turism durabil in parcul national

8/16/2019 Turism Durabil in Parcul National

1/35

ARGUMENT

Scopul general al dezvoltării durabile globale consta în îmbunătăţirea vieţiiomeneti i în asigurarea condiţiilor necesare pentru ca oamenii să se poată realiza la

întregul lor potenţial! E"istă în prezent un consens general asupra #aptului că atingerea

acestui scop global necesită realizarea următoarelor patru obiective$

1. o dezvoltare economică sănătoasă, bazată pe transformări structurale;

2. distribuirea la nivelul întregii populaţii a beneficiilor dezvoltării

economice;

3. realizarea unei guvernari eficiente, adică dezvoltarea unui sistem politiccare să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor oamenilor;

4. implementarea unei politici economice consistentă de apărarea mediului

înconjurător.

Trans#ormarea structurală este procesul de deplasare a alocării resurselor către

sistemele cu productivitate ridicată astfel încât economia să poată susţine un standard de viaţă

mai ridicat pentru întreaga populaţie.

Guvernarea e#icientă constă în activitate administrativă competentă, în garantarea

respectării legilor şi în asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.

Rădăcinile conceptului de dezvoltare durabilă îşi au originea în promovarea utilizării

durabile a resurselor naturale. Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine,

viaţa sălbatică, protejarea habitatelor, protejarea moştenirii culturale şi naturale, protecţia zonei

antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global şi indică o acceptare largă la

nivel internaţional a utilizării durabile a resurselor naturale.

Definiţiile utilizării durabile sunt variate, dar acestea înglobează conceptul de echitateîntre generaţii.

n !onvenţia privind "iodiversitatea se precizeză că #utilizarea durabilă constă în

utilizarea componentelor diversităţii biologice într-o manieră şi cu o viteză care să nu conducă

la declinul pe termen lung al resurselor biologice, menţinând în consecinţă potenţialul acestora

de a îndeplini necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.”

$


2/35

%apitolul &! Turismul i dezvoltarea durabilă

1.1. %lari#icări conceptuale privind dezvoltarea durabilă

!onceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de

dezvoltare socio%economică, al căror fundament îl reprezintă în primul r&nd asigurarea unui

echilibru între aceste sisteme socio%economice şi elementele capitalului natural.

!ea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de !omisia 'ondială

pentru 'ediu şi Dezvoltare ()!*D+ în raportul -iitorul nostru comun, cunoscut şi sub numele

de # Raportul "rundtland # dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea

nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a%şi satisface propriile nevoi.

Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru

luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie că e vorba

de mediul înconjurător, economic sau social.

Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s%a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de

intensa e0ploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi căuta în primul

r&nd prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s%a e0tins asupra calităţii

vieţii în toată comple0itatea sa, at&t sub aspect economic c&t şi social. 1biect al dezvoltării

durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii.

2ermenul însuşi este foarte tînăr şi s%a impus în vara lui $334, după !onferinţa privind mediul

şi dezvoltarea, organizată de 5atiunile 6nite la Rio de 7aneiro. Durabilitatea pleacă de la ideea

că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurator şi de resurse. 8ănătatea, siguranţa

socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii. Discuţiile

de la care s%a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor 9:.

n $394, !onferinţa privind 'ediul care a avut loc la 8tocholm a pus pentru prima dată

în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor umane, ceea ce

pune în pericol însuşi viitorul omenirii. n $3ro "runtland, după o rezoluţie adoptată de ?dunarea

>enerală a 5aţiunilor 6nite.

Doi ani mai t&rziu, este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra ?ntarcticii şi, prin !onvenţia de la -iena se încearcă găsirea unor soluţii pentru reducerea consumului de

4

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viitorul_nostru_comun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Raportul_Brundtland&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viitorul_nostru_comun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Raportul_Brundtland&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1


3/35

substanţe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară planeta. @n $3


4/35

n concluzie, pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecţia şi conservarea

resurselor şi mediului să fie o politică prioritară pentru toate domeniile de activitate umană, chiar

înaintea ridicării nivelului de trai, transform&nd%o, pentru fiecare individ (printr%o educaţie

continuă+ într%o adevărată religie, natura nefiind o moştenire de la înaintaşi, ci un împrumut de

la copii.

1.2. Speci#icitatea dezvoltării durabile în turism

6na dintre ţările care a depus, de% a lungul anilor, eforturi constante în lupta împotriva

saturării şi degradării zonelor de mare atracţie a fost ?nglia. ?ici au fost întreprinse acţiuni de

pionierat în gestionarea nivelului cererii, în special pentru zonele 8tratford, ?von şi Hor, ca şi în

parcurile naţionale cele mai frecventate ae District şi Cea I aflate printre cele mai vizitatelocuri din *uropa.

>estionarea nivelului cererii este o problemă delicată care%şi propune să menţină şi să

îmbunătăţească mediul înconjurător de care vizitatorul doreşte să se bucure fără nici un fel de

restricţii.

Jmplicarea comunităţii în gestionarea dezvoltării turistice rurale a făcut în cazul ?ngliei

ca trei organizaţii I cu interese diferite

I !omitetul 2uristului *nglez, I !omisia de Dezvoltare Rurală,

I !omisia pentru Crovincii,

să%şi direcţioneze activităţile şi interesul spre turismul rural.

!olaborarea celor trei organisme a dus la elaborarea unei politici privind dezvoltarea

turismului, punct&nd asupra importanţei conservării şi protejării mediului înconjurător, care prin

prezenţa sa sporeşte valoarea oricărui produs turistic. 6n alt aspect pus în valoare cu această

ocazie a fost cel al îmbunătăţirii relaţiei dintre turist, vizitator şi locuitorii provinciei gazdă.Creocupările prezentate se regăsesc şi în alte ţări cu tradiţie în practicarea turismului în

# zone verziB şi se pot enumera aici Eranţa, >ermania, ?ustria, Cortugalia, Einlanda ş.a., unde

probleme precum

% satisfacerea turistului/vizitatorului,

% protejarea peisajului de cererea ecesivă,

% satisfacerea nevoilor comunităţii gazdă,

sunt sarcini greu de îndeplinit, dar care se află în permanenţă în atenţia celor care doresc

menţinerea unui echilibru între prezent şi viitor.

G


5/35

1 astfel de încercare, de ieşire dintr%o situaţie de criză care ameninţa diminuarea

nivelului de trai al populaţiei gazdă prin scăderea încasărilor din turism şi care ar fi condus în

cele din urmă la scăderea gradului de atracţie, p&nă la renunţarea de a frecventa zona, s%a

înregistrat în deceniul 9 al secolului al KK%lea în -alea 6pper DerFent.

Cea District 5ational Car a pregătit atunci un proiect #'anagement ClanB ($393+ pentru această zonă, care cuprindea două principale revendicări

L Conservarea specificului zonei ! prin promovarea unor politici de

gestionare a pământului şi apelor care să satisfacă cererile economice şi funcţionale,

în aşa fel încât să fie sporit caracterul sălbatic şi particular al peisajului pentru zonele

populare şi deosebite ale parcului naţional "

L Furnizarea de oportunităţi corespunzătoare petrecerii timpului liber în

natură , utilizându-se într-un mod adecvat caracteristicile şi potenţialul disponibil al zonei şi gestionând modurile de recreere adecvat.

Revoluţia ecologică se impune deci, fiind necesară în cadrul dezvoltării durabile o

completare, observare şi promovare a obiectivelor generale ale societăţii.

n această optică turismul trebuie privit ca activitate de #eco-businessB.

!ele mai importante domenii practice care ar avea aplicabilitate directă sunt cele legate

de problematica energiei, deşeurilor, apei, emisiilor de gaze, a achiziţiilor, a altor probleme ale

unităţilor.

