teza bugetul intreprinderii contabilitate

8/18/2019 Teza Bugetul intreprinderii CONTABILITATE

1/53

Cuprins

Pa

Introducere.................................................................................................................................

Capitolul I. Noţiuni generale privind bugetarea.........................................................................

1.1. Esenţa, rolul şi scopurile buget rii.....................................................................................

1.2. "ipurile de bugete# caracteristica şi structura lor ...............................................................

Capitolul II. Elaborarea şi coordonarea bugetului centrali%ator...............................................

2.1. Elaborarea şi coordonarea bugetului..................................................................................

2.2. &lustrarea te'nicii (ntoc)irii bugetului general al entit ţii..................................................

2.3. ontrolul e ecut rii bugetului ..........................................................................................

Încheere......................................................................................................................................

Bibliografie.................................................................................................................................

Anexe.........................................................................................................................................


2/53

Introducere

n condi ile econo)iei de pia , (ntreprinderea pro/itabil este cea ce pri)e te un veniț ț șde la activit ile sa. cest obiectiv poate /i reali%at pe o ba% durabil prin inter)ediul bugț

cu) se tie, rolul de lider (n coordonarea activit ilor de pe pia a apar ine pre urilor, anu)eș ț ț ț țdeter)in cele )ai bune valori ale volu)elor de produc ie i )odalit ţile de producţie pentru )eț șleg turilor econo)ice. iecare (ntreprindere are scopul de a subordona ac iunile lor la )eț pre urilor, legea cererii i a o/ertei, pentru c aceştia deţin controll total asupra activiț șdes/ şoar . u toate acestea, structura intern a /iec rui )ecanis) de pre stabilit de (ntreprițstabilit de ac iunile con tiente ale ad)inistra iei, )anagerilor i a altor pro/esioni ti. st/el, acț ș ț ș ș(ntreprinderii este regle)entat prin adoptarea deci%iilor de plani/icare. in acest punct plani/icarea ar trebui s /ie privit ca un )ecanis) care (nlocuie te pre urile de pe pia a intș ț ț ș(ntreprinderii i se reali%ea% prin buget.ș

onceptul de buget este utili%at nu nu)ai pentru econo)ia na ional , dar, de ase)enea,țindividual de (ntreorindere. n acest ca%, prin buget se (n elege anu)e planul pentrț bugetar actual - de obicei un tri)estru sau un an. aracteristicile distinctive ale bugetuluisociet ţii sunt# /or)ali%area, centrali%area, siste)ati%area.

n pre%ent, )a4oritatea (ntreprinderilor au di/icult i legate de procesul buget rii. cțdescrie procedura de preg tire a bugetului pentru (ntreprindere, )etodele de control i ș per/or)an elor sale, de/ineşte un set de ) suri cu scopul de a spori e/icien a bugetului (n (ntrepț ț

5biectul cercet rii este unitatea )i t de producere 6ocietatea cu spundere 96. .:.; .

&. . 6. .:. con/or) e trasului din registru de stat activitatea de bconstituie /acbricarea alcoolului eilic, a producţiei alcoolice, berii şi?sau p strarea, co)erangro a alcoolului eilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de produc torii auto'toni 9a

dresa 4uridic a entit ii este epublica oldova, r-nul @te/an =od , s. Purcarițstatutar al entit ţii constituie !!2808+2 lei )oldoveneşti.

ncepAnd cu 2! iunie 200$, con/or) erti/icatului de nregistrare Nr.000287! 9eliberat de a)era de nregistrare de 6tat pe l(ng inisterul Bustiţiei al epublicii (ntreprinderea pri)eşte statutul de 6ocietate cu spundere aterial , c/iind 1003$00072*+8.


3/53

Pentru a-şi reali%a sarcinile asu)ate &. . 6. .:. des/ şoar cu regularactiviatea sa de producere şi co)erţ angro (n (nc peri special a)ena4ate, (n ba%a :icenţei sernr.03!702 eliberat la 01 octo)brie 2007 9ane a 3; /iind prelungit (n /iecare an de gestiune.

e la (n/iin are i pAna (n pre%ent co)pania s-a diversi/icat pentru a veni (n spri4inuț ș țcu un asorti)ent larg de de produse şi servicii. 6ocietatea dispune de independenţ ec/inanciar şi organi%aţional , bilanţ autono), conturi bancare (n valut naţional şi str in(n care se conţin denu)irea şi i)aginea e)ble)ei societ ţii.

n continuare vo) e/ectua caracteristica indicatorilor econo)ico-/inanciari de ba% ai&. . 6. .:. (n ba%a raportului /inanciar pentru anul 2012 9ane a +;

Tabelul 1„Analiza indicatorilor de bază la entitatea I.M. „ inăria !urcari" #.$.%."

&enu'irea indicatorilor (.'. !erioadaanului )*1)!erioada

anului )*11

i4loace /i e 9valoare de bilanţ; lei 1127277++ 111208+16tocuri de ) r/uri şi )aterial 9valoarea de bilanţ; lei +1!37$77 +33!+313

apital statutar 9valoarea de bilanţ; lei !!2808+2 !!2808+2=(n% ri nete lei +*+!8012 37+$7$11Pro/it brut lei 18!8072$ 1+302833Pro/itul perioadei de gestiune p(n la i)po%itare lei 10++8*3 +12$323Pro/it net lei 10++8*3 +12$322

entabilitatea activelor C 0,70 3,10entabilitatea /inanciar C 1,8* 7,+$entabilitatea vAn% rilor C 2,11 11,01

Perioada de rota ie a stocurilor ț %ile 30$,!! +22,3!ata activelor curente C 27,7! 32,!*

:ic'iditatea absolut c 0,01$ 0,01+:ic'iditatea inter)ediar c 1,01*+ 1,01*+:ic'iditatea curent c 2,3$8 2,$$+

&ndicatorii pre%entaţi (n tabelul 1.1 re/lect situaţia (n ceea ce priveşte des/ şuraecono)ico-/inanciare (n cadrul &. . 6. .:.. 6copul oric rei entit ţi (l cons


4/53

)a4orarea volu)ului vAn% rilor (n vederea )a i)i% rii pro/itului obţinut. e aceea autorul (a anali%a indicatorii de la volu)ul vAn% rilor, care este indicatorul de ba% ce in/luenţe/inanciar, nivelul rentabilit ţii precu) şi alţi indicatori.

st/el, ur) rind evaluarea acestor indicatori, se poate de )enţiona ur) toarele# (nactivit ţii sale entitatea a obţinut v(n% ri nete pentru anul 2012 (n su) de +*+!8012 lei, )a/aţ de volu)ul vAn% rilor de anul precedent cu 11**0+01 lei. Pro/itul brut a constituit 18cu +2778*3 lei )ai )ult decAt (n anul precedent 2011. Pro/itul net indic o sc dere /aţ precedent (n su) de 3081+30 lei, ceea ce constiue o )icşorare de apro i)ativ patru ori, ceeaaprecia% po%itiv pentru &. . 6. .:.

entabilitatea activelor repre%int raportul dintre pro/itul net i valoarea )edie a actș

re/lectAnt e/icacitatea utili% rii activelor de c tre (ntreprindere. :a &. . 6. .:. aceindicator pentru anul de gestiune indic o valoare de 0,7C, ceea ce spune c (n cadrul entitnu sunt utili%ate e/icient. entabilitatea /inanciar este pro/itul net ()p r it la valoarea )edțcapitalului propriu - re/lectAnd bun starea asociaţilor, cu c(t nivelul acesteea este )ai )aasociaţii sunt )ai , ceea ce nu pute) spune despre (ntreprinderea anali%at . ev(n% rilor este raportul dintre pro/itul net la venitul din v(n% ri - re/lectAnd (n ce ) sur ecapabil s obţin pro/it din activitatea de des/acere. cest indicator (n anul curent re/lect/aţ de anul precedent cu 8,* puncte procentuale ceea nu se re/lect po%itiv pentru & 6. .:..

Pentru durata de rotaţie a stocurilor de ) r/uri şi )ateriale, pentrul anul curent ave) )de 30$,!! %ile, ceea ce constituie cu 11!,8 %ile )ai puţin /aţ de anul curent. ceasta ne s(ntreprinderea respectiv este un ciclu lung de producere.

n ceea ce priveşte coe/icientul lic'idit ţii absolute, ţinAnd cont de /aptul c ) ri)ecoe/icient trebuie s /ie )ai )are de 0,2, la &. . 6. .:. nu se respect acest luvaloarea lui /iind 0,01$. e obicei (n calculul acestui coe/icient s(nt cointeresaţi /urni%ordeter)ina capacitatea de plat a clienţilor. oe/icientul licidit ţii inter)ediare, se consider cacestuia trebuie s /ie )ai )are de 0,7. :a (nterprinderea noastr valoarea acestuia constituie ne vorbeşte despre /aptul c aceasta din ur) este capabil s ac'ite datoriile pe ter)en scurt,)i4loacele b neşti, 'Artii de valoare precu) şi creanţe pe ter)en scurt.


5/53

ri)ea coe/icientului total de ac'itare trebuie s /ie (ntre 1-2. Dn /actor negatic (l codescreşterea ) ri)ii coe/icientului no)inali%at (n dina)ic , dar p(n la un oarecare nivel. nostru, ) ri)ea acestui coe/icient a sc %ut de la 2,$$+ p(n la 2,3$8 pentru anul 2012. naprecierea coe/icientului total de ac'itare s(nt cointeresaţi asociaţii, investitorii şi potenţialii c

:ucrarea intitulat < onţinutul şi )odul de (ntoc)ire a bugetului (ntreprinderii> este str(n dou capitole, ()p rţite la rAndul lor (n subcapitole, ast/el (ncAt sa se asigure o tratare cAa tuturor aspectelor legate de elaborarea bugetului (n cadrul (ntreprinderii. onţinutul lue pus (n !$ pagini, conţinAnd tabele, /iguri şi ane e.


6/53

Capitolul I. +o,iuni gererale pri-ind bugetarea

1.1. sen,a/ rolul 0i scopurile bugetăriie obicei, cuvAntul se asocia% )ai )ult cu de%voltarea politicii econo)i

ai pu in cunoscut este /aptul c bugetul poate /i elaborat i aprobat nu nu)ai pentru (ntreagaț ș țde ase)enea, la nivel )icro, la plani/icarea (ntreprinderii (n particular. Pute) spune c , (n pluț e ist i , sub care se sub(nţelege aplicarea regulatș plani/ic rii, )onitori% rii i anali%ei activit ţii (ntreprinderii.ș

elaţia ec'ilibrului dintre venituri şi c'eltuieli st la ba%a des/ şur rii

(ntreprinderilor. ugetarea oric rei operaţiuni şi activit ţi de viitor pri)eşte o i)portanţ deoviaţa econo)ic occidental , deoarecemanagementul prin bugete este principalul instrument deconducere şi organizare al întreprinderii . Prin inter)ediul bugetului se aloc resursele necoric rei operaţiuni, se evaluea% nivelul c'eltuielilor acesteia, controlAndu-se totodatad)inistrare a lor, reperti%Adu-se co)petente şi sarcini pe toate nivelurile ierar'icinstru)entul de ba% a previ%iunii şi controlului asupra activit ţii entit ţii (n total)ente, (gestiunea bugetar .

&ni ialț , bugetul era utili%at ca instru)ent pentru evaluarea veniturilor şi li)it rii c'eltnecesare reali% rii acestor venituri sau pentru deli)itarea c'eltuielilor care ur)ea% a acoveniturile plani/icate. ai tAr%iu, bugetul este deter)inat ca )etod de )anage)ent, ce d(nsuşirilor conducerii privind plani/icarea, organi%area şi coordonarea activit ţilor şi entit ţii pentru reali%area obiectivului /inanciar de ba% al entit ii i anu)e )a i)i%area ț ș

st/el, (n dependenţ de tipul activit ţii al entit ţii, (ndeplinirea acestui obiectiv presup(ntreprinderile creatoare de valoare nou , )a i)i%area pro/itului, iar pentru cele ad)inissociale - econo)isirea resurselor alocate.

st/el, (n cadrul procesului de gestiune a entit ţii, una dintre /uncţiile de ba% o bugetarea, deoarece o gestiune previ%ional presupune a bugeta do)eniile principalele de aentit ţii şi a controla respectarea prevederilor bugetelor. e%ult c , (n s/era buget r bugetele, de regul , anuale şi controlul bugetar.


