldinus, posibil unul și același cu Bernard Vernes, menționat și acesta ca și familiar și castelan al lui Ștefan cel Mare. La 1500 știm că era castelan Petru care intermediază la această dată cumpărarea de către Ștefan și moștenitorul său ales, Bogdan cel Orb, a 5 sate de la nobilii din familia Bánffy. Extinderea relativ importantă a domeniului înspre Lăpuș are loc în timpul lui Bogdan cel Orb și nu trece fără noi procese din partea altor familii nobiliare care considerau că au drepturi reziduale de moștenire asupra pământurilor respective. Dincolo, însă de evoluția frontierelor și al numărului de sate, greu de urmărit astăzi din lipsa unor documente vitale și subiect de dezbatere între istorici, aceste cumpărări în Transilvania ale principilor moldoveni atrag atenția asupra unui aspect important. Legal aceștia nu ar fi avut dreptul de a-și extinde domeniul dacă nu ar fi fost considerați împământeniți, deci nobili ai regatului cu toate drepturile și obligațiile acestui statut. Un alt detaliu important în legătură cu posesiunile transilvănene este transmiterea acestora. În mod normal numai achizițiile urmau calea moștenirii nu și donațiile care aveau caracter viager. După A. Rusu trebuie deci luată în calcul posibilitatea dobândirii în timp de către moldoveni a unor privilegii suplimentare. Cert este că stăpânirea cetății și a domeniilor se perpetuează de la Ștefan cel Mare la fiii săi până la Petru Rareș. Și pentru prima oară Ciceul își îndeplinește efectiv în 1538 rolul de refugiu. Trădat de boieri, cu Moldova ocupată de Soliman Magnificul, Petru se adăpostește cu familia la Ciceu. Urmează cunoscutele eforturi diplomatice pe lângă Poartă pentru redobândirea tronului și în 1541 familia domnească părăsește Ciceul. Pentru cetate sfârșitul era aproape. Devenită un risc pentru Ardeal în condițiile reorientării politicii moldovene, aceasta este demantelată din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi în 1544. Petru Rareș reușește ulterior să reintre în stăpânirea domeniului, iar unii dintre succesori săi la tron îl revendică fără succes. Alexandru Lăpușneanu este ultimul domn moldovean care mai reușește să stăpânească, în parte prin forța armelor, posesiunile ardelene.

sursa: www.wikipedia.org

medievală

Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7). Salina Turda este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-A-07801). Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente).

Salina din Turda

Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime și 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat și masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului, subliniază prezența, în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș „qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine

monument istoric

autem Aureus” („în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar pe latinește Aureus”) . Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”. Perioada austro-ungară: În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne ogivale subterane: Mina Katalin, Mina Horizont (Nagydörgö = Durgăul Mare), Mina Felsö-Akna (Obere Grube = Ocna de Sus, Grosse Grube = Ocna Mare, Karoline = Carolina) și Mina Joseph (Iosif). Instaurarea puterii habsburgice (austriece) în Ardeal la sfârșitul secolului al XVII-lea și creșterea necesităților materiale ale societății, determină ca, începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, importanța acordată ramurilor industriei extractive (inclusiv exploatarea sării) să crească simțitor. Mina de sare de la Durgău-Turda intră implicit sub administrația directă austriacă. În timpul stăpânirii austriece a Salinei de la Turda din secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane: Mina Tereza (inițial după Sf. Tereza de Ávila, ulterior după împărăteasa Maria Terezia), Mina Anton (după Sf. Anton de Padova), Mina Cojocneană (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumită în 1889, după sinuciderea prințului austriac Rudolph, în Mina Nicolae, după care a reluat vechiul nume Rudolph) și Mina Ghizela. În anul 1690 au început lucrările de deschidere a Minei Tereza, în formă de clopot. Au urmat alte 2 ocne de sare în formă de clopot (Anton si Cojocneană), apoi 2 ocne cu profil modern trapezoidal (Rudolf și Ghizela). Informații interesante referitoare la exploatarea ocnelor de sare turdene sunt documentate în anul 1767, prin apariția la Cluj a lucrării mineralogului iezuit Joanne Fridvaldszky. El înfățișează astfel situația ocnelor și a tăietorilor de sare de la Turda în acel an: Salina de la Turda numără cinci ocne mai importante, dintre care prima se numește Superior, a doua Inferior, a treia Colosiensis, a patra S. Theresiae, iar a cincea S. Antonii. Diametrul bazei ocnei Superior număra 85 m (45 de stânjeni și două picioare), iar înălțimea 104 m (55 de stânjeni și două picioare). Sarea din această ocnă era curată și doar rareori conținea un ușor amestec cu pământ, era săpată de 87 tăietori (fossores), ajutați de 18 voluntari (volontes). Diametrul ocnei Inferior avea 68 m (36 de stânjeni și șase picioare), iar înălțimea 100 m (53 de stânjeni). În ce privește calitatea sării, ocna Inferior nu se deosebea cu nimic de ocna Superior, lucrările fiind executate de 75 de tăietori și 18 voluntari. Ocna Colosiensis avea un diametru de 76 m (40 de stânjeni) și înălțimea de 111 m (59 de stânjeni). În această ocnă lucrau 63 de tăietori împreună cu 12 voluntari. Ocna S. Theresiae număra 30 de tăietori și 15 voluntari, avea diametrul bazal de 50 m (26 de stânjeni) iar înălțimea de 66 m (35 de stânjeni). Cea mai nouă ocnă S. Antonii avea dimensiuni pe măsura celorlalte. Mineralogul Fridvaldszky a amintit existența unei ocne mai mari și mai vechi care, din cauza pericolului de a se surpa, a fost închisă în data de 19 iunie 1762 (azi: lacul nr. 2 Durgău). În anul 1780 existau la Turda 5 ocne ogivale de sare:"Die obere Grube" ("Ocna de Sus", "Felsö-Akna"): 125 m adâncime, 228 m perimetru bazal, "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal, "Maria Theresia" ("Tereza"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal, "St. Antoni" ("Anton"): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal,"Koloscher Grube" ("Ocna Cojocneană"): 122 m adâncime, 234 m perimetru bazal. "Ocna de Sus" ("Felsö-Akna") a condus, după prăbușirea unui perete și a tavanului, la formarea lacului nr. 1 (Carolina), colmatat în anii 1980-1990 în urma unor alunecări masive de teren. Pe harta lui Johann Fichtel din 1780 sunt marcate și alte două ocne vechi, deja abandonate și prăbușite, care corespund lacului nr. 3 (Lacul Dulce) și lacului nr. 4 (Lacul Ocnei). Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin surparea unei ocne vechi. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. Între 1853 si 1870 s-au săpat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef (spre a ușura transportul sării la suprafață), apoi, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-au mai săpat încă 317 m, atingându-se lungimea finală de 917 m, din care 526 m în rocile sterile înconjurătoare și 391 m în masivul de sare. Vizitabili sunt 850 m (67 m sunt inaccesibili). Pe peretele stâng (din direcția vechii intrări în salină, str.Salinelor) al galeriei de coastă Franz Josef, înainte de pătrunderea galeriei în sare, se află următorul acrostih (incrustat în timpul săpării galeriei): K. F. J. Fü. Sb. (König Franz Josef Fürst von Siebenbürgen = Regele Franz Josef, prinț al Transilvaniei). În anul 1896 la Turda erau deschise 3 ocne de sare. Perioada modernă: Salina Turda după modernizarea turistică (ianuarie 2010). Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene. Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) și este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice în Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat în lemn). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atracție a salinei este lacul cu soluție salină suprasaturată, excelentă pentru tratament. sursa: www.wikipedia.org

Muzeul Antipa recomandă:

ART ANTIPA7 februarie – 25 aprilie 2015Atelierul de desen şi pictură

INTRODUCERE: Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” vă invită să-i aduceți pe cei mici la o întâlnire cu Arta în cadrul atelierelor Art Antipa. În cadrul acestui atelier veți studia după colecţiile permanente ale Muzeului exponate, mulaje şi documentări (fotografii, albume cu animale, imagini macro, etc.) pentru a putea studia şi observa mai uşor subiectul prezentat. Subiectele alese sunt din fauna României şi fauna mondială; ele sunt structurate pe module tematice.

SUCCESIUNEA MODULELOR:Modul 1: Camuflajul la Polul NordTEMA 1: Chirele arctice în zbor – 7 februarie 2015TEMA 2: Beluga, delfinul alb al oceanelor – 14 februarie 2015TEMA 3: Bufniţa zăpezilor, o pasăre răpitoare – 21 februarie 2015TEMA 4: Ursul polar de la Polul Nord – 28 februarie 2015Modul 2: Locuitori ai mărilorTEMA 1: Frumuseţea pescăruşilor şi o scoică gigant – 7 martie 2015TEMA 2: Papagalul de mare cu cioc colorat – 14 martie 2015TEMA 3: Peştele cambula şi diavolul de mare – 21 martie 2015TEMA 4: Narvalul şi balena cu cocoaşă – 28 martie 2015Modul 3: O plimbare prin pădureTEMA 1: Vrăbiile micuţe şi ciocănitoarea – 4 aprilie 2015TEMA 2: Reprezentare după ”Doamna cu hermină” – Leonardo

da Vinci , 11 aprilie 2015TEMA 3: Fazanii coloraţi în zbor – 18 aprilie 2015TEMA 4: Veveriţele curioase din scorbură – 25 aprilie 2015GRUPE DE VÂRSTĂ:Grupa 1: 5-8 aniÎn fiecare sâmbătă, între 10.00 – 11.15.Grupa 2: 9 și 14 aniÎn fiecare sâmbătă, între 11.30 -12.45.Fiecare grupă poate avea maximum 15 participanți.BENEFICII: În urma participării la şedinţele Atelierului de Desen şi Pictură Art Antipa, cursanţii beneficiază de:• studiu după colecţiile permanente ale Muzeului – exponate, mulaje şi documentări din fauna României şi fauna mondială;• învăţarea tehnicilor de reprezentare prin desen, culoare şi modelaj a subiectelor studiate (păsări, mamifere, reptile, insecte, specii dispărute), precum şi a diferitelor structuri naturale: scoici, roci, plante, etc.;• informaţii din istoria artelor despre pictorii clasici reprezentativi ce au avut natura (peisaje – habitat şi faună) ca sursă de inspiraţie pentru operele lor, explicate de un artist profesionist. Descriererea vieţuitoarelor conține informaţii zoologice detaliate;• apropierea de fascinanta lume a vieţuitoarelor, dezvoltarea simţului estetic şi a spiritului de observaţie, practicarea constantă a unui hobby;• o activitate creativă ce ajută la petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, relaxant şi educativ;• mapa ce va conține propriile lucrări de artă. Vezi și atelierele tematice de pictură pentru copii, tineri și adulți. TARIFE: Taxa participării la cele 4 ședințe ale unui modul este 160 ron / participant, iar pentru o ședință este de 50 ron/participant (în limita locurilor disponibile).• Materialele de lucru sunt incluse în taxa de participare. Înscrierea participanților se poate face prin email info@antipa.ro sau la telefon 021.305.60.31. Înscrierile prin e-mail au prioritate.