1.3. Turismul durabil ' alternativă pentru menţinerea calităţii

mediului

Crotecţia şi conservarea mediului înconjurător se conturează ca o activitate distinctă

av&nd probleme specifice care solicită colaborarea specialiştilor din domenii variate. ?ceastă

activitate poate avea însă o eficienţă satisfăcătoare numai în condiţiile asigurării unui cadru juridico%administrativ de desfăşurare, ea impun&nd organizare administrativă, resurse economice,

suport legislativ eficient şi o susţinută activitate de educaţie cetăţenească.

1.3.1 Protecţia mediului înconjurător

Crotecţia mediului înconjurător este cel mai important deziderat, de aceea în îndeplinirea

lui at&t guvernele c&t şi organizaţiile şi indivizii trebuie să joace un rol important. Dat fiind că

progresul tehnic şi economic creează pe de o parte bogăţii, iar pe de alta I în acelaşi timp I distruge natura (consum&nd apa naturală, polu&nd aerul, st&njenind spaţiul etc.+, se impun

anumite limitări şi constr&ngeri.

M


6/35

Drept urmare firească, tot mai adesea companii mai mari sau mai mici recurg la

managementul ecologic. Ce l&ngă rezultatele obţinute din punct de vedere al mediului se pot

obţine profituri reale, cum ar fi costuri şi răspunderi reduse. 2oate acestea duc în final la o

calitate ridicată a serviciilor oferite, o mai mare satisfacţie a clienţilor, dar şi o mai bună imagine

a companiilor.@mplementarea legislaţiei şi reglementările de protecţie a mediului şi adoptarea unor

reforme economice şi structurale, a unor standarde de limitare a emisiilor poluante şi a normelor

cu privire la calitatea aerului, apei, solului, precum şi constituirea Eondurilor naţionale de

protecţie a mediului, au condus la apariţia pieţei de bunuri şi servicii ecologice.

Coliticile urmărite vizează două obiective majore, şi anume asigurarea unui ec#ilibru mai

bun între creşterea economică şi protecţia mediului pe de o parte, iar pe de altă parte , creşterea

importanţei procedeelor de protecţie nepoluante.

1.3.2. colo!ia în industria ospitalităţii

1rganismele internaţionale guvernamentale ce acţionează în sfera industriei turismului şi

a călătoriilor, c&t şi informaţiile oferite de coloşii industriei ospitalităţii la nivel global (lanţuri

hoteliere, lanţuri de restaurante, companii de evaluare de profil etc.+ vin în înt&mpinarea

operatorilor industriei cu studii, analize, standarde de operare ecologică şi de calitate, c&t şi cu

recomandări care să ofere, în baza datelor şi e0perienţelor culese la nivel global, regional sau

naţional, soluţii de operare #prietenoasăB a unităţilor hoteliere, restaurantelor şi altor structuri de

primire sau pregătire şi servire a meselor, în conte0t ecologic şi profitabil.

anţurile hoteliere şi de restaurante, deşi au propriile politici de operare şi de protecţie

a mediului ambiant, şi în ciuda concurenţei între ele din punct de vedere ecologic, toate îşi

reunesc eforturile în ceea ce priveşte protecţia mediului. n r&ndurile lor se află în derulare

programe de protecţie a mediului turisticIhotelier. ?ceastă stare de veghe din cadrul fiecărei

unităţi turistice face parte din alertarea hotelierilor şi restauratorilor faţă de cererea din ce în cemai mare a consumatorilor de servicii turistice pentru oferte ecologice, #curateB. 'ediul

reprezintă în prezent, din ce în ce mai mult, o condiţie a succesului în afaceri.

1.3.3. Politica de protecţie a mediului în industria ospitalităţii

Eiecare unitate hotelieră trebuie să%şi creeze propriile politici de protecţie pro%activă a

mediului ambiant, indiferent dacă face parte dintr%o companie puternică sau este o afacere de

familie.

A


7/35

Coliticile corporative respectiv cele ale lanţurilor hoteliere, naţionale sau internaţionale,

nu pot să nu ţină seama de zona de localizare a unităţii hoteliere, de climatul, condiţiile specifice

de operare, constr&ngerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din ţara respectivă.

Dacă aceste politici oficiale lipsesc, operatorii acestor corporaţii au datoria morală de a le

introduce. 1ricum, fiecare unitate hotelieră are identitatea ei, particularităţile ei şi, de aceea, estenecesar să se folosească creator şi să se aplice concret informaţiile despre mediul ambiant.

*0perienţele pozitive de succes, trebuie să ţină seama I în procesul aplicării lor în

practica curentă I de legislaţia naţională şi de constr&ngerile la care sunt supuşi în momentul dat,

pentru a funcţiona în parametri de performanţă, păstr&nd nealterat mediul ambiant şi calitatea

serviciilor oferite.

Colitica fiecărei unităţi trebuie să se bazeze şi pe cererea reală a consumatorilor de

servicii turistice, pe implicarea clienţilor în punerea în practică a acestor concepte I ca parteactivă şi conştientă I alături de personalul unităţii. 2rebuie deci să se educe în permanenţă

personalul şi chiar clienţii.

Colitica de protecţie a mediului urmată de un hotel trebuie urmărită în permanenţă alături

de realizarea indicatorilor de încasări sau gradul de ocupare. Rezultatele se pot observa numai

dacă se menţin standardele de operare, cu reducerea consumurilor nejustificate de apă, energie

sau combustibili; cu evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se mai pot observa şi prin

măsurare raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar şi la reacţia clienţilor faţă de

atitudinea #prietenoasăB cu mediul.

Coliticile de protecţie ecologică trebuie să aducă hotelierilor avantaje multiple; pe de o

parte o creştere a volumului de afaceri, iar pe de altă parte reduceri însemnate în costurile de

operare, adică un profit mai mare. ?ceasta se traduce prin

$. un consum mai mic şi, în consecinţă, costuri mai mici %multe măsuri de protecţia

mediului sunt menite să reducă consumul de energie, apă, materiale consumabile etc.

servind, de asemenea, la reducerea costurilor de operare&"

'. loialitatea clienţilor şi o mai bună imagine publică %oaspeţii #otelului sunt din ce în ce

mai interesaţi de protecţia mediului înconjurător" dacă se poate dovedi preocuparea

pentru protecţia mediului cât ţi pentru confortul lor, se câştigă respectul şi loialitatea

clienţilor" ei vor face publicitate #otelului&"

(. atragerea şi păstrarea unui personal devotat %dacă personalul observă preocuparea

pentru protecţia mediului, va avea sentimentul că este angajat de o companie mai

înţelegătoare" aceasta va duce la creşterea motivaţiei, a loialităţii şi eficienţei

personalului, ceea ce determină o fluctuaţie mai mică a personalului&"

9


8/35

). avantaje pe termen lung %lucrându-se cu alţi colegi din industrie şi demonstrându-se o

practică bună se va ajuta asigurarea protecţiei mediului înconjurător&.

'ulte din rezultatele pozitive sunt obţinute prin măsuri simple, fără a implica costuri

deosebite. ?ltele sunt o combinaţie de măsuri simple şi costuri relativ reduse, dar şi măsuri de

investiţii I cu costuri relativ mari, însă rambursate înainte de termenul prevăzut prin economiilerealizate prin

L consumuri reduse de energie, combustibili, apă şi tae de gospodărie comunală reduse

%pentru deversări de efluenţi/ape menajere tratate&"

L colectare deşeuri compactate şi reduse ca volum, vânzarea deşeurilor reciclabile *

#ârtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, lemn de la europaleţi şi ambalaje etc.

1ricare din aceste demersuri sau combinaţii de măsuri simple cu investiţii relativ

costisitoare aduc beneficii companiilor sau unităţilor operative.

1.3.". Planificarea şi implementarea acţiunilor ecolo!ice

n vederea asigurării e0istenţei pe termen lung a industriei turistice şi pentru dezvoltarea

mediului înconjurător trebuie recunoscut rolul pe care fiecare companie îl joacă în protejarea

mediului pentru generaţiile viitoare.