7/53

ugetarea pentru (ntreprindere - constituie un tip special de plani/icare, care se b principii i )etode de preg tire, i)ple)entare, reglare, )onitori%are i evaluare a bugetelor, ca ș șspeci/ic de planuri. u alte cuvinte, bugetarea - este procesul de plani/icare a viitorulure%ultatele c reea sunt reali%ate din siste)ul de bugetele. i/erenţa dintre bugetare şi progde /aptul c progra)ele prev d activitatea de viitor pe perioada )ai )ultor ani, pe c(nd bug(ntoc)esc pe un interval nu )ai )are de un an, cu eşalonarea (n intervale de ti)p )ai )ici# tri)ese)estre, luni, etc. ugetele sunt (ntotdeauna (ntoc)ite pentru o anu)it perioad de ti)p, de perioad bugetar . :ungi)ea perioadei bugetare este deter)inat de lungi)ea plani/ic rii cu(ntreprindere. e obicei, perioada de plani/icare este legat de perioada de progno% , (nțnivelul de instabilitate a )ediului a (ntreprinderii. u cAt este )ai )are volatilitatea )ediului, este )ai )ic perioada de plani/icare.

ugetul, sub aspect gestionar, este un docu)ent /inanciar (ntoc)it p(n la )o)entul e eacţiunilor previ%ibile. El constituie e presia )onetar a planurilor de activitate şi de de(ntreprinderii, care coordonea% şi preuint (n ci/ere proiectele ad)inistratorilor. F1, p.!0G

n co)paraţie cu /or)ularele-tip ale rapoartelor /inanciare, bugetele nu au o /or) pres/or)a lor /iind in/lenţat de )ai )ulţi /actori, precu)# obiectul buget rii, ) ri)ea entit ţii, nivecali/icare şi e perienţ a e ecutantului etc.

ocu)entul sus-nu)it poate#

- cuprinde in/or)aţii#• doar a/erente veniturilorH• doar a/erentec'eltuielilor şi consu)urilorH• a/erente veniturilor şi c'eltuielilor, consu)urilor, neec'ilibrate.- /i (ntoc)it (n orice unitate de ) sur #• valoricH• naturalH- /i elaborat at(t pentru entitate ca ansa)blu c(t şi pentru subdivi%iunile ei.

n acelaşi ti)p, este necesar ca bugetul s o/ere date cAt )ai concise, pentru a /i perc)ai /acil de c tre utili%atorii de in/or)aţie.

6copul principal al buget rii este de%voltarea, sporirea e/icien ei i validit ţii deț șgestiune. ecanis)ul de plani/icare bugetar , ca regul , se i)pli)etea% pentru# reali%area


8/53

econo)ice, o )ai )are e/icien (n activitatea ad)inistrativ , precu) i pentru a ()bun t i obiecț ș țde /iabilitate.

e%ultatule buget rii constituie ur) toarele posibilit ţi#

- plani/icarea deci%iile de )anage)ent cu privire la utili%area resurselor (ntreprinderiiH- evaluarea situa iei /inanciare a anu)itor activit i i a organi%a iei ca un tot (ntregHț ț ș ț- (nt rirea disciplinei /inanciare i subordonarea intereselor subdivi%iunilor, intereselor ș ț

ansa)bluH- identi/icarea nevoilor de resurse i de a ()bun t i e/icien a utili% rii acestoraHș ț ț- opti)i%area costurilor i bene/iciilorHș- coordonare 9coeren a; dintre di/erite departa)ente.ț

6iste)ul bugetar este separat de contabilitate i de /iscalitate. n )od nor)al, crearea buș/ace parte din plani/icarea curent , deaceea, bugetare trebuie s /ie 4usti/icat de planurile s

6peci/icitatea procesului de bugetare (n (ntreprindere este c bugetarea poate /i ap pentru subdivi%iuni, activit i separate cAt i pentru entiate ca un tot (ntreg. n procesul dț ș bugetului, e ecu ia i controlul bugetului (ntreprinderii se ba%ea% pe bugetele subdivi%iuț ș

ugetul - plan opera ional, de/ine te raportul dintre /lu urile /inanciare, )onetare i )ț ș ș pentru o anu)it activitate sau subdivi%iune pentru o perioad deter)inat de ti)p i per)ite eșre%ultatelor viitoare.

u alte cuvinte, bugetul constituie o e presie cantitativ generali%at de obiectivele plani/icare pentru o anu)it perioad #

- la utili%area resurselor )ateriale, /inanciare, de credit, i tre%orerialeHș- atragerea /inan rii activit ilor econo)iceHț ț- venituri i c'eltuieliHș- /lu ul de nu)erarH- investi ii 9c'eltuieli de capital;, etcț

ugetarea presupune elaborarea siste)ului de bugete, adic , interconectarea acestoracare se reali%ea% prin ur) toarele principii#

- consistenţa reciproc 9coeren a; bugetelorHț- i)pli)etarea anu)itui scop i strategii 9planul strategic;Hș- subordonare ierar'ic .

Procesul bugetar constituie totalitatea proceselor ciclice de /or)are, aprobare i )onșa bugetelor. Procesul bugetar ar trebui s /ie elaborate (n con/or)itate cu strategia, )ediul

1


9/53

structura organi%atoric i siste)ul de circula ie a docu)entelor i regle)entarea instruirii intș ț șregula)entul adoptat de c tre conduc torul (ntreprinderii.

6iste) de bugetare - setul de ele)ente, utili%area c rora per)ite reali%area proce

bugetare 9procesul bugetar;. 6e poate de evidenţiat ur) toarele ele)ente ale siste)ului de bugete'nologia, adic , setul )etodelor de bugetareH- structura bugetulelor, adic , tipurile şi /or)ele bugetelorH- ordinea consolid rii i subordon rii bugetelor de di/erite nivele de gestiune i /unc ionalitateș ș ț- siste)ul de obiective i standarde, cu) ar /i ga)a de produse, tipuri de venituri i c'eltuș ș

ele)entele de cost, tipurile de capital propriu, direc ia investi iilor, produc ia pri)ar i seț ț ț știpuri de clienti, categorii de personal, etcH

- centrele de responsabilitate pentru starea i e ecutarea bugetar Hș- structura )anage)entului /inanciar, care va per)ite reali%area planului /inanciar (n

(ntreprinderii, etc.ugetele sunt o caracteristic i)portant a celor )ai )ulte siste)e de control. ugetul sc

co)porta)entul u)an şi deci%iile (n sensul dorit de )anager, care trebuie s ţin cont de incer/ie cu un buget, /ie / r el. 6usţin torii bugetari a/ir) c bene/iciile asigurate prin utili%areaproape (ntotdeauna, dep şesc costurile privind alc tuirea şi gestionarea bugetelor.

olosirea bugetelor (n gestiunea entit ţilor pre%int ur) toarele avanta4e#

• i)pune /olosirea plani/ic rii (n conducerea a/acerilorH

• repre%int cadrul pentru 4udecarea per/or)anţelor, deoarece indic para)etrii pe c

trebuie s -i reali%e%e (n ti)p pentru atingerea obiectivelor stabilite# nivelul vAn% rilor, acosturilor pentru atingerea bene/iciului prev %ut#

• pro)ovea% co)unicarea şi coordonarea (n vederea angren rii şi ec'ilibr rii

departa)entelor şi /uncţiunilor (ntreprinderii (ncAt s -şi poat reali%a obiectivele preconi%a

• oblig responsabilii centrelor de responsabilitate de a prevedea consecinţele deci%iil

de luat, bugetele constituind un instru)ent de re/erinţ (n luarea deci%iilorH

• per)ite e istenţa unui siste) contabil e/icientH

• asigur conducerea prin e cepţieH

• participarea la activitatea de plani/icare atAt a conducerii, cAt şi a e ecutanţilor.

1


10/53

n ba%a celor e puse )ai sus, s-a elaborat tabelul ce cuprinde in/or)aţii privitor la pala procesul de bugetare şi sarcinele ce trebuie aceştia s la reali%e%e pAn la (nctoc)ire precu) şi a (ndatoririlor ce apar dup aprobarea acestuia.

Tabelul 1„ xecutantul/ sarcinele p nă 0i după elaborarea bugetului 2ntreprinderii"

xecutant Ce pri'e0te !entru ce trebuie să fie gata

Proprietarul,directorul general

or)ali%area (n ci/re /inanciareconcrete a aştept rilor de la directoriico)paniei. otivarea e ecutantului la

ncredinţarea autorit ţii de luarşirului de deci%ii e ecutorilor de b

orin a de a ur)a planurile aprobatțPre%entarea in/or)a iiț

d)inistratorulsubdivi%iunii

riterii clare pentru evaluareare%ultatelor acestora. utoritatea de aordona cu resursele necesare reali% rii

planurilor.

6 ia asupra-şi (ndeplinirea obligaț bugetare. 6arcini supli)entare a/ere

buget rii

irectorul /inaciar Puterea de organi%are a procesului de bugetare. &nstru)entul plani/ic rii

/inanciare.

ontrolul bugetar la ti)pul necesa5rgani%area procesului bugetar

Privit cainstrument de previzionare financiară , bugetul este utili%at la di)ensiocontribuţiilor şi /olosirii resurselor entit ţii, (n condiţii de )a i) e/icienţ econo)ic şi (n/inanciari. n ba%a lui se evaluea% pe perioade de gestiune, obiectivele de reali%at necesare pentru (n/ ptuirea lor, veniturile de obţinut sau resursele /inanciare alocate. "ot pristabilesc co)petentele şi responsabilit ţile cu privire la gestionarea resurselor. n procesul da veniturilor şi de e/ectuare a c'eltuielilor, bugetul repre%int un instru)ent de anali% i)plicit de asigurare a ec'ilibrului /inanciar. 6upli)entar activit ţii de bugetare, este orgcontabilitatea prin care se ur) reşte şi se controlea% (n ce ) sur reali% rile e/ective c

cele previ%ionate şi pe aceast ba% se /unda)entea% deci%ia de corecţie. n /elul aceca instrument de conducere , se reali%ea%a integrarea activit ţilor de previ%ionare, control şc'eltuielilor, veniturilor şi re%ultatelor perioadei de gestiune.

5 tr s tur distinct a bugetului este şi aceea c pe ba%a lui se asigur coerenţa astructurilor organi%atorice ale (ntreprinderii pe linia creşterii rentabilit ţii şi e

1


11/53

resurselor. nali%at din acest punct de vedere, bugetul leag , pe plan /inanciar, verigile co)pentit ţii (n vederea gospod ririi e/iciente a resurselor )ateriale şi b neşti, respectiv a obre%ultate /avorabile cAt )ai )ari. ceast capacitate a bugetului se (nte)eia% pe /aptu prevedere (nscris (n progra)ul de producţie, sau obiectiv anga4at de c tre aceste verigi, (ntreprindere, (n ansa)blul sau, trebuie s asigure nivelul de e/icienţ di)ensionat prin buget.din punct de vedere )etodologic, prin natura şi /or)a de e pri)are a indicatorilor /inanciari, per)ite re/lectarea sintetic a tuturor /eno)enelor şi proceselor econo)ice, oricAt de variaacestea.

Prin iter)ediul descentali% rii, bugetul reali%ea% coerenţa activit ţilor şi organi%atorice din cadrul entit ţii. iecare activitate, sau, dup ca%, structura organi%atoeste considerat un centru de venituri şi c'eltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul evaluea% pe o anu)it perioad obiectivele /inanciare, se aloc resursele necesare şi se controlul.

olul bugetelor reiese din /uncţiile pe care trebuie s le (ndeplineasc acestea şi anu)e

3 4unc,ia de coordonare/ pre-iziune 0i si'ulare.Elaborarea unui ansa)blu de bugete coerente es)i4loc de asigurare a co)patibilit ţii acţiunilor unit ţilor descentrali%ate. ugetele sunt instr previ%iune care arat di/icult ţile ce vor /i sur)ontate pentru reali%area ar)oniei (ntre/uncţiuni# strangul rile, rupturile de stoc, insu/icienţa tre%oreriei.

