teste ramasa

8/16/2019 Teste Ramasa

http://slidepdf.com/reader/full/teste-ramasa 1/35

Test nr.1 Subiectul I.

Subiectul II. Particularităţile audierii părţii vătămate.

2.1 (3) Descrieţi condiţiile de percepere a împrejurărilor cauzei de către victimă.2.2 (5) Speciicaţi cauzele care predispun victima la relatări neadecvate realităţii.2.3 (!) Sta"iliţi procedeele tactice de depă#ire a declaraţiilor mincinoase ale părţii vătămate.

$articularităţi tactice privind ascultarea părţii vătămatePotrivit legislaţiei procesual-penale în vigoare (art.47 al CPP), persoanei căreia, prin săvârşirea infracţiunii, i s-au

cauzat suferinţe orale sau fizice ori pagu!e ateriale, poartă "enuirea "e parte vătăată. Persoana care a suportatvătăări fizice, orale sau ateriale, "acă participă la proces, este "otată cu "repturi şi o!ligaţiuni, printre care şi "reptul"e a prezenta "eclaraţii, a"ică "e a fi ascultată asupra faptei şi a îpre#urărilor "e fapt. Prin urare, atri!uin" (prinor"onanţă sau $otărâre) persoanei vătăate calitatea "e parte în proces, organul #u"iciar (anc$etatorul, agistratul) areo!ligaţia să "ispună ascultarea acesteia.

%scultarea părţii vătăate se "esfăşoară potrivit "ispoziţiilor procesuale cu privire la ascultarea artorilor (art.&4& al CPP) şi are ca o!iectiv sta!ilirea'

&) stării "e fapt şi a îpre#urărilor în care a avut loc fapta penală (un"e, cân", în ce o" şi cine a săvârşitinfracţiunea)

) consecinţelor actului infracţional şi gravitatea acestora (caracterul şi aplasarea leziunilor corporale, o!iectelefurate şi caracteristicile acestora ş.a.)

*) relaţiilor părţii vătăate cu făptuitorul şi cu alte persoane până la săvârşirea actului ilicit (îpre#urările în careau făcut cunoştinţă, caracterul relaţiilor, ocazia cu care victia s-a aflat la faţa locului)

4) aterialelor pro!ante, surselor "e inforaţie pro!antă (ure ale infracţiunii pe corpul şi vestientaţia victieişi a agresorului, eventualele o"ificări cu senificaţie pro!antă care pot fi găsite la faţa locului, "atele privin" persoanelecare pot "epune ărturii)

+) stării psi$ologice a victiei în oentul agresiunii, con"iţiile în care partea văăată a recepţionat fapta şiîpre#urările acesteia, "acă făptuitorul a întreprins ăsuri "e cauflare şi în ce o".

eclaraţiile părţii vătăate, "acă pun în evi"enţă "ate cu privire la fapta săvârşită, persoanele participante,îpre#urările şi o"ul în care s-a activat, reprezintă unul "in cele ai eficiente i#loace "e pro!ă, în unele cazuri, în

special, la cercetarea actelor violente, contri!uin" în o" "irect la sta!ilirea a"evărului. ar pentru a o!ţine "e la victiă"eclaraţii confore realităţii, pe lângă respectarea strictă a legislaţiei privin" participarea părţii vătăate la procesul penal(art. +, 47, 4, +, /&, &4&, +& ale CPP), se ipune, pe "e o parte, cunoaşterea ecaniselor psi$ologice specifice "eforare a "epoziţiei victiei, iar, pe "e altă parte, aplicarea în o" conştiincios a celor ai a"ecvate proce"ee tactice "eascultare.

Pentru a proce"a la ascultarea victiei este necesar ca organul "e urărire penală să ai!ă în cercetare o cauză"eclanşată "in iniţiativa sau la cererea acesteia (art.04 al CPP). acă persoana vătăată nu acceptă participarea la procesca parte, în interesul sta!ilirii a"evărului, ea poate fi c$eată şi ascultată în calitate "e artor.

în linii ari, oentul "e !ază în forarea "eclaraţiilor părţii vătăate, la fel ca şi în cazul artorilor, îlconstituie recepţia senzorială. Cât însă victia reprezintă persoana asupra căreia în ca"rul unei infracţiuni violente seacţionează fizic, la forarea "eclaraţiilor acesteia, alături "e senzaţiile vizuale şi au"itive, concură, într-o ăsurăesenţială, şi senzaţiile cutanate, în special, cele "e "urere, tactile şi olfactive. %stfel, în situaţia în care victia a fost legată

pe oc$i, ţinută în întuneric sau acoperită cu un oarecare înveliş, "eficienţa senzaţiilor vizuale ale victiei se poatecopleta pe seaa celor au"itive şi cutanate. 1i, totuşi, la fel ca şi în cazul artorilor, la forarea "eclaraţiilor persoaneivătăate "eterinante sunt recepţiile vizuale şi au"itive, a căror precizie este con"iţionată "e acuitatea organelor "e siţ,"ar şi "e factorii ce ţin "e starea psi$ologică "eose!ită a victiei. Pe "e o parte, stăpânită "e sentiente "e ură şirăz!unare, victia nu "e puţine ori e2agerează faptele în "efavoarea făptuitorului. & Pe "e altă parte, conştientă "e propriacoportare "u!ioasă (neinteligentă, scan"aloasă, provocatoare), victia !enevol ascun"e îpre#urările care o poate"easca în acest sens. în practica "e specialitate se întâlnesc "iverse fore "e coportare a victiei. %stfel, suntfrecvente situaţiile în care'

a) victia cunoaşte infractorul, îl "enunţă, "ar, profitân" "e ocazie, încearcă să pună pe seaa lui fapte pe careacesta, în realitate, nu le-a cois. în cazul furturilor nu "e puţine ori victiele reclaă "ispariţia unor valori (o!iecte sau

!ani) pe care nu le-au avut !) victia ştie cine este infractorul, "ar nu-& "enunţă "in teaă "e răz!unare a acestuia asupra sa sau asupra

failiei sale. 3entientul "e teaă poate rezulta "in aeninţarea e2ercitată în o" "irect "e infractor sau "e către alte persoane "in antura#ul acestuia

c) victia cunoaşte infractorul, "ar nu-l "enunţă "in otive ce ţin "e viaţa lor particulară. e e2eplu, autorulfurtului "e !ani este persoana cu care victia căsătorită avea relaţii intie

&



") victia cunoaşte infractorul, "ar nu-& "enunţă "in otive "e teaă că acesta va "ivulga "ate ce ţin "eactivitatea sa ilegală. %ici se au în ve"ere cazurile "e şanta#, escroc$erie şi alte fore "e încasare "e la victiă a !anilor sau a o!iectelor "e valoare o!ţinute pe cale ilegală.&

eclaraţiile persoanei vătăate pot conţine şi "enaturări inconştiente, e2puneri lacunare şi iprecise ale faptelor "atorită factorilor "e !ruia#, "ar ai cu seaă, graţie stării psi$ologice "eose!ite în care se află. într-a"evăr, persoanelevătăate, precu şi artorii, percep şi reţin circustanţele reale în "iferite con"iţii "e iluinare, "e tip, "e loc, "e"istanţă, în tipul "iverselor fenoene eteorologice, te$nologice etc, care "efavorizează în o" o!iectiv procesul "erecepţie. 3unt frecvente şi "isiulările înfăţişării persoanelor participante la coiterea infracţiunii şi ale o!iectelor aplicate, "iverse fore "e "eg$izare utilizate "e făptuitori pentru a-şi asca înfăţişarea.

ai influenţa!ili însă sunt factorii su!iectivi, în special, cei ce ţin "e starea victiei. 5ul!urările interne, eoţiilecauzate "e frică, ânia, "urerea suportată, pot provoca starea "e şoc, care, "upă cu este cunoscut, re"uce esenţialcapacităţile psi$ologice ale victiei, ceea ce "uce la cunoaşterea incopletă, uneori "oar fragentară, a procesului "ecoitere a infracţiunii.

6n "eclaraţiile persoanelor victie "e !ună-cre"inţă sunt posi!ile'a) supraestiarea unor oente ce vizează procesul coiterii infracţiunii' icşorarea nuărului persoanelor

participante, a "iensiunilor o!iectelor utilizate "e făptuitor, a perioa"ei "e tip la care victia a fost supusă actelor "etortură ş.a.

!) re"area faptelor la un gra" înalt "e generalizare. 3e folosesc frecvent e2presiile erau câteva persoane, toţiactivau îpreună, ă ţineau câţiva ş.a.

c) incoerenţa şi lacunele în "escrierea procesului săvârşirii infracţiunii, a o"ului în care au activat persoanele participante,

or"onarea evenientelor altfel "ecât cu s-au "esfăşurat în realitate") erori cu privire la "esfăşurarea în tip a evenientelor. Punân" accentul pe acţiunile violente, persoanele

victie alteori nu sunt în ăsură "e a orienta în tip unele activităţi ale infractorului.Cu toate acestea, în a#oritatea cazurilor, victiele care au perceput nei#locit procesul "esfăşurării activităţii

infracţionale i"entifică cu uşurinţă persoanele participante, îpre#urările şi o"ul în care s-a activat. C$iar şi atunci cân"infracţiunile se săvârşesc tainic, ca în situaţia furturilor prin pătrun"ure în apartaent, persoanele care au avut "e suportatconsecinţele lor pot furniza "ate "e înaltă valoare operativă referitoare la o!iectele furate şi calităţile lor, la persoanelesuspectate "e coiterea furtului.