Eiecare hotel trebuie să adere la c#arta +ecologică” a #otelurilor , angaj&ndu%se să

întreprindă următoarele acţiuni

N să înfăptuiască practici de protejare a mediului pe toată durata sa de e0ploatare;

N să respecte toată legislaţia privind protecţia mediului;

N să reducă la minimum utilizarea energiei, apei şi materiilor prime;

N să reducă la minimum deşeurile şi să reducă, să refolosească şi să recicleze resursele

consumate de companie ori de c&te ori este posibil;

N să reducă poluarea la minimum şi, acolo unde este posibil, să trateze apele menajere

deversate;N să invite clienţii, furnizorii şi angrosiştii să participe la eforturile pentru protejarea

mediului;

N să se acţioneze, în cazul în care se poate, împreună cu ceilalţi din industria turistică, cu

agenţiile publice şi comunitatea locală, pentru a atinge mai multe obiective privind

protecţia mediului;

N să se asigure instruirea personalului precum şi resursele necesare atingerii obiectivelor;

N să%i informeze deschis pe cei interesaţi despre politica şi practicile ecologice;


9/35

N să monitorizeze şi înregistreze impactul acţiunilor asupra mediului, în mod regulat şi

să compare performanţa cu politica, obiectivele şi ţelurile.

1perarea ecologică trebuie introdusă printr%un program de îmbunătăţire continuă a

unităţii, se vor e0plica astfel măsurile ce trebuie luate pentru a introduce conceptul de

management ecologic. -or fi incluse secţiuni despre motivaţie, planificarea acţiunilor,îndeplinirea lor, analiza progresului înregistrat.

De aceea este necesar să se concentreze eforturile asupra unui număr de şase domenii

majore ale protecţiei mediului înconjurător asupra cărora se poate acţiona, şi anume energia,

deşeurile solide, apa, ape menajere şi emisii de gaze, angrosişti şi furnizori, probleme ale

companiei.

Cregătirea acţiunilor ecologice ale unui hotel, presupun controlul ecologic care trebuie să

ajute în luarea deciziilor în ceea ce priveşte măsurile cele mai importante de care ar beneficiaunitatea. 2rebuie realizată astfel o privire de ansamblu asupra problemelor de mediu ce afectează

compania precum şi asupra performanţelor de care ea dispune.

ista acţiunilor practice ce trebuie luate este necesar să cuprindă aspectele utilizării apei,

al achiziţiilor, deşeurilor, calităţii aerului, poluării fonice, comunicării etc.

1.3.#. $mportanţa desi!nului şi localizării unităţilor %oteliere

6nităţile hoteliere şi restaurantele sunt construite în diverse zone şi amplasamente în

centrul sau la periferia localităţilor turistice sau în oraşe; pe trasee turistice; în staţiuni turistice

sau pe malul apelor etc.

?spectul cel mai important în proiectarea şi designul noilor unităţi şi în proiectele de

reabilitare a celor e0istente, este respectarea strictă a normelor de urbanism prin

L ăstrarea unor proporţii juste între clădire şi spaţiul +vital” înconjurător, de preferinţă

pădure, crâng, miaj de arbori, arbuşti şi spaţiu verde"

L rientarea corectă a spaţiilor de locuit şi a celor pentru utilităţi conee"

L ăstrarea şi amplificarea zonei verzi, inclusiv prin plantări masive de arbori, arbuşti şi

spaţii verzi în jurul edificiului şi c#iar pe acoperişuri, balcoane şi logii"

L espectarea normelor de operare ecologică %utilităţi pentru aducţiuni de apă,

deversările periculoase la canal fără a afecta pânza freatică sau fauna şi flora din

aval& eliminarea sau diminuarea surselor de poluare fonică %centrală de condiţionare

a aerului, transformatoare şi trafo, restaurante, baruri zgomotoase în incintă etc.&.

*ste de dorit ca, prin toate proiectările viitoare pentru reabilitarea unităţilor hoteliere şirestaurantelor e0istente şi a noilor construcţii cu destinaţie hotel sau restaurant, acolo unde

3


10/35

spaţiul permite, să se e0ploateze la ma0imum zona #vitalăB prin plantări chiar şi pe acoperişuri

sau balcoane pentru a amplifica aspectul plăcut şi a c&ştiga pentru natură în #daunaB clădirii, dar

cu ambientarea peisagistică făcută de horticultori peisagişti profesionişti.

(!)! *remize ale dezvoltării durabile în Rom+nia

?linierea ţării noastre la standardele internaţionale, în ceea ce priveşte producţia şi

comercializarea bunurilor şi serviciilor turistice şi ecologice se impune neapărat. @mplicarea mai

fermă a factorilor de răspundere în demersurile pentru atragerea investitorilor privaţi e0terni şi

pentru sprijinul financiar acordat de 6niunea *uropeană, în vederea susţinerii unor proiecte de

promovare a producţiei curate în cadrul Crogramului CO?R* şi de formare a specialiştilor, vor

trebui să creeze noi oportunităţi pentru dezvoltarea în Rom&nia a afacerilor de mediu în general,

iar a celor din industria ospitalităţii în particular.

'ediul înconjurător, considerat în prezent o prioritate politică pe plan internaţional, nu

poate fi e0clus nici din preocupările economiei rom&neşti. Dezvoltarea economică implică

e0ternalităţi suportate de mediul înconjurător, a cărui considerare condiţionează chiar viabilitatea

pe termen lung a procesului în sine.

*ste necesară mai înt&i înţelegerea celor trei componente ale dezvoltării durabile

creşterea economică, protecţia mediului şi bunăstarea socială. @ntegrarea acestora într%o strategienecesită o schimbare în modul de g&ndire. *ste necesară trecerea de la conceptul vechi de

independenţă la un nou concept al interdependenţei. Dacă p&nă acum fiecare sector al societăţii a

avut propriile p&rghii în scopul protecţiei mediului, interdependenţa semnifică în plus dialogul,

consensul şi cooperarea, de e0emplu, guvernul poate să emită legi şi regulamente mai eficiente

atunci c&nd consultă comunitatea de mediu şi cea a industriei ospitalităţii în legătură cu

obstacolele şi stimulentele pentru progres.

n afară de trecerea la noul concept de interdependenţă este necesară schimbarea culturalăchiar în interiorul fiecărei organizaţii. @mperativ pentru proces este integrarea deciziilor în ceea

ce priveşte afacerile şi mediul. *ste necesară astfel luarea în considerare at&t a impactului de

mediu şi social al deciziilor, precum şi impactul economic al investiţiei legate de mediu.

*ste larg acceptată ideea conform căreia stilul curent al reglementărilor şi legislaţiei ţării

noastre nu poate să conducă spre durabilitate. *ste necesar să se urmărească abordări alternative

în vederea fi0ării de obiective şi atingerea unor niveluri mai mari. ?ceasta se traduce prin

stimulente economice puternice pentru afaceri pentru a preveni în mod voluntar, poluarea. -or fi

$:


11/35

necesare întotdeauna legi şi regulamente pentru a atinge performanţe bazate pe obiective şi ţinte.

2otuşi #stimulentele de piaţă şi economice vorbesc mai bine limbajul afacerilorB.

8e poate proiecta nu numai pentru mediu, dar şi pentru avantaje economice şi echitate

socială, pentru #ecoeficienţăB. *ste necesară o reevaluare a ciclului de viaţă al produselor, de la

faza de materie primă şi p&nă la produsul final şi deşeurile care se aruncă după utilizare. *stenecesară evaluarea procesului de #cumB să se producă, precum şi a celui de #ceB să se producă.

*coeficienţa ţine cont de conţinutul total de intrări ener!ie, combustibil, utilităţi

consumate, în timpul ciclului de viaţă al produsului.

biectivul este să se identifice părţile de proces ce au cea mai mare intensitate a

resurselor şi apoi să se reproiecteze produsul pentru a obţine economii importante de energie .