3 4unc,ia de delegare / 'oti-are 0i e-aluare. ugetul este o constrAngere (ntre irecţia Ieneresponsabilii ale c ror deci%ii sunt delegate. ceste constrAngeri obliga decidenţii lacon/or)itate cu strategia irecţiei Ienerale. ns nu este vorba nu)ai de o obligaţie /

espectarea obiectivelor, )i4loacelor sau re%ultatelor care le sunt /i ate prin bugetul lor estei)portant (n evaluarea per/or)anţelor responsabililor unit ţilor descentrali%ate. st/elgarantea% )otivaţia responsabililor (n /avoarea realit ţilor obiectivelor strategice ale (ntrep

Entitatea, (n ansa)blul s u, constituie un centru de venituri şi c'eltuieli, care intr

econo)ico-/inanciare cu )ediul (ncon4ur tor, econo)ic şi social. iecare centru de venc'eltuieli este investit cu autoritatea şi responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, (n(ndeplinirii obiectivelor ce revin din bugetul general al entit ţii. e /apt, /actorul care a i)utili%area bugetului ca instru)ent de conducere, l-a constituit necesitatea creşterii rediverselor activit ţi sau structuri organi%atorice (n condiţiile sporirii co)ple it ţii pro

1


12/53

obţinere a pro/itului. 5ri, prin bugetarea activit ţii centrelor de venituri şi c'eltuieli se previse coordonea% şi se controlea% )işcarea tuturor variabilelor structurale ale (ntreprinderia)pli/ic rii contribuţiei lor la creşterea rentabilit ţii şi la econo)isirea resurselor alocate.

n conclu%ie, bugetul de venituri şi c'eltuieli, (n calitatea sa de instru)ent al coactivit ţii econo)ico-/inanciare, asigur reali%area ur) toarelor cerinţeF$, p.321G#

- integrarea activit ţilor de previ%ionare, evidenţa şi control privind c'eltuielile, vre%ultatul perioadei de gestiuneH

- descentrali%area procesului de conducere prin ()p rţirea activit ţii entit ţii pe cede venituri şi c'eltuieliH

- investirea /iec rui centru cu autoritate şi responsabilitate (n gestiunea resurselor aloc

reali%area obiectivului de e/icienţ ce i-a /ost de/alcatH

- abordarea activit ţii /iec rui centru prin pris)a relaţiei dintre venituri şi c'eltuieaceast ba% , antrenarea lui (n creşterea rentabilit ţii (ntreprinderii sau (n econo)isirea resu

n acest scop, bugetul de venituri şi c'eltuieli (ndeplineşte ur) toarele funcţii :

- /uncţia de previ%ionare a activit ţilor /inanciareH

- /uncţia de control a e ecuţiei /inanciareH

- /uncţia de asigurare a ec'ilibrului /inanciar al (ntreprinderii.

4unc,ia de pre-iziune a bugetului are la ba% /aptul c el repre%int instru)entul cc ruia se previ%ionea% nivelurile de resurse i c'eltuieli pentru toate activit ţile econo)icse des/ şoara (n cadrul entit ţii. Prin buget se di)ensionea% veniturile, c'eltuielile şiactivit ţii curente, resursele şi c'eltuielile activit ţii de investiţii, celelalte resurse şi c'el(ntreprinderii precu) şi corelaţiile cu bugetul statului şi b ncile /inanţatoare.

4unc,ia de control a bugetului se )ani/est (n procesul de e ecuţie /inanciar , anga4ea% şi se e/ectuea% c'eltuielile, se obţin veniturile ca re%ultate ale propriei constituie capitalurile din resurse interne sau e terne şi se aloc pe destinaţii. n acea bugetul d e presie organi%atoric /uncţiei de control a /inanţelor şi se intercondiţionea%/inanciar preventiv şi ulterior privind anga4area şi c'eltuirea /ondurilor )ateriale şi b neşti. Prde control, bugetul se trans/or) (ntr-o pArg'ie cu caracter operant de (nt rire a ordinii (n

1

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/GESTIUNEA-BUGETARA-A-INTREPRIN81.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/business/economie/GESTIUNEA-BUGETARA-A-INTREPRIN81.php#_ftn1


13/53

/ondurilor de care dispun (ntreprinderile, (n sporirea r spunderii din partea celor investiţi cude a anga4a c'eltuielile pe sea)a patri)oniului.

uncţia de control a bugetului se e ercit şi prin ur) rirea şi anali%a )odului de e

acestuia, prin care se asigur cunoaşterea )odului de (ndeplinire a sarcinilor bugetare deter)inarea abaterilor de la indicatorii /inanciari progra)aţi, identi/icarea cau%elor cadeter)inat, stabilirea ) surilor de luat, precu) şi a co)parti)entelor ce trebuie s acţione%e ()bun t ţirea activit ţii /inanciare a (ntreprinderii. "otodat , )ani/estarea /uncţiei de concondiţionat de e istenţa unui siste) in/or)aţional prin care s se anali%e%e tri)estrial e ecuţie a bugetului pe perioada e pirat şi s se /unda)ente%e deci%iile de corecţie care s

n /uncţia sa de instru)ent al asigur rii ec'ilibrului /inanciar, bugetul este /olosit (n dicontrolul relaţiilor balanţiere dintre venituri şi c'eltuieli. ceste relaţii trebuie prev %ute prin buget, atAt din punct de vederedimensional pe total venituri şi c'eltuieli la nivel de entitatşi structural pe /iecare activitate econo)ico-social sau pe verigi organi%atorice. n strAnsa ec'ilibrul /inanciar, prin inter)ediul bugetului, este diri4at şi asigurat şi ec'ilibrul b nesc, de trca parte co)ponent a bugetului. e alt/el, ec'ilibrul /inanciar trebuie ast/el controlat prin bus e iste o anu)it sincroni%are (n ti)p (ntre rit)ul asigur rii (ntreprinderilor cu /onduri necesarul pentru onorarea obligaţiilor lor de plat .

1.). Tipurile de bugete5 caracteristica 0i structura lorn siste)ul de gestiune al unei (ntreprinderi se pot utili%a diverse tipuri de bugete, di/

raport cu criteriul de (ntoc)ire, obiectul activit ţii bugetate şi perioada de ti)p la care se re/er

În funcţie de criteriul de întocmire, bugetele pot /i#

- bugete de tip /inanciarH

- bugete de tip econo)icH

- bugete de tip b nesc.

1


14/53

Bugetul de tip financiar este speci/ic relaţiilor de repartiţie a resurselor /inanciare. n de buget, veniturile sunt di)ensionate (n calitatea lor de /onduri alocate pentru /inanţac'eltuieli li)itate. Obiectivul urmărit este reducerea cheltuielilor în vederea încadrării în nivelul deresurse prevăzut . Este ca%ul bugetului acţiunilor sociale 9bugetului activit ţilor sociale;, sauactivit ţii de investiţii. n acest tip de buget ieşirile sunt repre%entate de c'eltuieli iar intr rialocarilor de resurse. &eşirile, (n principiu, sunt egale sau )ai )ici decAt intr rile de surse.

Bugetul de tip econo'ic este speci/ic activit ţilor creatoare de utilit ţi, de valori/or)ea% obiectul vAn% rii sau circulaţiei interne, adic activit ţilor productive. El d e presurselor (n calitatea lor de e/ort care generea% re%ultate econo)ice sub /or) d proprii.

5biectivul unui ase)enea buget este )ini)i%area resurselor c'eltuite (n vederea )a i)ire%ultatelor /inale previ%ionate. n ca%ul bugetului de tip econo)ic se co)par c'eltuielile cstocurile de active circulante la (nceputul perioadei, c'eltuielile e/ectuate (n cursul perioadaprovi%ionarea cu )aterii pri)e şi )ateriale consu)abile, plata salariilor, asigur ri şi protectieşi alte c'eltuieli deter)inate de procesul econo)ic, precu) şi re%ultatul e erciţiului cu veniturcuprinde veniturile reali%ate (n cursul perioadei din vAn%area produselor sau ) r/urilor, dilucr rilor, prestarea serviciilor sau din alte activit ţi şi stocurile de active circulante l perioadei.

Bugetul de tip bănesc 6de trezorerie7 este speci/ic şi di)ensionea% /lu urile b ne(ntreprinderiiH el se ba%ea% pe relatia de ec'ilibru (ntre (ncasari şi pl ţi. 5biectivul unuide buget este asigurarea capacit ţii de plata a agentului econo)ic. n situaţia (n care pl ţi)ari decat (ncas rile, di/erenţa e pri) soldul creditelor bancare, iar (n situaţia cAnd pl ţil)ici decat (ncas rile, di/erenţa e pri) soldul disponibilit ţilor b neşti.

n )od si)pli/icat, bugetul de tip b nesc cuprinde (ncasarile pe de o parte, /or)adisponibilit ţile b nesti (n cont la (nceputul perioadei, (ncas rile (n cursul perioadei, iar pe pl ţile, care cuprind pl ţile (n cursul perioadei, soldul pasivelor 9datoriilor; la s/Arşitul soldul disponibilit ţilor b neşti la s/Arsitul perioadei.

În funcţie de obiectul activităţii bugetate , bugetele pot /i#

- bugete organi%areH

1


15/53

- bugete pe activit ţi.

Bugetele organizare sunt acele tipuri de bugete (n care veniturile şi c'eltuiel/unda)entea% pe subdivi%iunile organi%atorice ale agentului econo)ic, inclusiv la niv

econo)ic.Bugetele pe acti-ită,i sunt acele tipuri de bugete (n care veniturile şi c'eltuielile se evid

pe activit ţi# activitatea de investiţii, activitatea de reparaţii, activitatea de cercetare, etc.

In raport cu factorul de timp , bugetele pot /i#

- bugete periodiceH

- bugete continue 9glisante;.

Bugetele periodice privesc o anu)ita perioada de gestiune, de regula, un an, cu de/al bugete tri)estriale şi lunare.

Bugetele continue 6glisante7 au ca scop actuali%area c'eltuielilor şi veniturilor (n rareali% rile perioadei precedente şi necesit ţile perioadei ur) toare 9luna, tri)estru, an;.

In funcţie de sfera de cuprindere, bugetele pot /i#

- bugete generaleH

- bugete parţiale.

Bugetele generale caracteri%ea% activitatea de ansa)blu a unui agent econo)ic.

Bugetele par,iale sunt bugete proprii unor seg)ente ale activit ţii agentului econo)ic. E/i (ntoc)ite pe subunit ţi organi%atorice 9u%ine, e ploat ri, şantiere, /abrici, secţii; şi 9activitatea de e ploatare, activitatea de cercetare-de%voltare, activitatea de investiţii;.

ntoc)irea bugetelor pesubdi-iziuni are )enirea de a di)ensiona activitatea acestorcondiţii de e/icienţ , pentru a li)ita c'eltuielile de e/ectuat la resursele /inanciare alocate

totuşi, greut ţi (n (ntoc)irea bugetelor de venituri şi c'eltuieli la nivel de subdivi%iuni orgadatorit /aptului c o serie de indicatori econo)ici şi /inanciari nu se pot ur) ri la nivel de producţie de e e)plu, ci nu)ai la nivelul (ntreprinderii 9producţia e erciţiului, ci/ra de pro/itul, etc.;.

Pe funcţiuni, bugetul se poate (ntoc)i pentru#

1


16/53

- acti-itatea de exploatare şi care cuprinde bugetul activit ţii de aprovi%ionare,activit ţii de productie, bugetul activit ţii de des/acere 9bugetul vAn% rilor;, bugetul activde conducereH

-acti-itatea de cercetare 0tiin,ifică, dez-oltare tehnologică 0i introducerea progrestehnic cu bugete de venituri şi c'eltuieli pe obiective de cercetare, proiectareH

- acti-itatea de in-esti,ii, cu bugete de venituri şi c'eltuieli pe /iecare obiect de investiţi

- bugetul general al ac,iunilor social3culturale cu bugete pe /iecare /el de acţiune# tri)ittrata)ent balnear şi odi'n , creşa, gradiniţa, dac e ca%ul, cantine, restaurant, c )ine )uncdispensare )edicale etc.

În funţie de sarcinile urmărite se deosebesc următoarele tipuri de bugete:

a; centrali%ator 9sau general; şi particularH

b; statice şi /le ibile.

Bugetul general constituie un plan de lucru coordonat 9pe toate subdivi%iunile şde activit ţi; al entit ţii ca ansa)blu sau totalitatea de bugete care d naştere operaţiunile ultuturor subdivi%iunilor /uncţionale ale acesteia.