Informaţii despre atelier:1. Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” vă invită să-i aduceți pe cei mici la o întâlnire cu Arta în cadrul atelierului Art Antipa. În cadrul acestui atelier veți avea drept obiect de studiu colecţiile permanente ale Muzeului – exponate, mulaje şi documentări (fotografii, albume cu animale, imagini macro, etc.). Subiectele alese sunt din fauna României şi fauna mondială; ele sunt structurate pe module tematice.2. Veți învăţa tehnici de reprezentare prin desen (măsurători, repere, axe de construcţie, proporţii, stabilirea formei, redarea expresiei şi detaliile caracteristice fiecărei specii) şi prin culoare: redarea luminii şi a umbrei, reprezentarea texturilor – blana animalelor, penajul păsărilor, solzii peştilor, etc. Veți lucra în tehnicile acuarelă, culori acrilice şi creioane colorate pe diferite suporturi: hârtie, acetofan, pânză pe șasiu, sticlă, obiecte modelate, pietre, rame, etc.3. Veți discuta despre pictorii clasici reprezentativi ce au avut natura (peisaje – habitat și faună) ca sursă de inspiraţie pentru operele lor şi vi se vor arăta exemple din albumele de artă.4. Şedinţele sunt practice iar lucrările vor rămâne la participanţi.5. Atelierul este destinat copiilor care doresc să înveţe să deseneze şi să picteze sub îndrumarea unui artist profesionist. Programul se desfășoară pe grupe de vârstă: - Grupa 1: copii cu vârsta cuprinsă între 5 – 8 ani - Grupa 2: copii cu vârsta cuprinsă între 9 – 14 ani6. Această activitate creativă ajută la petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, dezvoltă simţul estetic şi spiritul de observaţie şi ne apropie cu multă curiozitate de fascinanta lume a vieţuitoarelor din diferite habitate sau ere geografice.

Detalii despre module:Modul 1: Camuflajul la Polul NordÎn acest modul descoperim habitatul alb de la Polul Nord şi ne inspirăm din paleta cu griuri colorate a maestrului Peter Bruegel cel Bătrân pentru peisajele hibernale. Studiem câteva dintre vieţuitoarele care trăiesc în aceste condiții extreme şi aflăm de ce reuşesc acestea să supravieţuiască celor mai scăzute temperaturi. În plus, secretele ursului polar şi ale bufniţei zăpezilor vor fi deconspirate în urma studiului amănunțit.TEMA 1: Chirele arctice în zbor TEMA 2: Beluga, delfinul alb al oceanelorTEMA 3: Bufniţa zăpezilor, o pasăre răpitoareTEMA 4: Ursul polar de la Polul NordModul 2: Locuitori ai mărilorÎn acest modul vom explora o lume colorată și plină de mister, ca cerul pictat de William Turner. Vom studia o parte din vieţuitoarele care îndrăgesc marea şi în al cărui habitat locuiesc. Desluşim tainele unei scoici gigant, observăm cei doi ochi ciudaţi ai cambulei şi pictăm coloritul papagalului de mare.TEMA 1: Frumuseţea pescăruşilor şi o scoică gigantTEMA 2: Papagalul de mare cu cioc coloratTEMA 3: Peştele cambula şi diavolul de mareTEMA 4: Narvalul şi balena cu cocoaşăModul 3: O plimbare prin pădureMinunatul habitat al unor animale sălbatice pe care le putem vedea rar este pădurea. În acest modul se învață cum se desenează veveriţa, textura unui cuib şi aripile în mişcare ale fazanului. Discutăm şi despre celebra capodoperă a pictorului Leonardo da Vinci – Doamna cu hermină. Cu un rol foarte important, fiecare vieţuitoare are o contribuţie aparte pentru ecosistemul în care trăieşte.TEMA 1: Vrăbiile micuţe şi ciocănitoareaTEMA 2: Reprezentare după Doamna cu hermină, Leonardo da VinciTEMA 3: Fazanii coloraţi în zborTEMA 4: Veveriţele curioase din scorburăTaxa participării la cele 4 ședințe ale unui modul este 160 ron/participant, iar pentru o ședință este de 50 ron/participant (în limita locurilor disponibile).Vezi și atelierele tematice de pictură pentru copii, tineri și adulți. Înscrierea participanților se poate face prin email info@antipa.ro sau la telefon 021.305.60.31. Înscrierile prin e-mail au prioritate. Informaţii suplimentare despre programe: Florentina Purdescu, șef birou Relații publice, marketing cultural și programe educaționale, e-mail: florentinap@antipa.ro , tel: 0729.074.127. Partener științific: DaVinci LearningParteneri media: EmailWing, MediaIQ, UnitedMedia, Calendar Evenimente, comunicatedepresa.ro, Centruldepresa.ro, Oraşul Meu, Grădinite.com, Prokid.ro, GoKID.ro, Salut Bucureşti, inParc, m a m i c a . r o , R e v i s t a B a b y , m e l c - c o d o b e l c . r o , agendacopiilor.wordpress.com, HotNews, SmartWoman, EduRomania – Portalul educației din România.

Participarea României la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

9 mai – 22 noiembrie 2015

Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român

Comisar: Monica Morariu

Vicecomisar: Alexandru Damian

Ca urmare a concursului naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă - la Biennale di

Venezia, organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, România va prezenta la Bienala de la Veneţia, în acest an, două proiecte,

organizate în Pavilionul Naţional din Giardini di Castello şi Noua Gelerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Darwin's Room

Artist: Adrian Ghenie, Artist invitat: Adam Curtis, Curator: Mihai Pop, Coordonator general al proiectului şi curator evenimente publice: Corina

Şuteu, Coordonare: Corina Bucea, Oana Radu, Cristian Neagoe, Mihaela Luțea, Arhitect expoziţie: Attila Kim, Colaboratori: Franziska Nori, Philippe Van

Cauteren, Lóránd Hegyi, Magda Radu, Juerg Judin. Parteneri: Asociaţia Film ETC; Pace Gallery (New York); Galerie Thaddaeus Ropac (Paris); Tim Van Laere

Gallery (Anvers); Galerie Judin (Berlin); Fundaţia Plan B (Cluj); Nicodim Gallery (Los Angeles/Bucureşti); Universitatea Naţională de Arte Bucureşti; Universitatea

de Artă şi Design (Cluj); Universitatea de Arte „George Enescu" (Iaşi); Editura Hatje Cantz (Berlin); Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România;

Asociația Amicii Muzeului Național de Artă Contemporană. Spaţiu expoziţional: Pavilionul Naţional din Giardini di Castello

La 25 de ani de la căderea zidului Berlinului, Adrian Ghenie propune împreună cu Mihai Pop (curatorul proiectului) o analiză a actualității prin recurs la o istorie neoficială,

una în care Darwin i-a întâlnit pe Freud și pe Marx. Generația de la Cluj, căreia Adrian Ghenie îi aparţine, și-a demonstrat deja capacitatea de a traduce global conţinuturi dificile,

câteodată traumatice, ale istoriilor locale. Invitatul său, Adam Curtis, este autorul unei binecunoscute serii de filme documentare despre istoria secolului XX văzută din perspectiva

conceptului de putere și, în special, puterea ideilor (v. The Century of the Self, BBC). Concepută de Attila Kim, arhitectura expoziției e strâns legată de preocuparea lui Ghenie pentru

interpelarea trecutului recent. Dialogurile publice dintre artist și invitații săi, moderate de Corina Șuteu, ca și vizitele ghidate, permit o situare mai directă a vizitatorului în universul proiectului și al pictorului. Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate / Inventing the Truth.On Fiction and Reality

Artişti: Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar, Curator: Diana Marincu, Manager de

proiect: Asociaţia Ephemair, Parteneri: Muzeul Naţional de Artă Contemporană; Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii al Universităţii din Bucureşti (CESI);

Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti; Ambasada României în Republica Lituania; Galeria Sabot; Galeria Ivan; Fabrik; X Design Services, Spaţiu

expoziţional: Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor,

prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Estomparea graniței dintre ficțiune și realitate permite articularea unor ipoteze creative despre trecut și prezent, activând

un nou raport între ce există și ce ar putea exista în realitate. Reflecțiile artiștilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim plan atât procesul interpretării, cât și pe

cel al producerii unor povești. Construcția vizuală a fiecărui proiect își asumă convențiile ficțiunii, chiar și atunci când nucleul este unul documentarist, lăsând la vedere urmele

autorului și „cusăturile" subtile între autenticitate și invenție. Imposibilitatea de a identifica unde începe povestea și unde se termină realitatea pune spectatorul în ipostaza de a

oscila între cât de convingătoare sau cât de stridentă e înscenarea. Proiectul fotografic Consuming History al artistei Carmen Dobre-Hametner se apropie de experiența extremă de

a descoperi istoria „pe viu", prin reenactement. Ștefan Sava propune un video-eseu despre potențialul, dar și limitele interpretării unei arhive personale de fotografii,

problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie și istorie, propunând o nouă viziune asupra „grădinii dezordinii"

prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violență, ruină și personajele anonime care au influențat parcursul umanității. Michele Bressan se folosește

de eroarea fixării temporale a unui eveniment pentru a abstractiza acel gest, suspendându-l în afara convențiilor cronologice. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale

unor întâmplări reale, amintiri personale și citate din cărți, ficțiunea devenind o parte integrantă a vieții naratorului. Alex Mirutziu apelează la conceptele de „obiect birocratic" și

„design ontologic" în relația pe care o stabilește între cuvânt și spațiu sau corp și obiect.

Activând această graniță „permeabilă" între realitate și imaginație, expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate reinterpretează fragmente ale istoriei și

inventează noi strategii de a depăși dihotomia adevăr – ficțiune.

COMUNICAT DE PRESĂBucureşti, 26.01.2015

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea conferinței publice „Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane”, prezentate de dr. Ovidiu Țentea. Se continuă astfel seria de conferințe „Historia Viva” inițiată anul trecut de către muzeul nostru. Evenimentul va avea loc joi – 29 ianuarie 2015, cu începere de la orele 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.

Principalele teme ale conferinței se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia. O atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren ( ).scanări 3D, GPR, GIS etc.

Deopotrivă, această conferință se axează și pe evidențierea principalelor direcții de investigare de perspectivă avute în vedere prin proiectele de cercetare, ca de exemplu în cazul proiectul CERES (PN-II-PT-PCCA-2013-4-0495, 2014 - 2016), din al cărui consorțiu de cercetare fac parte, alături de Muzeul Național de Istorie a României, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 (coordonator), Muzeul Civilizației Dacice și Romane și S.C. Lavimar Consult S.R.L. - http://certo.inoe.ro/ceres/ro/index.php.

Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraş al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii şi splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraş roman (colonia), numele împăratului fondator, precum şi numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munţii Orăştiei, la 40 km est. Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea ca principală atribuţie celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităţilor din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter şi al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.

Cercetările arheologice mai recente au avut c rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor aclădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare.

***Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane”, care va avea loc joi – 29

ianuarie 2014, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul, sunt următoarele:

· accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;

· accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul

www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu

Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 28 ianuarie a.c., ora 14.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la

aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).

· publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt

limitate, accesul fiind gratuit.

Conferința publică „Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane” în cadrul seriei „Historia Viva”

Atelierele primăverii debutează la Muzeul Național de Istorie a Românieiîn luna februarie 2015

București, 2 februarie 2015 �� � � � � ȘTIRE DE PRESĂ

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) desfășoară în lunile februarie şi martie a.c., o serie de ateliere educative şi de creaţie sub genericul “Atelierele primăverii”, care vor avea loc în fiecare zi de miercuri şi vineri începând cu ora 11.00, în perioada 4 februarie – 6 martie, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.

