Textul esteo succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei.

1.Textul narativ (literar)presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu.-Categoriile gramaticale care au un rol important suntverbelepentru c indic o cronologie a evenimentelor;-Timpurile verbale folosite frecvent sunt:prezentul,perfectul simplu,perfectul compus;

2.Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor.-Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc.-Descrierea poate aprea att ntexte literare(tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.;portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i ntexte nonliterare(ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.);-Categoriile gramaticale relevante sunt:substantivelecare desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia;adjectivelecare au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris;adverbelecare precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris;-Timpurile verbale folosite sunt:prezentuliimperfectul.-Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc.

3.Textulinformativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.;-Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate;-Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.);-ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt:Despre ce suntem informai?,Cum suntem informai?;De ce? (n ce scop este transmis informaia)?-n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat.

4.Textul argumentativ(nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat argumentarea).

n concluzie,scopul i elementul accentuat sunt n strns legtur cu modul de expunere selectat:

SCOPELEMENT ACCENTUATMOD DE EXPUNERE

DestinderePublicNarativ

AutoexprimareAutorDescriptiv

InformareSubiectExpozitiv

ConvingereAutor Subiect/ Public - SubiectArgumentativ

Publicat dePROFADEROMANAla21:32Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre PinterestEtichete:ELEMENTE DE LINGVISTICA,ROMANA ORAL 2011REGISTRE LINGVISTICE REGISTRELE LINGVISTICEsunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic,de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori.

A. REGISTRUL COLOCVIAL(familiar, al conversaiei uzuale) are o funcie comunicativ, limitndu-se la relaii neoficiale, particulare, intime (cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr-un compartiment de tren, ntr-un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor).Se identific prin urmtoarele caracteristici:poliglosia(adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor);se dezvolt spontan;degajarea n exprimare (fr constrngeri lingvistice);numarul mare de cuvinte cumulative (Celucruriinteresante ai mai fcut?);aproximri (S-acamsperiat.)ticuri verbale (ideci, cum am spus...; M rog,o s vin el.);forme neliterare ale cuvintelor;repetiii;cliee lingvistice;locuiuni;diminutive, augmentative;superlative populare;formulede adresare(bi, mi, bade, neic, domle); vocative,imperative;propoziii exclamative i interogative;expresii peiorative;supranume(poreclele);elemente paraverbale(debitul verbal,pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.)B. REGISTRUL POPULAR (LIMBAJUL POPULAR)particularizeaz mesajuloral, remarcndu-se prin:folosirea termenilor concrei;registru funcional redus: stilul colocvial, limbajul solemn (al creaiilor folclorice), limbajul tehnic (al ocupaiilor i al meteugurilor tradiionale);redundan;accidente fonetice;locuiuni i expresii populare;sintaxa afectiv (interjecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propoziii exclamative, dativul etic, vocativul etc.);polisemie bogat;elemente peiorative (insulte, imprecaii, termeni obsceni).C. REGISTRUL ORALdifereniaz, pe coordonata lexical,limbajul popular originar(rural) deoralitatea citadin,dar se recunoate prin aceleai particulariti ale vorbirii:efecte sonore n realizarea enunului;diminutive sau augmentative;derivare spontan (L-a citit irscitit.);forme pronominale sau verbale scurte (Casa-ipe deal., C-lfolosete);vocativ diversificat (Ileano!. Ilean!);folosirea articolului posesivainvariabil (A gsit nite criacopiilor.);articolul hotrt proclitic pentru substantive de gen feminin(luimama,luiIrina);dativul etic (Mi i-1 ducea cu vorba.);formule de adresare;superlativ perifrastic (Stranic de bun!);verbe la prezent, trecut i viitor nedifereniate (nu acioneaz concordana timpurilor gramaticale);forme verbale echivalente modului imperativ (S vii repede!);i adverbial (cumulativ, iterativ);interjecii;locuiuni;expresii echivalente negaiei (mare lucrul, ba bine c nu!, pe naiba!);acorduri forate (hainkakie);coordonarea sintactic;propoziii incidente;propoziii eliptice de predicat;tautologia;repetiia;anacolutul;dezacorduri (subiect - predicat);paralelism sintactic;propoziii exclamative i interogative;elemente paraverbale;oralitatea cultse remarc prin frecvena formulelor de adresare, exclamaii, interogaii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii (n discursul oratoric).