în fon", tactica ascultării părţii vătăate este apropiată "e cea a ascultării artorilor, "eşi nu este lipsită "e uneleeleente specifice la care consi"eră necesar să ne referi în continuare.

upă cu este cunoscut, ascultarea priară a persoanelor vătăate se realizează, în a#oritatea cazurilor, în"ată

"upă oentul final al infracţiunii, în paralel cu cercetarea la faţa locului. 8fectuarea urgentă a acestei activităţi seipune "e necesitatea organizării activităţii "e urărire operativă în ve"erea prin"erii şi i"entificării făptuitorului, precuşi a or"onării activităţilor "e "escoperire şi fi2are a pro!elor infracţiunii. Cu ascultarea celor vătăaţi, "e o!icei,"e!utează cercetarea furturilor, violurilor, tâl$ăriilor, actelor "e !an"itis, tentativelor "e oor ş.a. Prin urare, spre"eose!ire "e cazul artorilor, ascultarea victiei este o activitate e2proptă, în sensul că lipseşte oentul "e pregătire,"e planificare şi "e cunoaştere a personalităţii acesteia. a#oritatea recoan"ărilor referitoare la pregătirea au"ierii părţiivătăate în !aza analizei, stu"ierii "osarului cauzei, cunoaşterii "atelor privin" personalitatea victiei etc, la careinsistă unii autori, sunt, în opinia noastră, inutile, cu e2cepţia cazurilor în care au"ierea acesteia, fie "in otive tactice(acor"area posi!ilităţii "e a-şi resta!ili ec$ili!rul sufletesc), fie pentru a "epăşi anuite situaţii o!iective (starea fizicăgravă a victiei), este aânată în tip.

in cele enunţate rezultă pria cerinţă "e or"in tactic care preve"e că la faza intro"uctivă a ascultării, victia să fie au"iată în o" aănunţit asupra personalităţii sale,

precu şi a relaţiilor avute cu alte persoane într-un o" sau altul iplicate în activitatea infracţională. in relatărilevictiei organul #u"iciar tre!uie să "esprin"ă inforaţia necesară pentru "eterinarea interesului pe care aceasta îl poateavea la soluţionarea cauzei penale. 9a această fază este a!solut necesar să se creeze con"iţii propice pentru ca persoanavătăată să-şi "o!ân"ească liniştea, să "epăşească tul!urările psi$ologice provocate "e actul infracţional şi "e urărilelui. în acest scop se va folosi convor!irea preliinară în !aza unei teatici in"epen"ente "e cauză, "ar şi asupraiportanţei pe care o pot avea "eclaraţiile sale pentru "escoperirea infracţiunii, i"entificarea şi tragerea la răspun"ere aautorilor ei.

upă verificarea i"entităţii şi ascultarea cu privire la "atele "espre personalitate, treptat se va trece la faza "erelatare li!eră, cân" victiei i se solicită "escrierea evenientului în ura căruia a avut "e suferit. în anuite cazuri,victiei i se va oferi posi!ilitatea să-şi "eonstreze "eclaraţiile în legătură cu locul faptei. & 8ventual, victia, pe

parcursul relatării li!ere în ura retrăirii anuitor oente, va anifesta tul!urări lăuntrice "e natură să "ezec$ili!rezee2punerea.

3enele "e tensiune eoţională e2agerată (pauze ne#ustificate în e2punere, "evieri, repetarea unor fraze etc.)tre!uie o!servate la tip pentru a resta!ili calul şi a acor"a victiei a#utorul necesar în ve"erea repro"ucerii faptelor aşacu acestea au fost percepute în realitate. Proce"eele tactice aplicate cu acest prile# sunt "e natura celor folosite la



ascultarea artorilor ("etalizarea unor secvenţe, apelarea la anuite fenoene cu senificaţie asociativă, "eonstrareafaptelor cu a#utorul unor o"ele sau o!iecte reale).

%scultarea victiei în oentul ie"iat "upă săvârşirea infracţiunii finalizează cu a"resarea către aceasta a unor între!ări "e copletare sau "e verificare a inforaţiei relatate. 8ste in"icat ca între!ările să se a"reseze într-o anuităor"ine. 9a început se vor

pune între!ările vizân" activitatea celui ascultat în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii, apoi cele referitoare la procesul coiterii actului infracţional şi, în cele "in ură, între!ările privin" evenientele ce s-au "erulat "upă acesta.

% treia fază a ascultării este iportantă pentru cunoaşterea personalităţii victiei. în !aza răspunsurilor şi ainforaţiei o!ţinute prin o!servarea pree"itată asupra coportării ei, se pot trage concluzii privin" tipologia

teperaentală şi "e caracter, interesele, counica!ilitatea, nivelul intelectual şi principiile orale ale acesteia, ca, încele "in ură, să se estieze sinceritatea "eclaraţiilor sale. :aza interogatorie este "e o senificaţie "eose!ită în situaţiaîn care victia pe parcursul prielor "ouă faze ale ascultării şi-a "eonstrat rea-cre"inţa ori, la o etapă ai tar"ivă acercetării penale, vine în faţa organului #u"iciar cu alte "eclaraţii "ecât cele "epuse iniţial. într-o atare situaţie ascultareatre!uie "iri#ată astfel încât cel au"iat să se conştientizeze "e necesitatea prezentării "e "eclaraţii confore cu realitatea.Pentru a o!ţine prin intere"iul interogatorului "eclaraţii fi"ele, organul #u"iciar tre!uie să pună în evi"enţă factorii care"eterină persoana respectivă să prezinte "eclaraţii incinoase. Cu acest prile# ei i se vor a"resa între!ări prin care se vaurări "ezvăluirea relaţiilor victiei cu făptuitorul sau cu anuite persoane "in antura#ul său, precu şi "eascareaintenţiei "e a o!ţine avanta#e su! prete2tul că prin infracţiune i s-au pro"us pre#u"icii ateriale. în paralel, victiei i se vaatrage atenţia asupra urărilor prevăzute în legea penală pentru "eclaraţii false.

Subiectul III. Versiunile criminalistice

*.&. (*) efiniţi noţiunea "e versiune criinalistică.;ariantele posi!ile, su! care infracţiunile şi îpre#urările acestora pot fi înfăţişate în !aza "atelor "eţinute la o

anuită etapă "e cercetare şi care urează a fi verificate, poartă "enuirea "e versiuni de urmărire penală. Cu altecuvinte, versiunea constituie o e2plicaţie pro!a!ilă (ipoteză) a faptei sau a îpre#urărilor acesteia, ela!orată în ura unui

proces "e analiză logică a "atelor "e care "ispune anc$etatorul la o anuită etapă "e cercetare şi prin a cărei verificare seurăreşte "eterinarea a"evărului.

*.. (+) eterinaţi rolul versiunilor criinalistice la "irecţionarea activităţii "e urărire penală.ela!orarea şi verificarea versiunilor este o eto"ă "e lucru inerentă activităţii "e urărire penală. %plicarea ei în

cunoştinţă "e cauză asigură verificarea tuturor variantelor posi!ile legate "e fapta avută în cercetare şi, în consecinţă,clarificarea acesteia în o" o!iectiv şi su! toate aspectele.*.*. (7) :orulaţi versiunile "e urărire penală cu privire la faptă şi făptuitor în situaţia, în care organul "e

urărire penală a fosl sesizat "e sustragerea a &. lei prin atac-tâl$ăresc săvârşit asupra i#locului "e transport al<=ăncii :eni2.

%ersiunile de urmărire penală #i rolul lor în planiicarea #i desă#urarea anc&etei penaleeclanşarea unui proces penal şi începerea urăririi penale presupun e2istenţa anuitor fapte, "ate reale sau

in"ici, constituin" ure ale infracţiunii, care "enotă săvârşirea unui act prevăzut "e legislaţia penală în vigoare. 6na#oritatea cazurilor, "atele suficiente pentru "ecfăşurarea procesului penal nu asigură nici pe "eparte posi!ilitateae2plicării cauzei, cu atât ai ult soluţionarea teeinică a acesteia. Prin urare, la etapa iniţială a cercetărilor, organul

învestit cu aceste funcţii se va afla într-o situaţie "ificilă, "acă "atele "e care el "ispune oferă ai ulte e2plicaţii pro!a!ile a faptei şi a îpre#urărilor acesteia. %stfel, oartea violentă a unei persoane poate fi urarea unui oor,sinuci"ere, acci"ent aitier sau "e uncă. > lipsă în gestiune se poate "atora unor furturi ne"escoperite, "elapi"ări, alterărişi pier"eri "e !unuri ateriale. 3pargerea unui "epozit sau case "e !ani poate fi reală sau înscenată "e persoaneleresponsa!ile etc. 82plicaţii "iverse pot fi forulate nu nuai referitor la natura faptei săvârşite, "ar şi privin" eleenteleconstitutive ale acesteia precu şi îpre#urările în care s-a activat. >orul, spre e2eplu, poate fi săvârşit intenţionat (lacoan"ă, "in otiv "e răz!unare, $uligănie), "in ipru"enţă (în ura unei încăierări), cois în stare "e legitiă apărare.%tât tip cât fapta şi îpre#urările acesteia răân nesta!ilite şi a"it e2plicaţii variate, urărirea penală va fi însoţită "eo peranentă gân"ire ipotetică, "e presupuneri şi verificări enite, în cele "in ură, să confire o singură e2plicaţie afaptei.