Vor fi organizate astfel, două tipuri de ateliere: “Mărțișorul creponat”, în perioada 4 – 27 februarie și “Mărțișorul micilor orfevrieri”, în perioada 11 februarie - 6 martie.

Cele două ateliere sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 6-12 ani, care doresc să creeze propriile mărțișoare, din hârtie creponată sau material FIMO, pe care să le poarte sau să le ofere ca simbol al primăverii.

Înscrierile se fac cu cel puţin două zile înainte de data în care va avea loc atelierul, telefonic, la numărul 021.315.82.07/interior 1008 sau prin e-mail, la adresa pr.mnir@gmail.com. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a atelierelor, numărul de participanţi este cuprins între 10 (minim) şi 20 (maxim) de persoane.

Atelierul “Mărțișorul creponat” se desfășoară în zilele de 4, 6, 13, 18, 20 și 27 februarie 2015, costul unui bilet de participare fiind de 14 lei.

Atelierul “Mărțișorul micilor orfevrieri” are loc în zilele de 11 și 25 februarie, respectiv 4 și 6 martie, costul unui bilet de participare fiind de 15 lei.

În cadrul atelierelor, participanții se vor bucura de o vizită ghidată gratuită, la alegere, într-una din expozițiile permanente “Tezaur Istoric” sau “Copia Columnei lui Traian”.

Muzeul Naţional de Istorie a României - Un Nou Început

În data de 14 ianuarie 2015, am avut onoarea de a primi vizita Excelenţei Sale, Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, în cadrul evenimentului "Muzeul Naţional de Istorie a României - Un Nou Început", organizat cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, manifestare ce a marcat reluarea finanţării Proiectului de consolidare şi restaurare a clădirii şi reamenajare a Expoziţiei Permanente.

București, 17 noiembrie 2014ȘTIRE DE PRESĂ Expoziția-eveniment itinerantă Aurul și argintul antic al României va fi vernisată la sediul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, miercuri, 19 noiembrie 2014, începând cu ora 14.00 și va rămâne deschisă spre vizitare până în data de 18 ianuarie 2015.

Aurul și argintul antic al României reprezintă încununarea cu

succes a unui proiect muzeologic de anvergură națională, unul dintre cele

mai mari demersuri de acest fel organizate în România în ultimii 20 de

ani. Este, astfel, pentru prima oară când publicul din România are

posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante

capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice sau de epocă clasică din

colecțiile muzeale din țară.

Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziției se află în

colecția Tezaurului Istoric al MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la

Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie

din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate

publicului în trecut.

Mulțumirile noastre se îndreaptă către cele 31 de instituții

muzeale din țară, care au răspuns la inițiativa MNIR și au avut o

contribuție semnificativă în concretizarea acestui proiect, după cum

urmează: Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Muzeul Judeţean Argeş,

Piteşti, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul Ţării

Crişurilor, Oradea, Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Brăilei, Muzeul

Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Civilizaţiei

Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj,

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Naţional

Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Complexul Național Muzeal „Curtea

Domnească”, Târgovişte, Muzeul Olteniei, Craiova, Muzeul Mixt

Tecuci, Muzeul de Istorie, Galaţi, Muzeul Judeţean „Teohari

Antonescu”, Giurgiu, Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iaşi,

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu-Severin, Muzeul

Judeţean Mureş, Târgu-Mureş, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ,

Piatra Neamţ, Muzeul de Arheologie și Etnografie, Corabia, Muzeul

Romanaţiului, Caracal, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău,

Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu,

Complexul Muzeal Bucovina, Suceava, Muzeul Județean Teleorman,

Deschiderea expoziției-eveniment Aurul și argintul antic al Românieila Muzeul Național Brukenthal, Sibiu

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media al expoziției eveniment Aurul și Argintul Antic al României

COMUNICAT DE PRESĂ

București, 26.01.2015�

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune

în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., în cadrul micro-

expoziţiei „Exponatul lunii”, instrumente de măsură - greutăți de

20, 10 şi 2 ocale - măsură etalon de jumătate decalitru pentru

materii uscate, metru etalon, măsură etalon pentru lichide.

Vernisajul va avea loc miercuri, 28 ianuarie 2015,

începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12,

București, Sala Lapidarium.

Tradiția populară înregistrează povestiri în care

domnitorul Alexandru Ioan Cuza descoperă, mergând deghizat

prin cârciumi sau târguri, negustori ce foloseau, în loc de „ocaua

lui Cuza”, ocale mai mici, motiv pentru care îi pedepsea și amenda.

Țara Românească și Moldova au avut propriile sisteme de

măsurare a lungimii, suprafeței, capacității și greutății. Trecerea la sistemul metric s-a înscris pe linia reformelor adoptate de Alexandru Ioan

Cuza, pentru modernizarea României. Pe baza decretului-lege nr. 1181, emis de domnitor pe 15 septembrie 1864 se stabilea că „sistemul metric

de greutăți și măsuri se adoptă și măsurile întrebuințate până acum se desființează în toată întinderea României”. Legea cuprindea tabele cu

transformarea vechilor măsuri în cele noi și viceversa și prevedea că forma și materialele din care urmau să fie realizate noile instrumente de

măsură aveau să fie hotărâte de către ministerele de interne, agricultură și lucrări publice. Principalele unități de măsură, care în 1864 au fost

adaptate sistemului metric, au fost stânjenul (pentru lungime), pogonul muntean /falcea moldovenească (pentru suprafață), ocaua de capacitate

și ocaua de greutate.

Prin decretul din 8 ianuarie 1866 se stabilea că toate instrumentele de măsură trebuiau să poarte pe partea superioară numele unității

de măsură. Cele pentru lungime, din metal sau lemn (asemănătoare stânjenului), aveau marcate pe ele centimetrii și milimetrii; pentru 10 și 20

metri se utilizau lanțuri. Instrumentele pentru măsurarea capacității erau cilindrice, din metal sau lemn de stejar pentru materii uscate, din

alamă sau fier pentru lichide, și aveau înălțimea egală cu diametrul, în afară de cele pentru lichide, de la 2 litri în jos, care erau din cositor și

aveau înălțimea egală cu dublul diametrului. Se puteau face și măsuri din cositor, doar pentru lapte, ulei, untedelemn și gaz (între 2 litri și

centilitru). Greutățile aveau să se confecționeze din fier sau alamă. Cele din fier, ce aveau atașate în partea de sus belciuge circulare, cu rol de

mâner, aveau formă de piramidă trunchiată, cele între 50 de grame și 10 kg având baza hexagonală, în timp ce a celor de 20 și 50 kg era un

paralelogram. Alama se folosea pentru greutățile mai mici. Între 20 kg și 1 g, erau cilindrice, cu înălțimea egală cu diametrul (în afară de cele de

1 și 2 grame, al căror diametru era mai mare ca înălțimea) și aveau în vârf un buton a cărui înălțime era jumătate din diametrul cilindrului. De la

jumătate de gram la un miligram, greutățile erau sub formă de foi de alamă pătrate. Greutățile de alamă de la un kilogram în jos putea avea și

forma unor pahare conice ce se puteau introduce unul în celălalt și păstra într-o cutie. Instrumentele de cântărire erau balanțele cu brațe egale și

balanțele cu basculă.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., şi va putea fi vizitată

de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

OCAUA LUI CUZA - Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Naţional de Istorie a României

Expoziție de fotografie de Andrei Pandele22 ianuarie – 15 februarie 2015, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 22 ianuarie 2015, ora 18, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției de fotografie de Andrei Pandele, Veșnicia s-a născut la sat. Veșnicia s-a născut la sat, scria Lucian Blaga. Andrei Pandele expune la Muzeul Țăranului, 50 de fotografii pe aceasta temă, făcute pe film între anii 1971-2006. Marea majoritate nu au mai fost expuse niciodată. Andrei Pandele este arhitect. În 40 de ani a parcurs scara profesiunii până la Arhitect Șef-adjunct al Capitalei (1998-2001) și Director tehnic ANL (2001-2003).Fotografia a fost o pasiune și o ocupație ocazională. Fotograf de sport, legitimat din 1969, lucra în week-end pentru ziarul Sportul Popular și revista Sportul Ilustrat. Andrei Pandele este bine-cunoscut pentru fotografii din București, de sport înainte de 1989 și cu viața gri sub comunism, după expoziția majoră la Muzeul Național de Artă Contemporană, în 2008 la et. 3-4 de la Teatrul Național București. Fotografiile sale cu viața la țară sunt practic necunoscute. Are calități și defecte care l-au ajutat să obțină imagini impresionante: este atent, decis, interesat, chiar indiscret, rapid și relaxat, sensibil la atmosferă. Și poate e norocos sau doar are ochii bine antrenați... A încercat să obțină fotografii irepetabile, în condiții fără speranțe și câteodată a reușit. Expoziția poate fi vizitată la Sala Foaier, până pe 15 februarie 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Roșia Montană. Memoria obiectelor6 – 22 februarie 2015, Sala Irina Nicolau

O invitație la Roșia Montană printre obiecte purtătoare ale memoriei celor care au locuit acele părți ale Munților Apuseni. Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 6 februarie 2015, de la ora 18, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției: Roșia Montană. Memoria obiectelor. ...O lume înfățișată prin obiecte în contextul lor de origine. O lume bogată, inevitabil fragmentară, alcătuită din obiecte oferite acestei expoziții de locuitorii Roșiei Montane; obiecte felurite, obiecte uitate prin poduri sau pivnițe, altele utilizate zi de zi; obiecte obișnuite sau excepționale, caracteristice unor ocupații, unui mod de viață; obiecte profane sau de cult, obiecte memoriale, împreună cu mărturiile deținătorilor despre însemnătatea lor. Un drum spre povești, amintiri, anecdote, istorie... ...O imagine aparte a unei lumi reconstituită pornind de la obiecte și relațiile dintre acestea, întrebări și răspunsuri posibile despre om... ...O selecție de obiecte din colecția Muzeului Național al Țăranului Român, schițează un alt palier narativ al expoziției despre Roșia Montană: o explorare a frumosului comun, până de curând parte a vieții de zi cu zi, acum pe cale de a se pierde... ...O expoziție în care vizitatorul este invitat într-o călătorie imaginară și concretă în același timp. Călătoria prin Roșia Montană – fragmentară, eterogenă, contradictorie și incitantă – îndemn la revenire și la înțelegere... Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 22 februarie 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă. Expoziția se desfășoară în cadrul Zilei Roșiei Montane, un eveniment al Campaniei Salvați Roșia Montană, cu sprijinul și găzduirea Muzeului Național al Țăranului Român. Expoziția „Roșia Montană. Memoria obiectelor” este organizată de Asociația ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie, Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația București - pro urbe.

Zilele Roşiei Montane 56 – 8 februarie 2015

Muzeul Național al Țăranului Român / Clubul Țăranului

În 2015, la cea de-a 5-a ediţie a Zilei Roşiei Montane, aniversăm 1884 de ani de existenţă a Roşiei Montane, cea mai veche localitate minieră din România, atestată documentar în 6 februarie 131.