El este constituit dou p rţi#

1; bugetul operaţional,

2; bugetul /inanciar.

Bugetul opera,ional cuprinde toate bugetele particulare operaţionale, care contri(ntoc)irea bugetului de pro/ituri?pierderi sau a progno%ei re%ultatelor /inanactivitatea operaţional . El (nglobea% #

- bugetul vAn% rilorH

- bugetul de producţieH- bugetul de asigurare cu )aterii pri)e şi )aterialeH

- bugetul consu)urilor directe privind retribuirea )unciiH

- bugetul contribuţiilor privind asigur rile sociale şi asistenţa )edical obligatorieH

1


17/53

- bugetul consu)urilor indirecte de producţieH

- bugetul costului produselor /abricateH

- bugetul van% rilorH

- bugetul altor venituri operaţionaleH

- bugetul c'eltuielilor co)ercialeH

- bugetul c'eltuielilor generale şi ad)inistrativeH

- bugetul altor c'eltuieli operaţionaleH

- bugetul de pro/it?pierderi.

ugetul /inanciar cuprinde totalitatea bugetelor, care relie/ea% /lu urile b neşti precu) şi situaţia /inanciar a entit ţii.

P rţile constituente ale acestuia le repre%int #

- bugetul investiţiilor capitaleH

- bugetul )i4loacelor b nesti.

Bugetul static constituie bugetul calculat pentru un nivel precis al activit ţii eca entit ţii, adic (n acesta veniturile şi c'eltuielile se progra)ea% , (ncep(nd de la un sing

vAn% rilor 9producţiei;.

Bugetul flexibil este bugetul ce se reali%ea% nu pentru un nivel stabilit al activit ţiidar pentru un nivel anu)e al acesteia. dic , acesta duce evidenţa )odi/ic rii consu)urilor (nde volu)ul vAn% rilor şi constituie o ba% dina)ic pentru co)paraţia re%ultatelor indicatorii bugetului.

Nevoia redact rii bugetului /le ibil vine de regul (n situaţia (n care volu)ul e producţie di/er de volu)ul producţiei din bugetul static.

1


18/53

Capitolul II. laborarea 0i coordonarea bugetului centralizator

).1. laborarea 0i coordonarea bugetului

Procesul bugetar pre%int prin sine conturul (nc'is a )anage)entului /inanciar, care incetape consecutive#

1; /a%a de proiectare a bugetului centrali%atH2; aprobarea bugetului i includerea sa (n structura planului de a/aceri a organi%a iiHș ț

3; anali%a utili% rii bugetului (n ba%a totalurilor anului curent 9co)pararea peț plani/icate i reale, pentru a identi/ica abaterile i a anali%a cau%ele, luarea deci%iilor )anagș ș

2


19/53

iclul bugetar include perioada de ti)p de la (nceputul pri)ei etape 9elaborarea buunit ilor i bugetului centrali%atat pentru (ntreaga organi%a ie;, pAn la /inali%area celeiț ș ț9anali%a de punere (n aplicare a bugetului pe anul (n curs;.

Procesul bugetar ar trebui s /ie continu, de e e)plu, /inali%area anali%ei punerii (n bugetului din anul curent trebuie s coincid cu de%voltarea a bugetului pe anul viitor. n(n aplicare a bugetului - este atAt o /a% ini ial i /inal a ciclului bugetar.ț ș

n continuare se va e pune )ai des/ şurat con inutul etapelor ale procesului de bugetaț

Pri)a etap 9etapa de de%voltare a proiectului de buget centrali%at; - preg tirea preli)inar de buget pentru ur) torul an plani/icat. 5 aten ie deosebit se acord la evaluarea țaplicare a planurilor i )ar4ei de pro/it. ceast esti)are se ba%ea% pe de%voltareș

c'eltuielilor incluse (n costul de produc ie.țn aceast etap se evalue% progra)ul de produc ie, para)etrii calitativi i canț ș

acestuia, )odi/ic rile politicilor de pre i de creditare i de/ine te o nou capacitate de pț ș ș ș țorgani%a iei pe ba%a anali%ei de ra ionalitate a activelor, de%voltarea te'nologiilor noț ț șProiectul preli)inar de buget elaborat se corect ea% ca ur)are a )odi/ic rilor condi iilor eț interne.

a%a de proiectare a bugetului centrali%at necesit o )unc de rutin a unui nu)

personal i)plicat (n do)eniile de plani/icare i servicii econo)ice 9 eparta)entul plani/icș econo)ic, controlul /inanciar, contabilitate, departa)entul de investi ii, etc;, precu) i ț ș structurale 9centre de responsabilitate /inanciar ;, c rora le atribuie bugetul# )aga%in produc ie, ad)inistrare, departa)entul de logistic i a a )ai departe.ț ș ș

doua etap 9etapa de aprobare; se reduce la aprobarea proiectului /inal al buincluderea sa (n structura planului de a/aceri a societ ii.ț

n (ntreprinderile )ici, bugetul centrali%at este de obicei de%voltat de contabilitate șc tre pre edintele sau directorul general al organi%a iei.ș ț

n (ntreprinderile )i4locii i )ari o deci%ie privind aprobarea bugetului consolidat poaș

• d)inistraţia entit ţii, care include conducerea de vAr/# pre edintele 9directorul șvicepre edinte pe /inan e 9director /inanciar;, vicepreşedinte pe producţie 9director pe ș ț ț

2


20/53

vicepreşedinte de )arJeting 9director de vAn% ri;, contabil e/, e/ de )arJeting, e/ al departș ș șecono)ic plani/icare i e/ul de control /inanciar, e/ resurse u)ane i alţiiHș ș ș ș

• pre edintele organi%a iei 9(n acest ca%, ad)inistrarea entit ţii const dintr-un organis) coș ț pre edintelui;Hș

•

onsiliul de d)inistra ieHț• dunarea Ieneral a c ionarilor 9consiliului de ad)inistra ie pre%int un proiect de buget ț ț

pentru aprobarea de c tre adunarea general a ac ionarilor;.ț

treia etap - anali%a bugetul (n ba%a anului trecut. n aceast etap , se /ace anț/inanciare a organi%a iei, pe ba%a c rora se /ac )odi/ic rile necesare (n tactica i strategia dț șecono)ic a organi%a iei.ț

ugetele alc tuite pe /iecare loc generator de costuri, atelier, /ir) , brigad , c

(ntreprindere sunt /olosite pentru a di)ensiona volu)ul de activitate, pentru a se stabili cuancondiţiile de alocare şi utili%are e/icient a resurselor, precu) şi r spunderile şi co)petenţelela gospod rirea )i4loacelor alocate şi la reali%area obiectivelor propuse.

&)portanţa (ntoc)irii bugetului unei organi%aţii reiese din ur) toarele trei )otive#

- oblig )anage)entul s anali%e%e activitatea viitoare şi s plani/ice obieeveni)entele atAt pe ter)en scurt cAt şi pe ter)en lungH

- d posibilitatea particip rii (ntregii ec'ipe )anageriale la reali%area acestor planuriH

- se poate anali%a per/or)anţa la toate nivelele )anageriale prin co)pararea bugetre%ultatele e/ective.

Principiile buget rii e/iciente se pot grupa (n cinci )ari grupe F3G#

I. !rincipii referitoare la obiecti-ele pe ter'en lung8

- 6tabilirea obiectivelor pe ter)en lung.- onvertirea obiectivelor pe ter)en lung (n planuri de activitate privind pro/iturile viitoare ale

produse de /abricat sau serviciilor de prestat.Planurile anuale ale activit ţii de e ploatare nu pot /i elaborate decAt dac cei car

bugetul cunosc direcţia de evoluţie previ%ionat de )anage)ent pentru (ntreprindere. 5bieter)en lung 9!-10 ani; sunt stabilite de irecţia Ieneral . Ele trebuie s cuprind )enţiunicalitatea progra)at a produselor şi servicilor, ratele de creştere a principalilor indicatori ec

2


21/53

/inanciari, cotele de piaţ progra)ate precu) şi nu)ele persoanelor responsabile de reali%areobiective. 5biectivele pe ter)en lung sunt sinteti%ate (ntr-un plan general pe ter)en lung. Pter)en lung trebuie s cuprind şi proiecţii ale pro/iturilor viitoare.

II. !rincipii referitoare la obiecti-ele pe ter'en scurt8- "rans/or)area planurilor pe ter)en lung (n planuri de acţiune pe ter)en scurt.- ntoc)irea planurilor de elaborare a bugetelor şi progra)area speci/ic (n ti)p a activit ţilor p

e erciţiu /inanciar.

Pe ba%a planurilor pe ter)en lung, )anage)entul elaborea% planuri şi nivele proanuale ale activit ţii de e ploatare. Planul sau bugetul pe ter)en scurt i)plic toate co)ponestructur ale (ntreprinderii şi este )ult )ai detaliat decAt planurile pe ter)en lung.

n pri)ul rAnd obiectivele şi acţiunile ce se vor reali%a (n anul ur) tor au la ba% se re/er la# nivelul vAn% rilor previ%ionateH nivelul )ar4elor de pro/itH )odi/ic rilstructur ale personalului, introducerea (n /abricaţie a noi produse sau servicii. e ase)enestipulate# necesarul de )aterii pri)e şi )ateriale de ba% H necesarul de /orţ de )uncc'eltuielilor generale de /abricaţie 9energie electric şi ter)ic , i)po%itele pe )i4loace /i e,valoarea pri)elor de asigurare a activelor; necesarul de capacit ţi de producţie 9cladiec'ipa)ente;. ceste obiective şi nivele progra)ate pe ter)en scurt constituie ba%abugetului anualacti-ită,ii de exploatare al organiza,iei.

n continuare responsabilul de buget se ocup cu elaborarea bugetului propriu %(ntoc)eşte graficul de realizare al bugetului de exploatare (n care se preci%ea% /oarte clar#

- ter)enele li)it de reali%are a unor activit ţi privind procedura bugetar H

- dese)narea persoanelor i)plicate (n reali%area /iec rei p rţi a bugetuluiH

- responsabilit ţile persoanelor (n cau% .

III. !rincipii referitoare la responsabilită,ile 0i rela,iile anga9a,ilor

- 6tabilirea directorului de buget şi alegerea personalului corespun% tor.- &denti/icarea tuturor participanţilor (n procesul de elaborare a bugetului.- plicarea te'nicilor de bugetare participativ .- 5bţinerea spri4inului total al )anagerilor superiori şi co)unicarea acestui /apt participa

procesul de bugetare.- eali%area unei co)unic ri totale pe toat durata procesului bugetar.

2


22/53

euşita sau eşecul activit ţii de bugetare depinde (n cea )ai )are parte, de )odul (n caabordate aspectele u)ane ale procesului. n procesul bugetar trebuie s se i)plice activ şi o persoanele corespun% toare. cest tip de cooperare va avea loc nu)ai dac /iecare persoarolul pe care (l deţine (n cadrul acestui proces.

n pri)ul rAnd se alege un director de buget. cesta trebuie s /ie o persoan cco)unice /oarte bine cu persoane atAt de la nivele ierar'ice superioare cAt şi la nivele i&n/or)aţiile pri)ite de la irecţia Ieneral sunt transpuse (n obiective şi ) ri)i la nivelul )anagde pe di/erite planuri ierar'ice. anagerii identi/ic %onele cu proble)e şi le trans)it la r(directorului de buget care le anali%e% şi le trans)ite i)ediat )anage)entului superior. Dobiectivele şi nivelele progra)ate sunt reevaluate, restructurate şi retrans)ise directorului de b procesul este reluat de la (nceput. Pe scurt directorul de buget acţionea% ca un centru dein/or)aţilor şi ca o cas de co)pensare, coordonAnd ansa)blul procesului de bugetare.

n al doilea rAnd toţi participanţii la procesul de bugetare trebuie s /ie identi/icaţi in leg tur cu responsabilit ţile lor. Procesul (ncepe cu identi/icarea )anagerilor de la nivelesuperioare. ceştia-şi aleg colaboratorii ce preg tesc datele necesare sub directa lor cBugetarea trebuie să fie participati-ăceea ce presupune c toate nivelele de organi personalului se i)plic (n procesul bugetar activ şi relevant. ac /iecare )anager are o cose)ni/icativ la stabilirea obiectivelor unit ţii de care r spunde, atunci va /i )otivat personal

succesul procesului de bugetare.

olul )anagerilor de la nivelele ierar'ice superioare este, de ase)enea, /oarte i)portant p procesul bugetar. ac ) ri)ile progra)ate ale unor indicatori sunt pur şi si)plu trans)isee ecutare, atunci nu se poate vorbi despre bugetare participativ . se)enea obiective i)pdeseori di/icil de atins şi nu )otivea% )anagerii de la nivelele iera'ice in/erioare. Pentru a sun progra) e/icient de bugetare, )anagerii superiori trebuie s -şi co)unice spri4inul şi s celorlalţi )anageri s 4oace un rol activ şi relevant (n procesul de bugetare.

o)unicarea total pe parcursul procesului bugetar repre%int ulti)ul principiu reinteracţiune. oncret bugetul trebuie co)unicat (n )od e plicit tuturor participanţilor. &n /a participant la procesul bugetar deţine o /uncţie distinct (n cadrul organi%aţiei. irectortrebuie s /avori%e%e co)unicarea liber , pentru a se asigura c /iecare participant ştie c/ac .

