ttt proiect

Tehnologia ActivităţiiStaţiilor de Cale Ferată

TEMA PROIECTULUI

Se consideră staţia tehnică T în care vor fi prelucrate trenurile prevăzute în anexele 1 şi 2.

Procesele tehnologice de prelucrare a trenurilor de marfă se desfăşoară după principiul graficului Gantt.

În grupa de primire a trenurilor în vederea pregătirii pentru triere respectiv grupa A îşi desfăşoară activitatea 2 echipe complexe şi 2 locomotive de manevră. Pentru locomotivele de manevră în decursul celor 24 ore este prevăzută câte o revizie (îndrumare la depoul staţiei cu durata de 45 min).

Operaţia de presare a vagoanelor (eliminarea ferestrelor dintre vagoane) în grupa B, este efectuată de locomotiva de manevră care execută trierea, iar durata acesteia corespunde duratei unei trieri.

În grupa de ,,triere – acumulare – formare”, respectiv grupa B, îşi desfăşoară activitatea 3 echipe complexe şi 4 locomotive de manevră.

De asemenea, pentru locomotivele de manevră din zona de formare, în decursul celor 24 ore sunt prevăzute revizii cu durata de 30 min, pentru fiecare locomotivă în parte.Aceleaşi locomotive de manevră vor executa şi manevra de introducere a vagoanelor la punctele de manipulare prevăzute în schema staţiei (anexa 3).De asemenea, îndrumarea garniturilor de tren formate, către grupa de pregătire în vederea expedierii, respectiv grupa D, va fi executată cu locomotivele care formează aceste garnituri.

În grupa de expediere, grupa D îşi desfăşoară activitatea 2 echipe complexe.Informaţii referitoare la compunerea trenurilor sosite, respectiv expediate în/din staţia

T: Numărul de vagoane ce compun trenurile sosite este: N = 60 [vag/tren]; Numărul de vagoane ce compun trenurile expediate este:0 N = 60 [vag/tren]; Compunerea trenurilor şi structura pe destinaţii este indicată în anexele 1 şi 2; Solicitarea medie admisă a compartimentelor staţiei T este 0,8.

Se cere:

Să se stabilească interdependenţele dintre procesele tehnologice de lucru ale diferitelor compartimente ale staţiei şi între acestea şi graficul de circulaţie pe distanţele de circulaţie adiacente.

Să se simuleze pe cale grafică activitatea staţiei şi a liniilor industriale şi să se calculeze cu ajutorul acesteia staţionarea vagoanelor de marfă, soldul de vagoane, capacitatea de tranzit şi de prelucrare a staţiei T.


BIBLIOGRAFIE

1. Tănăsuică I.(2003) Tehnologia Activităţii Staţiilor de Cale Ferată, Editura Feroviară, vol.II 2. Tănăsuică I.(1987) Tehnologia Activităţii Staţiilor de Cale Ferată şi a liniilor industriale (îndrumar de proiectare), Centrul de multiplicat cursuri I.P.B.

Cap. 1 PRELUCRAREA DATELOR INIŢIALE

1.1 Calculul capacităţilor orare

Capacitatea orară de prelucrare în grupa de primire:

= [tr/h] (1.1)

unde: n - numărul de echipe care lucrează simultan în grupa de primire (grupa A);

- durata medie a procesului tehnologic de prelucrare a unui tren direct de marfă în grupa de sosire, când se primesc anticipat informaţii;

Capacitatea orară de triere(descompunere):

[tr/h] (1.2)

unde: t = t +t [min.], pentru staţii de triaj t - timpul de împingere a garniturii la triere; t - durata trierii;

În staţiile de triaj unde împingerea garniturii la o linie se poate face simultan cu trierea pe cealaltă linie, t =t .