Ziua Roşiei Montane este un prilej pentru a face cunoscut patrimoniul natural și cultural excepțional de la Roșia Montană și de a accentua necesitatea conservării și punerii în valoare a acestui ansamblu valoros, demn de a fi înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO. Totodată, cu această ocazie, nu putem ocoli riscurile cu care se confruntă întreaga zonă a Roșiei Montane, ca urmare a proiectului minier propus de compania Roșia Montană Gold Corporation, care plănuiește deschiderea celei mai mari mine aurifere de suprafață din Europa.

Ca în fiecare an, și cea de-a cincea ediţie a evenimentului vă invită la expoziție pe tema patrimoniului cultural al Roșiei Montane, proiecții de filme documentare despre Roșia Montană, despre impactul altor proiecte miniere în diferite regiuni, precum și despre rezistența comunităților locale, discuții și dezbateri, și, nu în ultimul rând, concerte ale artiștilor care susțin Roșia Montană.

De-a lungul timpului, Ziua Roşiei Montane a fost sărbătorită în zeci de oraşe din ţară şi străinătate, precum Roşia Montană, Alba Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj Napoca, Constanţa, Deva, Giurgiu, Iaşi, Nehoiu, Ploieşti, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara, Oradea, Vaslui, Chişinău (Rep. Moldova), Princeton (SUA), Berlin (Germania) sau Viena (Austria).

INTRAREA ESTE LIBERĂ VINERI, 6 februarie

18.00 Vernisaj expoziție Roșia Montană. Memoria obiectelor20.00 Concert Trei Parale21.00 Concert Ad Hoc

SÂMBĂTĂ, 7 februarie17.00 Scurtmetraje despre comunitatea de la Roșia Montană18.00 Scurtmetraje despre protestele pentru Roșia Montană19.00 Scurtmetraje despre patrimoniul Roșiei Montane20.00 Concert Bogdan Cobzarul (Șamanul mut)22.00 Concert Electric Brother [dj set]

DUMINICĂ, 8 februarie17.00 Noul Eldorado / r. Tibor Kocsis / Ungaria / 76′ / 200418.30 Roșia Montană, un loc la marginea prăpastiei / r. Fabian Daub / Germania / 92′ / 201218.30 Atelier de educaţie globală20.30 Concert AudBand21.00 Moment special: Oana PelleaZiua Roşiei Montane este un eveniment anual, organizat cu ocazia aniversării atestării documentare a

Roşiei Montane, pe 6 februarie. ZRM promovează patrimoniul natural şi cultural de valoare universală a Roşiei Montane şi accentuează necesitatea conservării şi punerii în valoare a patrimoniului, cu potenţial de includere în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ziua Roşiei Montane este un eveniment independent financiar. Nu sunt acceptate sponsorizări din partea companiilor sau a persoanelor politice. Ziua Roşiei Montane este un eveniment apartinic. Afişarea de simboluri politice de orice fel, prezența personalităţilor politice la eveniment, partizanatul ideologic sau politic nu sunt acceptate. De asemenea, politizarea evenimentului prin alte căi va fi sancționată public. Ziua Roşiei Montane se bazează pe implicarea și contribuția voluntară a tuturor persoanelor: organizatori, invitaţi, parteneri. Ziua Roşiei Montane este un eveniment deschis tuturor, intrarea fiind liberă în fiecare oraş. www.ziuarosieimontane.ro, www.facebook.com/rosia.montana.in.unesco.

Artist: Simon HenwoodLocul de desfăşurare: Muzeul de Artă Contemporană, Str. Tribunei, Nr. 6, Sibiu.Durata: 4.02 – 26.04.2015Vernisaj: 4 Februarie 2015, ora 13:00Organizatori: Galeria Galateca din București, Muzeul Național BrukenthalParteneri: Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, Art Act Magazine, CA Publishing, NeoGalatecaText oferit de curatorii expoziţiei: Roxana Gibescu (Galeria Galateca), Adrian Luca (MNBrukenthal)

Tematica acestei expoziții a fost inițiată în vara anului 2013, când imediat după ce a expus la galeria Galateca proiectul multidisciplinar “Henwood Library. Din dragoste de carte și de arte”, artistul a călătorit în mai multe sate din Transilvania și a fotografiat mai mulți copii și adolescenți, ca parte dintr-un proiect mai amplu început de artist în urmă cu 17 de ani. Pentru Simon Henwood călatoria în peste 30 de sate săsești a fost o experiență inedită, el declarând: “Am realizat portrete ale unor copii și adolescenți din America, Asia și din aproape toată Europa, iar când așezi toate portretele împreună, toți copii au aceleași aspirații, indiferent de ceea ce au și ce nu au.

Spectaculos e că oriunde ai fotografia copii în lume, e o uriașă asemănare între ei, probabil e ceva legat de spirit și de atitudine, de felul în care așteaptă să se întâmple ceva în viața lor. Dar în Transilvania am primit și o lecție aparte. Eu fotografiez de obicei copii care au de toate, iar în acele satele săsești, copiii care aveau atât de puțin erau la fel de entuziasmați de viața și aveau la fel de multă energie. Aceasta a fost pentru mine o revelație incredibilă, iar mesajul sper că va fi limpede pentru cei care vor privi tablourile mele, pentru că tinerii aceștia spun totul în expresiile lor faciale, un portret de-al lor are puterea să spună toată povestea lor, e ceva general valabil pentru copilărie.” Lucrările fac deci parte din seria 'Adolescenți', un proiect în derulare ce cuprinde peste 150 de tablouri cu adolescenți, iar personajele sunt pictate 'așa cum sunt ele, cum aleg ele să pozeze; nu există conștiință de sine, ci doar o transpunere brută a eului lor interior' după cum mărturisește artistul. Expoziția va cuprinde o serie de tablouri realizate în guașă și două instalații realizate de artist special pentru spațiul expozițional al Muzeului Brukenthal. De-a lungul a doua decenii Simon Henwood a experimentat pe diferite segmente artistice, de la pictura, desen, fotografii și cărți bibliophile la animații, videoclipuri artistice, instalații și noile media. Lucrările sale au fost expuse în cele mai renumite muzee și galerii de artă contemporană ale lumii, printre care MOMA (NYC), ICA (London), UCLA Hammer Museum (LA) și Galeria Sophie Sheideker (Paris) într-o dublă expoziție semnată “Simon Henwood și Francis Bacon”. Artistul este cunoscut și pentru colaborarile sale cu muzicienii Kanye West, Rihanna, Alicia Keys, Roisin Murphy, Badly Drawn Boy și Imogen Heap pentru care a realizat fie videoclipuri, concepte pentru turneele de promovare a albumelor, costumele, scenografia sau designul grafic. Pentru mai multe informații legate de proiectele în care sunt implicați artistul Simon Henwood și Galeria Galateca vă invităm să vizitați site-urile: www.simonhenwood.com și www.galateca.ro.

Transylvania Kids / Copii din TransilvaniaPalatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Klaus Iohannis: România are nevoie de o strategie adevărată de promovare

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România are nevoie de o strategie adevărată de promovare. "România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo sau un clip publicitar, ci o viziune şi un complex de acţiuni care să definească cine suntem în lume ca naţiune şi ca stat. Mi-aş dori să fiţi partenerii mei într-un asemenea demers pentru că prin ceea ce faceţi sunteţi deja ambasadorii României, lucru pentru care vă mulţumesc", a spus Iohannis, la Gala Ligii studenţilor români din străinătate, care se desfăşoară la Palatul Parlamentului. El a arătat că performanţa şi patriotismul descriu cel mai bine ceea ce sunt şi ceea ce fac studenţii români din străinătate. "Auzim că în România nu mai există modele, că tinerii nu mai găsesc repere în societatea de azi sau că din păcate valorile se bucură de prea puţină recunoaştere. Există modele, există valori şi există exemple, trebuie doar să privim dincolo de ceea ce sare mai repede în ochi şi să ascultăm dincolo de zgomot, trebuie să avem curajul să le recunoaştem şi să le promovăm", a spus şeful statului. Preşedintele Iohannis a precizat că finaliştii galei Ligii studenţilor români din străinătate sunt dovada că există modele şi repere. "Există în toate domeniile oameni deosebiţi care pot la fel de bine să reprezinte exemple. Nu ei au lipsit, ci mai degrabă nouă ne-a lipsit preocuparea, noi nu i-am preţuit pe măsură şi când spun noi mă refer la cei care s-au aflat şi se află în poziţii de decizie, acolo unde au puterea de a schimba această stare de fapt", a adăugat el. Şeful statului a subliniat că din această perspectivă trei lucruri sunt esenţiale. "În primul rând este momentul să redescoperim modelele şi reperele, să le scoatem la lumină şi să le respectăm, în al doilea rând dacă vrem să construim ceva durabil va trebui să asumăm performanţa ca obiectiv în toate domeniile şi în fine pe termen lung va trebui să investim în educaţia care duce la performanţă, educaţia de calitate care răspunde provocărilor actuale", a arătat preşedintele Iohannis. El a spus că un ţel comun este aducerea înapoi în ţară a tinerilor. "Nu întâmplător am vorbit la învestire despre o Românie în care îşi face loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul, de a avea opţiunea şi de a putea alege. Deşi pare ceva abstract, nu este, are o consecinţă foarte concretă. Acesta este climatul în care poate apărea prosperitatea. Nu întâmplător am spus că este nevoie de reformarea sistemelor publice, începând cu sănătatea şi educaţia. Românii plecaţi peste graniţe vor veni înapoi când vor găsi în ţară condiţii comparabile cu cele din Occident, când vor avea aici perspectiva prosperităţii, când vor avea o educaţie care oferă un viitor copiilor lor şi un sistem sanitar corect. Cred că mai avem un obiectiv, reprezentarea cu demnitate a ţării noastre în lume", a arătat Iohannis. El a felicitat LSRS pentru iniţiativa organizării galei şi pentru întreaga activitate, arătând că aceasta face neînsemnate graniţele fizice şi distanţa. "Vă felicit pentru consecvenţă, pentru pasiunea voastră care face neînsemnate graniţele fizice şi distanţa. Sunteţi deja câteva mii de oameni în peste 50 de ţări angrenaţi în acest proiect, care face cinste României", a afirmat Iohannis. Şeful statului a decernat premiul pentru cel mai bun student în România lui Ionuţ Budişteanu, informatician şi inventator, câştigător la concursuri internaţionale de renume. sursa: www.economica.net