D. REGISTRUL CULT (SCRIS)implic:respectarea normelor limbii literare (fonetic, morfologic, sintactic);pstrarea integritii fonetice a cuvintelor;vocabular bogat, nuanat;prezena termenilor abstraci, specializai, neologici;evitarea repetiiilor;elemente afective puine i controlate;sintax complex:procedee retorice ale discursului etc.

E. REGISTRUL ARHAICvizeaz opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii romne vechi:cuvinte de origine slav;arhaisme fonetice (pre) i lexicale (logoft);folosirea vocalei u (serviciu, Mateiu) n poziie final (sub influena transcrierii kirilice a unor cuvinte);formele verbale de perfect simplu i mai-mult-ca-perfect, plural, fr sufixul r (Noi luptasem...);sintax greoaie (latin);pluralul majestii;forme de plural pentru pronume invariabile/ articularea acestora (carii, carele pentru pronumele relativ 'care') etc.

F.REGISTRUL REGIONALapare n vorbirea dintr-o anumit zon a rii, caracterizat fiind,printre altele, de:forme fonetice neliterare (itia - 'acetia'; dete - 'degete');lexic (curechi - 'varz'; lubeni - 'pepene verde');forme ale verbelor auxiliare (o venit, oi vedea);perfectul simplu (predilect n Oltenia);forma pronominal dnsuldnsa, cu valoare afectiv n Moldova.

G. ARGOULeste un limbaj codificat, neles numai de cei carel folosesc (grupuri sociale: elevi, studeni, delincveni etc.). Se remarc prin:permanenta schimbare a fondului lexical;fonetica i morfosintaxa repet caracteristicile limbajului popular;folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din lexicul comun (cobzar - 'informator'; mititica - 'nchisoare'; curcan - 'poliist'; mate - 'matematic' ; diriga - 'diriginta' etc.).

H. JARGONULse prezint ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturale sau profesionale. Const n folosirea folosirea excesiv a unor cuvinte strine (neogreceti, franuzeti, englezeti), cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preiozitate lingvistic.Vorbitorii tineri utilizeaz frecvent elemente de jargon (bye-bye, ,,merci, ,,full, ,,cool).

Publicat dePROFADEROMANAla21:25Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre PinterestEtichete:ELEMENTE DE LINGVISTICA,ROMANA ORAL 2011UTIL IN ARGUMENTARE (2)Exprimarea legturilor logice ntre ideiTip de raionamentOperator specific

Enumerare tip de raionament folosit n numirea argumentelorn primul rnd,n al doilea rnd,n continuare,n sfrit

Adunare tip de raionament folosit n numirea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilorn plus,nc,n afar de,pe lng

Explicare tip de raionament folosit n susinerea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilorExplicarea cauzelor:fiindc,datorit,pentru cExplicarea consecinelor:deoarece,din cauz c,n consecin,prin urmare

Alternativ tip de raionament folosit n producerea de contraargumenteSau... sau...,fie...fie...,pe de o parte...pe de alt parte...

Comparaie tip de raionament folosit n susinerea dovezilor i exemplificarea lorCum,ca i cum,de parc,la fel ca,diferit de

Opoziie sau restricie tip de raionament folosit n producerea contraragumentelorDin contr,totui,dei,este contrar cu ...

Sintez i final tip de raionament folosit n finalizarea discursuluin concluzie,rezumnd,n final,pentru a concluziona,n consecin,rezult c ...