;ariantele posi!ile, su! care infracţiunile şi îpre#urările acestora pot fi înfăţişate în !aza "atelor "eţinute la oanuită etapă "e cercetare şi care urează a fi verificate, poartă "enuirea "e versiuni de urmărire penală. Cu alte

cuvinte, versiunea constituie o e2plicaţie pro!a!ilă (ipoteză) a faptei sau a îpre#urărilor acesteia, ela!orată în ura unui proces "e analiză logică a "atelor "e care "ispune anc$etatorul la o anuită etapă "e cercetare şi prin a cărei verificare seurăreşte "eterinarea a"evărului. 3e poate "eci afira că ela!orarea şi verificarea versiunilor este o eto"ă "e lucru

*



inerentă activităţii "e urărire penală. %plicarea ei în cunoştinţă "e cauză asigură verificarea tuturor variantelor posi!ilelegate "e fapta avută în cercetare şi, în consecinţă, clarificarea acesteia în o" o!iectiv şi su! toate aspectele.

%vân" un conţinut logic egal cu cel al ipotezei ştiinţifice -e2plicaţie pro!a!ilă făcută pe !aza unor fapte sau "atecu privire la esenţa sau cauza unui fenoen "in luea reală - versiunea "e urărire penală are anuite eleente"istinctive. în priul rân", "ată fiin" sfera specifică "e aplicare, cu este practica cercetării faptelor penale, versiunea sereprezintă alternativ, ca variantă prin care se e2plică fapta sau îpre#urările acesteia. în rân"ul al "oilea, ela!orarea şi, aiales, verificarea versiunilor se realizează în or"inea şi prin eto"ele prevăzute în legislaţia procesuală. ?ezultateleverificării versiunilor înfăţişate altfel "ecât în o"ul in"icat în art. ++ al CPP sunt inutile procesului "e pro!aţiune. în fine,în rân"ul al treilea, versiunile "e urărire penală tre!uie înteeiate pe "ate o!iective, reale şi "eterinate. ;ersiunile

!azate pe "ate "u!ioase, incerte sau pe ipresii şi fantezie i"eală orientează greşit anc$eta şi, în consecinţă, con"uc latergiversarea acesteia, pier"erea pro!elor, c$eltuieli inutile "e eforturi şi tip ş.a.

atele reale care servesc la ela!orarea versiunilor se îpart în trei categorii. în pria se înscriu cele o!ţinute pecale procesuală, ele reprezentân" pro!e, cu ar fi "eclaraţiile învinuitului şi ale artorilor, i#loacele ateriale "e pro!ă,"ocuentele, constatările efectuate în procesele ver!ale întocite cu prile#ul cercetării la faţa locului, a perc$eziţiei,

prezentării spre recunoaştere ş.a. Categoria a"oua cuprin"e "atele e2traprocesuale, "o!ân"ite pe cale operativă sau o!ţinute "e către anc$etator "in presă,

scrisori, a"resări etc. ?eferitor la categoria a treia, ea are în ve"ere "atele şi sc$eele prevăzute "e caracteristicacriinalistică a unor categorii "e infracţiuni&, e2perienţa generalizată e2priată în literatura "e specialitate, propriae2perienţă a organului "e cercetare.

în unele stu"ii se su!liniază insistent superioritatea "atelor "e natură procesuală în ce priveşte valoarea lor lafun"aentarea versiunilor. :ără a intra în "etaliu asupra acestei poziţii, enţionă că, la începutul cercetărilor, cân" totul

este incert, presupunerile iniţiale privin" caracterul general al faptei, versiunile, în lipsa cărora cercetarea este "eneconceput, "e cele ai ulte ori se înteeiază pe "ate e2traprocesuale, pe eleente "e gân"ire intuitivă, pe "atele

pozitive parvenite "in practică. Pentru ca cercetarea să nu fie eronat orientată, în atare situaţii organul "e urărire penalăare o!ligaţia "e a verifica cât ai curân" aceste "ate şi a le aterializa în pro!e. 8la!orarea #u"icioasă a versiunilor,verificarea şi folosirea lor la orientarea investigaţiilor ipune organului "e urărire penală cunoştinţe aple "especialitate, "ar şi "in alte "oenii "e activitate. Cunoştinţele şi e2perienţa stiulează procesele "e gân"ire, intuiţia, aşa -nuitul fier, a"ică aptitu"inea "e orientare #ustă şi operativă în situaţii "ificile .

> pro!leă iportantă privin" versiunile "e urărire penală ţine "e clasificarea acestora. eşi pro!lea încauză, în literatura "e specialitate n-a fost lipsită "e atenţie, "iscuţiile ai continuă.

@n pri şi principal criteriu "e clasificare a versiunilor "e urărire penală constituie conţinutul acestora,o!iectul şi întin"erea lor *. Confor acestui criteriu, versiunile se îpart în generale, principale şi secundare.

Versiunile generale se referă la fapta în cercetare luată în ansa!lu. :iin" ela!orate la etapa iniţială "e cercetare,ele sta!ilesc "acă s-a cois o faptă penală ori este vor!a "e un alt evenient. 82eplificativă este situaţia "escopeririiunui ca"avru, cân" se înaintează urătoarele versiuni generale posi!ile' oor, sinuci"ere, acci"ent sau oarte naturală.

Versiunile principale cuprin" eleentele constitutive ale infracţiunii - o!iectul, latura o!iectivă, su!iectul, laturasu!iectivă.

în a#oritatea cazurilor o!iectul infracţiunii este reprezentat "e consecinţele acesteia. 3e pot întâlni însă cazuri încare o!iectul infracţiunii este incert şi, prin urare, apar anuite variante. %stfel, "acă se cercetează fapte care potreprezenta "isiulări ale unor acte penale, organul "e urărire penală va ela!ora versiuni-perec$i, cunoscute şi su!"enuirea "e ipoteze-perec$i, cân", în paralel cu versiunia reclaată, se înaintează şi una "e opoziţie saucontraversiune' acci"ent - oor sinuci"ere - oor "ispariţia persoanei - oor incen"iu - oor incen"iu - "elapi"arefurt -"elapi"are&.

?eferitor la latura o!iectivă a infracţiunii, se vor ela!ora versiuni "iverse, potrivit circustanţelor ultiple ce

constituie această latură' tipul şi locul săvârşirii infracţiunii, o"ul în care s-a activat, i#loacele utilizate, loculascun"erii o!iectelor folosite sau asupra cărora s-a activat ş.a. 8la!orarea #u"icioasă şi la tip a versiunilor privin" laturao!iectivă a infracţiunii este, pe !ună "reptate, c$ezăşia cercetării cu succes a faptei, "escoperirea ultor infracţiuni

pornin" "e la "eterinarea locului, tipului şi o"ului în care s-a activat.;ersiunile privin" su!iectul infracţiunii pot fi forulate pe parcursul cercetării la faţa locului, "upă o analiză

profun"ă a urelor infracţiunii, cât şi la o fază ulterioară, în !aza relatărilor artorilor şi a victiei "espre înfăţişareafăptuitorului şi o"ului "e acţiune, în !aza versiunilor ela!orate se vor efectua activităţi "e urărire, e2pertize, alteăsuri, care se vor sol"a cu i"entificarea autorului faptei. Concoitent, se vor ela!ora versiuni privin" latura su!iectivă,

în special, referitoare la scopul urărit şi otivul actului ilicit.Versiunile secundare reprezintă presupuneri cu privire la unele îpre#urări şi fapte su!or"onate eleentelor

esenţiale ale cauzei, cu ar fi' posi!ilitatea "e a îpuşca "in ară cu cartuşe fa!ricate anual sau in"ustrial, "ar "estinate pentru o ară "e alt o"el, posi!ilitatea "e a parcurge o anuită "istanţă într-o unitate "e tip, "acă în ca"rul întocirii

"ocuentului s-a proce"at la "eg$izarea scrisului ş.a. upă cu opinează, pe !ună "reptate, unii autori, versiunilesecun"are se ela!orează înaintea celor principale &. ?ezultatele o!ţinute prin verificarea lor "eseori servesc "rept !ază

pentru ela!orarea altor categorii "e versiuni.

4



@n alt criteriu "e clasificare a versiunilor "e urărire penală constituie teeiul acestora. Potrivit "atelor pe carese fun"aentează, versiunile se "ivizează în particulare şi tipice.