ȘTIRI TURISTICE

În 2012 a fost Hotel Transilvania. În 2013 a apărut serialul Dracula. În 2014, Dracula Untold. Sunt doar ultimele mari producţii hollywoodiene care se folosesc de mitul lui Dracula. În tot acest timp, autorităţile din România se tem să-l folosească pentru atragerea turiştilor. Nu şi alte ţări. În ultimii ani, numele lui Dracula a fost pe buzele şefilor care s-au perindat la conducerea Turismului. "Noi acum lucrăm la un circuit Dracula şi la un circuit roşu, legat de urmele comunismului şi ale dictaturii ", spunea Elena Udrea în 2011. Fostul şef ANT, Cristian Bărhălescu, spunea în 2012 că pe pieţele din în China, India şi Orientul Mijlociu România poate promova tot ceea ce înseamă circuite gen Dracula, gen Transilvania. La un an distanţa, alt şef, acelaşi mit. Maria Grapini spunea: "Nu abandonăm mitul Dracula. Oriunde m-am dus, din Coreea şi până în SUA, toată lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem să renunţăm la acest mit". Nimic nu s-a concretizat, însă. Cea mai recentă

tentativă îi aparţine lui Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, care vrea să lanseze în parteneriat cu o agenţie din Marea Britanie un circuit Dracula şi crede că, dacă ar fi exploatat, acest mit ar puta aduce sute de mii de turişti. "În turism, România poate vinde în străinătate sau ceva foarte cunoscut ca brand, sau ceva unic. Dracula îndeplineşte amândouă condiţiile", spune Burcea. Între timp, vecinii noştri fac tot felul de descoperiri pe care le leagă fie de Dracula, fie de Vlad Ţepeş. "Dracula a fost închis şi el tot aici. Castelul are un mare potenţial pentru turism” În toamna anului trecut, un arheolog turc a anunţat descoperirea unei temniţe unde omul care a inspirat romanul Dracula de Bram Stocker, Vlad Ţepeş, a fost ţinut captiv în secolul al XV-lea. Descoperirea a stârnit multe reacţii pe internet, dar şi întrebări, scrie NBC. Lucrările de restaurare a castelului Tokat, al doilea cel mai mare din Turcia, din provincia cu acelaşi nume, a scos la iveală un tunel secret şi două temniţe, într-una dintre ele fiind închis Ţepeş. Ştirea a făcut înconjurul lumii, iar autorităţile din provincia Tokat vor acum să deschidă acest tunel pentru turişti, informează agenţia de presă Dogan, citată de publicaţia Hurriyet. Lucrările pentru pregătirea deschiderii tunelului secret pentru turism au început recent. A fost pus la punct un sistem pe cale ferată pentru îndepărtarea pietrelor şi a pământului de la intrarea în tunel, care are o lungime de 300-350 de metri şi duce directă cătrei Băile Pervane. Abdurrahman Akyüz, directorul departamentului de cultură şi turism al provinciei, spune că „acest castel a fost folosit ca închisoare în perioada Imperiului Otoman şi multe personalităţi au fost închise aici. Dracula a fost închis şi el tot aici. Castelul are un mare potenţial pentru turism". Arheologul Ibrahim Cetin, care a lucrat la săpăturile de la castelul Tokat, a declarat pe 9 septembrie 2014, într-un articol publicat de Hurriyet Daily News că escavatoarele au scos la iveală tunele „misterioase", un adăpost militar şi temniţe. „Este greu de estimat în care celulă a fost închis Dracula, dar a fost pe aici", a spus arheologul publicaţiei din Turcia, fără a adăuga mai multe detalii. Raportul arată că perioada în care Vlad Ţepeş a fost închis din 1462 până în 1474, însă aceste date se referă la arestarea sa pe teritoriul României de astăzi şi încarcerat în Ungaria. Dacă Vlad Ţepeş a fost la castelul Tokat, este probabil ca acest lucru să fi avut loc cu mult timp înainte ca prinţul valah să-şi tragă în ţeapă duşmanii, notează NBC. „Poate că se face referire la perioada în care Vlad şi Radu, fratele lui, au fost ostatici în Turcia pe vremea când erau tineri băieţi", a declarat pentru NBC News, Elizabeth Miller, cercetătoare canadiană specializată în miturile şi realităţile din spatele poveştii lui Dracula. Această ipoteză a fost susţinută de mai mulţi cercetători care au căzut de acord că cei doi fraţi au fost captivi în anii 1440, în aniin adolescenţei, pentru asigurarea loialităţii tatălui lor, Vlad al II-lea, către Înalta Poartă. Cine se mai foloseşte de Dracula Adevărat sau nu, cert este că acum turcii se folosesc de imaginea lui Vlad Ţepeş aka Dacula pentru a atrage turişti. Şi nu doar turcii au tentative de a profita de pe urma unui brand ca Dracula, brand pe care autorităţile din turism l-ar putea folosi pe anumite pieţe pentru a atrage mai mulţi turişti. În urmă cu doi ani, în oraşul bulgăresc Sozopol, arheologii au găsit două schelete din perioada medievală, care avau un ţăruş din fier înfipt în piept, potrivit BBC. S-a tras imediat concluzia că scheletul aparţine unui vampir. Iar primarului din Sozopol i-a venit repede ideea să înfrăţaescă oraşul de la malul Mării Negre cu... Sighişoara. "Atât Dracula, cât şi vampirul nostru aveau mersul şchiopătat şi ar putea fi veri", spunea în 2013 primarul Panayot Reyzi. Şi Serbia pare să fi avut un Dracula al lor. În orăşelul Zarozje circulă mitul potrivit căruia Sava Savanovic era un vampir care îi prăda pe localnici. În urmă cu doi ani, primarul din localitate l-a trezit din morţi şi a avertizat localnicii, în încercarea de a atrage atenţia turiştilor şi fanilor lui Dracula.

sursa: www.economica.net

ȘTIRI TURISTICE

Cum ni-l fură străinii pe Dracula

Un număr maxim de 59.641 locuri de tratament balnear este asigurat în 2015 în unităţile din proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, conform uni proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Muncii. Aceste locuri sunt asigurate pe 19 serii de trimitere şi li se pot adăuga, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, numărul de locuri la tratament balnear contractat cu alţi operatori economici interesaţi, număr care se va stabili după atribuirea contractelor, în funcţie de preţurile ofertate pe bilet. “Prin Legea nr. 187/2014 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015, sunt prevăzute sumele cu această destinaţie la capitolul ,,Asigurări și asistenţă socială”, titlul Asistenţă socială-Ajutoare sociale în natură în valoare de 308.069.000 lei. Astfel, din această sumă vor fi asigurate maximun 59.641 locuri la tratament balnear, repartizate pe maximum 19 serii asigurate în unităţile de tratament balnear, proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice, iar

diferenţa de locuri se va stabili în urma finalizării procedurii de achiziţie”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Numărul biletelor de tratament balnear care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor unor legi speciale, cu caracter reparatoriu, se stabileşte prin aplicarea unei cote de maximum 15% din totalul numărului de bilete. În perioada unui an calendaristic, persoana îndreptăţită poate beneficia de un singur bilet de tratament. Pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile legii, persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii; asigurat al sistemului public de pensii; beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilete de tratament balnear. Distribuirea biletelor de tratament balnear se face de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii. “Ţinând seama de caracterul social al activităţii de trimitere la tratament balnear, se impune ca, pentru asigurarea prestaţiilor pentru un număr cât mai mare de beneficiari, CNPP să stabilească un preţ maxim/bilet.(...) Pentru biletele de tratament balnear, locurile contractate se vor repartiza pe maximum 19 serii de prezentare, cu o durată de 16 zile. Preţul biletului de tratament balnear va include tariful pentru 12 zile de tratament”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Fostul hotel Howard Johnson din Bucureşti devine primul Sheraton din România

Lanţul hotelier Starwood & Resorts intră pe piaţa din România cu brandul Sheraton, după ce a semnat un contract de franciză cu Grand Plaza Hotel, fostul Howard Johnson din Bucureşti. Contractul de franciză marchează astfel startul procesului de conversie a celor 270 de camere existente în cadrul Grand Plaza Bucureşti către un nou hotel Sheraton. "Suntem încântaţi să fim parteneri alături de Grand Plaza Hotel în realizarea primului nostru proiect de dezvoltare a unui hotel prin care vom introduce brandul Sheraton în capitala României, o capitală cu un potenţial şi o dinamică extraordinară", a declarat într-un comunicat Michael Wale, preşedintele Starwood Hotels & Resorts, Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. El a adăugat că având cea mai mare notorietate şi reprezentare la nivelul portofoliului Starwood, Sheraton continuă să fie un "pionier" în mai multe pieţe emergente din întreaga lume. Sheraton Bucharest Hotel va avea 270 de camere, două restaurante, un bar şi un club lounge.

sursa: www.economica.net

ȘTIRI TURISTICE

Numărul maxim de locuri în unităţile de tratament balnear ale Casei Naţionale de Pensii este de 59.641, în 2015

Prinţul Charles a adus în România mai mulţi turişti asiatici, sud-americani şi africani

Turiştii America de Nord şi de Sud, Asia şi Africa au fost mai mulţi cu 30% anul trecut în România, dar europenii ocupă 92% din total, Bucureştiul şi marile oraşe fiind principalele atracţii, în timp ce litoralul strânge doar 1,6% dintre turiştii străini, iar în Deltă ajung doar 0,7% Anul trecut, s-au cazat în România 8,4 milioane de turişti, cu 6,6% mai mult decât în anul precedent. Numărul turiştilor străini a crescut cu 11,5%, până la 1,9 milioane, iar cel al românilor cu 5,3%, la 6,5 milioane. "Creşterile pe piaţa externă se explică prin campaniile de promovare făcute de România pe pieţele internaţionale. A fost şi campania internaţională pe televiziunea Travel Channel, în care a apărut prinţul Charles, şi care a contribuit decisiv la creşterea numărului de turişti străini în România, chiar şi pentru America de Sud sau Africa. Nu doar datorită lui au fost creşterile, pentru că am avut şi alte campanii, dar prinţul este cunoscut în întreaga lume şi imaginea lui a atras turişti", a declarat Simona Man, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Ca în fiecare an după 1990, România îi atrage cel mai mult pe români, care continuă să meargă în număr mare în destinaţii interne. Cu cei 8,4 milioane de turişti, România este departe de a se considera o destinaţie de succes. Într-un clasament al Organizaţiei Mondiale a Turismului, cea mai vizitată ţară din lume este Franţa, cu peste 80 de milioane de turişti în 2013, urmată de Statele Unite (70 de milioane de turişti), Spania (60 de milioane de turişti), China (55 mil. turişti), Italia (47 mil. turişti), Turcia (37 mil. turişti), Germania (31 mil.), Marea Britanie (31 mil.), Rusia (28 mil.) şi Thailanda (26 mil.). România stă mai prost şi decât Grecia (18 milioane de turişti), Ungaria (peste 10 mil. turişti), Cehia (9 mil.), Croaţia (10 mil.) sau Polonia (15 mil.), dar este peste Bulgaria, care a înregistrat în jur de 7 milioane de turişti. Durata medie a şederii în anul 2014 a fost de 2,5 zile pentru turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile. sursa: www.economica.net

ȘTIRI TURISTICE

Hotel AIDA Str. Vilelor, nr.10, Geoagiu-Bai, jud. HunedoaraTel.: 0745 038 770E-mail: vila10geoagiu@yahoo.comWebsite: http://www.hotelaida.ro/Facebook: https://www.facebook.com/hotel.aida.3

37 camere şi un apartament de lux dotari: televizor, televiziune prin cablu, acces la internet, frigider, baie în cameră. restaurant atragator de 50 locuri, sală de conferinţe care poate fi transformată într-o sală de petrecere pentru 90 persoane. bază de tratament spa biliard tenis de masă sală de fitness saună

Nu stim cat de reale sunt miracolele, dar curele de sănătate din Geoagiu-Bai par adesea miraculoase. Încă d in v remur i le colonizarii romane, sub numele Termae-Dodone, s-a ridicat o

mică localitate cu băi termale în care erau recuperaţi prin balneaţie vitejii soldaţi ai legiunilor Romei. Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt apele termominerale, nămolul terapeutic şi bioclimatul local. Bioclimatul local este lipsit de cont ra ind icaţ i i te rapeut ice , indiferent de sezon şi deţine în schimb un rol activ în terapie. Ape le te rmominera le provin de la mare adâncime şi distanţă, după parcurgerea unui traseu subteran de cca 10-15 km. Ca urmare a acestor condiţii hidrologice particulare, ele se bucură de o puritate deosebită, fiind lipsite de surse de poluare.