Capacitatea orară de formare (compunere):


[tr/h] (1.3)

unde: M – numărul locomotivelor cu care se lucrează simultan la formare; durata medie a procesului tehnologic de formare a unui tren de marfă;

Capacitatea orară de prelucrare la expediere:

= [tr/h] (1.4)

unde: n - numărul de echipe care lucrează simultan în grupa de expediere (grupa D); - durata medie a procesului tehnologic de prelucrare a unui tren de marfă în grupa de expediere;

Capacitatea orară de expediere:

= [tr/h] (1.5)

unde: I - interval de expediere;

I se calculează pe baza momentelor de expediere date în anexa 2.

Duratele , , , ,n ,n ,M, se dau ca anexe la tema de proiect.

Capacitatea orară rezultată este aceea care are valoarea cea mai mică.Această valoare se înmulţeşte cu 24 ore şi se obţine numărul total de trenuri/zi care poate fi prelucrat în staţie.

[tr/zi] → [tr/zi]

1.2 Stabilirea trenurilor care sosesc şi a momentelor de expediere

Numărul trenurilor din direcţiile A,B,C se obţine astfel:În anexe sunt date un număr de trenuri care sosesc de la A egal cu N , de la B egal cu N , de la C egal cu N .


N + N + N =N (1.6)

→ N =91

N corespunde cu p =100% (1.7)

N va corespunde cu p = % (1.8)



Acestea sunt ponderile trenurilor sosite din cele trei direcţii. Numărul total al trenurilor care sosesc în staţia N va fi egal cu valoarea celei mai mici capacităţi stabilită la paragraful 1.1.

N va corespunde lui 100%.Trenurile care vor rămâne să se ia în calcul pentru a corespunde capacităţii rezultante se vor stabili astfel:

N = [trenuri/zi]

(1.11)

N = [trenuri/zi]

(1.12)


N = [trenuri/zi]

(1.13)

Ca verificare trebuie ca N +N +N =N [trenuri/zi] (1.14)

Algoritm de selectare a momentelor de sosire şi expediere:

Din anexele la temă se taie un număr de trenuri care sosesc din fiecare direcţie astfel încât să rămână numărul de trenuri obţinut mai sus.

În acest scop se va aplica pe fiecare direcţie următorul algoritm. Numărul de ordine stabilit pentru fiecare student se încercuieşte în tabelele anexă cu trenurile care sosesc şi cu momentele posibile de expediere.

De la acest număr (inclusiv) se numără atâtea trenuri câte sunt date prin temă ca pas şi următorul se taie. Se continuă astfel până se ajunge la ultimul tren corespunzător direcţiei respective, dar nu se opreşte aici ci se continuă cu primul, al doilea, al n-lea tren corespunzător direcţiei respective până se ajunge la numărul de ordine încercuit. Dacă trenurile tăiate nu sunt suficiente pentru a rămâne atâtea trenuri care s-au calculat a sosi din direcţia respectivă, se continuă cu algoritmul numărând numai trenurile netăiate, până se ajunge la numărul corespunzător de trenuri din direcţia respectivă.

Pentru expediere se va proceda ca mai sus, luând ca bază anexa 2 cu momentele de expediere posibile.

ANEXA 1a

Trenurile sosite în staţie din direcţia A


Tab. 1aNr. crt.