2


23/53

I . !rincipii referitoare la acti-itatea propriu zisa de elaborare a bugetelor8

- plicarea raţiona)entelor realiste (n cursul elaborarii bugetelor.- &)punerea respectarii tuturor ter)enelor li)ita satbilite.- Dtili%area unor procedee /le ibile de aplicare.

ugetarea e/icient i)pune, de ase)enea, o bun , care presupune resptrei principii#

- aplicarea raţiona)entelor realiste (n cursul elabor rii bugetelorH

- i)punerea respect rii tuturor ter)enelor li)it prestabiliteH

- utili%area unor procedee /le ibile de aplicare.

ealis)ul se e ercita (n dou direcţii#

- stabilirea de obiective şi nivele ce pot /i atinseH

- /iecare )anager trebuie s /urni%e%e in/or)aţii realiste şi s nu acorde obdeparta)entale prioritate /aţ de cele ale (ntregii organi%aţii. n acelaşi sens nu se vor elaborc'eltuieli prea )ari sau planuri de vAn%ari prea )ici pentru Ka a4uta> )isiunea )anagerului un

"er)enele li)it sunt i)portante deoarece elaborarea bugetelor presupune participare)ultor persoane. ac activitatea acestora nu se /inali%ea% la o dat stabilit atunci e bugetul s nu poat /i /inali%at la ti)p. 5rarul stabilit pentru activitatea de bugetare trebuietuturor pariticipanţilor şi se va anali%a pre%entarea datelor bugetare ca parte din per/or)anţelor /iec rui )anager.

ugetele trebuie abordate (ntotdeauna ca instru)ente orientative şi nu ca adev ruri ugetele pre%int orient ri i)portante pentru acţiunile )anage)entului, (ns participanţii t

ţin cont de /aptul c acestea sunt (ntoc)ite cu aproape un an inainte de des/ şurarea e/ectivde e ploatare. Prin ur)are sc'i)b rile şi )odi/ic rile intervenite (n capacit ţile de produnevoile consu)atorilor sau (n venituri şi c'eltuieli trebuie s /ac parte din procesul de i)ple) bugetelor. iecare (ntreprindere trebuie s stabileasc o procedur de co)unicare a )odi/icdirectorul de buget şi de obţinere a aprob rilor pentru acestea. Prin aplicarea /le ibil a p bugetare co)pania poate /ace /aţa unor sc'i)b ri neprev %ute / r a /i a/ectate per/o progra)ate.

. !rincipii referitoare la respectarea pre-ederilor bugetare8

2


24/53

- enţinerea unui proces bugetar continuu şi )onitori%area bugetului (n anu)ite )o)ente pe pae erciţiului.

- rearea unui siste) de rapoarte periodice privind per/or)anţele, care s /ie legate de reponsaatribuite.

- nali%a do)eniilor cu proble)e (naintea des/ şur rii unor noi activit ţi de plani/icare.eoarece elaborarea bugetului const (n proiecţii şi esti) ri anterioare, este i)po

bugetul s /ie veri/icat şi corectat (n )od per)anent. :ogic este s se corecte%e o eroare dlucre%e cu planuri ine acte. espectarea prevederilor bugetare şi datele privind bugetul /aaspectul de control al activit ţii bugetare.

e ase)enea, la nivelul organi%aţiei sau al departa)entelor, previ%iunile / cute pot /i Proble)ele de acest tip sunt detectate atunci cAnd rapoartele privind per/or)anţele co)par re

e/ective cu prevederile bugetare. ceste rapoarte repre%int punctul central al siste)ulu/uncţional. iclul bugetar este (nc'eiat dup identi/icarea soluţilor pentru aceste proble)e rapoartelor privind per/or)anţele şi restructurarea datelor re/eritoare la obiectivele sau progra)ate pentru ur) torul ciclu bugetar.

n vederea construirii unitare a siste)ului de bugete este necesar s /ie luate (n conserie de ele)ente, ca# deli)itarea sectoarelor de activitate şi integrarea lor (n siste)ul bcapacitatea de producţie a sectorului 9locului de activitate; bugetatH volu)ul progra)at de ac

)odul de evaluareH /elul şi ) ri)ea consu)ului /i%ic de resurse şi alţi indicatori speci/ici bugetH volu)ul vAn% rilor progra)ate avAnd (n vedere prospectarea pieţeiH costurile pri)are şi articole de calculaţieH calcularea costului pe unitate de lucrare, produs serviciuvolu)ului de activitate plani/icat pe destinaţieH alegerea criteriilor de reparti%are 9alocare; acontrolul şi anali%a costurilorH stabilirea nivelului şi a li)itelor de responsabilitate privin bugetuluiH asigurarea ba%ei de date pentru deci%ii la nivelul ierar'icH integrarea (n siste)ulauto)at a datelor.

Pentru gestionarea lucr rilor ce ţin de redactarea bugetului general al (ntreprinderi co)isii bugetare.

o)isia bugetar cuprinde repre%entanţii conducerii de vAr/ a entit ţii 9directoruconduc torii secţiilor de producţie, )arJeting, aprovi%ionare, plani/icare, contabilit ţii, etc

2


25/53

co)isie trebuie sa e)it instructiunea 9regula)entul; cu privire la reali%area bugetului, care run g'id necesar pentru conduc torii responsabili de (ntoc)irea bugetului.

anagerii sau cei (ns rcinaţi cu elaborarea bugetelor trebuie s ţin sea)a de ur)

cerinţe#- 6 lucre%e (n ar)onie şi s adopte o vi%iune practic pe parcursul elabor rii, ceea ce i)pli

realist a veniturilor şi utili% rii capacit ţilor productive, costurilor directe şi a celor lic'idit ţilor etc.

- 6 stabileasc obiective reali%abile, (ntrucAt un buget ce prevede indicatori nereali%abili /ie respins de c tre personalul i)plicat (n e ecuţia sa.

- esursele li)itate s /ie distribuite (n /uncţie de necesit ţi, producţie, investiţii, cercetare, etc. ceea ce presupune discuţie, negocieri şi acceptarea unor co)pro)isuri.

- 6 cunoasc /aptul c (ntre bugete e ist o strAns leg tur , ele se condiţionea% rec buget este in/luenţat de un anu)it /actor, e/ectul in/luenţei acestuia se propag asupra altor bu

- 6 participe la discuţie (n scopul stabilirii obiectivelor şi al /or)ul rii strategiei necesareobiectivelor toate persoanele interesate. Necesitatea stabilirii unui progra) de elaborare a b(ncAt la (nceputul perioadei respective bugetul (n ansa)blu s poat /i pus (n aplicare. Pavans a bugetelor repre%int una din condiţiile esenţiale ale unei buget ri e/iciente.

- 6 ia (n calcul sc'i)b rile ce pot interveni (n ceea ce privesc ipote%ele ce au stat la ba% bugetelor. ceasta i)pune elaborarea de bugete /le ibile, care s poat /i revi%uite (n sc'i)b rile ap rute (n )ediul /ir)ei.

- 6 stabileasc anga4aţilor responsabilit ţile privind e ecuţia /iec rui buget, te'nic cudenu)irea de control prin responsabilit ţi. Persoanele responsabile cu e ecuţia bugetului suns )enţin c'eltuielile, (n li)ita din buget, e plicAnd cau%ele dep şirii lor.

- 6 ur) reasc periodic 9lunar; )odul de e ecuţie a bugetelor.

Procesul de elaborare a bugetelor se des/ şoar (ntr-un cadru u)an şi de aceeaco)porta)entali nu pot /i ignoraţi. o)porta)entul oa)enilor, reacţia lor privind utili%area bugeste in/luenţat de )odul (n care bugetul a /ost conceput, de i)plicarea lor (n elaborarea buge

)odul (n care li s-au adus la cunoştinţ prevederile din bugete, de gradul de instruire şi proa)enilor etc.

up elaborarea bugetelor, acestea sunt trans)ise persoanelor responsabile de e ecuţia

2


26/53

epre%entAnd un )od de gestiune pe ter)en scurt şi (nglobAnd toate aspectele (ntreprinderii, (ntr-un ansa)blu coerent de previ%iuni ci/rate, bugetele trebuie s vi%e%e ae ploatare, aprovi%ionare, des/acere, investiţii etc.

).). Ilustrarea tehnicii 2ntoc'irii bugetului general al entită,ii

cţiunea de alc tuire a bugetului general poate /i ()p rţit (n dou p rţi distincte#

1; preg tirea bugetului operaţionalH

2; preg tirea bugetului /inanciar.

În continuarea 2n baza datelor entită,ii&. . 6. .:. se va ilustra (n proces de elaborare a bugetului general. eoarece &. . 6. .:. dispune larg de produse, vo) anali%a doar (n ba%a a trei din ele tipurile de bugete, (ntoc)ite (n cadşi anu)e# abernet-6auvignon de Purcari 0,7!, erlot de Purcari 0,7!, Pinot de Purcari 0,7!.

tapa ini,ială, sau punctul de plecare (n procesul buget rii const (n reali%areabugetul- nzărilor.

n econo)ia de piaţ , ci/ra vAn% rilor repre%int indicatorul principal al activit ţiunei (ntreprinderi, deoarece (n /uncţie de ele se reglea% producţia, aprovi%ionarea, nu) ru personalului şi a investiţiilor necesare.

2


27/53

ugetul vAn% rilor repre%int sub aspect valoric şi cantitativ vAn% rile ce ur)ea% pe intervale de ti)p, produse şi?sau grupe şi destinaţii. n elaborarea lui se disting dou etape

1. plani/icarea vAn% rilor (n e presie cantitativ şi valoric şi a c'eltuielilor a/erente lo

2. deli)itarea prevederilor bugetului, pe tri)estre, luni, produse sau grupe de produse, benPlani/icarea vAn% rilor constituie etapa de ba% , cuprin%And totalitatea studiilo

potenţialei pieţe de des/acere şi a cotei pe care entitatea are ca scop s o )enţin şi s o cuce

Plani/icarea vAn% rilor (n cadrul bugetului se situea% la pronunţarea previ%iunlung şi ter)en scurt. e /apt, cercetarea leg turii dintre planul de de%voltare pe ter)en lung, buget este necesar pentru a evita luarea de deci%ii pe ter)en scurt ce antrenea% entitadirecţie decAt cea stabilit prin strategie.

n do)eniul progno%elor pe ter)en scurt, serviciile co)erciale /olosesc /ie )odele ba%a pe evoluţia vAn% rilor anilor precedenţi, /ie )odele integrate pe previ%iune.

6tudiile de )arJeting, ce apelea% la )odele ba%ate pe progno%are, ţin cond de#

- produsele care de4a e istent pe piaţa de des/acere şi /abricate de entitate, cAt şi prce ur)ea% a /i /abricateH

- volu)ul vAn% rilor precedenteH

- scopurile anuale de vAn%areH

- )ediul e tern 9concurenţa, co)porta)entul cu)p r torilor, nivelul preţurilor, starea ecocapacitatea de cu)p rare a potenţialilor clienţi etc.;H

- )ediul intern 9capacitatea de producere, politica co)ercial , politica de preţuri a (ntreoscil rile se%oniere a activit ţii, stuctura agenţilor co)erciali etc.;.

e%ultatele progno% rii vAn% rilor se vor reali%a (n evalu ri privind#

a; volu)ul /i%ic al vAn% rilor progno%ate 9L=;, care re%ult din relaţia#L= M 6i L/ 6/ 92.1;

unde#

L/ - volu)ul /i%ic al producţiei ce ur)ea% a /i /abricat H

2


28/53

6i - stocurile iniţiale ale produselor /initeH

6/ - stocurile /inale de produse /inite.