Categoria versiunilor particulare cuprin"e toate versiunile !azate pe "ate reale o!ţinute pe cale procesuală saurezultate "in alte activităţi realizate cu prile#ul cercetării faptei în cauză (revizie, e2pertiză, acţiuni operative). ;ersiuniletipice se ela!orează la etapa incipientă "e cercetare, atunci, cân" în situaţia unui "eficit acut "e inforaţie sunt iposi!ileversiunile particulare. în fon", versiunile tipice reprezintă variante teoretice, sc$ee-stan"ar"e !azate pe generalizareae2perienţei "e cercetare a anuitor categorii "e infracţiuni, pe e2perienţa pozitivă, inclusiv proprie a organului însărcinatcu cercetarea faptei. în ultiul tip se folosesc tot ai frecvent versiunile tipice fon"ate pe caracteristicile criinalistice

proprii unor categorii "e infracţiuni "eterinate în o" ştiinţific în !aza generalizărilor "e are aploare a practicii "e

cercetare penală. e e2eplu, confor generalizărilor ştiinţifice criinalistice, pentru situaţia "ificilă, proprie cercetăriicauzelor penale intentate în legătură cu "ispariţia unei persoane sau cu "escoperirea unui ca"avru "eze!rat, este tipicăversiunea privin" săvârşirea acestor infracţiuni "e către ru"e sau alte persoane apropiate victiei.

6portanţa versiunilor constă în atri!uirea procesului "e cercetare penală unui caracter o!iectiv şi ultilateral.%tât tip cât fapta răâne ne"escoperită, iar făptuitorul nei"entificat, organul "e urărire penală va ela!ora versiunile

posi!ile ca să le supună ulterior unei verificări inuţioase şi, pe această cale, să "eterine care "in ele corespun"erealităţii. ;ersiunea care se confiră prin pro!e este a"evărată, altele "eca", ca neavân" niic coun cu realitatea. Prinurare, verificarea versiunilor este un proces cople2 "e pro!aţiune ce asigură trecerea "e la versiuni, ipoteze pro!a!ilela e2plicaţii care e2priă a"evărul. %ceasta presupune, pe "e o parte, "eterinarea pro!leelor necesare a fi clarificate

pentru fiecare versiune, iar, pe "e altă parte, sta!ilirea activităţilor prin a căror efectuare se vor rezolva aceste pro!lee.Pentru ca verificarea versiunilor să se "esfăşoare în o" legal şi eficient, se ipune organizarea activităţii "e

urărire penală în !aza unui plan "e cercetare, "ar şi respectarea anuitor reguli tactice.

în priul rân", toate versiunile tre!uie consi"erate, în egală ăsură, posi!ile. >rganul #u"iciar entuziasat "e una"in versiuni activează în "efavoarea altora şi, prin urare, unilateral. Practica "eonstrează că ignorarea versiunilor

posi!ile până la verificarea lor "efinitivă influenţează negativ rezultatele cercetării ultor categorii "e infracţiuni, înspecial, a celor grave, cu ar fi oorul, !an"itisul, furtul ş.a.

în rân"ul al "oilea, versiunile-perec$i se verifică în paralel şi nu consecutiv &. %ceastă regulă tactică asigurăcercetarea faptei penale în con"iţii optie, e2cluzân"u-se "e"u!larea activităţilor "e urărire penală, c$eltuielilesuplientare "e tip. ;erificarea se poate consi"era terinată nuai "acă una "in versiuni este confirată prin pro!e, iar celelalte se "ove"esc a fi iposi!ile.

în fine, este in"icat ca verificarea să se efectueze prin i#loace procesuale. 9a investigăriA operative se va apela"oar pentru o!ţinerea "e "ate necesare organizării şi "esfăşurării în con"iţii propice a actelor

proce"urale (ascultarea artorilor şi a victiei, prezentarea spre recunoaştere, perc$eziţia, "ispunerea "e

e2pertize respective etc).>r"inea "esfăşurării activităţilor "e verificare a versiunilor este în funcţie "e natura faptei şi a îpre#urărilor acesteia. în o" urgent se vor efectua activităţile ce ţin "e fi2area şi ri"icarea urelor ateriale ale infracţiunii, "ecurarea activităţii infracţionale şi prin"erea făptuitorului (cercetarea la faţa locului, ri"icarea "e o!iecte şi "ocuente,

perc$eziţia, reţinerea şi e2ainarea corporală a persoanelor suspecte etc).Cu precă"ere, se vor efectua activităţile care reclaă urgenţă şi "in alte consi"erente. e e2eplu, situaţia gravă

a victiei ipune ascultarea acesteia în o" prioritar. 5ot în categoria activităţilor "e urgenţă se înscrie şi ascultareaartorilor oculari, în special, a celor "oiciliaţi în zone în"epărtate. Prioritare, su! aspectul efectuării lor în tip, suntactivităţile ale căror rezultate pot avea iportanţă pentru verificarea ai ultor versiuni, precu şi cele "e rezultatelecărora "epin"e verificarea "efinitivă a unei versiuni. în cazul în care prin actul infracţional s-au pro"us pre#u"iciiateriale, se vor întreprin"e, "e aseenea, acţiuni urgente "e natură să asigure acoperirea acestora (perc$eziţia,sec$estrarea averii ş.a.).

Corelarea activităţii ofiţerului de urmărire penală cu colaboratorii serviciilor operative la cercetareainfracţiunilor.

3.1. (3) 'onceptul de corelare a activităţii oranelor de urmărire penală.

@na "in con"iţiile in"ispensa!ile "escoperirii la tip şi cercetării su! toate aspectele a faptelor penale rezi"ă înorganizarea unei cola!orări fructuoase a organelor "e anc$etă cu alte structuri statale învestite prin lege să contri!uie laco!aterea infracţiunilor, în special, cu serviciile operative ale inisterelor "e 6nterne şi 3ecurităţii Baţionale.Cola!orarea acestor organe, ca o foră specifică "e interacţiune, a"ică "e a activa în coun la "escoperirea şi cercetareainfracţiunilor, se ipune "e necesitatea corelării i#loacelor şi eto"elor "e lucru ale structurilor enţionate, con#ugăriicopetenţelor cu care acestea sunt "otate.

3.2. (5) Descrieţi principiile #i ormele de interacţiune a oiţerului de urmărire penală cu cola"oratoriiserviciului operativ.

+



6nteracţiunea anc$etatorului cu organele "e investigare operativă are la !ază urătoarele principii'&. Principiul legalităţii, care preve"e ca activitatea în coun a acestor organe să se "esfăşoare în conforitate cu

preve"erile legislaţiei procesual-penale în vigoare. în cazurile în care anc$eta penală este o!ligatorie, organul "einvestigare operativă, întreprin"e ăsuri pentru "escoperirea şi fi2area pro!elor, reţinerea făptuitorului şi, "in însărcinareaanc$etatorului, efectuează acţiuni "e căutare. 9a solicitarea anc$etatorului organul "e investigare operativă este o!ligatsă-şi "ea concursul la efectuarea activităţilor "e urărire penală şi prin participarea sa activă să asigure eficienţa acestora.

. Principiul organizării #u"icioase a interacţiunii, care presupune ca activitatea în coun să fie planificată apartesau prevăzută în o" concret în planul "e cercetare a cauzei. 3arcinile organului "e investigare operativă tre!uie să fieriguros "eliitate, astfel ca el să-şi poată realiza pe "eplin potenţialul profesional. Bu poate fi acceptată practica

înca"rării lucrătorilor operativi în ec$ipa "e cercetare "oar pentru a pune pe seaa lor efectuarea unor activităţi proce"urale "e iportanţă re"usă, cu ar fi ascultarea unor artori, ri"icarea "e o!iecte şi "ocuente, o!ţinereao"elelor "e coparaţie necesare pentru efectuarea e2pertizei, punerea la curent a învinuitului cu aterialele cauzei ş.a.

*. Principiul superiorităţii anc$etatorului în organizarea şi "irecţionarea activităţii organelor "e investigareoperativă înca"rate în ec$ipa "e cercetare. %vân" întreaga responsa!ilitate cu privire la cercetarea faptei anc$etatorulcoor"onează activitatea participanţilor la proces şi apreciază rezultatele activităţii lor. atele o!ţinute pe calee2traprocesuală, consi"erate "e anc$etator inutile sau contra"ictorii faptelor sta!ilite prin i#loace procesuale, vor firespinse fără a proce"a la foralităţi procesuale.

4. Principiul in"epen"enţei organului "e investigare operativă "e a alege eto"ele şi i#loacele "e realizare asarcinilor ce ţin "e copetenţa sa. %nc$etatorul, în o" autono sau cu participarea organului respectiv, va contura

pro!leele ce pot fi rezolvate pe cale operativă, el însă nu poate "eci"e asupra proce"eelor specifice la care va apelaorganul "e investigare operativă.