REABILITAREA ȘCOLILOR ȘI GRĂDINIȚELOR, TRANSPORTUL ELEVILOR ȘI AȘEZĂMINTELE CULTURALE, INVESTIȚII PRIORITARE ÎN EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ÎN 2015Joi, 15 Ianuarie 2015

Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice (MDRAP), a anunţat în 15 ianuarie, la sediul MDRAP, care sunt investiţiile publice prioritare ce vor fi realizate în acest an în domeniile educaţiei şi culturii. Astfel, în domeniul educaţiei, priorităţile vizează: reabilitarea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor, asigurarea condiţiilor pentru obţinerea avizului sanitar şi asigurarea transportului tuturor elevilor la şcoală. „În anul 2015, vom reabilita şi moderniza 500 de şcoli şi grădiniţe în care vor învăţa, în condiţii europene, 180.000 de copii. Cea mai mare parte dintre aceste obiective vor fi finalizate până la începerea anului şcolar. Ele au fost selectate în colaborare cu Ministerul Educaţiei, dintr-un total de peste 1.400 de şantiere începute cu mulţi ani în urmă şi abandonate. În perioada următoare, până în martie, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul nostru şi al autorităţilor locale, va stabili care este următorul pachet de unităţi şcolare unde vor începe investiţiile.”, a afirmat ministrul Dragnea. Vor fi reabilitate şi modernizate grădiniţele şi clădirile unităţilor şcolare: săli de clasă, laboratoare de specialitate, ateliere şcolare. Modernizarea va include dotarea acestora cu echipamente, grupuri sanitare, săli de sport şi construirea campusurilor şcolare. Din cele 500 de unităţi şcolare, 304 sunt investiţii finanţate din Programul Operaţional Regional, după ce a fost majorat cu 240 de milioane de euro de la POS Mediu şi POS Transport, iar 106 unităţi sunt finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Obţinerea avizului sanitar este al doilea obiectiv pentru 2015: “În România sunt peste 2.500 de unităţi şcolare care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea avizului sanitar. Marea majoritate a acestor unităţi, peste 90%, sunt în această situaţie din cauza lipsei apei potabile şi a grupurilor sanitare. Am stabilit, împreună cu domnul ministru al învăţământului, ca toate şcolile din România să îndeplinească condiţiile pentru avizul sanitar şi, astfel, ne-am propus ca, în perioada ianuarie-martie, să facem împreună un inventar riguros al tuturor cauzelor, pentru fiecare şcoală, care împiedică obţinerea avizului sanitar. În aprilie-mai, vom stabili exact ce trebuie făcut, iar în iunie să înceapă execuţia lucrărilor.”, a precizat Liviu Dragnea. Asigurarea transportului pentru elevi este al treilea obiectiv: “În acest an, vom achiziţiona tranşa a II-a şi a III-a de microbuze şcolare, pentru a onora toate solicitările. În total, în 2015, 1.981 de microbuze şcolare vor transporta peste 130.000 de elevi. În anul 2014, au fost achiziţionate şi distribuite deja 500 de microbuze. În ianuarie-martie 2015, vor fi livrate alte 465 din tranşa a doua, iar în iulie-septembrie 2015, restul de 1.016, în aşa fel încât, până la începerea anului şcolar, toate solicitările să fie onorate şi toţi copiii care au nevoie de transport să poată beneficia de microbuze.”, a menţionat ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.În domeniul culturii, se va urmări creşterea accesului la cultură pentru comunităţile locale. Astfel, în 2015, se va urmări finalizarea lucrărilor de reabilitare a 250 de aşezăminte culturale, beneficiarii fiind peste 1.500.000 de cetăţeni. "Am avut discuţii cu dl. Ioan Vulpescu, noul ministru al culturii, şi împreună am hotărât să începem acest program ambiţios. Există, în special în mediul rural, o dorinţă uriaşă din partea comunităţilor locale de a avea acces la cultură.”, a dorit să sublinieze ministrul Liviu Dragnea. Lucrările vor include consolidarea, reabilitarea termică, înlocuirea instalaţiilor sanitare şi electrice, dotarea cu echipamente (instalaţii de sonorizare, video, echipamente IT) şi mobilier specific. Vor fi modernizate săli de spectacole între 100 şi 250 de locuri, sedii de biblioteci, spaţii muzeale şi administrative. De asemenea, în oraşele mai mari, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ, se vor reabilita clădirile cu destinaţie culturală deja existente: case de cultură, teatre, biblioteci ş.a. "Pentru construcţiile noi, am stabilit să identificăm alte obiective, care să intre în tranşa a doua de investiţie - să înceapă în 2015 şi să se finalizeze în 2016.”, a precizat ministrul Liviu Dragnea. Este vorba despre alte 250 de aşezăminte culturale şi obiective culturale reprezentative, pe care Ministerul Culturii le va prezenta. “Pentru așezămintele culturale noi, există un proiect tip, care a fost adoptat în urma unui concurs de soluţii şi stabilit de către o comisie formată din specialişti - arhitecţi, proiectanţi şi oameni de cultură” şi care cuprinde o sală multifuncţională cu o capacitate minimă de 250 de locuri (dintre care 70 pe gradene amovibile), spaţii anexe (cabine pentru actori, foaier, bufet, garderoba etc.), sală de conferinţe, spaţiu de expoziţii, centru de informare, săli de activităţi, bibliotecă – mediatecă şi un mic depozit pentru cărţi. De asemenea, obiectivele vor fi dotate cu echipamente ca panouri solare şi fotovoltaice, pentru obţinerea energiei din surse regenerabile şi creşterea performanţei energetice a clădirii. Prezent la conferinţă, ministrul învăţământului, Sorin Cîmpeanu, a precizat că, până în luna martie, împreună cu colegii din minister, autorităţile locale şi MDRAP, se va deplasa în fiecare judeţ pentru a identifica şcolile care au cea mai mare nevoie de reabilitare şi elementele necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare. La rândul său, Ioan Vulpescu, ministrul culturii, a adăugat că programul ar trebui să includă nu doar reabilitarea clădirilor, a aşezămintelor culturale, ci şi formarea personalului necesar. Pentru realizarea acestor obiective, între cele trei instituţii au fost încheiate astăzi acorduri de colaborare.

ÎNTREVEDEREA MINISTRULUI LIVIU DRAGNEA CU VICEPRIM-MINISTRUL BULGAR MEGLENA KUNEVAJoi, 15 Ianuarie 2015

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Liviu Dragnea, a primit astăzi, 15 ianuarie, vizita viceprim-ministrului bulgar Meglena Kuneva.Cei doi înalţi demnitari şi-au arătat deschiderea de a continua colaborarea deschisă a guvernelor pe care le reprezintă. În acest sens, ministrul Liviu Dragnea a declarat la începutul întrevederii: „Am susţinut mereu să avem o relaţie orientată catre obiective comune. Suntem foarte mulţumiţi de colaborarea foarte bună pentru pregătirea Programului România-Bulgaria 2014-2020”. Discuţiile s-au axat pe analiza stadiului în care se găsesc proiectele comune agreate anul trecut de guvernele celor două ţări, referitoare la construirea de noi poduri peste Dunăre. De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă noi proiecte care ar putea fi derulate în parteneriat. Ambele părţi şi-au exprimat convingerea că implementarea în comun a unor proiecte poate contribui la dezvoltarea economică a regiunii Dunării, atât pe teritoriul României, cât şi al Bulgariei, precum şi la dezvoltarea relaţiilor comerciale şi a infrastructurii portuare.Astfel de proiecte se referă la creşterea navigabilităţii pe Dunăre la graniţa dintre România şi Bulgaria, la construirea unei noi

hidrocentrale şi la construirea unei conducte pentru interconectarea reţelelor de alimentare cu gaze ale celor două ţări. Totodată, în cadrul întâlnirii au fost abordate detalii tehnice cu privire la pregătirea viitoarei şedinţe comune a Guvernului României şi Guvernului Republicii Bulgaria, stabilite cu ocazia întrevederii de astăzi dintre prim-ministrul Victor Ponta şi viceprim-ministrul bulgar.

* * * În luna octombrie 2014, ministrul român al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Liviu Dragnea, şi ministrul bulgar al transporturilor de la acea dată, Nikolina Angelkova, au semnat, la Bucureşti, Memorandumul de întelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, privind implementarea studiilor de fezabilitate pentru construcţia de noi poduri peste Dunăre.

INFORMAȚIE DE PRESĂMarți, 13 Ianuarie 2015

Astăzi, 13 ianuarie, Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a primit, din partea dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Medalia de Onoare ”Prieten al Comunităților Evreiești din România”, pentru: ”înalta apreciere și susținere publică a contribuției evreilor la dezvoltarea economiei și culturii românești; prietenia autentică față de evreii din România; sprijinul constant acordat unor proiecte importante privind moștenirea istorică iudaică din România; bunăvoința dovedită, în multiple prilejuri, la soluționarea unor probleme ale existenței comunitare evreiești din România; respectul cuvântului dat; atitudine de înțelegere și de recunoaștere a nevoii de colaborare cu minoritățile naționale din România.” Această distincție le-a mai fost oferită Majestății Sale Regele Mihai I al României și tuturor președinților României din 1989 și până în prezent.

