tiganiada

8
Liceul Pedagogic "Vasile Lupu", Iaşi Catedra de limba română PROIECT DIDACTIC Clasa: a X-a A Disciplina: limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Subiectul lecţiei: Organizarea discursului prin parataxa sau hipotaxa Tipul lecţiei: predare-invatare Timpul lecţiei: 50 de minute Competenţe generale: # Utilizarea corectă şi nuanţată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite contexte de comunicare; # Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare epice. Competenţe specifice: 1. Să definească conceptul de paratext 2. Sa definească conceptul de hipotaxa; 2. Să aplice elementele de teorie literară (conceptele operaţionale) privind discursul narativ, comentând diferite fragmente din......... 3. Să argumenteze citatele critice, preluate din bibliografia temei, şi opiniile personale legate

Upload: serban

Post on 08-Nov-2015

33 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Liceul Pedagogic "Vasile Lupu", IaiCatedra de limba romn

PROIECT DIDACTICClasa: a X-a ADisciplina: limba i literatura romnUnitatea de nvare:Subiectul leciei: Organizarea discursului prin parataxa sau hipotaxaTipul leciei: predare-invatareTimpul leciei: 50 de minute

Competene generale:

# Utilizarea corect i nuanat a limbii romne n receptarea i n producerea mesajelor, n diferite contexte de comunicare;# Folosirea modalitilor de analiz tematic, structural i stilistic n receptarea textelor literare epice.

Competene specifice:

1. S defineasc conceptul de paratext2. Sa defineasc conceptul de hipotaxa;2. S aplice elementele de teorie literar (conceptele operaionale) privind discursul narativ, comentnd diferite fragmente din.........3. S argumenteze citatele critice, preluate din bibliografia temei, i opiniile personale legate de originalitatea narativ a romanului, prin trimiteri la textul literar;

Strategia didactic:

# Metode i procedee: conversaia euristic, explicaia, problematizarea, descoperirea, lucrul pe textul literar, metoda palariilor ganditoare, procedee argumentative;# Forme de organizare: activitatea frontal, activitatea pe grupe;# Mijloace de nvmnt: fiele de lectur, fiele de lucru, manualul (Adrian Costache, Florin Ioni, M. N. Lascr, Adrian Svoiu, Limba i literatura romn. Manual pentru clasa a Xa, Editura Art, Bucureti, 2008).

Bibliografie:

Scenariul activitii didactice

Secvenele leciei i dispunerea competenelor specifice.Coninutul instructiveducativ Forma de activitate, strategii,evaluare

Anunarea temei i a competenelor specifice

Realizarea evocrii, ca strategie de fixare i consolidare a conceptelor de naratologie deja studiate: C1

Realizarea sensului i a refleciei, prin dirijarea nvrii:C2, C3, C4

Atingerea unor niveluri de performan

Asigurarea reteniei i a transferului: C5

Concluzii

Tema pentru acas

ncheierea activitii

Astzi, vom studia specificul artei narative n romanul Moromeii. Ce informaii i competene am acumulat pe parcurs, pentru a ne ndeplini acest obiectiv?Elevii susin c au citit romanul, am discutat n clas structura operei, universul evocat, timpul, spaiul, personajele i problematica lor, prezint fiele de lectur i fiele extrase din bibliografia stabilit mpreun, la nceputul unitii de nvare.

S revedem de pe fia nr. 1 elementele care configureaz arta narativ a unui prozator.

S particularizm cteva dintre conceptele enunate pe fragmente din romanul nostru. De exemplu, comentai sumar, n fragmentul reprodus n manual, la paginile 124125 (cina n familia Moromete), temporalitatea narativ care se refer la raportul dintre timpul istoriei (timpul diegetic) i timpul discursului (timpul povestirii); modalitatea narativ care se refer la procedeele de organizare a informaiei narative, i anume la perspectiva narativ (focalizare, punct de vedere); vocea narativ care se refer la statutul naratorului.

Apoi, elevii, grupai n 5 grupe, lucreaz pe fragmente diferite din roman, identificnd i comentnd elementele artei narative, ghidnduse dup sarcini notate pe cele 5 fie.