:orele "e interacţiune, "e conlucrare a anc$etatorului cu serviciile operative sunt în funcţie "e natura şicaracterul faptei în curs "e cercetare. în cazurile infracţiunilor evi"ente, cân" s-a activat "esc$is, pro!ele fiin" lasuprafaţă, anc$etatorul apelează la organele "e poliţie, solicitân"u-le "oar a#utorul necesar pentru enţinerea or"inii pe

parcursul cercetării la faţa locului, perc$eziţiei, reconstituirii, efectuării altor activităţi "e urărire penală. ipotrivă, lacercetarea infracţiunilor grave, săvârşite în o" tainic, "upă cu sunt "e o!icei, a#oritatea ouci"erilor, violurilor,luărilor şi "ărilor "e ită, sustragerilor "in patrioniul social, tâl$ăriilor, furturilor, conlucrarea cu organele operative iacu totul altă aploare şi nu poate fi ignorată "ecât în "etrientul aflării a"evărului.

Cele ai frecvent utilizate fore "e conlucrare a anc$etatorilor cu organele "e investigare operativă sunt'&) eplasarea în coun la locul săvârşirii faptelor grave în ve"erea cercetării lui coplete şi su! toate aspectele,

"escoperirii şi fi2ării i#loacelor ateriale "e pro!ă, o!ţinerii "atelor necesare pentru urărirea şi reţinerea făptuitorilor pe urele cal"e ale infracţiunii.

> "ată sesizat asupra unei atare infracţiuni, anc$etatorul precizează coponenţa ec$ipei "e cercetare, care, "eo!icei, inclu"e unul sau ai ulţi lucrători operativi, specialistul criinalist, c$inologul cu câinele "resat şi, "acă e2istăca"avre, e"icul legist. 9ucrătorii operativi întreprin", la faţa locului, acţiuni "e cercetare a artorilor oculari, sta!ilesc,în !aza "eclaraţiilor acestora, senalentele făptuitorilor, "irecţia şi o"ul "e retragere a lor "e la locul faptei. în uracercetării în preala!il a urelor şi a i#loacelor ateriale "e pro!ă, specialistul poate prezenta inforaţii privin" o"ul"e operare, i#loacele şi instruentele folosite, locul "e pătrun"ere şi retragere a făptuitorului "e la faţa locului, precuşi anuite "ate caracteristice (fizice, profesionale) ale lui, toate acestea pentru a fi folosite la organizarea lucrărilor "ecăutare a făptuitorului pe urele cal"e ale infracţiunii.

%ceastă foră "e conlucrare a anc$etatorului cu serviciile operative poate continua şi "upă sta!ilireafăptuitorului, c$iar până la soluţionarea "efinitivă a cauzei.

) %tri!uirea organului "e investigare operativă cu efectuarea unor operaţiuni şi activităţi "e urărire penală înve"erea sta!ilirii anuitor îpre#urări ale infracţiunii avute în cercetare. 9egea (art. * CPP) o!ligă organul operativ să

întreprin"ă ăsurile cerute, "ar nu specifică situaţiile în care se poate apela la această foră "e conlucrare şi niciactivităţile proce"urale cu a căror efectuare el poate fi însărcinat. enţionă, în această or"ine "e i"ei, că însărcinareaorganelor operative cu investigaţii ce ţin "e copetenţa lor, în cazurile necesare, fireşte, este întot"eauna oportună. Curealizarea "e activităţi proce"urale, acestea fiin" "e copetenţa anc$etatorului, organul "e investigare operativă poate fiînsărcinat "oar în anuite cazuri, cu ar fi, spre e2eplu, efectuarea concoitentă a perc$eziţiilor (perc$eziţii în grup),ascultarea unui grup "e artori, ri"icarea "e o!iecte aplasate în locuri "iferite ş.a.

*) %ntrenarea cola!oratorilor serviciilor operative pentru a-şi "a concursul la efectuarea unor activităţi "eurărire penală "ificile sau cu un gra" înalt "e cople2itate, cu ar fi perc$eziţia, cercetarea locului faptei şi aîpre#uriilor acestuia, prezentarea spre recunoaştere "upă caracteristicile funcţional-"inaice, reţinerea ş.a. >rganuloperativ acor"ă anc$etatorului a#utor în ve"erea creării

con"iţiilor optie "esenării activităţii respective sau participă nei#locit la efectuarea ei.4) %ctivitatea corelată a anc$etatorului şi a organului "e investigare operativă asupra cauzelor, a căror cercetare a

fost suspen"ată otivul fun" nesta!ilirea făptuitorului sau a locului aflării acestuia 3uspen"area urăriri, penale nuînseană încetarea tuturor activităţilor ,n cauza respectivă. @rează căutarea infractorului "upă un plan întocit încoun "e anc$etator şi cola!oratorul serviciului operativ, însărcinat cu această activitate.

/



3.3. (!) Selectaţi activităţile de urmărire penală la eectuarea cărora are loc conjuarea posi"ilităţilororanelor de urmărire penală cu cele operative.

Cola!orarea acestor organe, ca o foră specifică "e interacţiune, a"ică "e a activa în coun la "escoperirea şicercetarea infracţiunilor, se ipune "e necesitatea corelării i#loacelor şi eto"elor "e lucru ale structurilor enţionate,con#ugării copetenţelor cu care acestea sunt "otate.

%nc$etatorii sunt învestiţi să "esfăşoare "iverse activităţi proce"urale, (cercetarea la faţa locului, perc$eziţia,ascultarea învinuitului şi a artorilor, prezentarea spre recunoaştere ş.a.) în ve"erea "eterinării pe !aze "e pro!e a fapteişi a autorului acesteia. 9a rân"ul lor, organele autorizate cu funcţii operative "ispun "e i#loace şi forţe care fac posi!ilă

supraveg$erea activă a persoanelor suscepti!ile "e a coite infracţiuni, reţinerea făptuitorilor în flagrant "elict, sta!ilirea"iverselor surse "e inforaţii pro!ante, inclusiv a artorilor oculari şi a i#loacelor ateriale "e pro!ă ascunse etc.Posi!ilităţile organelor operative au crescut esenţial "atorită "esăvârşirii !azei legale şi ateriale a activităţii respective,aplicării pe scară largă a "atelor "in cartotecile "e evi"enţă criinalistică şi inforare operativă.

ntrunirea i#loacelor, forţelor şi inteligenţei "e specialitate "e care "ispun cele "ouă organe, oarecu autonoe pe plan funcţional şi a"inistrativ, este în ăsură să ri"ice esenţial ran"aentul activităţii lor şi, în consecinţă,capacitatea "e a co!ate fenoenul infracţional.

Tactica cercetării propriu-zise a locului faptei

2.1. (3) Speciicaţi azele #i metodele de eaminare a am"ianţei locului aptei.in perspectiva tacticii criinalistice, cercetarea la faţa locului se "esfăşoară în "ouă faze succesive' &) "e

o!servare generală a locului faptei)"e cercetare "etaliată a a!ianţei lui. Consecutivitatea respectivă a cercetării are la !ază principiul logic al procesului "e cunoaştere - "e la general la particular. Bu susţine punctul "e ve"ere e2priat înliteratura "e specialitate, potrivit căruia "istanţarea "intre fazele enţionate (nuite "e unii autori, respectiv, statică şidinamică) are un caracter convenţional, "eoarece se pot crea situaţii în care activităţile "in pria fază se pot e2ecuta încea "e a "oua şi invers.

:azele in"icate reprezintă "ouă trepte ale procesului unic "e cercetare, care se "isting atât "upă sarcinile ce lerevin, cât şi "upă eto"ele şi i#loacele "e investigare.

>!servarea generală constă în efectuarea "e către persoana învestită cu realizarea cercetării a unui stu"iu preliinar al locului faptei, al o!iectelor "e acolo, urelor şi al altor ateriale "e pro!ă, în ve"erea orientării, fi2ării şireprezentării în ansa!lu a ta!loului iniţial.

2.2. (5) Determinaţi procedeele tactice criminalistice aplicate la cercetarea locului aptei săv*r#ite într+o încăpere.

%stfel, în cazul unui furt "intr-o locuinţă, agazie, "epozit etc, este oportun ca cercetarea să "eareze "e la locul"e pătrun"ere a făptuitorului în încăpere, apoi să se "esfăşoare "e-a lungul pereţilor "upă sau contra acelor ceasornicului.@lterior se va trece la stu"ierea o!iectelor ce se află pe planul al "oilea, continuân" astfel până la centrul încăperii, înfuncţie "e fora geoetrică a încăperii, cercetarea se va efectua confor urătoarelor proce"ee tactice' frontal, care

prescrie "esfăşurarea activităţii "e cercetare în o" liniar, ec$ipa "e cercetare "eplasân"u-se "e la punctul "e plecare spre partea opusă şi invers, pe raze !ine "eliitate, şi circular - ec$ipa va realiza cercetarea

"eplasân"u-se concentric pe spirală' "e la pereţi spre centrul încăperii. în situaţia unui oor, cercetarea "etaliatăva porni "e la centrul locului faptei, a"ică "e la locul aplasării ca"avrului, ca apoi să se "esfăşoare pe spirală, excentric,

spre periferie.