6tocul /inal este )arcat de politica de stoca4 a entit ţii, care, la rAndul ei, depinde d

dintre volu)ul /i%ic al vAn% rilor şi gradul de utili%are a capacit ţii tinse.=olu)ul /i%ic al producţiei ce ur)ea% a /i /abricate este inclus (n bugetul producţiei.

b; valoarea vAn% rilor 9ci/ra de a/aceri; calculat (n ba%a preţului de vAn%are unitar ba%a relaţiei#

CA : ; - x p- 92.2;

unde#

- ci/ra de a/aceriH

Lv- volu)ul /i%ic al vAn% rilor progno%ateH

pv- preţului de vAn%are unitar.

ntre aceşti indicatori este o strAns leg tur , relaţie deter)inat de /aptul ca cu cvAn% rilor este )ai )are cu atAt creşte posibilitatea reducerii preţului de vAn%are unitar aceea, prrogno%area vAn% rilor se /ace prin treptate si)ul ri (ntre di/evesevolu)e de vAn%unitar de vAn%are.

e ase)enea, bugetul vAn% rilor are stAns leg tur cu bugetul de producţie, )i4loaşi al c'eltuielilor co)erciale, relaţie pre%entat (n /igura 2.1.

4ig. nr. ).1. Corela,ia dintre bugetul - nzărilor 0i celelalte bugete.

n ulti)a etap a (ntoc)irii bugetului vAn% rilor, aspectele privind vAn% rile anua pe entitate se di/erenţia% pe produse sau grupe de produse şi pe intervale scurte de ti)p

3

ugetulvAn% rilor

ugetul

producţiei

ugetul c'eltuielilor

co)erciale

ugetul

)i4loacelor b neşti


29/53

luni;. Dn e e)plu de buget al vAn% rilor se pre%int (n tabelul nr. 2.1. elaborat (n ba%a d&. . 6. .:.

Tabelul )

Bugetul - nzărilor pentru anul


30/53

;f : ;- ? #i @ #f 92.3;

unde#

Lv- volu)ul /i%ic al vAn% rilor progno%ateH

6i - stocurile iniţiale ale produselor /initeH

6/ - stocurile /inale ale produselor /inite.

:a progno%area progra)ului de producere trebuie s se ţin cont de anu)ite restricţicaracterul li)itat al /actorilor de producţie şi a randa)entului acestora, ur) rindu-se /olosirea aopti)al (n dependenţ de capacitatea e istent H reali%area progra)ului de producere ()a i)i% rii pro/itului etc., ceea ce accentue% co)ple itatea proble)ei date. in aceste conadesea, se recurge, la progra)area liniar , opti)i%area stocurilor, te'nici in/or)atice 9prog progra)are opti) a producţiei;, progra)e de consu)uri de )aterii pri)e şi de utili%are a person productiv direct şi indirect, liste de a)ena4 ri, )oderni% ri, e tinderi de capacitate, etc.

=olu)ul /i%ic de produse ce ur)ea% a /i /abricate, recepţionate din bugetul de vAevalue% la preţul de vAn%are, asigurAndu-se leg tura dintre aceste dou bugete.

up stabilirea volu)ului /i%ic şi valoric al producţiei din buget se trece la deli)itarea pe intervale de ti)p, şi anu)e tri)estre, luni şi precu) şi pe centre de producere.

n /igura nr. 2.2. se pre%int corelaţia bugetului producţiei cu alte bugete din cadrugeneral.

4ig. nr. ).). Corela,ia bugetului produc,iei cu alte bugeten ba%a in/or)aţiei privind situaţia stocurilor de produse /abricate (n perioada buget

!; şi a bugetului vAn% rilor tabelul 2.1 se elaborea% bugetul producţiei entit ţii &. .


31/53

Bugetul produc,iei pentru anul )*1 111

Indicator

!roduseCabernet3

#au-ignon de

!urcari */ >

Merlot de!urcari */ >

!inot de!urcari */ >

1. =olu)ul bugetar de vAn% ri, )ii lei 22! 188,7 1$*,2

2. 6tocul bugetar de produse /inite la s/(rşitul perioadei, )ii unit. 12,! 2$,$ 1,!

3. "otal produse /inite necesare a se /abrica, )iiunit. 91 2; 237,! 21!,3 170,7

+. 6tocul bugetar de produse /inite la (nceputul perioadei, )ii unit. !,* +2,! -

!. =olu)ul bugetar de produse /inite necesare a se/acbrica 9bugetul producţiei;, )ii unit. 93-+; ) 1/D 1 )/= 1 */

up detere)inavea volu)ului de producţie necesar s /ie /abricat , trebuie de de) ri)ea consu)urilor de resurse necesare pentru producerea lor.

st/el, ur'ătoarea etapă (n elaborarea bugetului general este (ntoc)ireabugetului achizi,ii cu 'aterii pri'e 0i 'ateriale .

provi%ionarea cu )aterii pri)e şi )aterialele se deter)in (n ba%a nor)elor de consu)stabilesc pe /eluri de )aterii pri)e şi )ateriale, pentru /iecare produs (n parte ce ur)ea% a /i / preţurile unitare standard 9nor)ate; de )ateriale şi progra)ul de producţie al perioadei bugetate

Nor)a de consu) constituie principalul instru)ent de bugetare şi de nor)are la utiliresurselor )ateriale. Ele)entele care in/luenţe% nor)a consu)ului de )ateriale (n )a4orra)urilor industriale sunt# consu)ul net de )ateriale 9 n;, pierderile te'nologice 9pt; şi pienete'nologice 9pnt;. Prin deli)itarea acestor ele)ente se di/erenţi% dou categorii de n

consu), care au o deosebit utilitate operaţional-deci%ional (n autogestiunea econo)ic , iaacesteia (n gestiunea costurilor, şi anu)e# nor)ele de consu) te'nologic şi nor)ele de coaprovi%ionare.

+or'a de consu' tehnologic 9Nct; se utili%e% (n practic ca ) ri)e ce /i ea% can)aterie pri) , co)bustibil, energie etc. necesare a se consu)a (n procesul te'nologic pentru /abr

3


32/53

unei cantit ţi de produs (n condiţii te'nico-organi%atorice nor)ale de producţie. n structusunt cuprinse cantitatea a/erent ele)entelor şi şi pierderile nete'no+ca : n ct @ !nt 92.!;

unde#

+ca ? nor)a de consu) aprovi%ionareH

+ct ? nor)a de consu) te'nologicH

! nt ? pierderi nete'nologice.

ugetul de ac'i%iţii este necesar pentru deter)inarea cantit ţii de )aterii pri)e şi )atertrebuie cu)p rat pe parcursul perioadei bugetare şi a valorii acestor ac'i%iţii, (n aceevidenţia% dou etape ale calculului (n cau% #

3 deter)inarea volu)ului total de )aterii pri)e şi )ateriale necersare s /ie procurate, (n ba%a /ode calcul F1, p.$1G#

Anuf : ; p x ; 'p' @ #f 'p' ? #i'p' 92.$;

unde#

Anuf ? ac'i%iţii necesare, unit ţi /i%iceH; p ? volu)ul bugetar al producţieiH; 'p' ? volu)ul bugetar de )aterie pri) şi )ateriale pentru o unitate de produsH#f 'p' ? stocul bugetar de )aterii pri)e şi )ateriale la /inele perioadei bugetareH

#i'p' ? stocul bugetar de )aterii pri)e şi )ateriale la (nceputul perioadei bugetare.

3


33/53

3 stabilirea valorii ac'i%iţiilor /iec rui tip de )aterii pri)e şi )ateriale şi a procur rilor totale,ur) toarei /or)ule F...., p.$1G#

Anu- : Anufx Cu'p' 92.7;unde#Anu- ? ac'i%iţii necesare, unit ţi valoriceHAnuf ? ac'i%iţii necesare, unit ţi /i%iceHCu'p' ? costul unitar al )ateriei pri)e şi )aterialelor .

st/el, ţinAnd cont de datele perioade bugetare privind situaţia stocurilor de )aterii)ateriale 9ane a $;, de nor)ele de consu) ale acestora şi de bugetul producţiei 9tabelulelaborea% bugetul de ac'i%iţii cu )aterii pri)e şi )ateriale al &. . 6. .:.

Tabelul )Bugetul de achizi,ii cu 'aterii pri'e 0i 'ateriale pentru anul )*1 111

IndicatoriMateriale

Total#truguricategoria I

Tanin%i'ousin#E &A

1 ) F >

1.

antitatea de )ateriale necesar pentru procerea producţiei bugetare, )ii Jg.#

a7 cantitatea necesară pentru facbricarea produsuluiCabernet3#au-ignon de !urcari */ >

6truguri categoria & 9231,$ !Jg; 11!8

"anin :i)ousin 6I 9231,$ 0,2!Jg; !7,*

2.

b7 cantitatea necesară pentru facbricarea produsuluiMerlot de !urcari */ >

6truguri categoria & 9172,8 $Jg; 103$,8"anin :i)ousin 6I 9172,8 0,2Jg; 3+,$

3.

c7 cantitatea necesară pentru facbricarea produsului!inot de !urcari */ >

6truguri categoria & 9170,7 $,!Jg; 110*,$"anin :i)ousin 6I 9170,7 0,3Jg; !1,2

+. Total: *F/F 1F /

!. 6tocul bugetar de )ateriale la s/Arşitul perioadei, )ii Jg 0 18

$. "otal )ateriale necesare 9+ !;, )ii Jg 330+,+ 1$1,7

7. 6tocul bugetar de )ateriale la (ceputul perioadei, )ii Jg 0 *

8. Achiziţii necesare în unităţi fizice !"#$ %%&',' ()*,# %*. ostul unitar al )aterialelor, lei?Jg +,! 2$,!

3


34/53

10. Achiziţii necesare în unităţi valorice + -$ ('+!-,! '&'),+ (+-()

Persoana ce r spunde de elaborea bugetului de ac'i%iţii cu )aterii pri)e şi )atereia)anacerul secţiei < provi%ionare>. 6copul (ntoc)irii bugetului (n cau% este de aad)inistrarea cAt )ai e/ectiv a procur rilor de )aterii pri)e şi )ateriale ast/el (ncAt s stulbur rile progra)ului de producere şi reali%are, precu) şi gestionarea unui stoc opti) de pri)e şi )ateriale.

up elaborarea bugetului de ac'i%iţii se purcede laur'ătoarea etapă de (ntoc)ire bugetului general, ce const (n e ecutareabugetului consu'urilor directe de 'ateriale . gest buga4ut la deter)inarea cantit ţii, no)enclatorului şi valorii )ateriilor pri)e şi a )aterialelor nereali% rii volu)ului bugetar de producţie. =aloarea /iec rui tip de )aterie pri) şi )ate

deter)in (n ba%a ur) toarei /or)ule#Bcd' : ; p x ; 'p' x Cu'p' 92.8;

unde#Bcd' ? ugetul consu)urilor directe de )aterialeH; p ? volu)ul bugetar al producţieiH; 'p' ? volu)ul bugetar de )aterie pri) şi )ateriale pentru o unitate de produsHCu'p' ? costul unitar al )ateriei pri)e şi )aterialelor.OinAnd cont de datele incluse (n bugetul de ac'i%iţii cu )aterii pri)e şi )ateriale şi d

a/erente costurilor bugetare al )ateriilor pri)e şi )aterilelor pentru perioada bugetar , se ela bugetul consu)urilor directe de )ateriale al &. . 6. .:.

Tabelul )Bugetul consu'urilor directe de 'ateriale pentru anul )*1 111

Indicatori

Materiale

Total#truguricategoria I

Tanin%i'ousin#E &A

1 ) F >

1 antitatea bugetar de )ateriale necesare penrtu producerea producţiei bugetare, )ii Jg 330+,+ 1+3,7

2 ostul unitar al )aterialelor, lei?Jg +,! 2$,!