Grupa 1: Fragmentul de nceput al romanului (fia 2).Grupa 2: Fragmentul cu Moromete stnd pe piatra alb de hotar, aflat i n manual, p.127 (fia 3).Grupa 3: Fragmentul cu Moromete stnd pe stnoag i gndind cte ceva despre fiecare trector (fia 4).Grupa 4: Disocieri, pe fragmente scurte din I. Slavici i M. Preda, privind arta narativ a celor doi prozatori; elevii folosesc i fie din N. Manolescu, Arca lui Noe (fia 5).Grupa 5: Disocieri, pe fragmente scurte din L. Rebreanu, M. Preda i Dostoievski, privind arta narativ a celor trei prozatori; elevii folosesc i fie din N. Manolescu, Arca lui Noe (fia 6).

Dup cele 10 minute de reflecie, unul sau doi elevi din grupa respectiv prezint rezultatele analizei.

S vizionm acum o secven din film (Tierea salcmului) i s observm asemnrile i deosebirile dintre arta cinematografic i arta literar de tip narativ.

Cu regula de a nu repeta ideea anterioar, elevii noteaz pe un poster cteva caracteristici ale artei narative din romanul Moromeii.

Una dintre temele urmtoare, la alegere:1.Alege un fragment din romanul Moromeii i realizeaz un comentariu al artei narative, folosind cel puin 5 concepte operaionale din fia 1; subliniazle n compoziia creat.

2.Creeaz o scen de roman, specificnd apoi, ca un exeget al propriei tale opere, ce temporalitate i perspectiv narativ ai ales.

3. Formuleaz un punct de vedere, cu argumente pro sau contra, n legtur cu urmtoarea afirmaie: colarilor i studenilor de astzi (ca i cititorilor din rile unde sa tradus cartea) le vine greu s neleag moravurile barbare i mentalitatea lumii lui Preda, cu primitivismul ei oripilant, care pre noi nea ncntat, dei nu tiu ce motive aveam. Ei nu pricep nici raiunea pentru care Ilie Moromete ar reprezenta, n literatura romn, ranul filozof, un Socrate de Gumeti, senin i nelept. Ce li se pare c recunosc n aceast carte este doar un ins bclios, iret, chiar inteligent, care uzeaz de toate trucurile simulrii i ale impreciziei verbale pentru a releva, ca simplu exerciiu de putere, prostia altora i pentru a nela, ca datornic, organele statului. i care devine batjocoritor, feroce i neomenos cu membrii familiei, pe care i jefuiete de drepturi i pe care i umilete, la tot pasul, din instinct de ef de trib (Eugen Negrici, Iluziile literaturii romne, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 2008, p. 91).

Prin tehnica JURNALULUI REFLEXIV:Elevii sunt rugai s rspund la urmtoarele ntrebri, n scris, pe caiete: Ce idee abordat i s-a prut interesant? Ce dificulti ai ntlnit pe traseu? Dac ai putea schimba un element al stilului de predare, care ar fi acela?n funcie de feed back-ul elevilor, pe viitor, profesorul i poate regla stilul de predare-nvare-evaluare.

3

5

activitate frontal

evaluare formativ

conversaie euristic

Evaluez capacitatea de utiliza conceptele, n vederea transformrii lor n instrumente de lucru pe textul lui Marin Preda.

activitate frontalevaluare formativ

activitate pe grupe

Evaluez modul cum elevii integreaz n propria analiz resursele bibliografice, aflate la ndemn.

Evaluez modul cum elevii coopereaz i i dezvolt spiritul de echip.

evaluarea oral fcut de profesor, dup criteriile: cum sau folosit conceptele operaionale, aspectul discursului, retorica argumentrii;de asemenea, autoevaluarea i evaluarea colegilor

Evaluez competena discursiv adecvat situaiei de comunicare.

activitate frontalEvaluez comprehensiunea critic i spiritul de sintez, gradul de atenie i retenie.

Enunurile sunt citite, cu voce tare, de cte un elev. Dac este cazul, ei cer lmuriri.

evaluarea componentelor leciei de ctre elevii normaliti, elevi cu evidente competene didactice i psihopedagogice

6

2