9ocurile "e proporţii ai ari se recoan"ă a fi cercetate pe sectoare. :iecare parte "e teren, "eliitată în preala!il cu a#utorul unor repere naturale sau artificiale, se va cerceta "e sine stătător, apelân"u-se fie la proce"eul liniar,fie la cel circular, în funcţie "e caracteristicile terenului, "e o"ul "e aplasare a urelor infracţiunii şi "e alte i#loaceateriale "e pro!ă.

Pentru a nu se oite niic ce ar putea servi la eluci"area îpre#urărilor în care a avut loc fapta, este necesar ca laaceastă fază "e cercetare toate o!iectele, "espre care se presupune că sunt, într-o ăsură sau alta, legate cu infracţiuneasăvârşită ori care reprezintă o consecinţă a acesteia, să se stu"ieze iniţial în o" static în ve"erea "eterinării eleentelor lor caracteristice şi a legăturii cu e"iul, apoi în o" "inaic, fiin" a"isă "eplasarea lor "in poziţia iniţială, pentru a fie2ainate în con"iţii propice "escoperirii, fi2ării şi ri"icării urelor. în acest sens, faza la care ne referi este "ecisivă,organul "e cercetare "esfăşurân" o aplă activitate "e e2ainare a urelor infracţiunii şi a altor i#loace ateriale "e

pro!ă, precu şi "e fi2are a acestora prin aplicarea "esenului grafic, a fotografiei #u"iciare etc.

2.3. (!) Sta"iliţi activităţile ce urmează a i întreprinse de oranul cu uncţii operative în procesulcercetării locului săv*r#irii inracţiunii.

in perspectiva tacticii criinalistice, cercetarea la faţa locului se "esfăşoară în "ouă faze succesive' &) "eo!servare generală a locului faptei)"e cercetare "etaliată a a!ianţei lui. Consecutivitatea respectivă a cercetării are la

7



!ază principiul logic al procesului "e cunoaştere - "e la general la particular. Bu susţine punctul "e ve"ere e2priat înliteratura "e specialitate, potrivit căruia "istanţarea "intre fazele enţionate (nuite "e unii autori, respectiv, statică şidinamică) are un caracter convenţional, "eoarece se pot crea situaţii în care activităţile "in pria fază se pot e2ecuta încea "e a "oua şi invers.&

:azele in"icate reprezintă "ouă trepte ale procesului unic "e cercetare, care se "isting atât "upă sarcinile ce lerevin, cât şi "upă eto"ele şi i#loacele "e investigare.

>!servarea generală constă în efectuarea "e către persoana învestită cu realizarea cercetării a unui stu"iu preliinar al locului faptei, al o!iectelor "e acolo, urelor şi al altor ateriale "e pro!ă, în ve"erea orientării, fi2ării şireprezentării în ansa!lu a ta!loului iniţial.

:aza "e o!servare generală "e!utează, "e o!icei, cu un son"a# vizual efectuat în prezenţa artorilor asistenţi"intr-un punct "in prea#a sau "in interiorul spaţiului ce urează a fi cercetat în scopul "eterinării "acă îpre#urărilefaptei ipun iplicarea altor persoane. Pentru sta!ilirea stării ca"avrului şi a raportului acestuia cu e"iul se vor invitae"icul legist şi specialistul criinalist, în preala!il "eliitân"u-se zonele şi suprafeţele eventual purtătoare "e ure şiluân"u-se ăsuri "e conservare a lor. în ce priveşte antrenarea altor persoane, spre e2eplu, partea vătăată, !ănuitul sauînvinuitul, este in"icat ca nuărul acestora să fie pe cât este posi!il liitat.

în continuare o!servarea generală va "eterina şi fi2a natura locului faptei (teren "esc$is, porţiune "e "ru,suprafaţă "e locuit oficiu, construcţie au2iliară), aplasarea acestuia (localitatea, a"resa, eta#ul, căile "e acces) şi ao!iectelor consi"erate principale sau purtătoare "e ure vizi!ile ale infracţiunii, starea uşilor, ferestrelor şi a"ispozitivelor "e încuiere a acestora, poziţia şi starea altor o!iecte, într-un o" sau altul e2ploatate în tipul "esfăşurăriiactivităţii infracţionale, eventualele "irecţii "in care a venit făptuitorul spre locul faptei şi în care s-a în"epărtat.

> sarcină specifică fazei "e o!servare generală constituie fi2area a!ianţei locului faptei la oentul cercetării.

in locul "e un"e s-a realizat o!servarea generală se vor puncta caracteristicile topografice ale spaţiului în cercetare,locurilor în care se află o!iectele şi urele vizi!ile rezultate "in activitatea infracţională, pentru ca în !aza acestor însenări provizorii ulterior să se efectueze re"actarea părţii respective a procesului-ver!al şi întocirea sc$iţei "e plan alocului faptei. acă reprezentarea locului faptei reclaă precizări

"iensionale, se va recurge la operaţii "e ăsurare, "ar nu înaintea realizării ăsurilor "e păstrare a urelor şi ao!iectelor-i#loace ateriale "e pro!ă. 5a!loul "e ansa!lu al locului faptei, înainte "e a fi suferit vreo o"ificare, se vafi2a cu a#utorul fotografiei #u"iciare. 9a această fază se realizează fotografia "e orientare, fotografia sc$iţă şi cea no"alăsau a o!iectelor principale. 9a fi2area o!iectelor şi fenoenelor "inaice, cu ar fi, spre e2eplu, anuite ecanise înstare "e funcţionare, este recoan"a!ilă înregistrarea vi"eoagnetică, care, în acest sens, reprezintă anuite avanta#e.&

Cea "e a "oua fază, "e cercetare "etaliată a locului faptei, constă în e2ainarea "e sine stătătoare a tuturor o!iectelor în ve"erea sta!ilirii legăturii lor cu fapta, "escoperirii şi fi2ării urelor activităţii

infracţionale.Pentru asigurarea e2ainării sisteatice a locului faptei, este in"icat ca activitatea ec$ipei "e cercetare să se"esfăşoare succesiv într-un anuit sens, pas cu pas, astfel ca nici o porţiune "e teren, nici un o!iect ce ar putea furnizainforaţii "e natură să contri!uie la soluţionarea cauzei, să nu răână necercetat.

în !aza "atelor o!ţinute în faza "e o!servare organul "e cercetare înainte "e toate va "eterina punctul "e plecare,o"ul şi "irecţia în care tre!uie să se "esfăşoare cercetarea. începutul şi o"ul efectuării cercetărilor se sta!ilesc înfuncţie "e natura faptei, "e structura spaţială şi topografică a locului acesteia. %stfel, în cazul unui furt "intr-o locuinţă,agazie, "epozit etc, este oportun ca cercetarea să "eareze "e la locul "e pătrun"ere a făptuitorului în încăpere, apoi săse "esfăşoare "e-a lungul pereţilor "upă sau contra acelor ceasornicului. @lterior se va trece la stu"ierea o!iectelor ce seaflă pe planul al "oilea, continuân" astfel până la centrul încăperii, în funcţie "e fora geoetrică a încăperii, cercetarease va efectua confor urătoarelor proce"ee tactice' frontal, care prescrie "esfăşurarea activităţii "e cercetare în o"liniar, ec$ipa "e cercetare "eplasân"u-se "e la punctul "e plecare spre partea opusă şi invers, pe raze !ine "eliitate, şi

circular - ec$ipa va realiza cercetarea"eplasân"u-se concentric pe spirală' "e la pereţi spre centrul încăperii. în situaţia unui oor, cercetarea "etaliatăva porni "e la centrul locului faptei, a"ică "e la locul aplasării ca"avrului, ca apoi să se "esfăşoare pe spirală, excentric,

spre periferie.9ocurile "e proporţii ai ari se recoan"ă a fi cercetate pe sectoare. :iecare parte "e teren, "eliitată în

preala!il cu a#utorul unor repere naturale sau artificiale, se va cerceta "e sine stătător, apelân"u-se fie la proce"eul liniar,fie la cel circular, în funcţie "e caracteristicile terenului, "e o"ul "e aplasare a urelor infracţiunii şi "e alte i#loaceateriale "e pro!ă.

Pentru a nu se oite niic ce ar putea servi la eluci"area îpre#urărilor în care a avut loc fapta, este necesar ca laaceastă fază "e cercetare toate o!iectele, "espre care se presupune că sunt, într-o ăsură sau alta, legate cu infracţiuneasăvârşită ori care reprezintă o consecinţă a acesteia, să se stu"ieze iniţial în o" static în ve"erea "eterinării eleentelor lor caracteristice şi a legăturii cu e"iul, apoi în o" "inaic, fiin" a"isă "eplasarea lor "in poziţia iniţială, pentru a fi

e2ainate în con"iţii propice "escoperirii, fi2ării şi ri"icării urelor. în acest sens, faza la care ne referi este "ecisivă,organul "e cercetare "esfăşurân" o aplă activitate "e e2ainare a urelor infracţiunii şi a altor i#loace ateriale "e

pro!ă, precu şi "e fi2are a acestora prin aplicarea "esenului grafic, a fotografiei #u"iciare etc.