Eiind necesar totodată să se ia în considerare mai degrabă funcţiunea produsului dec&t produsul

în sine. coeficienţa, în locul #atenţionări cumpărătoruluiB, solicită împărţirea responsabilităţilor

pentru valoarea şi funcţionabilitatea produsului între producători şi consumatori. 2otodată este

e0aminată valoarea pe care produsul o oferă consumatorilor şi societăţii.

Ce măsură ce se urmăreşte să se ajungă la durabilitate, managerii trebuie să fie atenţi la

schimbările nevoilor indivizilor şi ale societăţii pentru calitatea mediului înconjurător.

2ehnologia este cea mai mare contribuţie pe care industria o poate face pentru dezvoltarea

durabilă. Eundamentul cu cel mai mare succes este deci inovarea. *ste necesar deci, să se creeze

tehnologii mai curate, procese mai eficiente, produse alternative, ecoeficiente. Responsabilităţile

fiecărei firme vor fi de a căuta tehnologii alternative, bazate pe resurse mai puţine, de a

ma0imiza eficienţa, de a conduce la reziduuri mai puţine etc.

1 etică puternică a mediului înconjurător îşi are rădăcina, în primul r&nd printre angajaţi,

apoi se e0tinde în strategia afacerii şi în cultura firmei. ?facerile trebuie să încurajeze şi

recompenseze angajaţii, iar c&nd o asemenea acţiune este valorizată, tot mai mulţi vor încerca să

procedeze la fel. Eacilităţile de producţie atrag adesea localnicii, care sunt interesaţi în

bunăstarea economică, socială şi de mediu a regiunii. 8chimbări substanţiale au loc atunci c&nd

aceşti angajaţi acţionează asupra valorilor lor şi îşi asumă rolul de campioni. Dacă li se acordă

sprijin şi recunoaştere ei pot influenţa mult schimbările din cultura firmei.

?facerile, mediul economic, cel social şi mediul e0istenţial al omenirii intră, sub o formă

sau alta în ecuaţia eco%businessului.

!reşterea economică în conte0tul dezvoltării durabile nu poate fi continuată fără a ţine

seama de riscurile pe care intensificarea activităţilor economice, modele de producţie şi

compartimentele de consum le prezintă pentru mediu natural şi sănătatea umană, pun&nd în

pericol însuşi viitorul omenirii.

$$


12/35

2ot mai mulţi întreprinzători şi manageri au conştientizat faptul că mediul înconjurător

este un factor primordial de producţie fiind pe acelaşi plan de importanţă cu resursele umane,

capitalul acumulat, tehnologiile informatice etc.

uarea în considerare a producţiei #curateB şi tehnologiilor performante, a strategiilor de

tip preventiv în dauna celor curative (end of pipe+, a pilotajului produsului, respectiv a gestionăriiansamblului traiectoriei ciclului de viaţă a unui produs pentru a atenua incidenţa cu mediul

înconjurător, recircularea produselor uzate şi închiderea buclei resurselor şi încă multe alte

acţiuni tind să se generalizeze în interesul protecţiei mediului.

*fectul cel mai favorabil asupra dezvoltării durabile îl constituie protecţia mediului şi

sănătăţii. 8unt necesare deci noi sisteme tehnice şi tehnologice caracterizate prin informatică,

birotică biotehnologii, noi resurse de energie (solară, eoliană etc.+, accentul va fi pus pe

performanţele ecotehnice, ecotehnologice care să elimine din start riscurile de poluare. 2oateacestea sunt cunoscute sub denumirea generică de #eco&businessB.

0onceptul de eco-business reprezintă o noţiune comple0ă ce acoperă o sferă largă de

acţiuni. *ste vorba pe de o parte, de ansamblul bunurilor şi serviciilor ecologice, mai mult sau

mai puţin performante, iar pe de altă parte, de întreaga activitate care se desfăşoară la nivelul

producţiei, comercializării şi consumului în toate sectoarele activităţii economice, în cadrul

cărora aspectele privind protecţia mediului fac parte integrantă din deciziile privind dezvoltarea

economică în ansamblu.

$4


13/35

%A*&T,-U- &&E%,TUR&SMU- ' TUR&SMU- .&&T,RU-U&

/!(! %onsideraţii teoretice privind ecoturismul

2urismul, acest segment economic e0trem de important nu mai este demult #industria

nepoluantaB a 2errei. !hiar daca aceasta denumire, e0trem de pozitiva, #dadea bineB in orice

discurs I fie el al vreunei autoritati, fie al unui turist obisnuit, statisticile ultimilor anidemonstreaza ca nivelul de afecatare al mediului de catre turismul de masa, creste ingrijorator de

mult de la un an la altul. a inceputul anilor P3: s%a infiripat un nou concept turistic care s%a

raspandit cu repeziciune in intreaga lume. *coturismul este un alt stil de a calatori.

*coturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil.

@deea de turism durabil este de dată mai recentă, pentru că îşi are originea în ideile !onferinţei de

la Rio din $334. ?ceasta a apărut în scopul ocrotirii naturii pentru viitor, îndeosebi a speciilor

fragile şi a pădurilor tropicale. !a urmare, componenta de mediu este foarte puternică. Cartizanii

ecoturismului s%au pronunţat pentru susţinerea acestuia prin faptul că permite alte forme de

gestionare a resurselor turistice valoroase.

a nivelul 6niunii *uropene, încă din $334, s%a iniţiat un program de susţinere a $9

proiecte pilot turism şi mediu care au cuprins practic întreaga *uropă. ?ceste proiecte au fost

prezentate în cursul unei reuniuni a circa G: de e0perţi, la "erlin (@2"+ în martie $33M. ?ceastă

primă iniţiativă 6.*. a condus la

% o reţea de e0perţi în turism durabil, numită *cothaus care a dezvoltat o bancă de

proiecte pilot şi date, precum şi un buletin informativ intitulat *coletter;

% realizarea a două lanţuri hoteliere ecologice;

% crearea de manuale şi module privind formarea gestiunii de mediu;

% iniţierea unor modele de planificare regională.

Crin noţiunea de ecoturism, spaţiul este privit sub dublul aspect, şi anume pe plan

cantitativ, prin capacitatea de primire a teritoriului, care poate fi naturală sau creată, şi pe plan

calitativ, prin activitatea sa sau prin valoarea turistică a teritoriului, care poate fi naturală sau

creată. Dezvoltarea ecologică a turismului în zone turistice de ma0im interes vizează în principal

patru planuri

$=

http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/


14/35

% economic, prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai

puţin cunoscute, prin reducerea presiunii asupra celor mai intens e0ploatate;

% ecologic, prin asigurarea utilizării raţionale a tuturor resurselor, reducerea şi

eliminarea deşeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului,

scăderea procesului de sustragere a terenurilor agricole şi forestiere din circuitulagricol şi silvic;

% social, prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea unor meserii

tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;

% cultural, prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite, care

e0primă o anumită identitate culturală şi dezvoltă spiritul de toleranţă.

1dată stabilită importanţă ecoturismului ca suport al dezvoltării durabile a turismului la

nivelul organismelor mondiale, acesta a început să fie acceptat în tot mai multe ţări. ?stfel, înurma !onferinţei 'ondiale asupra 'ediului şi Dezvoltării de la Rio de 7aneiro din $334,

1rganizaţia 'ondială a 2urismului a relizat un program de adaptare a ?gendei 4$ la necesitatea

de dezvoltare durabilă a turismului.

*coturismul este, in viziunea celor mai multi, turismul cu cel mai mic impact asupra

mediului inconjurator.

Ce piaţa turistică internaţională ecoturismul a început să se dezvolte din anul $3


15/35

*coturismul, în accepţie restr&nsă are drept materie primăB, sau destinaţie de consum turistic

zonele protejate, rezervaţiile naturale, ale biosferei si parcurile naţionale.