Trenul Vag. Momentulsosirii

Vagoanele trenuluiDestinaţia

b b1 b2 b3 b4 c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4

1. 1.35 6 - 6 9 6 3 - 6 12 6 2 1 2 12. 2.40 - - - - - - - - 60 - - - - -3. 2.55 6 6 - 12 6 - 3 9 6 6 1 2 1 24. 3.45 - - 12 3 12 3 - 6 9 9 1 2 1 15. 4.05 - 6 3 12 3 3 6 9 6 12 - - - -6. 4.30 3 3 6 - - 12 - 6 12 9 3 2 2 27. 5.00 - - - - 60 - - - - - - - - -8. 6.25 - 12 3 15 9 - 6 9 - - 2 1 2 19. 6.55 6 3 9 3 12 3 - - 9 6 2 1 3 310. 7.30 6 9 6 - 18 6 - 6 9 - - - - -11. 8.00 - - 6 12 6 9 - 6 12 6 1 1 1 212. 9.15 - - - - 60 - - - - - - - - -13. 10.15 - 9 6 9 9 - 6 3 9 6 1 1 1 014. 11.05 - - - - - - - - - 60 - - - -15. 12.45 - 3 6 12 9 - 6 9 6 9 - - - -16. 13.40 - 9 3 12 6 3 3 6 6 6 0 2 2 217. 15.25 - 6 3 - 12 - 9 9 9 6 0 2 2 218. 15.45 - - - - 60 - - - - - - - - -19. 16.00 3 - 9 12 9 - 6 9 3 6 1 1 1 020. 16.20 - 6 3 - 12 - 9 9 9 6 0 2 2 221. 17.05 - 3 6 12 9 - 6 6 3 12 1 1 1 022. 18.40 6 6 6 12 6 - - 6 9 6 - 2 1 -23. 20.10 - - - - - - - - - 60 - - - -24. 20.50 - 3 - 6 15 - - 6 12 12 2 0 2 225. 21.15 - 6 - 12 9 3 6 9 9 6 - - - -26. 22.50 3 - 6 - 12 - 6 12 6 12 1 1 - 127. 23.05 6 - - 6 6 - 9 6 15 9 0 1 1 1

ANEXA 1b


Trenurile sosite în staţie din direcţia B

Tab. 1bNr. crt.



a a1 a2 a3 a4 c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4

1. 0.20 - - - - 60 - - - - - - - - -2. 1.20 - 6 3 9 6 15 12 - - 3 - - - 63. 2.15 5 - 12 - 18 6 9 - 3 - 3 - 6 -4. 4.55 - - - - - 60 - - - - - - - -5. 6.15 - 6 - 12 15 9 12 - - 3 - - 3 -6. 9.25 6 - 15 6 15 3 6 - 3 - 3 - - 37. 10.30 - 9 3 3 12 15 12 - 3 - - 3 - -8. 11.35 - - - - 60 - - - - - - - - -9. 12.35 - 3 6 6 15 9 9 - - 3 3 - 6 -10. 15.15 - - - - 30 - 30 - - - - - - -11. 17.00 6 - 6 - 15 12 9 3 - 3 - - 6 -12. 18.35 - - - - 60 - - - - - - - - -13. 19.30 3 - 12 3 15 12 6 - - - 3 - - 614. 21.15 - - - - 60 - - - - - - - - -15. 23.25 - 3 15 - 12 3 21 - - - 3 - - 3

ANEXA 1c


Trenurile sosite în staţie din direcţia C

Tab. 1cNr. crt.



a a1 a2 a3 a4 b b1 b2 b3 b4 F1 F2 F3 F4

1. 0.15 6 - 3 12 6 18 6 - - 3 - 3 - 32. 1.05 - 12 - 12 6 6 12 3 - 3 - 3 3 -3. 2.00 - - - - - 60 - - - - - - - -4. 4.45 - - - - 60 - - - - - - - - -5. 6.10 3 - 9 6 18 12 6 - - - 3 - - 36. 8.35 3 9 - 6 9 12 15 - - 3 - - 3 -7. 9.50 - - - - - - 60 - - - - - - -8. 10.55 9 15 3 3 12 - 6 - 3 - 3 - - 69. 12.10 - 6 9 12 3 12 15 - - - - 3 - -10. 15.10 - - - - 30 - 30 - - - - - - -11. 16.55 - 12 3 12 12 6 9 - - 3 - - 3 -12. 18.40 - - - - 60 - - - - - - - - -13. 19.40 3 6 - 3 12 9 18 - 3 - - - - 614. 21.35 3 - 6 18 12 3 9 - - - - 3 - 615. 23.25 - - - - 60 - - - - - - - - -

ANEXA 2


Momente posibile pentru expedierea trenurilor formate în staţia T

Tab. 2aNr. crt. Destinaţie Moment de expediere

1. A 1.452. A 2.303. A 3.504. A 6.405. A 7.006. A 7.557. A 8.158. A 8.359. A 11.2510. A 13.3511. A 13.5012. A 14.4513. A 16.5014. A 17.2515. A 19.3516. A 20.4017. A 21.0518. A 23.0019. A 23.55

Tab. 2bNr. crt.

