tesut cartilaginos
DESCRIPTION
course of tesut cartilaginosTRANSCRIPT
ŢESUTUL CARTILAGINOSVarietate de ţesut conjunctiv specializat, cu celulele şi fibrele incluse într-o
SF dură
piesele cartilaginoase + piesele osoase = scheletul organismului
Format: celule cartilaginoase – condrocite - şi
MEC: fibre conjunctive şi SF Celulele: - condroblaste origine in celulele mezenchimale - dispuse izolat în SF, în mici cavităţi sau lacune denumite condroplaste; - condrocitele – celulele mature, derivate din condroblaste, care nu se mai divid
nu este vascularizat şi nici inervatPericondru - membrană conjunctivă care acopere piesa cartilaginoasă; Format - strat condrogenic – profund - asigură creşterea în grosime a piesei cartilaginoase - strat nutritiv - superficial – nutriţia piesei cartilaginoase nevascularizate
Creşterea cartilajului - apoziţională - creşterea în grosime pe seama păturii condrogene; - interstiţială - apariţia de serii sau grupe izogene: axiale / seriate şi coronare
1. Tesut mezenchimal
2. Condroblaste in diviziune
3. Cresterea piesei
cartilaginoase cu izolarea
condroblastelor
4. Multiplicarea
condroblastelor in
condroplaste si formarea
grupelor izogene
Varietăţi de ţesut cartilaginos cartilaj hialin: formeaza scheletul in
totalitate la embrion şi făt în primele luni de viu; la adult : cartilajele căilor respiratorii (fosele nazale, unele cartilaje laringiene, inelele cartilaginoase traheale şi cele bronşice) cartilajele costale, cartilajele diafizo-epifizare, cartilajele articulare, apendicele xifoid al sternului.
cartilaj elastic: cartilajele urechii (pavilionul şi conductul auditiv extern) trompa lui Eustachio, aripile nasului, unele piese cartilaginoase ale laringelui (cartilajul epiglotic, cartilajele aritenoide, cartilajele corniculate, cartilajele cuneiforme)
cartilaj fibros (fibrocartilaj): simfiza pubiană, inelul fibros al discurilor intervertebrale, la nivelul meniscurilor articulare, la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare
1.CARTILAJUL HIALINCelulele
puţine (10%) condroblaste şi condrocite
Condroblastul: celula tânără, derivată din celula
mezenchimală; formă sferică sau ovalară, citoplasma
bazofilă şi nucleul situat central ME - morfoplasmă bogată în organite
implicate în sinteza proteică
Condrocitul: celula matură, responsabilă de sinteza MEC situată izolat sau în grupe izogene seriate sau coronareîn interiorul condroplastelor Forma: sferic-ovalară izolata; grupate - aspect colţuros spaţiu ultrafin la periferia celulei ce permite difuziunea lichidului nutritiv venit dinspre pericondru nucleu central, unic, sferic, intens cromatic şi nucleolat;
Membrana - Receptori pentru hormoni de creştere, glucocorticoizi, estrogeni, vitamine.
Matricea extracelulară pe preparatele proaspete – semitransparentă, cu aspect
omogen
bazofilă în coloraţiile uzuale, PAS pozitivă, se colorează
metacromatic (roşu) cu albastru de toluidină;
abundentă, puternic hidratată (70-80% apă şi 30%
substanţă uscată)
a. Fibrele
mascate de SF, vizibile în MO numai după digestia SF.
reprezentate de fibre colagene formeaza o reţea
tridimensională.
predomină colagenul tip II, cel mai frecvent dispus sub
formă de fibre izolate.
orientarea fibrelor - determinată de direcţia forţelor
mecanice care se exercită asupra piesei cartilaginoase
b. Matricea amorfă
GAG sulfataţi (condroitinsulfat, keratansulfat şi heparansulfat) care, legaţi covalent de un ax central proteic, formează agregate de proteoglicani cu greutate moleculară mare, şi acid hialuronic.
Agregatele de GAG se concentrează în jurul condroplastelor - variaţie a colorabilităţii SF: - globulul condroic / condronul - metacromazie mai puternică şi bazofilia mai intensă,
matricea din aceste zone = arie teritorială; - la distanţă de globulii condroici, SF mai slab bazofilă şi discret metacromatică = arie
interteritorială.
Histofiziologie
- nevascularizat - ţesut braditrofic:
- capacitate redusă de regenerare, fisurile traumatice ale pieselor cartilaginoase se
refac cu dificultate, grefele de cartilaj sunt bine tolerate de organismul gazdă
- nutriţia - prin difuziunea substanţelor dinspre pericondru sau prin difuziunea
lichidului sinovial în cazul cartilajului articular, lipsit de pericondru.
creşterea interstiţială - asigură dezvoltarea scheletului viitorului organism.
Acţiunea hormonilor : - STH-ul – actioneaza prin intermediul somatomedinelor.
Carenţa de STH - scăderea numărului de condroblaste din cartilajul de creştere
diafizo-epifizar şi a numărului de mitoze.
- Testosteronul şi hormonii tiroidieni stimulează creşterea
- Glucocorticoizii şi estrogenii - acţiune de scădere a mitozelor
carenţe vitaminice (vitaminele A şi C ) sau proteice se pot reflecta în viteza de
creştere a piesei cartilaginoase, precum şi în calitatea SF sintetizate.
2. CARTILAJUL ELASTIC
Macroscopic: transparenţă mai redusă,
culoare gălbuie şi elasticitate crescută.
MO: coloraţii specifice pentru elastină:
orceină, rezorcin-fuxină
condrocitele - dimensiuni mai mari ,
formează rareori grupe izogene cel mai
frecvent fiind izolate în condroplaste.
fibrele - în majoritate - fibre elastice
dense, dispuse în fascicule ramificate,
răspândite în SF si fibre colagene tip II
Funcție – elasticitate
3.CARTILAJUL FIBROS FIBROCARTILAJUL
asociere de ţesut conjunctiv dens
fibros, format din fibre colagene
groase de tip I, dispuse în fascicule
orientate într-o singură direcţie,
cu ţesut cartilaginos hialin, aranjat
în insule sau nuclee printre fasciculele
colagene.
Funcție – rezistență și elasticitate
12
34
5 6 7 8