Publicat dePROFADEROMANAla21:20Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre PinterestEtichete:ELEMENTE DE LINGVISTICA,ROMANA ORAL 2011UTIL IN ARGUMENTARE (1)Mijloace lingvistice adecvate unei aprecieri:verbe de opinie:a crede,a considera,a presupuneetc.;adverbe/ locuiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitii evaluative:probabil,posibil,desigur,fr ndoial,cu siguranetc.;conectori exprimnd cauzalitatea, consecuia i concluzia:pentru c,ntruct,nct,deci,prin urmare;elemente corelative care indic un raionament de tipul cauz-efect:dacatunci;cu ctcu att;conectori de ierarhizare a argumentelor:n primul rnd/ mai nti,n al doilea rndetc.,apoi,n concluzie/ aadar,deoarece,de exemplu,precum se tie (se cunoate);conectori ce indic gruparea argumentelor n jurul unei teme:n ceea ce privete,din punctul de vedere al;conectori de introducere a exemplelor:de exemplu,precum,astfel;conectori de introducere a unei comparaii:la fel ca...,spre deosebire de ...;Publicat dePROFADEROMANAla21:13Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre PinterestEtichete:ELEMENTE DE LINGVISTICA,ROMANA ORAL 2011VINERI, 5 FEBRUARIE 2010STILURILE FUNCTIONALE (5)STILUL BELETRISTICAre undomeniu propriu de manifestare, cel alesteticului. Se opune celorlalate stiluri functionale, in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cuefectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului. Prin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei ;forma , ca expresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila .Modalitati de comunicare: sunt valorificate deopotriva naratiunea, descrierea, dialogul si monologul, in scris sau oral (in creatia populara).Creatii: vezi toate speciile genurilor literare (liric, epic si dramatic)Caracteristici:-Conventionalitatea: in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real, in stilul artisticcomunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie ; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai laceea ce spune , ci si la CUM SPUNE ;-Deschiderea catre toate mijloacele de expresie, indiferent carui stil functional ar apartine; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ;-Limbajul expresiv, obtinut prin valorificarea figurilor de stil.

ATENTIE!1.Limbajul literaturii(beletristic)NU este acelasi lucru cu limba literara(= aspectul cel mai elaborat al limbii, supus regulilor la toate nivelele lingvistice).2. In limbajul liric, fenomenele neliterare (pleonasm, dezacord etc) sunt consideratelicente poetice.Publicat dePROFADEROMANAla14:08Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre PinterestEtichete:ELEMENTE DE LINGVISTICA,ROMANA ORAL 2011STILURILE FUNCTIONALE (4)STILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR , COTIDIAN)Este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , in viata de zi cu zi . Modalitatile de comunicaresunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .Intrebuintarea acestui stil estegenerala, este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeazadezvoltarea spontana , neintentionata a limbii.Caracteristici:-naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare: comunicarea nu se supune unor reguli,factori de constrangere si control precum in alte stiluri ale limbii ;-continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare.-Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice , a cuvintelor de umplutura,a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat .-Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze .-incarcatura emotionala: comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor peiorative , a superlativelor populare si a unor sintagme afective etc.-inclinatie spre satira si umor, exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) , calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, ) unitati neologice ( Curat murdar ! ,,

. Stilurile funcionale ale limbii romne. Trsturi:- stilul literar sau artistic (conotativ) propriu textelor literare- stilul tiinific (denotativ) specific tiinelor- stilul juridic-administrativ sau oficial (denotativ) acte oficiale (administrative sau juridice)- stilul publicistic sau jurnalistic folosit n mass-media mbin mai multe registre stilisticeB. Elementele comunicrii: emitorul, receptorul, mesajul, codul, canalul i referentul (contextul)C. Registrele stilistice: popular, cult, colocvial (familiar), argou, jargon, regionalisme, arhaisme.D. Tipurile de texte: (text) narativ, descriptiv, argumentativ (i pentru proba scris), informativ, de grani etc.