Destinaţie Moment de expediere


1. B 1.50

2. B 2.30

3. B 3.10

4. B 4.00

5. B 4.55

6. B 5.50

7. B 6.45

8. B 10.05

9. B 12.30

10. B 13.20

11. B 14.45

12. B 15.30

13. B 16.15

14. B 17.50

15. B 20.40

16. B 21.35

17. B 22.45

18. B 23.00

19. B 23.55


Tab. 2cNr. crt.

Destinaţie Moment de expediere

1. C 0.352. C 1.303. C 4.104. C 4.305. C 6.306. C 7.207. C 8.208. C 9.459. C 11.4010. C 14.0011. C 14.4512. C 15.3513. C 16.1514. C 17.0515. C 19.4016. C 20.3517. C 22.3018. C 22.35


*Tab.2a, Tab.2b, Tab.2c, conţin şi momente posibile pentru expedierea trenurilor în tranzit cu staţionare în staţia T.

Cap. 2 STABILIREA LEGII DE DISTRIBUŢIE A TRENURILOR SOSITE PENTRU TRIERE ŞI A TRENURILOR FORMATE

PENTRU EXPEDIERE

2.1 Stabilirea distribuţiei empirice Într-o staţie de triaj, sosesc pentru descompunere un număr de 57 trenuri de marfă

(rezultate în urma calculelor efectuate în capitolul 1) , iar de la fronturile de încărcare-descărcare sunt aduse un număr de … convoaie (rezultate din anexele de calcul 1 şi 2 , cu vagoane pentru diferite destinaţii. Intervalele de câte una oră, de la ora 000 - 2400 şi numărul de trenuri şi convoaie sosite în fiecare interval sunt date în tabelul 2.1a, iar cele expediate în tabelul 2.1b.

Tabelul 2.1aInterval de 1 oră 000-059 100-159 200-259 300-359 400-459 500-559

Număr de trenuri sau convoie 2 3 4 1 4 1

Interval de 1 oră 600-659 700-759 800-859 900-959 1000-1059 1100-1159


Interval de 1 oră 1200-1259 1300-1359 1400-1459 1500-1559 1600-1659 1700-1759


Interval de 1 oră 1800-1859 1900-1959 2000-2059 2100-2159 2200-2259 2300-2359


Tabelul 2.1bInterval de 1 oră 000-059 100-159 200-259 300-359 400-459 500-559



Interval de 1 oră 600-659 700-759 800-859 900-959 1000-1059 1100-1159


Interval de 1 oră 1200-1259 1300-1359 1400-1459 1500-1559 1600-1659 1700-1759


Interval de 1 oră 1800-1859 1900-1959 2000-2059 2100-2159 2200-2259 2300-2359


Se cere să se stabilească:

Distribuţia empirică a sosirii trenurilor şi convoaielor în intervalele de 1 oră; Numărul mediu de trenuri şi convoaie sosite în interval de 1 oră; Abaterea medie pătratică a sosirii trenurilor şi convoaielor în interval de 1 oră; Coeficientul de variaţie al sosirii trenurilor şi convoaielor în interval de 1 oră; Verificarea concordanţei dintre distribuţia empirică şi teoretică de tip Poisson, a

trenurilor şi convoaielor sosite în intervale de 1 oră.

1. Distribuţia empirică a sosirii trenurilor şi convoaielor în interval de 1 oră.1.1. Calculul amplitudinii variaţionale:R = xmax – xmin [trenuri] (2.1)

1.2. Distribuţia empirică:Pe baza acestor elemente se întocmesc tabelele distribuţiilor empirice separat pentru sosiri

şi separat pentru expedieri, după modelul tabelului 2.2:

Sosiri Tabelul 2.2axi 0 1 2 3 4

ni 1 5 6 8 4

xini 0 5 12 24 16

fini

ni

0,041 0,208 0,25 0,333 0,166

Expedieri Tabelul 2.2bxi 0 1 2 3 4


ni 1 5 6 9 3

xini 0 5 12 27 12

fini

ni

0,042 0,208 0,25 0,375 0,125

2. Numărul mediu de trenuri şi convoaie sosite în interval de 1 oră.

(2.2a)

Calculul se realizează cu ajutorul tabelului 2.3a.