*0perienta in natura, nu reprezinta singura caracteristica care diferentiaza ecoturismul de

alte forme de turism similare. De aceea, el nu poate fi considerat o simpla forma de turism rural,

sau o modalitate facila de agroturism, unde, activitatea se rezuma adeseori, la observarea sau participarea in activitati agricole si de ingrijire a animalelor. *coturismul implica, atat vizitarea

ariilor naturale in scop educational, cat si implementarea unor solutii cu impact minim asupra

ecosistemului, in vederea dezvoltarii comunitatii locale. Sonal, suprafata asupra careia acesta

actioneaza, este sensibil mai mare decat in cazul unor simple gospodarii taranesti, incluzand in

aria sa fauna si flora variata si o serie de forme de relief cat mai diversificate.

n viziunea lui C. *agles, turismul în arii naturale este acea formă a turismului în care

activităţile desfăşurate sunt dependente de caracteristicile cadrului natural. *l are la bază

două componente fundamentale! un nivel calitativ ridicat al mediului înconjurător ş i oferirea

unor servicii specifice.

Crogramul de ?creditare pentru *coturism şi 2urism în 5atură din ?ustralia a inclus în

definiţia turismului în natură şi componenta durabilă. Cutem anticipa că pe măsură ce criteriile

de certificare turistică vor fi acceptate şi implementate la nivel global, această definiţie va fi şi

singura acceptată 12urismul care pune accent pe cunoaşterea zonelor naturale şi care asigură

utilizarea durabilă a resurselor naturale.3

ntruc&t tot mai mulţi turişti şi%au manifestat dorinţa de a%şi petrece timpul liber în

mijlocul naturii, segmentul de piaţă a devenit suficient de vast pentru a permite fragmentarea sa

în patru nişe distincte ecoturism, turism de aventură, turism în medii sălbatice ş i camparea,

diferenţiate în funcţie de motivaţia principală a călătoriei.

'urismul de aventură (cel mai puţin orientat spre principii ecologice+ este călătoria în

locuri noi şi palpitante cu intenţia de a căuta aventura. 2uriştii care practică această formă de

turism nu urmează un program fi0, prefer&nd spontaneitatea şi incertitudinea. 2urismul de

aventură include adesea activităţi cum ar fi alpinism, parapantism, scufundări sub%acvatice,

ciclism e0trem, aTa%canoe etc, necesit&nd rezistenţă şi abilităţi fizice. Deşi acest tip de turism

se desfăşoară de obicei în mijlocul naturii, el implică puţin sau deloc protejarea şi conservarea

mediului.

'urismul în medii sălbatice înseamnă călătoria în locuri neatinse de om, nepoluate,

pentru a cunoaşte şi a te bucura de natură, pentru a observa animalele, păsările şi peştii în

mediul lor natural. ?ceste călătorii implică utilizarea unor mijloace de locomoţie nepoluante ca

mersul cu bicicleta, cu barca, cu animale de tracţiune, pe jos. ?cest tip de călătorie trezeşte

$M


16/35

interesul pentru frumuseţile naturii, dar contribuie puţin la conservarea echilibrului fragil al

naturii.

Camparea presupune călătoria într-un spaţiu aflat undeva între civilizaţie şi sălbăticie,

de cele mai multe ori cu familia sau prietenii şi folosind uneori ca mijloc de locomoţie

automobilul %car-camping& . 'otivaţia principală este rela0area în mijlocul naturii, dar utilizarea automobilului indică o lipsă a preocupării pentru protejarea mediului.

coturismul se deosebeşte de turismul în natură prin accentul pus pe conservare,

educare, responsabilitate şi implicarea activă a comunităţii locale. 6n turist în arii naturale

poate merge să observe comportamentul păsărilor, însă un ecoturist va merge să privească

păsările însoţit de un ghid local şi va sta în cabana unui localnic, contribuind astfel la

prosperitatea economiei locale.

Eiecare dintre aceste produse turistice specializate a atins niveluri diferite de maturitateîn cadrul ciclului de viaţă al produsului. *agles ($33M+ afirma că ecoturismul şi turismul de

aventură se găsesc în prima fază a ciclului, cu un număr mic de consumatori, dar cu o creştere

rapidă. 2urismul în zone sălbatice a atins pragul de maturitate, aceasta din cauza nivelului

redus de e0ploatare pe care îl cere, iar camparea înregistrează un număr mare de participanţi,

dar popularitatea sa este în declin. 8e impune un studiu mai larg asupra conceptului de

specializare a pieţei turistice şi asupra celui de ciclu de viaţă al produselor turistice, mai ales în

zonele cu potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului în natură.

/!3! 4ezvoltarea ecoturismului în Rom+nia

@n Rom&nia, ecoturismul nu este încă foarte răsp&ndit. Delta Dunării însă este cel mai

grăitor e0emplu de arie protejată supusă în ultimul timp unor factori nocivi, industriali, care

afectează mediul înconjurător. *cosistemul Deltei ar fi, conform previziunilor, total şi

iremediabil distrus dacă turismul în zonă ar deveni de masă şi nu ar fi controlat de norme

ecologiste.@n lume, acest stil inofensiv de a călători a început să aibă din ce în ce mai mulţi adepţi.

*0istă agentii de turism specializate pe turismul verde, care implică protejarea mediului natural,

folosirea resurselor naturale (hoteluri cu energie alternativă, panouri solare etc+ precum şi

circuitele turistice care evită impactul puternic asupra comunităţilor umane traditionale şi

specifice unei anumite zone. *coturismul tinde să devină însă, la nivel mondial, o ramură a

turismului de lu0.

Uin&nd cont de situaţia e0istentă pe piaţa turistică europeană, precum şi de cele c+tevapuncte #orte pe care le prezintă Rom+nia în competiţia cu celelalte posibile destinaţii din

$A


17/35

regiune, putem spune că ecoturismul poate reprezenta o soluţie pentru revigorarea turismului

rom&nesc. Turismul rom+nesc încearca să%şi dezvolte, după integrarea in 6niunea *uropeană,

criterii de recunoaştere definitorii la nivel global, privind calitatea serviciilor oferite şi a

obiectivelor naturale sau culturale de care dispune în prezent.

6nul din avantajele sale indubitabile, asupra căruia interesul vizitatorilor se manifestă

constant, îl reprezintă potenţialul ecoturistic. ?cest domeniu, constituie o formă de turism

alternativ cu dezvoltare permanentă, care pentru a putea fi receptat adecvat, presupune

includerea anumitor elemente obligatorii, privind contribuţia la conservarea naturii şi a bunăstării

comunităţii locale. Rom&nia are apro0imativ


18/35

%A*&T,-U- &&&

4ezvoltarea durabilă a turismului în zona 5ăile 6erculane i a*arcului Naţional 74omogled ' .alea %ernei8

Ce -alea !ernei se situează una dintre cele mai vechi statiuni balneoclimaterice din

*uropa, "ăile Oerculane. @storia staţiunii se identifică practic cu istoria Rom&niei, începand de la

cucerirea romană şi p&nă astăzi.

8taţiunea "ăile Oerculane este cea mai veche staţiune din ţară şi una dintre cele mai

vechi din lume. 1riginea "ăilor Oerculane se întinde pe o durată de aproape două milenii.

?testarea documentară a staţiunii datează din anii $M= e.n., prin discursul lui '. 8edatius

8everianus, ales în funcţia de consul la Roma, fapt consemnat într%o tabulă votivă din staţiuneV Seilor şi divinităţilor apelor, 6lpius 8ecundinus, 'arius -alens, Componius Oaemus, lui !arus,

-al, -alens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor

coleg 8everianus, întorc&ndu%se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţăW X. n

perioada civilizaţiei romane, staţiunea de pe -alea !ernei a constituit un important punct de

atracţie pentru aristocraţia Romei antice. @mpresionaţi de e0cepţionala putere tămăduitoare a

apelor sacre de pe -alea !ernei, romanii sosiţi în Dacia pe timpul războaielor cu dacii ($:$%

$:4, $:M%$:A+, le%au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Oercules ?D?Y6?8 O*R!6@ 8?!R?8 ?D '*D@?' ( divinele ape ale lui Oercules de l&ngă 'ehadia+.