> sarcină aparte a cercetării "etaliate a locului faptei rezi"ă în punerea în evi"enţă şi conservarea urelor-aterie. upă cu este cunoscut, această categorie "e ure cuprin"e, pe "e o parte, urele !iologice "e provenienţăuană ("e sânge, "e ţesuturi, "e salivă, "e păr, "e iros ş.a.), iar pe "e altă parte, tot felul "e resturi inuscule "esu!stanţe anorganice (fi!re "e ţesătură, particule "e sticlă, etal, len, vopsea, sol etc). Căutarea icrourelor la faţalocului se efectuează într-o anuită or"ine. e la început se "eliitează o!iectele cu care cei iplicaţi au putut contactaîn coiterea infracţiunii. %poi, fiin" instalate pe o peliculă sterilă, acestea se e2ainează inuţios, apelân"u-se la o sursă"e luină puternică şi 6a i#loacele optice "e ărire "in "otarea truselor criinalistice "e

specialitate. @rele-aterie care provoacă luiniscenţă (luină rece) pot fi uşor "escoperite prin aplicarea sursei"e ra"iaţii ultraviolete.

o"ul "e ri"icare a urelor-aterie se va alege "e fiecare "ată în funcţie "e specificul suportului acestora.Prioritară însă răâne regula generală, potrivit căreia urele infracţiunii se ri"ică în coun cu o!iectul purtător "eacestea. în situaţia în care ri"icarea o!iectului purtător "e ure-aterie este cu neputinţă, se va proce"a la ri"icareaurelor prin colectarea lor cu pensa "e pe fiecare o!iect în parte şi a!alarea în epru!ete sau plicuri "e $ârtie curată. e

pe suprafeţele nete"e icrourele, constituin" particule soli"e, pot fi ri"icate cu a#utorul peliculei a"ezive. 8ste evi"entcă la "escoperirea şi ri"icarea acestei categorii "e ure tre!uie să contri!uie specialiştii care participă la realizareacercetării.

@rele "escoperite la faţa locului se supun unei analize profun"e în ve"erea sta!ilirii "acă ele reprezintăconsecinţele infracţiunii real săvârşite sau au fost făcute special. %şa cu s-a enţionat, sunt frecvente cazurile "e"isiulare a infracţiunilor real săvârşite prin înscenarea altor fapte' ouci"erea prin siularea unui acci"ent, sinuci"erea

prin oartea naturală, "elapi"area - prin furt sau incen"iu, însuşirea "e !ani - prin tâl$ărie etc.

Subiectul III.

.

ubiectul III.Secţiunea a ,%+a + $articularităţile cercetării unor inracţiuni de urt

-1. urtul din locuinţe:urtul "in locuinţe prezintă un gra" sporit "e pericol social, "eoarece, "e foarte ulte ori, este urat "e uci"erea

victiei.

eto"ele tactice criinalistice tre!uie a"aptate la îpre#urările în care s-a săvârşit fapta şi la i#loacele folosite"e făptuitori' c$ei incinoase, forţarea încuietorilor, pătrun"erea prin escala"area zi"urilor etc. în practica organelor "eurărire penală sunt cunoscute cazurile în care infractorii urcă pe acoperişul !locului, folosesc o!iecte "in "otareaalpiniştilor şi co!oară până la geaul "esc$is, prin care pătrun" în interior. Cu valizele încărcate cu o!iectele sustrase

părăsesc apartaentul, fără a fi o!servaţi sau luaţi în seaă "e locatari, care îi consi"eră ca pe cei ai paşnici usafiri,aflaţi în vizită la ru"e sau prieteni.

%lteori, i#loacele şi eto"ele folosite "e făptuitori sunt "e-a "reptul surprinzătoare, c$iar "acă unele se practică"e zeci sau sute "e ani, iar altele sunt "e "ată foarte recentă. %stfel, uneori, furturile se coit fără pătrun"ereainfractorului în locuinţă, ci sustrăgân" o!iectele prin aruncarea pe fereastra "esc$isă a unei ici sfere "e plu!, avân"fi2ate trei un"iţe "e ştiucă, şi scoaterea prin fereastră a o!iectelor agăţate.

:urturile "in locuinţe nu se coit în o" întâplător, ci sunt !ine pregătite. Cele ai nueroase cazuri suntsenalate în tipul verii, cân" populaţia oraşelor este plecată în conce"iu, la unte sau la are, ori la ru"ele care

locuiesc în sate. e aseenea, faptele se săvârşesc în tipul zilei, cân" a#oritatea persoanelor apte "e uncă sunt plecate "e acasă. :ăptuitorii folosesc soneria şi, "acă nu răspun"e nieni, pătrun" în apartaent cu c$ei potrivite.6n"iferent "e i#loacele folosite "e făptuitori, cercetarea la faţa locului tre!uie efectuată cu respectarea eto"elor

"e tactică criinalistică, a"aptate locului un"e s-a săvârşit infracţiunea. @n interes "eose!it îl prezintă cercetarea loculuifaptei, în ve"erea "escoperirii urelor instruentelor "e spargere, a aprentelor "igitale, a o!iectelor aparţinân"făptuitorilor, pier"ute sau a!an"onate la locul faptei etc.

3e recoan"ă ca cercetările să înceapă ie"iat "upă priirea sesizării, "e are a#utor, "ar cu unele rezerve, fiin",uneori, câinele "e urărire. 9a cercetări tre!uie să participe şi victia, care poate să "ea e2plicaţii în legătură cuo"ificările intervenite în locuinţă, !unurile furate şi o!iectele ce nu-i aparţin, "escoperite la locul infracţiunii, pentru căacestea ar putea fi ale făptuitorilor, uitate sau a!an"onate, şi ar putea folosi la i"entificarea autorilor.

6n cursul cercetărilor se sta!ilesc căile "e acces în locuinţă, "ruul parcurs "e infractor în interiorul încăperilor,operaţiile "esfăşurate, eto"ele şi instruentele folosite, "acă au fost unul sau ai ulţi infractori etc.

Cercetarea acestor fapte continuă cu i"entificarea autorilor şi, pe cât posi!il recuperarea !unurilor sustrase,au"ierea artorilor, prezentarea pentru recunoaştere a persoanelor sau !unurilor etc.

Test nr. 1/

0



Subiectul I.Contrafacerea rechizitelor-formă de fals material n documente.

1.1 (3) Deiniţi noţiunea de als material în acte scrise. :alsul aterial constă în o"ificarea conţinutului iniţial al "ocuentelor pree2istente. 8l poate avea "iverse

fore, cele ai frecvente fiin" o"ificarea conţinutului iniţial al "ocuentului prin înlăturare, adăugire sau refacere de

text şi contrafacerea rechizitelor în "ocuentele pree2istente, în special a senăturilor, ipresiunilor instruentelor "eautentificare (ştapilelor) şi sc$i!area fotografiilor. upă cu se va ve"ea în continuare, la falsificarea "ocuentelor

se folosesc ultiple proce"ee, ateriale şi i#loace te$nice, ceea ce face "ificilă "escoperirea falsului "e către organul #u"iciar. în area a#oritate a cazurilor, cercetarea preala!ilă a "ocuentelor-pro!e ateriale "uce "oar la suspiciuni "efals, constatarea acestuia realizân"u-se în ca"rul e2pertizei te$nice a "ocuentelor.

1.2(5) Sta"iliţi rec&izitele care sunt recvent supuse cotraacerii ilicite.:alsul prin contrafacerea rec$izitelor, in special a senăturilor, a ipresiunilor "e ştapile şi a fotografiilor face

parte "in categoria întâlnită foarte frecvent în practica #u"iciară.Contrafacerea "e senături se realizează pe "ouă căi' prin iitare ("upă eorie sau înc$ipuire) şi prin copiere.

escoperirea falsificării senăturilor prin iitare aparţine "e copetenţa e2pertizei scrisului, la inr nr vo referi încopartientul urător. intre cele ai răspân"ite sunt copierea prin transparenţă, cea efectuată prin transfer cu a#utorul$ârtiei "e calc sau copiativă (in"igo) şi cea creată prin apăsare a senăturii autentice şi trasarea ulterioară a acesteia cu un

aterial "e scris (cerneală, tuş, pi2, creion, etc.). 6n"iferent "e o"ul "e realizare, falsul senăturilor prin copiere estecognosci!il "atorită caracteristicilor "e plastografiere, "intre care ai iportante sunt' lipsa cursivităţii scrisuluiîntreruperi "e traseu treurături opriri neînteeiate ale instruentului "e scris începutul şi sfârşitul punctat alsenăturii. în ve"erea "epistării in"iciilor unui atare fals, specialistul criinalist ai întâi "e toate va proce"a lae2ainarea icroscopică a senăturii, "erulată "e e2ainări în ra"iaţii ultraviolete, va apela la fotografia "e u!re, "econtrast şi separatoare "e culori. Prezenţa caracteristicilor enţionate in situaţia unei coinci"enţe vă"ite a transcripţieisenăturii in litigiu cu acea originală #ustifică atestarea falsului senăturii prin copiere.