TRANSCRIPTUL DECLARAȚIILOR DE PRESĂ SUSȚINUTE DE MINIȘTRII LIVIU DRAGNEA ȘI GABRIELA SZABO, REFERITOARE LA INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA SPORTIVĂMarți, 20 Ianuarie 2015 Liviu Dragnea: Bună ziua! Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră să participați la această conferinţă de presă. Aşa cum v-am anunţat săptămâna trecută, săptămâna asta continuăm cu prezentarea obiectivelor de investiţii pe care le finanţăm din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Astăzi, prezentăm, împreună cu colega mea de Guvern, doamna ministru Gabriela Szabo, care sunt investiţiile publice pe care le finalizăm şi pe care le continuăm în 2015, în domeniul sportului. Avem două obiective majore. Vreau să spun de la început că, în opinia mea personală, pentru prima dată avem în fruntea sportului românesc, la Ministerul Sportului, un ministru care a avut şi are o abordare strategică în dezvoltarea acestui domeniu. Aşa cum este firesc să se întâmple, ministerul de specialitate, Ministerul Sportului, a elaborat strategia de dezvoltare a acestui domeniu, am lucrat împreună. Iar, pe baza acestei strategii elaborate de ministru şi de colegii Domniei Sale, Ministerul Dezvoltării Regionale (care este ministerul specializat în infrastructură în dezvoltarea investiţiilor), pe baza propunerilor de prioritizare din partea ministerului, finanţează aceste obiective de investiţii. Primul obiectiv este sprijinirea sportului de masă, prin asigurarea accesului facil al populaţiei, în special al copiilor şi tinerilor, la unităţi sportive realizate şi dotate corespunzător şi care asigură condiţiile necesare practicării sportului la standarde ridicate. Al doilea obiectiv, sprijinirea sportului de performanţă în România, prin realizarea unei infrastructuri sportive la nivelul ţării, care să îndeplinească standardele naţionale şi internaţionale, astfel încât să permită omologarea acestei infrastructuri, pentru a putea găzdui şi organiza competiţii la nivel naţional, dar şi european, precum şi săli de antrenament pentru acest domeniu. În 2015, în domeniul sportului de masă, vom pune în funcţiune, vom finaliza 34 de obiective: 28 de săli de sport, patru bazine de înot didactice, două minicomplexuri de sport, din care în mediul rural 17, în mediul urban 16. Beneficiarii pentru aceste obiective care se vor finaliza în 2015 sunt peste 1,3 milioane de cetăţeni. Ce finanţăm în domeniul sportului de masă? Reabilitarea, extinderea, modernizarea sau construirea de săli de sport, locuri pentru spectatori (între 100 şi 180), pardoseală omologată pentru sporturi precum baschet, handbal, volei, dotări cu mobilier şi echipamente sportive specifice, foarte important – cabinete medicale în fiecare unitate sportivă, precum şi spaţii administrative, vestiare şi grupuri sanitare, precum şi instalaţii moderne de climatizare, ventilaţie şi iluminare.Construirea de bazine didactice de înot cu următoarea configuraţie: capacitatea maximă 60 de copii. Aceasta înseamnă aproximativ două clase de elevi. Dimensiunile bazinului sunt de 25 de metri pe 12,5, adâncime 1,2-1,8, cinci culoare de înot, de asemenea, cabinet medical şi spaţii administrative, vestiare şi instalaţii moderne de clorinare a apei. Minicomplexuri sportive – construire şi reabilitare cu următoarea configuraţie: teren de fotbal de dimensiuni de 96/64 de metri, tribuna acoperită pentru spectatori cu număr de locuri 500-1.000, cabinet medical şi spaţii administrative, precum şi vestiare şi grupuri sanitare. Avem un proiect tip pentru sala de sport. Este un proiect diferit faţă de cele care au fost realizate până acum în România, este mult mai spaţioasă, este mult mai luminoasă, este mult mai funcţională. Doamna Gabriela Szabo ne-a spus de la început că este foarte important ca, în sala de sport, să fie anumite condiţii şi de culoare, şi de lumină, care trebuie îndeplinite pentru ca sportivii să aibă performanţă şi chiar să obţină rezultate foarte bune. Bazinul didactic este un bazin tip, este un proiect tip care se realizează. Îl aveţi prezentat în imagine. Avem, în mediul rural, 15 săli de sport, cu valoare de 3,4 milioane de lei, în mediul urban – 13, cu valoare de 3,3 milioane de lei, două minicomplexuri (unul în rural, unul în urban). Unul este construcţie nouă, de 6,2 milioane de lei, cealaltă este în reabilitare, de 3,9 milioane de lei. Şi patru bazine de înot, cu valoare de 6,4 milioane de lei pe fiecare. În domeniul sportului de performanţă, obiectivul doi: în 2015, vom demara lucrările pentru 18 obiective – cinci complexuri sportive, şase săli polivalente, şase bazine de înot, din care două olimpice şi patru de polo, şi un patinoar artificial. Beneficiarii pentru aceste obiective mari sunt 2,6 milioane de cetăţeni. Tot în anul 2015, în perioada următoare, după ce vom semna Acordul de colaborare între ministere, doamna ministru ne va prezenta documentaţii tehnico-economice pentru următoarele zece obiective stabilite de Ministerul Sportului, în funcţie de prioritizarea pe care e firesc să o realizeze acest minister. Ce finanţăm la complexurile sportive? Terenurile de fotbal, de rugby, de tenis, piste de atletism, tribune acoperite pentru spectatori (cu număr de locuri între 5.000 şi 30.000), spaţii pentru presă, de cazare (destinate sportivilor), spaţii comerciale destinate publicului, cabinete medicale, vestiare, grupuri sanitare, precum şi locuri de parcare. La sălile de sport polivalente: locuri pentru spectatori (între 1.200 ş 5.000), spaţii adecvate pentru antrenament, pardoseală omologată pentru sporturi precum baschet, handbal şi volei, dotări cu mobilier şi echipamente sportive specifice, cabinete medicale, vestiare, grupuri sanitare, instalaţii moderne de climatizare, ventilaţie, iluminare, precum şi spaţii pentru presă şi pentru VIP-uri. Este obligatoriu. Bazinele de înot, de polo şi olimpice au următoarea configuraţie: capacitatea maximă între 800 şi 1.000 de locuri pentru spectatori, dimensiunile bazinului 33/25 de metri, adâncime 2,3 metri, dimensiunile bazinului olimpic 50/25, adâncime 2,2, 10 culoare. Bazin de antrenament: dotări cu mobilier şi echipamente specifice, cabinet medical, vestiare şi grupuri sanitare, instalaţii de clorinare a apei moderne şi spaţii pentru presă şi VIP. Proiectele demarate au avizul federaţiilor de specialitate din România, îndeplinesc cerinţele şi standardele actuale impuse de organismele internaţionale precum UEFA sau FIFA, FINA pentru nataţie, Rugby Europe, Rugby World, Federaţia Română de Hochei etc.

Competiţiile ce se pot desfăşura vor fi pentru rugby – până la finală de campionat european, pentru fotbal UEFA, Champions League – până la semifinale, tenis – Cupa Davis, Cupa Federaţiei, atletism – concursuri naţionale şi europene, handbal, baschet, volei – până la finale naţionale sau optimi de finală europeană, hochei – competiţii naţionale şi internaţionale. Aveţi în imagine cum vor arăta două complexuri sportive, complexul sportiv naţional de tenis şi complexul sportiv Stadionul „Oblemenco”, din municipiul Craiova, în Dolj. Avem în continuare proiectul tip pentru bazin de polo cu indicatorii pe care vi i-am prezentat mai devreme. Bazinul olimpic – sunt două proiecte, sunt două investiţii care vor demara în perioada imediat următoare, la Constanţa şi Brăila. Complexul olimpic de nataţie de la Otopeni, într-adevăr, este o investiţie complexă, cu totul specială. De asemenea, un proiect-tip pentru sală multifuncţională de 5.000 de locuri. Primul proiect va începe la Constanţa. Vreau să fac precizarea că, pentru investiţiile care vor fi realizate împreună cu autorităţile locale, aceste autorităţi sunt primele care au finalizat procedurile, au finalizat întocmirea documentaţiilor şi au obţinut toate avizele şi le demarăm. Celelalte autorităţi sunt aşteptate să vină în continuare. Cinci plus unu complexuri sportive – şi o să vă spun de ce sunt cinci plus unu: sunt pentru tenis (pe care le-am prezentat), pentru rugby, atletism, cel de la Craiova şi Târgu Jiu. În plus, am primit răspuns de la Primăria municipiului Cluj, i-am făcut o solicitare domnului primar Emil Boc, pentru că Clujul este în programul ”Cluj-Napoca, Capitală Europeană a Tineretului 2015”, şi i-am trimis o adresă chiar spre finalul anului trecut, în care l-am întrebat dacă doreşte ca ministerul să sprijine acest proiect cu o investiţie; domnul primar ne-a transmis că are terenul pe care să-l pună la dispoziţie şi acolo vom analiza un complex sportiv, complex mai mare, cu bază sportivă în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca şi care să susţină şi activităţile de tineret. Vor avea în componenţă şi un amfiteatru în aer liber, săli de spectacole, teren de tenis, de baschet, volei, pistă pentru alergare şi alte sporturi specifice. Acum, despre complexul de tenis: în prezent, sunt, la Federaţia de Tenis, 10 terenuri de zgură, trei terenuri greenset în aer liber şi un teren în sală, un greenset pe plăci de lemn. Prin proiect, se va amenaja o sală de competiţie cu tribune de minimum 3.000 de locuri, o sală de antrenament cu minimum trei terenuri amenajate – ceea ce facem este în plus faţă de ce există acum la Federaţia Română de Tenis: o unitate de cazare pentru minimum 80 de persoane, vestiare, sală fitness, sală de conferinţe şi spaţii tehnice, precum şi administrative. La stadionul de rugby, proiectul vizează construcţia unor gradene acoperite de 10.000 de locuri, refacerea suprafeţei de joc la standarde impuse de federaţia de specialitate, precum şi (au solicitat în mod special, și au fost susţinuți şi de minister) instalaţie de încălzire, spaţii de cazare pentru sportivi, cabinete medicale şi vestiare. Complexul de atletism: refacerea tribunei, refacerea pistei de alergare şi a sectoarelor pentru sărituri şi aruncări, instalaţie de iluminat nocturn, tabelă electronică, inclusiv realizarea unei săli de atletism, cu o pistă circulară cu 6 culoare şi 2.200 de locuri pentru spectatori.În ceea ce priveşte domeniul fotbalului, în contextul depunerii candidaturii din partea Federaţiei Române de Fotbal, la organizarea meciurilor din cadrul UEFA EURO 2020, este necesară realizarea, pe teritoriul României, a unor complexuri sportive care să corespundă cerinţelor de organizare – şi au fost promovate la solicitarea autorităţilor locale. Sunt primele autorităţi locale care au finalizat documentaţia la Craiova şi la Târgu Jiu. Este o diferenţă de capacitate – cel de la Craiova este mai mare. Vreau să fac o precizare: în perioada următoare, vom organiza o conferinţă de presă împreună cu Federaţia Română de Fotbal, pentru un program mai amplu şi pentru încă un număr de stadioane care vor fi reabilitate şi modernizate în contextul EURO 2020, precum şi un program sportiv serios pentru fotbal la toate nivelele din România – practic, în toată România, să se joace fotbal. E vorba de adresabilitate pentru copii.În ceea ce priveşte sălile polivalente, la Constanţa, sala de 5.000 de locuri, la Sfântul Gheorghe – sală multifuncţională de 3.000 de locuri, la Târgu Jiu – reabilitare Sala Sporturilor, la Voluntari – finalizare sala de atletism. La sala de atletism de la Voluntari, lucrările au fost începute în 2011 şi au fost sistate, din lipsa finanţării. După finalizarea lucrărilor, aici vor putea fi găzduite activităţi sportive, precum atletism, în principal, dar şi lupte, badminton, volei, arte marţiale şi alte activităţi – fiind foarte aproape de Bucureşti, această sală va putea fi folosită şi de Federaţia de Atletism. De asemenea, reabilitarea şi modernizarea Sălii Sporturilor de la Alexandria, sala multifuncţională de la Slatina, Sala Sporturilor de la Târgu Jiu şi celelalte două de care am vorbit, de la Sfântu Gheorghe şi de la Constanţa. Bazine de înot: avem proiect pentru două bazine de polo, unul la Arad (în valoare de 21,2 milioane de lei, cu termen de finalizare 2016 – toate au termen de finalizare 2016) şi unul la Focşani. Sunt reşedinţe de judeţ care au finalizat procedurile şi care au depus documentaţia la noi. De asemenea, reabilitarea bazinului de polo de la Rapid se impune, în principal, datorită existenţei secţiei de polo, cu tradiţie în campionatul naţional, fiind şi o pepinieră pentru lotul naţional de polo. Un proiect tip pentru bazin de înot olimpic – este vorba de solicitarea venită din partea federaţiei, două solicitări din partea Federaţiei Române de Nataţie şi la iniţiativa Fundaţiei Olimpice Române, a fost realizat acest proiect tip, cu condiţii de practicare a acestui sport la nivelul standardelor mondiale, cu amplasarea acestora în două localităţi importante, reşedinţe de judeţ, în Brăila şi Constanţa. Aici sunt investiţii noi. De asemenea, complexul de nataţie de la Otopeni – conceptul acestui complex este de a asigura spaţii pentru desfăşurarea competiţiilor sportive, săli de conferinţă, transmisii sportive, zone de agrement, zone comerciale, având o capacitate de 3.000 de locuri. Complexul este prevăzut cu 3 bazine competiţionale (unul olimpic, unul semiolimpic şi unul pentru sărituri de la trambulină), la care se adaugă 3 bazine de antrenament şi agrement. Proiectul a fost demarat în 2009, fiind sistat ulterior, iar, în prezent, proiectul este în curs de actualizare, conform noilor normative tehnice.Un patinoar artificial la Târgu Secuiesc – lucrările au fost începute aici în 2006, de către Municipiul Târgu Secuiesc, iar, ca urmare a solicitărilor venite din partea populaţiei şi ca urmare a întocmirii documentaţiei de către municipalitatea din Târgu Secuiesc, această investiţie a fost aprobată şi va fi demarată. Valorile le aveţi trecute în tabel. În final, ca şi o concluzie, în 2015 sunt 52 de obiective, din care 34 vor fi finalizate, iar 18, cele mari, de sporturi de performanţă, vor fi începute în 2015, toate, cu o singură excepţie vor fi finalizate în 2016. La acestea se adaugă Complexul de la Cluj. Acum aş vrea s-o rog pe doamna ministru să spună câteva cuvinte.Gabriela Szabo: Domnule ministru, dragi invitaţi, dragi colegi, pentru mine este o mare bucurie să fiu astăzi în faţa dumneavoastră şi să vă prezentăm obiectivele importante, atât ale Ministerului Tineretului şi Sportului, cât şi ale Ministerului Dezvoltării, în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Când am plecat la drum, acum un an de zile, mi-am ales trei obiective extrem de importante: dezvoltarea sportului de masă, sportul de performanţă şi de înaltă performanţă şi infrastructura sportivă. Daţi-mi voie să-i mulţumesc personal domnului ministru Dragnea pentru deschiderea pe care am avut aici, la Ministerul Dezvoltării, şi că visul meu şi obiectivele pe care mi le-am ales acum nouă luni de zile, uitaţi-vă că sunt în faţa dumneavoastră şi putem să le prezentăm publicului şi iubitorilor sportului din România. Aşa cum am spus, nu putem cere mare performanţă dacă nu avem şi sport de masă. Ca să putem avea sport de masă, trebuie să punem la dispoziţie infrastructura sportivă. Aşa că, după cum aţi văzut, ne interesează foarte mult bazinele de înot, pentru că sunt foarte cerute de tinerii din România şi, în urma cercetării pe care noi, la Ministerul Tineretului şi Sportului, am realizat-o anul trecut, în 2014, reiese faptul că tinerii îşi doresc să înoate, tinerii îşi doresc să practice sport de atletism, de alergare, fotbal, handbal etc. Deci, aşa cum aţi văzut în prezentare, ne-am ţinut de promisiune şi venim acum în faţa tinerilor din România şi le punem la dispoziţie sau încercăm să le punem la dispoziţie infrastructura sportivă de care ei au nevoie. Pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut în sportul românesc, dar, pentru a avea, aşa cum spuneam, sport de mare performanţă, infrastructura sportivă aduce plus valoare în pregătirea sportivului nostru. Olimpiada din 2016 deja bate la uşă, dar noi, ca Minister al Tineretului şi Sportului, şi ca Guvern al României, ne gândim la Olimpiadele din 2020, 2024 şi, din această perspectivă, dacă aţi văzut pe prezentare, ne interesează şi infrastructura sportivă la nivel de la mare performanţă. În acest context, în România putem să aducem şi foarte multe competiţii internaţionale, pentru a face cunoştinţă publicului din România cu sportivii noştri care aleargă pe marile stadioane ale lumii. Aşa că, încă o dată ţin să vă felicit din tot sufletul, domnule ministru Dragnea, pentru această deschidere – şi sunt ferm convinsă că generaţii întregi de sportivi şi de tineri din România or să vă pomenească numele peste ani de acum încolo. Vă mulţumesc tare mult!