1raşul "ăile Oerculane este aşezat în partea de 8ud%*st a judeţului !araş%8everin, pe ambele

maluri ale r&ului !erna, la o distanţă de $< m. de la vărsarea acestuia în fluviul DunZrea .

Distanţa care desparte localitatea de reşedinţa de judeţ, municipiul Resita, este de $$: [m.

Diversele căi de acces în localitate fac staţiunea accesibilă. 8ituată pe -alea !ernei, la M

m de principala arteră rutieră ce leagă vestul ţării de "ucureşti I D5A: (*9:+ şi calea ferată

internaţională "ucureşti I 2imişoara I "elgrad, staţiunea este accesibilă şi pe calea fluvială a

Dunării, fie dinspre est 8ulina%>alati%Drobeta 2urnu 8everin I 1rşova, fie dinspre vest -iena%

$


19/35

"udapesta%"elgrad%1rşova. ?eroporturile cele mai apropiate se află la !aransebes (9: m+,

!raiova ( $A:m+ şi 2imişoara ($9:m+.

Crofilul economic al oraşului a fost şi este turistic. ?v&nd în vedere faptul că turismul

este #industria grea a sufletului omenescB parafraz&nd un mare scriitor al nostru, 'arin Creda,

putem spune că în "ăile Oerculane #daca turism nu e, nimic nu eB."ăile Oerculane, ca produs turistic face parte din Carcul 5aţional #Domogled % -alea

!erneiB, al doilea ca marime din ţara noastră .

3!(! *erspective de dezvoltare durabilă a turismului în

*arcul Naţional 4omogled1.alea %ernei 9

nfiinţat în anul $33:, av&nd administraţie proprie încep&nd cu anul 4::=, Carcul 5aţional

#Domogled%-alea !erneiB este situat în partea de nord%vest a judeţului >orj şi se întinde pe

suprafaţa a = judeţe, şi anume !araş%8everin, 'ehedinţi şi >orj. Carcul 5aţional Domogled%

-alea !ernei ocupă suprafaţa de 4=. $odeanu şi al 'unţilor !ernei pe

versantul drept şi, respective, 'unţilor -&lcanului şi 'unţilor 'ehedinţi pe versantul st&ng.

?dministraţia Carcului 5aţional Domogled%-alea !ernei se află în judeţul !araş%8everin în

localitatea "ăile Oerculane, fiind necesară o conlucrare între autorităţile din >orj, 'ehedinţi şi

!araş%8everin pe proiecte comune.

?ccesul în parc este în principal posibil dinspre Dr. 2r. 8everin, 1rşova, 2imişoara,!aransebeş, 2&rgu 7iu, "aia de ?ramă, Cetroşani, upeni.

Dinspre Dr. 2r. 8everin%1rşova%"ăile Oerculane pe D5 A (* 9:+ p&nă la staţiunea "ăile

Oerculane şi apoi pe -alea !ernei pe D5 A9 D.

Dinspre 2imişoara%!aransebeş pe D5 A (* 9:+ p&nă la "ăile Oerculane şi apoi pe -alea

!ernei pe D5 A9 D.

Dinspre 2g. 7iu%"aia de ?ramă pe D5 A9 D peste !ulmea 'azdronia la m AA, sau a

doua variantă de la intersecţia din localitatea ?pa 5eagră prin D7 A9$, ?pa 5eagră%Cadeş%

$3


20/35

!loşani%baraj -alea 'are. a ieşirea din satul !loşani către -alea 'are, la m $G \ 9:: se află

limita C5D-!.

Dinspre Cetroşani%upeni%!&mpul lui 5eag accesul se face pe D5 AA ? prin Casul 7iul%

!erna la m M:.

De menţionat că D5 AA?, care porneşte din Cetroşani pe traseul upeni%!&mpul lui 5eag, pătrunde prin pasul 7iul%!erna în zona de parc la m M:, coboară la @zvoarele !ernei (Cod coada

lacului de acumulare @ovanu+, se desfăşoară pe contur lac p&nă la baraj @ovanu, continuă prin

!erna 8at, >ura 1lanului, trece limita jud. >orj în !araş%8everin la m $:: \ 3::, apoi după

cca. =:: m. intră în jud. 'ehedinţi p&nă la m $:3 unde se intersectează cu D5 A9D.

D5 A9 D vine de la "aia de ?ramă, intră în parc în !ulmea 'azdronia la m AA, coboară

pe -alea !ernei unde se intersectează cu D5 AA ? la m 9A \ lobul Rău%

!ornereva.

Diversitatea tipurilor de peisaje (abrupturi calcaroase cu Cin 5egru de "anat, canioane cu

p&raie cu debit puternic, fluctuant, v&rfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneeană, păduri

întinse de fag de v&rste mari, goluri alpine cu jnepeniş, lacuri de acumulare montane, chei şi

prăpăstii calcaroase, cătune izolate în munte, pajişti subalpine cu lapiezuri+, peşteri termale unice

în Rom&nia, izvoare termominerale, endemisme şi rarităţi de floră şi faună oferă tuturor

iubitorilor de natură e0perienţe inedite.

-alea !ernei are o serie de particularităţi climatice care au făcut ca biodiversitatea de aici

să fie e0trem de comple0ă. 8taţiunea "ăile Oerculane este parte integrantă a Carcului 5aţional

Domogled -alea !ernei.

n strategia de dezvoltare durabilă a oraşului "ăile Oerculane se desprind două direcţii

mari de acţiune av&nd ca scop asigurarea bunăstarii locuitorilor din "ăile Oerculane un vector

cu acţiuni care au un impact direct asupra locuitorilor şi un vector de acţiune privitor la

dezvoltarea agenţilor economici şi atragerea de investiţii în localitate, cu efect indirect, în timp,

asupra celor din comunitate.

8taţiunea "aile Oerculane prin potenţialul natural şi antropic bogat, diversificat şi chiar

unic dacă avem în vedere anumite elemente naturale, şi%a cucerit de%a lungul secolelor un bun

renume, c&stig&ndu%şi faima internaţională ce o situează alături de alte staţiuni asemănătoare din

lume.

4:


21/35

n perioada $39:%$3


22/35

clădirea în stil baroc a gării $


23/35

L 8tabilirea unei zone de protecţie peisagistică şi ecologică pe malurile r&ului !erna;

L ?menajarea cursului intavilan al r&ului !erna pentru practicarea sporturilor nautice şi a cursului

e0travilan pentru practicarea sporturilor nautice e0treme (rafting+;

L >ospodărirea durabilă a pădurilor şi înfiinţarea de noi plantaţii;

L Reamenajarea parcurilor şi a spaţiilor verzi ;L mpădurirea terenurilor degradate;

L 1rganizarea spaţiilor verzi plantate în noile ansambluri de locuit.

L @ntroducerea colectării selective a deşeurilor menajere la punctele de colectare din oraş, şi

asigurarea refolosirii acestora;

L *liminarea depozitării ilegale de deşeuri în albia şi pe malurile r&ului !erna;

L mbunătăţirea reţelei şi a sistemului de circulaţie rutier, în scopul reducerii aportului traficului

rutier la poluarea aerului ;L Realizarea unui studiu privind posibilitatea înfiinţării unor f&şii verzi de%a lungul principalelor

căi rutiere pentru protecţia populaţiei şi turiştilor împotriva factorilor poluanţi atmosferici,

rezultaţi ca urmare a circulaţiei rutiere.

L *liminarea traficului rutier greu din oraşul "ăile Oerculane, prin devierea circulaţiei pe D5A9D

L mbunătăţirea calităţii drumurilor pe întreg teritoriul oraşului pentru a reduce poluarea aerului

cu pulberi.