3 aloarea 'aterialelor directe utilizate 6bugetulC&M7 61x)/ 'ii lei 1F=DG/= =*=/1 1=D

3


35/53

5 alt etapă (n elaborarea bugetului general o constituiebugetul consu'urilor direcpri-ind retribuirea 'uncii . n cadrul bugetului dar se progno%ea% ti)pul necesar pentru volu)ului bugetar de producţie precu) şi tari/ele pentru retribuirea )uncii.

onsu)urile directe privind retribuirea )uncii se deter)in prin calcule analitice pentru produs /abricat, /olosind ca ele)ente de /unda)entare nor)ele de )unc , tari/ele de salari%unitate de ti)p şi progra)ul de producţie al perioadei bugetate.

+or'a de 'uncă 6+ ' 7 repre%int consu)ul necesar pentru e ecutarea unor produse, lucr ri, servicii sau pentru e ercitarea unor /uncţii de c tre e ecutant, care are corespun% toare şi lucrea% cu intensitate )oral , (n condiţii te'nice şi organi%atorice prec

Nor)ele de )unc pot /i e pri)ate (n )ai )ulte /or)e# nor'a de ti'p 9N)t ;, care e pri

consu)ul de ti)p pentru e/ectuarea unei unit ţi de produs sau a unei operaţiiHnor'a de produc,i9N)p ;, care e pri) cantitatea de produse ce trebuie reali%at (ntr-o unitate de ti)pH s/era 9Ns; prin care se aprecia% %ona (n care e ecutantul (şi (ndeplineşte atribuţiile din cadrul )unc la care particip .

Pentru nor)area consu)urilor directe privind retribuirea )uncii, de regul se utili%ea%de ti)p, (n structura c reia se cuprinde# ti)pul de preg tire şi (nc'eiere, ti)pul operativ, ti)deservire a locurilor de )unc , ti)pul de (ntreruperi regle)entare, ş. a.

n cadrul acestui buget, pe lAng consu)urile directe privind retribuirea )uncii se )ai alte c'eltuieli salariale suportate de /ir) , repre%entAnd i)po%itul pe venit din salariu, contrasigur ri sociale şi pri)ele )edicale, calculate prin aplicarea cotelor procentuale stabilite de (n vigoare.

:a elaborarea bugetului consu)urilor directe privind retribuirea )uncii se utili%ea% /ocalcul#

BcdrM; p x Tu x Trh 92.*;unde#Bcdr ? bugetul consu)urilor directe privind retribuirea )unciiH; p ? volu)ul bugetar al producţieiHTu ? ti)pul necesar pentru o unitateHTrh ? tari/ul de plat a unei ore.

3


36/53

st/el, ţin(nd cont de datele privind ti)pul necesar pentru a produce produsele, a tari plat prev %ute pentru perioada bugetar , precu) şi a datelor din bugetul producţiei, se bugetului consu)urilor directe privind retribuirea )uncii al entit ţii &. . 6.

Tabelul )Bugetul consu'urilor directe pri-ind retribuirea 'uncii pentru anul )*1 111

Produse=olu)ul

producţiei,)ii unit.

"i)p pentru ounitate,ore?unit

"i)pultotal

necesar,ore

"ari/ul de plat , lei?or

6u)asalariului

)ii lei

1 2 3 4=2x3 5 6=4x5

abernet-6auvignon de Purcari0,7! 231,6 2 463,2 8,3 3844,56

erlot de Purcari 0,7! 172,8 2 345,6 8,3 2868,48

Pinot de Purcari 0,7! 170,7 2 341,4 8,3 2833,62

Total 1150,2 9546,66

ntoc)irea bugetului privind retribuirea )uncii este ur)at de elaborarea buconsu)urilor indirecte de producţie, ce constituie ur) toarea etap (n (ntoc)irea bugetului gen

Bugetul consu'urilor indirecte de produc,ie constituie un plan detaliat necesar preali%area progra)ului de producţie (n perioada bugetar . cesta are dou scopuri de ba% #

- s (nglobe%e toate bugetele consu)urilor indirecte de producţie (ndeplinite de de producţie ale tuturor subdivi%iunilor de producereH

- s deter)ine coe/icienţii de reparti%are a acestor consu)uri.

Evaluarea consu)urilor indirecte de producţie are (n vedere co)porta)entul lor /volu)ul activit ţii, adic deli)itarea lor (n variabile şi constante. st/el, pentru costurile variabile proprii 9co)bustibil, energie, ap din a/ar etc.; se procedea% (n )od si)ilar ca ldirecte, dac e ist posibilitatea deter)in rii lor pe ba% de calcule sau pe ba% de corela producţiei, ţinAnd sea)a de reali% rile perioadelor precedente şi de indicele de in/laţie. Pencu caracter /i , se procedea% (n )od di/erit, (n /uncţie de conţinutul acestora# c'eltuielile personalului indirect productiv se esti)ea% (n /uncţie de politica de personal, de )o

3


37/53

previ%ibile (n structura personalului şi de nivelul salari% rii prev %ut pentru perioa)orti%area se calculea% avAnd (n vedere siste)ul de a)orti%are adoptat şi de )odi/ic rile(n structura )i4loacelor /i eH )aterialele consu)abile şi alte c'eltuieli (n /uncţie de reali% rile precedente, cu corecţiile i)puse de con4unctura econo)ic a perioadei bugetate.

n buget se evidenţia% la costuri indirecte pe grupe separate costurile prestaţiilor decontare de la alte centre 9prestaţiile secţiilor au iliare etc.;, re%ultAnd volu)ul total aindirecte de producţie.

n vederea includerii (n costuri a costului de ac'i%iţie a )aterialelor, se adaug laacestora (n preţ standard de ac'i%iţie, costul de stocare decontat de centrul de cost < provdeter)inat (n /uncţie de costul )ediu de stocare bugetat şi de volu)ul )ateriei pri)e şi )aterialdestinate consu)ului productiv pe centrul de pro/it respectiv. "otodat , (n grupa de c'eltuieli acentru se )ai include costul ad)inistraţiei generale decontat din bugetul < d)inistraţiei genecostul distribuţiei, decontat de centrul de cost < istribuţie>.

n acest )od, /iecare centru de pro/it o/er posibilitatea deter)in rii, pe de o parte, a ccontrolabile de c tre responsabilul centrului, repre%entate de costurile proprii ale centrulu parte, prin ad ugarea costurilor decontate de alte centre re%ult volu)ul total al costurilor da/erente producţiei bugetate şi costul co)plet al producţiei vAndute.

6epararea costurilor (n variabile şi /i e asigur constituirea unui buget /le ibcosu)urile indirecte.

n cele ce ur)ea% , se va (ntoc)i bugetul consu)urilor indirecte de producţie al enti 6. .:. (n ba%a datelor bugetelor precedente şi a anilor de gestiune preced+, !;.

Tabelul )Bugetul consu'urilor indirecte de produc,ie pentru anul )*1 111

Indicatori#ec,ie de producere

TotalI II1 ) F >

1 Nu) rul total de ore necesare pentru /abricarea produsului, ore

a; abernet-6auvignon de Purcari 0,7! +$3,$ b; erlot de Purcari 0,7! 3+!,$c; Pinot de Purcari 0,7! 3+1,+

3


38/53

2 onsu)uri indirecte de producţie variabile, )ii leiconsu) )ateriale pentru reparatia utila4ului de producere 90,+ 1a, 0,+! 1b, 0,! 1c; 18!,++ 32$,22 !11,$$

salariile )uncitorilor incluşi la reparaţia utila4uluide producere 90,+ 1a, 0,+! 1b, 0,! 1c; 18!,++ 32$,22 !11,$$

1 ) F >

consu) de enege electric pentru /uncţionareautila4ului 90,8 1a, 0,* 1b, 1 1c; 370,88 $!2,++ 1023,32

alte consu)uri indirecte variabile 90,1 1a, 0,2 1b,0,2! 1c; +$,3$ 1!+,+7 200,83

Total ==/1) 1F>G/ > ))F /F

3 onsu)uri indirecte de producţie constante, )ii lei

u%ura )i4loacelor /i e cu caracter de producere 30 +0 *

salariile )uncitorilor au iliari şi a personaluluiad)inistrativ din cadrul secţiilor de producere 1!! 1$! )*

consu) de enege electric pentru necesit ţilegenerale ale secţiilor 180 18! D>

alte consu)uri indirecte constante $! 70 1 > "otal F * FD* =G*

+ "otal consu)uri indirecte de producţie 92 3;, )iilei 1)1=/1) 1G1G/ > 1 /F

! oie/icient de reparti%are 9+?1; 2,$3 2,7*

tapa ur) toare o constituie (ntoc)ireabugetului costului produselor fabricate, care stabileşte (n ba%a bugetelor consu)urilor directe de )teriale, consu)urilor directe privind re)uncii, consu)urilor indirecte de producţie, precu) şi (n ba%a soldurilor bugetare ale prodcurs de e ecuţie.

ostul bugetar al produselor /abricate se deter)in (n ba%a ur) toarei /or)ule de calcu

Cpf : C&M @ C&$ @ CI! @H? Mpe 92.10;unde#

Cpf ? costul bugetar al produselor /acbricateH

C&M ?consu)uri directe de )aterialeH

4


39/53

C&$ ? consu)uri directe privind retribuirea )unciiH

CI! ? consu)uri indirecte de producţieH

Mpe ? )odi/ic ri ale producţiei (n curs de e ecuţie.

Oin(nd cont de datele bugetelor (ntoc)ite şi pre%entate anterior, se elaborea% buge produselor /abricate entit ţii &. . 6. .:. (n ba%a datelor iniţiale 9ane a +

Tabelul )

Bugetul costului produselor fabricate pentru anul )*1 11

Articole de consu'Cost

unitar,lei

!roduseCabernet3#au-ignon de

!urcari */ > Merlot de !urcari */ > !inot de !urcari */

cantitate?unitate su)a,lei cantitate?unitate su)a,lei cantitate?unitate su)a,lei1 ) F >: xF D : xD = G

1onsu)uri directe de

)ateriale

6truguri categoria & 3,1 ! 1!,! $ 18,$ $,! 20,1"anin :i)ousin 6I 2$,! 0,2! $,$3 0,2 !,3 0,3 7,*

2 onsu)uri directe privindretribuirea )uncii

8,3 2 1$,$ 2 1$,$ 2 1$

3 onsu)uri indirecte de producţie

2,$3?2,7* 2 !,2$ 2 !,!8 2 !,!8

+ costul unitar de producţie91 2 3;

F1/GG FD/*= >

5 alt etapă o constituie (ntoc)ireabugetului costului -2nzărilor. ugetul (n cau% cupcalculul costului producţiei care se prevede a /i reali%at (n perioada bugetar . :a de bugetului costului v(n% rilor se utili%ea% /or)ula de calcul#

C- : #i pf@ Cpf ? #f pf 92.11;

unde#

C- ? costul vAn% rilorH

#ipf ? soldul produselor /inite la (nceputul perioadeiH

Cpf ? costul bugetar al produselor /abricateH

#f pf ? soldul produselor /inite la s/Arşitul perioadei.

4


40/53

Tabelul )

Bugetul costului - nzărilor pentru anul )*1 11

Indicatori #u'a/ 'ii lei1 )

1 soldul produselor /inite la (nceputul perioadei F=/F2 consu)uri directe de )ateriale 1*F*)/

3 consu)uri directe privind retribuirea )unicii F> )/*+ consu)uri indirecte de producţie 1 /F! costul produselor /inite 92 3 +; 1=111/=$ costul produselor /inite destinate vAn% rii 91 !; 1=1D*/)7 soldul produselor /inite la s/Arşitul perioadei F*/F*8 ostul produselor vAndute 9$-7; 1=11G/=

ntoc)irea bugetului altor -enituri opera,ionale repre%int oaltă etapă (n constitui bugetului general al entit ţii &. . 6. .:. cest buget ilustrea% un plan veniturilor operaţionale care nu sunt legate de reali%area producţiei şi nu se includ (n acinvestiţii şi /inanciar a entit ţii.