Tabelul 2.3a

xi x xi x xi x2 f i

nxn

xi x fi 2

0 2,375 -2.375 5,64 0,041 0,231241 2,375 -1,375 1,89 0,208 0,393122 2,375 -0,375 0,14 0,25 0,0353 2,375 0,625 0,39 0,333 0,129874 2,375 1,625 2,64 0,166 0,43824

3. Abaterea medie pătratică.

(2.3a)

4. Coeficientul de variaţie a sosirii trenurilor şi convoaielor în interval de 1 oră.

(2.4a)


Tabelul 2.3b

xi x xi x xi x2 f i

nxn

xi x fi 2

0 2,333 -2,333 5,44 0,041 0,2231 2,333 -1,333 1,77 0,208 0,3682 2,333 -0,333 0,11 0,25 0,0253 2,333 0,667 0,44 0,375 0,1654 2,333 1,667 2,78 0,125 0,348

2. Numărul mediu de trenuri şi convoaie expediate în interval de 1 oră.

(2.2b)

3. Abaterea medie pătratică.

(2.3b)

4. Coeficientul de variaţie a expedierii trenurilor şi convoaielor în interval de 1 oră.

(2.4b)

5a. Verificarea concordanţei dintre distribuţia empirică a trenurilor şi convoaielor sosite în interval de 1 oră şi distribuţia teoretică de tip Poisson.5a.1. Criteriul

(2.7)

Pentru a calcula pentru distribuţia empirică se foloseşte tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

xi ni pi npi npi ni npi ni2 npi ni

npi

2

1 2 3 4 5 6 70 1 0,093 0,093 0 0 01 5 0,22 1,1 0,88 0,77 0,7


2 6 0,261 1,566 1,305 1,7 1,083 8 0,1 0,8 0,7 0,49 0,614 4 0,01 0,04 0,03 0,0009 0,0225

Probabilitatea pi se calculează după relaţia:

p i f xx x

xe x

! (2.11)

pentru x 0

x 1

x 2

x=3

x=4

5b. Verificarea concordanţei dintre distribuţia empirică a trenurilor şi convoaielor sosite în interval de 1 oră şi distribuţia teoretică de tip Poisson.5b.1. Criteriul

(2.7)

Pentru a calcula pentru distribuţia empirică se foloseşte tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

xi ni pi npi npi ni npi ni2 npi ni

npi

2

1 2 3 4 5 6 70 1 0,097 0,097 0 0 01 5 0,226 1,13 0,904 0,817 0,722 6 0,264 1,584 1,32 1,74 1,13 9 0,1 0,9 0,8 0,64 0,714 3 0,01 0,03 0,02 0,0004 0,013


Probabilitatea pi se calculează după relaţia:

p i f xx x

xe x

! (2.11)

pentru x 0

x 1

x 2

x=3

x=4

5.2. Criteriul KolmogorovA doua verificare a concordanţei distribuţiei empirice a trenurilor sosite sau formate se realizează cu ajutorul criteriului Kolmogorov după modelul din tabelul 2.5.

Tabelul 2.5

xi ni xni f x F x nF x ncum Fn x

1 2 3 4 5 6 7 8

0 1 0 f 0 f 0 n0

1 5 5 f 1 f f0 1 n n0 1

2 6 12 f 2 f f f0 1 2 n n n0 1 2

3 8 24 4 4 16

ni f x 1000000,

Pentru calculul funcţiei de frecvenţă corespunzătoare valoriilor:

se utilizează formula de recurenţă:

f x f xx

x

1

1 (2.10)

Pentru

ttt proiect

Documents