L ?menajarea unei zone turistice şi de agrement pe Clatoul !1R15@5@;

L !onstruirea unei piste pentru role la stadionul orăşenesc;

Clanul ocal de ?cţiune pentru implementarea 8trategiei ocale de Dezvoltare Durabilă

(8DD+ a comunităţii oraşului "ăile Oerculane reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte

necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii

moderne, astfel înc&t Durabilitatea să devină punctul tare al comunităţii locale.

3!/! *ropuneri de valori#icare durabila a turismului în

*arcul Naţional 4omogled1.alea %ernei

8ituat în sud%vestul Rom&niei, în ţinutul superb al "anatului 'ontan, pe pitoreasca -ale a

!ernei din !arpaţii 'eridionali, oraşul "ăile Oerculane şi împrejurimile sale oferă atracţii

naturale deosebite. Ceisajele impresionante ale Carcului 5aţional Domogled I -alea !ernei, cu o

fabuloasă lume a calcarelor, apei şi cascadelor, pădurilor seculare, rarităţilor floristice şi

faunistice, conferă acestui ţinut o originalitate şi un farmec aparte. !reste alpine semeţe de mare

4=


24/35

spectaculozitate şi sălbăticie, st&ncării, grohotişuri etc.; relief carstic bine conturat cu abrupturi

spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro%carstic etc.; văi montane (!erna+; lacuri

antropice (Crisaca şi @ovanu+ , de un pitoresc deosebit, de interes hidroenergetic, dar care sporesc

atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism, întinse păduri de conifere şi

foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive,date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu bogat şi variat în fond

cinegetic I urs, cerb, căprior, mistreţ şi piscicol I păstrăv, lipan.

6n interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate

unicate naţionale şi europene, protejate prin rezervaţia naturală de interes naţional Carcul

5aţional # Domogled % -alea !erneiB.

-alea !ernei are aspect de mare culoar sculptat în diferite tipuri de rocă, predomin&nd

şisturile cristaline, calcarul şi granitul.!erna izvorăşte de la altitudinea de 4:9: m şi are o lungime totală de la izvor şi p&nă la

vărsarea în Dunăre de apro0imativ


25/35

c& zona strict protejată sau de protecţie integrală , destinată activităţilor de cercetare

ştiinţifică; activităţile turistice nu sunt permise dec&t cel mult în scop instructiv%educativ.

?cest model de amenajare este dependent de dimensiunea parcului, put&nd fi aplicat cu

deosebire pe teritorii întinse, cu peisaje relativ omogene.

n afară de zonarea spaţială, pentru a face faţă agrementului în aer liber, gestionarii parcurilor dispun de patru tipuri principale de mijloace de acţiune pe care le pot utiliza separat

sau combinat

a) sporirea spaţiului disponibil desc#is vizitatorilor

b) controlul şi limitarea numărului de turişti

c) diminuarea impactului vizitatorilor asupra ecosistemelor

d) sporirea durabilităţii resurselor ?ctivitatea de turism în ariile protejate îmbracă forme diferite, specifice şi comple0e,

amenajarea turistică ridic&nd probleme legate at&t de protejareaşsi conservarea ecosistemelor, c&t

şi de dezvoltarea infrastructurii generale, a echipamentelor de cazare si dotărilor pentru agrement

şi turism.

De aceea, dezvoltarea activităţii de ecoturism în arii protejate se face prin respectarea

anumitor condiţii şi anume

L valorificarea şi amenajarea ariilor protejate se realizează în spiritul actelor normative, în

mod global şi integrator, în raport cu comple0itatea potenţialului natural, uman şi turistic şi cu

gradul de dezvoltare economico I socială al zonei protejate şi al regiunii limitrofe;

L alegerea şi punerea în practică a celor mai bune proiecte de valorificare şi amenajare turistică se

face numai în urma unor studii de oportunitate şi fezabilitate şi de impact ecologic;

L asigurarea suportului şi echilibrului financiar necesar realizării proiectului ales, av&nd în vedere

costurile economice şi ecologice;

L lărgirea cooperării cu autorităţile şi populaţia locală privind arealele protejate şi realizarea unui

parteneriat între acestea şi administraţia zonelor protejate;

L activităţile intermediarilor din turism şi ale ghizilor, în arealele protejate trebuie să fie în

concordanţă cu normele de protecţie a mediului şi comunităţii locale (de e0emplu rezervaţiile

biosferei+;

L cresterea contribuţiei financiare şi practice a firmelor prestatoare de servicii turistice, ca şi a

intermediarilor din turism la protecţia arealelor ocrotite;

L proiectarea unei politici de promovare şi de mareting specifice ariilor protejate, în concordanţă

cu respectarea regimului de protecţie şi conservare a acestora;

4M


26/35

L crearea tuturor condiţiilor de evitare a impactului de poluare şi degradare nedorită a mediuluiecosistemelor şi speciilor de floră şi faună.

Dotările turistice cuprind, în ansamblul, unităţi de cazare foarte diversificate (de la locuri

de campare, cabane, vile la hoteluri, moteluri, sate de vacanţă+, unităţi de alimentaţie, dotări de

agrement şi sport, caracteristice fiecărui loc, în funcţie de tipul de resurse turistice e0istente.

@ndiferent de gradul de dotare al parcurilor, fiecare dintre ele trebuie să aibă un

echipament turistic minim, constituit din instalaţii diverse aflate în tot parcul, poteci şi alei

marcate, locuri de odihnă şi amenajări specifice pentru vizitarea diferitelor obiective naturale sau

antropice.

-alorificarea prin turism a ariilor protejate presupune următoarele acţiuni, acţiuni ce

trebuie desfăsurate printr%un plan / program de monitorizare a activităţii desfăşurate în ariile

protejate

L stabilirea judicioasă a punctelor de intrare şi ieşire a turistului în spaţii si rezervaţii, aitinerariilor;

L organizarea 0entrului de 5izitare şi 6nformare 2uristică;

L realizarea infrastructurii generale (reţea rutieră, stradală, pietonală, parcări, alimentare cu apă,curent electric, etc.+;L organizarea circulaţiei turistice, ceea ce prevede stabilirea flu0urilor turistice, a dimensiunilor

acestora, departajarea orară pe grupe de vizitare, frecvenţa acestora, durata vizitării, etc.;

L amenajarea spaţiilor de cazare, alimentaţie, sport şi agrement în conformitate cu condiţiile

concrete, specificul resurselor, cu principiile de amenajare turistică a teritoriului şi cu indicatoriistandardelor de dezvoltare;L amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice;

L refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate;

L semnalizarea obiectivelor turistice, a dotărilor şi utilităţilor.

2oate aceste acţiuni, care creează condiţii optime motivaţiei consumului turistic I cercetare,

studiu, recreere, educaţie I trebuie să fie realizate foarte atent, pentru a nu distorsiona ambientul,

peisajul, autenticul şi mai ales viaţa animalelor, plantelor şi a localnicilor.

Propuneri de valorificare turistică a Parcului )aţional *omo!led +alea Cernei

Carcul 5aţional Domogled -alea !ernei este un loc ideal pentru turismul ecologic, de

agreement. ?cesta este al doilea ca mărime din ţara, unicul care înglobează un întreg bazin

hidrografic şi un singur masiv montan .

!erna îşi formează ob&rşiile din unirea apelor unui izvor puternic care iese de sub

!iuceava !hicerii % @zbucul !ernei % cu apele p&r&ului !ernişoara ale cărui izvoare se

află la circa $: m amonte sub -&rful Catina, la altitudinea medie de 4.:9: m.

4A


27/35

n aval de @zbucul !ernei, afluenţii mari se află e0clusiv pe partea dreaptă, prezent&nd

lungimi medii cuprinse între < si $: m, iar cei de pe st&nga fiind cu totul neînsemnaţi şi

ating&nd ma0imum 4 m lungime .