Tabelul )

Bugetul altor -enitri opera,ionale pentru anul )*1 11le'ente de -enituri su'a/ 'ii lei

1 )

1 venituri din vAn%area altor active curente

) venituri privind arenda curenat 1

4


41/53

alte venituri operaţionale 8

Total )>*Dr) toarea etapă ţine de (ntoc)irea bugetului cheltuilelilor co'erciale. ugetul dat

cuprinde totalitatea c'eltuielilor progno%ate a/erente reali% rii producţiei (n perioad&nterdependent de previ%iunea vAn% rilor se e/ectuea% progno%area c'eltuieliloelaborAndu-se bugetul c'eltuielilor de legate de reali%are.

5 proble) i)portant o constituie separarea c'eltuielilor de des/acere (n c'eltuieli va9a)bala4e, )ateriale de a)balat, salariile distribuitorilor, co)isioane, c'eltuieli de transportc'eltuieli se)ivariabile 9salariile personalului din co)parti)entul co)ercial etc.; şi c'eltuieli9a)orti%area, (nc l%irea şi ilu)inatul depo%itelor, publicitate, studii de piaţ , deplas ri;volu)ul vAn% rilor. Pentru aceasta se /olosesc procedeele de soluţionare a costurilor indirec

Persoana responsabil de elaborara bugetului c'eltuilelilor co)erciale este )andeparta)entului < arJeting>. n ba%a datelor ane ei + se va elabora bugetul c'eltuilelilor coentit ţii &. . 6. .:.

Tabelul ).

Bugetul cheltuielilor co'erciale pentru anul )*1 11

le'ente de cheltuieli su'a/ 'ii lei1 )1 c'eltuieli de )arJeting *0!2 c'eltuieli de transport privind des/acerea !003 c'eltuieli de recla)a 7!04 alte c'eltuili co)eriale# !71,2 privind retribuirea )uncii +20 contributii de asigurari sociale şi pri)ele )edicale 1!1,2

Total ) )D/)

tapa ce ur)ea% const (n (ntoc)ireabugetului cheltuielor generale 0i ad'inistrati buget care ilustrea% un plan a) nunţit al c'eltuielilor operaţionale di/erite de c'eltuiel

4


42/53

ne)i4locit de /abricarea şi reali%area producţiei, dar sunt indispensabile pentru )enţinerea entit ţii (n anasa)blu pe perioada bugetar .

nali%a c'eltuielilor generale const (n e a)inarea sarcinilor generatoare de c'eltuieli

stabilind activit ţile (n care pot /i e/ectuate, / r riscuri, reduceri ale inconvenientelor raceste servicii şi (n deci%ia de reducere a c'eltuielilor generale pentru serviciile la care eccost prin abandonarea lor este )ult )ai )are decAt inconvenientele re%ultate. educerile dsunt propuse, (n acelaşi ti)p, de responsabilii serviciilor 9; şi de c tre cei carede ele 9;, iar deci%ia general este luat de direcţia general .

nali%a valorii c'eltuielilor generale per)ite deci di)inuarea c'eltuielilor reconsiderarea radical a valorii activit ţilor, responsabilii /iind )ai sensibili%aţi lcosturi?bene/icii.

n cele ce ur)ea% , se va (ntoc)i bugetul c'eltuielor generale şi ad)inistrative al entit 6. .:. (n ba%a ane ei +.

Tabelul ).

Bugetul cheltuielilor generale 0i ad'inistrati-e pentru anul )*1 11

le'ente de cheltuieli su'a/ 'ii lei1 )1 'eltuieli privind u%ura )i4loacelor /i e) 'eltuieli privind a)orti%area activelor ne)ateriale

6alariile personalului ad)inistrativ 8*F &)po%ite ta e şi pl ţi cu e cepţia i)po%itului pe venit

'eltuieli de repre%entanţ 270= lte c'eltuieli generale şi ad)inistrative 1520

Total 3309

Bugetul altor cheltuieli opera,ionale conţine lista altor c'eltuieli operaţionale care includ (n co)ponenţa bugetelor enu)erate )ai sus, dar care se prespune cp vor ave a loc (n p bugetar .

4


43/53

ugetul altor c'eltuieli operaţionale al entit ţii &. . 6. .:. este prtabelul de )ai 4os, elaborat (n ba%a datelor iniţiale 9ane a +;#

Tabelul ).

Bugetul altor cheltuieli opera,ionale pentru anul )*1 11le'ente de cheltuieli su'a/ 'ii lei

1 )1 c'eltuieli din vAn%area altor active curente) c'eltuieli privind arenda curenat 1!

c'eltuieli a/erente pl ţii dobAn%ilor pentru credite şi ()pru)uturiF c'eltuieli indirecte nereparti%ate pe producţie 1> lipsuri şi pierederi din deterioararea valorilor 20

Total > )*

Dr) toarea etapă a constituirii bugetului general este elaborarea bugetului profituriHpierderi, care se (ntoc)eşte (n ba%a in/or)aţiei privind veniturile şi c'elt previ%uali%ate din bugetele elaborate. ugetul dat constituie etapa /inal a bugetului operaţ

st/el, utili%ind datele incluse (n bugetele de4a elaborate se (ntoc)eşte bu pro/ituri?pierderi al entit ţii &. . 6. .:.#

Tabelul ).Bugetul de profit 0i pierderi pentru anul )*1 11

Indicatori #u'a/ lei1 )

1 =enituri din vAn% ri 28!00,02 ostul vAn% rilor 1811*,83 Pro/it rut 1* =*/+ lete venituri operaţionale 32!0

! 'eltuieli co)erciale 272$,$ 'eltuieli generale şi ad)inistartive 3307 lete c'eltuieli operaţionale !720* e%ultatul /inanciar din activitatea operaţional 1= F/

Bugetul in-es,iilor capitale arat investiţiile pe care entitatea trebuie s le reali%e%e bugetar , indic(nd ) ri)ea şi direcţiile acestora.

4


44/53

ugetul invesţiilor capitale include (n a/ar de progno% rile de investiţii şi prog/inanţare, cre(ndu-se prin aceasta ar)onia (ntre costul investiţiilor şi /inanţarea lor.

Bugetul 'i9loacelor băne0ti constituie un plan de incas ri şi pl ţi ale )i4loacelor b

parcursul perioadei bugetare. El cu)ulea% toate /lu urile )i4loacelor b neşti care vocon/or) operaţiunlor progno%ate la toate etapele bugetului general.

ugetul )i4loacelor b neşti re/lect soldul /inal progno%at (n contul )i4loacelor b neşi situaţia /inanciar a perioadei bugetare.

n ba%a datelor ane ei + se va elabora bugetul )i4loacelor b neşti al entit ţii &Purcari> 6. .:.#

Tabelul ).

Bugetul 'i9loacelor băne0ti pentru anul )*1 11Indicatori #u'a/ 'ii lei

1 )1 6oldul )i4loacelor b neşti la (nceputul perioadei bugetare2 ncas ri din vAn% ri 33 Pl ţi# 3$!0$,2

Pl ţi c tre /urni%ori şi antreprenori 2 Plata salariului, contribuţii de asigur ri sociale şi )edicale $0

lte pl ţi 1!!0+ 6oldul )i4loacelor b neşti la s/Arşitul perioadei bugetare 91 2-3; F )/

Dlti)a etap (n procesul elabor rii bugetului general o constituie preg tirea bilanţului.

!rognoza bilan,ului la /inele perioadei de gestiune se /ace (n ba%a bilanţului d el a( perioadei bugetare, ţin(ndu-se cont de )odi/ic rile previ%ibile ale /iecarui post din cadrul ace

n /inal, (n ba%a datelor bilanţului iniţial 9ane a +; şi a )odi/ic rilor previ%ibile ale se (ntoc)eşte progno%a bilanţului a entit ţii &. . 6. .:.#

4


45/53

Tabelul ).!rognoza bilan,ului contabil pentru anul )*1 11

+r.dHo &ndicatori

#u'a/ 'iilei

1 2 +1. ctive pe ter)en lung 1.1. ctive ne)ateriale 9111, 112; 8221.2. )orti%area activelor ne)ateriale 9113; 101.3. ctive )ateriale pe ter)en lung 9121,122,123, 12!; 737*31.+. D%ura şi epui%area activelor )ateriale pe ter)en lung 912+,12$; !3201.!. ctive /inanciare pe ter)en lung 9131,132 133,13+,13!,13$,1+1,1+2; 1+8$ "otal capitolul 1 9rd. 010 - rd. 011 rd. 020 rd.021 rd.030; 70771). ctive curente 2.1. 6tocuri de ) r/uri şi )ateriale 9211, 212, 213-21+,21!, 21$, 217; +1!302.2. reanţe pe ter)en scurt 9221-222, 223, 22+; 3118+2.3. reanţe pe ter)en scurt privind decont rile cu bugetul 922!; 212

2.+. &nvestiţii pe ter)en scurt 9231,232-233; 2.!. i4loace b neşti 92+1, 2+2,2+3,2++,2+!,2+$; +332.$. lte active pe ter)en scurt 9227,228, 22*, 2!1,2!2; 3+8 "otal capitolul 2 9rd. 0!0 rd. 0$0 rd. 070 rd. 080 rd. 0*0 rd.100; 73707 "5" : IENE :- "&= 9rd. 0+0 rd.110; 1FFF =

. apital propriu 3.1. apital statutar 9311;, in/or)ativ QQQQQQQQQQ 1; !!2803.2. apital nev rsat 9313; 3.3. apital retras 931+; 3.+. e%erve 9321,322,323; 3.!. orecţii ale re%ultatelor perioadelor precedente 9331; 3.$. Pro/itul nereparti%at 9pierderea neacoperit ; a anilor precedenţi 9332; -83$83.7. Pro/itul net 9pierderea; al anului de gestiune 9333; 187!3.8. Pro/it utili%at al anului de gestiune 933+; 3.*. apital supli)entar 9312; 3.10. apital secundar 93+1, 3+2; !+80 "otal capitolul 3 9rd.130 rd.1+0 rd.1!0 rd.1$0 rd.170 rd.180 rd.1*0

rd.200 rd.210 rd.220;!+2$7

F. atorii pe ter)en lung +.1. atorii /inanciare pe ter)en lung 9+11,+12,+13,+1+; 30+**+.2. atorii pe ter)en lung calculate 9+21,+22, +23,+2+, +2!,+2$; 2!00 "otal capitolul + 9rd.2+0 rd.2!0; 32***>. atorii pe ter)en scurt !.1. atorii /inanciare 9!11, !12, !13, !1+, !1!, !1$; !.2. atorii co)erciale 9!21, !22, !23; +71!3!.3. atorii privind retribuirea )uncii 9!31; !.+. atorii privind asigur rile 9!33; !.!. atorii privind decont rile cu bugetul 9!3+; !.$. lte datorii calculate 9!32, !3!, !3$, !37, !38, !3*; 100!* "otal capitolul ! 9rd.270 rd.280 rd.2*0 rd.300 rd.310 rd.320; !7212

"5" : IENE :-P 6&= 9rd.230 rd.2$0 rd.330; 1FFF =

4


46/53

up elaborarea bugetului general, co)isia bugetar (l aprob şi (l trans)ite spre tuturor conduc torilor centrelor de responsabilitate ale entit ţii. n ba%a practicii s-a convariant a bugetului general nu (ntotdeauna este şi cea de/initiv . ac au loc )odi/ic ri (n conducerii entit ţii, re/eritoare al activitatea ei sau a subdivi%iunilor (n parte, acestea se bugetul general şi din nou se e a)inea% in/luenţa progno%elor (ntreprinderii asupra situaţia acesteia.

). . Controlul executării bugetului

Controlul bugetar ur) reşte des/ şurarea e/ectiv a gestiunii (n vederea atingerii obistrategice. El presupune co)pararea per)anent a re%ultatelor reale cu previ%iunile cuan

/igurea% (n bugete, (n vederea stabilirii cau%elor abaterilor, in/or) rii conducerii de la di/eierar'ice, lu rii ) surilor corective necesare aprecierii activit ţii responsabilului de buget etc

ontrolul asupra e ecut rii bugetului general este e/ectuat de c tre )anagerul bugeta procesului dat este stabilit de dou )o)ente i)portante#

- s /ie percepute e act şi corect progno% rile şi obiectivele de c tre toţi lucr torii reentit ţii, cerrinţ ce reiese din /aptul c toţi cei (ncadraţi (n activitatea entit ţii trebuie scurent cu responsabilit ţile ce le au (n asigurarea (ndepli

teza bugetul intreprinderii contabilitate

Documents