TRANSCRIPTUL DECLARAȚIILOR DE PRESĂ SUSȚINUTE DE MINISTRUL LIVIU DRAGNEA, REFERITOARE LA INVESTIȚIILE ÎN DOMENIUL LOCUIRIIJoi, 29 Ianuarie 2015

Bună ziua! Astăzi, prezentăm al cincilea program de investiții care este finanțat de Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – și anume Programul de locuințe. Avem două obiective: asigurarea necesarului de fond locativ pentru toate categoriile de solicitanți (tineri, chiriași, evacuați, categorii defavorizate și romi), iar al doilea obiectiv, asigurarea confortului termic pentru fondul imobiliar construit. Ca și măsuri, construcția de locuințe prin programele derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și reabilitarea termică în vederea creșterii eficienței energetice. Obiectivul 1 – locuințe. În 2015, vor fi peste 5.700 de locuințe în execuție, dintre care peste 2.800 vor fi finalizate în anul 2015, în valoare de peste 70 de milioane de euro. Dintre acestea, cel puțin 2.000 de locuințe pentru tineri prin ANL, 154 de locuințe pentru romi (tot prin ANL), 303 locuințe sociale și 342 locuințe pentru chiriași și evacuați. Locuințe pentru romi sunt 280 în execuție, dintre care 154 se vor finaliza în 2015. Este pentru prima dată când se realizează un program destinat special pentru construcții de locuințe pentru romi, locațiile au fost identificate împreună cu Agenția Națională pentru Romi – sunt localitățile prezentate în slide, solicitările au venit de la autoritățile locale împreună cu/de la Agenția Națională pentru Romi, au fost aprobate și s-a început efectiv execuția acestor locuințe. Locuințe sociale în 2015 vor 1.454 în execuție, dintre care cel puțin 303 vor fi finalizate în 2015. Au fost aprobate solicitările care au fost transmise de către autoritățile locale, solicitările care au îndeplinit toate condițiile legale. Pentru chiriașii evacuați, în execuție sunt 718, dintre care 362 se vor finaliza în 2015, în localitățile care sunt prezentate și localitățile care au transmis aceste solicitări și care au îndeplinit toate condițiile legale. De asemenea, vreau să vă prezint care este situația în cadrul programului de economisire și creditare, în sistem colectiv pentru domeniul locativ, conform Ordonanţei 99/2006 – mai cunoscută ca legea privind prima de stat – este vorba despre un program în care beneficiarii pot utiliza suma economisită, precum și prima acordată de la bugetul de stat, doar în scop locativ, în construcții de locuințe, reamenăjări, extindere, modernizare sau reabilitare sau consolidare a locuințelor. Valoarea primei de stat se stabilește la 25% din suma care este depusă la băncile de locuințe, dar nu mai mult de 250 de euro anual. Dar, pe timp de 5 ani de zile, suma care a fost depusă la aceste 2 bănci pentru locuințe a fost păstrată acolo, în fiecare an s-au colectat cel puțin sau maximum 250 de euro. Iar, după 5 ani de zile, banii respectivi, precum și eventual un credit pe care băncile îl pot acorda în condiții mult mai avantajoase decât condițiile de piață, se poate să fie folosiți pentru domeniul locativ. Ce vreau să vă prezint? Că, în perioada 2005 – 2012, era o medie de aproximativ 80.000 de beneficiari ai programului pe an. Începând cu 2013, programul a fost mult mai bine gestionat și s-a triplat numărul de beneficiari – acum vorbim de un total de 1.415.000 de beneficiari care folosesc acest program, și se pare că numărul va fi în creștere, pentru că este un program foarte util pentru familiile care îl folosesc – și vorbim de 1.415 beneficiari, la care putem adăuga și ceilalți membri ai familiei. Eficiență energetică: în 2015, vom reabilita peste 1.300 de blocuri de locuințe. Deci, practic, peste 63.000 de apartamente vor fi reabilitate termic: 52.526, prin Programul Operațional Regional, și 11.000, prin bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Vreau să vorbim despre locuințele de serviciu. Din păcate, în România, nu mai există o legislație clară, care să poată da posibilitatea ca cineva, o instituție, să poată să construiască locuințe de serviciu. Și există solicitări, firești, pentru acest lucru. Am început deja proiectul de modificare a legii ANL-ului, pentru a putea construi și locuințe de serviciu, în special pentru magistrați, pentru cadrele militare, pentru angajați ai Ministerului de Interne, SRI, precum și alte structuri din sistemul de siguranță națională, pentru medici, pentru profesori, precum și pentru alte categorii care sunt supuse mobilității în interesul serviciului. Este o lege necesară, sunt multe solicitări care au venit, de-a lungul anilor. Nu există acum, repet, o bază legală prin care să se reglementeze regimul de construire sau de alocare a locuințelor de serviciu. Era o prevedere în legea locuinței, dar nu mai există. În total, în anul 2015, vom construi sau reabilita termic peste 60.800 de apartamente, cu o valoare estimativă de 240 de milioane de euro. Acum, vreau să asistați la semnarea unui contract cu domnul primar de la Ploiești. Și am vrut să marcăm – este contractul cu numărul 5.000 pe fonduri europene, care se semnează aici, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Este un contract tot în domeniul locuințelor, un contract de reabilitare termică, pentru 158 de apartamente din Ploiești – un proiect în valoare de peste 610.000 de euro. Domnul Mușat este director al Agenției de Dezvoltare Regională Trei Sud-Muntenia, iar pe domnul primar de la Ploiești, Iulian Bădescu, îl cunoașteți foarte bine. Vreau să mai spun că, pentru domeniul de eficiență energetică, în următorul exercițiu financiar, în următorul Program Operațional Regional, am alocat 780 de milioane de euro, față de aproximativ 200 de milioane de euro, cât au fost alocate în 2007-2013. Asta înseamnă că vor fi investiții care vor fi mult mai mari decât au fost în acest exercițiu financiar. De asemenea, o noutate față de actualul exercițiu financiar, în următorul program vor fi eligibile toate municipiile și orașele din România. Domnule primar, felicitări, trebuie să finanţaţi proiectul în mod special! (...) Săptămâna viitoare o să prezentăm programul de cadastru, care este un program important şi aşteptat în România. La revedere! O zi bună!

Strada Armatei nr. 1 Complex

Comercial Palia, Orãstie, judetul

Hunedoara, Romania

INFO & REZERVÃRI:

+40 722 488 123;

https://www.facebook.com/clubtarab

ostesofficial

TARABOSTES CLUB ORÃSTIE

Club Tarabostes vă așteaptă sâmbătă de sâmbătă și în anul 2015 în locația din Orăștie, Complex Comercial Palia!!! Vă invităm să savurăm împreună distracția!!! Show de animație, promoții la bar și bineînțeles surprizele unui nou început de an!!!

Preț bilet: 15 Ron.Rezervări la: 0722.488.123; 0727.042.111.

www.turism-romanesc.com www.facebook.com/TurismRomanescOfficial