!erna se varsă în Dunăre form&nd un golf larg la contactul cu apele lacului de acumulare

din raza oraşului 1rşova. -alea !ernei se prezintă sub aspectul unui defileu care sedesfăsoară pe o lungime de circa G: m în bazinul hidrografic al r&ului !erna şi respectiv în

spaţiile montane imediat apropiate se află circa 9:: de peşteri şi apro0imativ 4G de avenuri

@zbucul !ernei este format din trei izvoare distincte care ţ&şnesc din grohotişul 1gaşului

!hicerii din !iucevele !hicerii şi 1gaşului !ald (


28/35

%rucea Albă este un obiectiv turistic de referinţă pentru staţiunea Oerculane. !rucea se

află pe un pinten de st&ncă la altitutidinea de MA: m . De aici se poate observa întreaga panoramă

a staţiunii şi o parte a văii !ernei ( *latoul %oroninii,.+r#ul *oiana cu *eri erban este o peşteră fosilă cu o galerie tunel de 4: m. @nteresant este st&lpul

în forma unor teancuri de farfurii de la intrare prin unirea în timp a unei stalactite cu o

stalagmită. `i această peşteră are o legendă interesantă legată de numele ei .*oteca *isicii merge chiar pe muchia Domogledului av&nd vederea liberă în toate părţile.

.+r#urile 4omogledul Mic de


29/35

a dezvoltat pe acest guano o faună în care domină speciile de acarieni (dintre care unele noi

pentru ştiinţă descrise aici+. Eauna cavernicolă, cantonată numai în anumite zone ale peşterii,

conţine specii de păianjeni şi de izopode troglobionte. ?venul este protejat, fiind declarat

monument al naturii .?ccesul în aven este interzis turiştilor .

*oiana 5endina 1 %


30/35

&zvoarele de apă plată îşi au originea din *etera &zverna0 traversează întregul masiv

muntos aproape G: m şi sunt izvoare carstice. !&nd sunt precipitaţii debitul acestora creşte

ajug&nd la jumatate din debitul rîului !erna.

%ascada Moului se află în *eretele ?nălăţ. Coteca începe din dreptul barajului de la

Crisaca şi urcă în serpentine prin pereţi , paralel cu cascada, av&nd în st&nga panorama văii!ernei apoi intră în bifurcaţia rutei 2+nt+na Moului 1 vec


31/35

Pescuitul pe +alea Cernei

R&ul !erna este împărţit în A fonduri de pescuit

1. &zvoarele %ernei 1 %ernioara, de la izvoare p&nă la coada lacului de acumulare -alea lui

@ovan .!uprinde în e0clusivitate zona păstrăvului, altitudinea între A


32/35

% Cotenţial speologic deosebit;

% *lemente de interes turistic istoric, natural (!heile !orcoaiei, !heile Uăsnei, !ascada

-&nturătoarea, peştera 2atarzii, ?venul lui ?dam, -alea !ernei, Coiana cu peri, etc.+, cultural

(sărbătoarea Cinului ngru de "anat, 5edeea la "ăi+, sportiv/montan (trasee turistice montane,

alpinism, turism de aventură (rapel, parapantism+, mtbie (enduro+, cicloturism, speologie,v&nătoare/pescuit, etc+.

Propuneri pentru modernizarea turismului în spiritul nou al turismului durabil, ecoturismul/

% ?menajarea traseelor turistice montane pentru ca turiştii să poată e0plora zona în siguranţa,

însoţiţi de ghizi montani.% @dentificarea şi punerea în valoare a traseelor de alpinism pe versanţii înalţi şi abrupţi;

% *ste necesara evaluarea posibilităţilor de valorificare turistică a potenţialului hidrografic al

r&ului !erna prin amenajări simple care să devină aliniamenteB de ma0imă polarizare în

perioada caldă a anului pentru turiştii iubitori de înot, plajă, pescuit sportiv sau sporturi nautice

(rafting cu ambarcaţiuni mici $%4 persoane, canToning, riverboarding+;

% Dezvoltarea structurilor de cazare pentru turismul montan.

% Realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional, gen minialbum foto

sau !D multimedia (în rom&nă şi 4%= limbi de circulaţie internaţională+ al cărui conţinut să

prezinte Carcul 5aţional Domogled -alea !ernei.

% @ncluderea zonei în programe de promovare turistică;

2urismul , ca activitate economică, poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special

dacă nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi mari beneficii. Cresiunile din partea

turismului cresc rapid. Cresiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel înc&t ariile

naturale valoroase devin din ce în ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o

zi şi chiar sport.. Dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forţă

foarte pozitivă, aduc&nd beneficii at&t ariilor protejate c&t şi comunităţilor locale. 2urismul va fi

binevenit în perimetrul sau în pro0imitatea ariilor protejate, dacă respectă caracterul special al

ariei, astfel înc&t, pagubele şi poluarea să fie minime.

2urismul poate ajuta la justificarea înfiinţării ariilor protejate în regiunile marginale, şi

poate duce la o înviorare a comunităţilor locale din punct de vedere economic şi al culturilor

tradiţionale.

=4


33/35

%,N%-U:&&

Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul

înconjurător şi de resurse.

Centru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecţia şi conservarea resurselor şi

mediului să fie o politică prioritară pentru toate domeniile de activitate umană, chiar înaintea

ridicării nivelului de trai, transform&nd%o, pentru fiecare individ (printr%o educaţie continuă+ într%

o adevărată religie, natura nefiind o moştenire de la înaintaşi, ci un împrumut de la copii.

Dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar strategiile trebuie schimbate astfel înc&t să

se potrivească cu limitete ecologice oferite de mediul înconjurator şi de resursele planetei.

*ste necesară implementarea unei noi stări de spirit privind abordarea continuă a problemelor

de mediu, în special în ariile aflate sub influenţa circulaţiilor turistice, din ce în ce mai greu de

controlat

n turism importanţa conservării şi protejării mediului înconjurător este deosebită pentru că,

prin prezenţa sa, un mediu conservat sporeşte valoarea oricărui produs turistic.

Revoluţia ecologică se impune deci, fiind necesară în cadrul dezvoltării durabile ocompletare, observare şi promovare a obiectivelor generale ale societăţii.

Coliticile urmate trebuie să vizeze două obiective majore, şi anume asigurarea unui ec#ilibru

mai bun între creşterea economică şi protecţia mediului pe de o parte, iar pe de altă parte , creşterea

importanţei procedeelor de protecţie nepoluante.

*fectul cel mai favorabil asupra dezvoltării durabile îl constituie protecţia mediului şi

sănătăţii. 8unt necesare deci noi sisteme tehnice şi tehnologice caracterizate prin informatică, birotică

biotehnologii, noi resurse de energie (solară, eoliană etc.+, accentul va fi pus pe performanţele

ecotehnice, ecotehnologice care să elimine din start riscurile de poluare. 2oate acestea sunt cunoscute

sub denumirea generică de #eco&businessB.

==


34/35

*coturismul este, in viziunea celor mai multi, turismul cu cel mai mic impact asupra

mediului inconjurator.

Dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forţă foarte

pozitivă, aduc&nd beneficii at&t ariilor protejate c&t şi comunităţilor locale. 2urismul va fi

binevenit în perimetrul sau în pro0imitatea ariilor protejate, dacă respectă caracterul special alariei, astfel înc&t, pagubele şi poluarea să fie minime.

2urismul durabil în interiorul şi în afara ariilor protejate presupune cooperarea str&nsă cu

autorităţile ariilor protejate;

E55C* a definit turismul durabil ca toate formele de dezvoltări turistice,

mana!ement şi activităţi turistice care menţin inte!ritatea ecolo!ică, sociaăaşsi economică şi

bunăstarea resurselor naturale şi culturale, construite în mod perpetuuB.

=G


35/35

5&5-&,GRA2&E

Mo*d. 8caiul, "ucureşti, $334.

5ran 2lorina % coturism, *ditura *conomică, "ucureşti,$339.

G

&! &strate0 2! 5ran0 A! G! Rou I conomia turismului şi mediul înconjurător , *ditura

*conomică, "ucureşti, $33A.

turism durabil in parcul national

Documents