Printre rec$izitele o!ligatorii ale actelor oficiale, "ocuentelor "e i"entitate, tuturor actelor eise "e instituţiilestatale şi o!şteşti, prin care se pro!ează fapte #uri"ice, se înca"rează şi ipresiunea "e ştapilă. Prin urare,contrafacerea acesteia este inerentă ori "e câte ori se proce"ează la întocirea în scopuri frau"uloase a "ocuentelor false.

9a contrafacerea ipresiunilor "e ştapilă se folosesc "iferite proce"ee şi i#loace te$nice D "e la cele aisiple (copierea cu un al!uş "e ou fiert), până la forarea acestora prin intere"iul calculatoarelor electronice. 3i totuşi, potrivit "atelor furnizate "in practica instituţiilor "e e2pertiză criinalistică, cele ai uzuale o"alităţi "e falsificare aaprentelor "e ştapilă sunt urătoarele'

a) crearea ipresiunilor cu o ştapilă confecţionată "upă o"elul celei originale !) copierea ipresiunii "e pe un act autentic şi transferarea acesteia pe actul falsc) "esenarea ipresiunii autentice "irect pe "ocuentul litigios &. escoperirea falsului ipresiunilor "e ştapilă

se !azează pe eleentecaracteristice proprii fiecărei o"alităţi "e contrafacere.esenarea ipresiunilor "e ştapile originale pe actele false prezintăanuite particularităţi specifice, cauzate "e i#loacele "e "esenare, "intre care enţionă' a) perforarea $ârtiei la

centrul ipresiunii circulare în ura aplicării copasului !) trasee "u!late c) "eforări ale grafiselor ") grosii

e2agerate ale unor eleente ale ipresiunii e) trăsături "e creion, in"igo etc.82ainarea ipresiunilor "e ştapile se realizează în !aza i#loacelor te$nice cu care sunt "otate la!oratoarelecriinalistice. 3e va proce"a la o e2ainare stereoicroscopică, la "iverse ăsurări şi, !ineînţeles, la e2ainareacoparativă prin intere"iul icroscopului coparator. 82pertul "eci tre!uie să "ispună "e o"ele tip "e coparare aleştapilei autentice, create pe "iverse acte în perioa"a la care se referă "ocuentul în litigiu.

> o"alitate aparte "e contrafacere a actelor "e i"entitate, a altor "ocuente "estinate să ateste anuite "repturi("e e2eplu, "reptul "e con"ucere a i#loacelor "e transport) o constituie su!stituirea fotografiilor. Contrafacereasegentului ipresiunii "e ştapilă pe fotografia reiterat încleiată se face, "e regulă, prin "esen şi "eci reprezintăcaracteristici tipice falsului ipresiunilor "e ştapile la care ne-a referit anterior.1.3(!) 0rumentaţi elementele caracteristice ale alsiicării unei impresiuni de #tampilă.

Printre rec$izitele o!ligatorii ale actelor oficiale, "ocuentelor "e i"entitate, tuturor actelor eise "e instituţiilestatale şi o!şteşti, prin care se pro!ează fapte #uri"ice, se înca"rează şi ipresiunea "e ştapilă. Prin urare,

contrafacerea acesteia este inerentă ori "e câte ori se proce"ează la întocirea în scopuri frau"uloase a "ocuentelor false.

9a contrafacerea ipresiunilor "e ştapilă se folosesc "iferite proce"ee şi i#loace te$nice D "e la cele aisiple (copierea cu un al!uş "e ou fiert), până la forarea acestora prin intere"iul calculatoarelor electronice. 3i totuşi,

&



potrivit "atelor furnizate "in practica instituţiilor "e e2pertiză criinalistică, cele ai uzuale o"alităţi "e falsificare aaprentelor "e ştapilă sunt urătoarele'

a) crearea ipresiunilor cu o ştapilă confecţionată "upă o"elul celei originale !) copierea ipresiunii "e pe un act autentic şi transferarea acesteia pe actul falsc) "esenarea ipresiunii autentice "irect pe "ocuentul litigios&. escoperirea falsului ipresiunilor "e ştapilă

se !azează pe eleentecaracteristice proprii fiecărei o"alităţi "e contrafacere. %stfel, pentru i-presiunile create "e ştapile

confecţionate in o" iprovizat sunt specifice urătoarele particularităţi, care in ansa!lu "ove"esc falsul' D Caracterul nestan"ar"izat al literelor şi cifrelor. upă cu este cunoscut, la confecţionarea ştapilelor in

atelierele litografice, la alcătuirea te2tului se folosesc sene stan"ar"izate. 6n ipresiunile ştapilelor false suntsenalate fore "e gravare evi"ent anuală.

D lipsa uniforităţii grafiselor ce constituie te2tul. eseori unele şi aceleaşi litere sau cifre "iferă "upă foră,"iensiuni, aplasare spaţială.

D %sietria eleentelor reprezentân" conţinutul ipresiunii ştapilei. 3e rearcă "iferenţe ale "istanţei 6ntrelitere, cuvinte, rân"uri.

D eose!iri "e poziţie a a2elor longitu"inale ale senelor faţă "e linia "e !ază a scrisului. D Ereşeli graaticale, "e "enuiri, prescurtări şi îng$esuiri ne#ustificate "e te2t, erori în conţinutul şi fora

steei, altor sene "e structură a ştapilei.6n cazul copierii ipresiunilor autentice cu un aterial intere"iar, ($ârtie fotografică, peliculă a"ezivă, placă

gelatinoasă, $ârtie sugativă, al!uş "e ou fiert etc.) falsul se va anifesta prin' D Buanţa sla!ă a ipresiunii in întregie.

D 5răsăturile "ifuze ale senelor, cauzate "e uezeala aterialului intere"iar aplicat. D ecolorarea $ârtiei "ocuentului pe un anuit spaţiu în prea#a ipresiunii, venit în contact cu aterialul

intere"iar ue". D Prezenţa icroparticulelor "in aterialul "e copiat, "e e2eplu a urelor "e eulsie în cazul aplicării $ârtiei

fotografice.esenarea ipresiunilor "e ştapile originale pe actele false prezintăanuite particularităţi specifice, cauzate "e i#loacele "e "esenare, "intre care enţionă' a) perforarea $ârtiei la

centrul ipresiunii circulare în ura aplicării copasului !) trasee "u!late c) "eforări ale grafiselor ") grosiie2agerate ale unor eleente ale ipresiunii e) trăsături "e creion, in"igo etc.

82ainarea ipresiunilor "e ştapile se realizează în !aza i#loacelor te$nice cu care sunt "otate la!oratoarele criinalistice. 3e va proce"a la o e2ainare stereoicroscopică, la

"iverse ăsurări şi, !ineînţeles, la e2ainarea coparativă prin intere"iul icroscopului coparator. 82pertul "ecitre!uie să "ispună "e o"ele tip "e coparare ale ştapilei autentice, create pe "iverse acte în perioa"a la care se referă"ocuentul în litigiu.

!"pertiza #udiciară.

2.1 (3) ormulaţi noţiunea de epertiză judiciară.9egiuitorul nu a "eterinat noţiunea "e e2pertiză #u"iciară, specificân" "oar eleentele, caracteristicile "e !ază

ale acesteia. raportul "e e2pertiză se prezintă în situaţia în care "eterinarea îpre#urărilor relevante pentru cauzăreclaă cunoştinţe profesionale în "oeniile ştiinţei, te$nicii, artei etc. Prin urare, necesitatea aplicării anuitor cunoştinţe speciale la "eterinarea îpre#urărilor cauzei reprezintă o priă caracteristică a e2pertizei şi, în acelaşi tip,otivaţia "ispunerii acesteia.

2.2 (5) 'aracterizaţi elementele care deose"esc eportiu judiciară de alte orme de participare apersoanelor competente în proces

oţiunea #i clasiicarea epertizelor judiciarePrincipiul legalităţii, "efinitoriu pentru #ustiţia penală a unui stat "e "rept, presupune, înainte "e toate, constatarea

la tip şi copletă a faptelor ce constituie infracţiuni, asigurarea soluţionării ec$ita!ile a cauzelor penale, astfel ca ceicare încalcă interesele generale ale societăţii să fie a"ecvat sancţionaţi şi nici o persoană nevinovată să nu fie 6rasă larăspun"ere penală.

Clarificarea o!iectivă şi "eplină a îpre#urărilor specifice şi cople2e ale cauzelor penale reclaă "e la ceianga#aţi în activitatea "e urărire penală, afară "e alte calităţi, cunoştinţe profun"e "e specialitate. Practica "eonstreazăcă "e nivelul "e pregătire profesională a acestora "epin"e, în are ăsură, calitatea cercetărilor penale şi, în consecinţă,

eficacitatea luptei îpotriva criinalităţii.Cu "escoperirea şi cercetarea infracţiunilor se ocupă persoanele autorizate în "rept. Cercul larg "e cunoştinţe "e

care acestea "ispun, "e o!icei, asigură "esfăşurarea cu succes a activităţilor in"ispensa!ile i"entificării faptelor şi aîpre#urărilor "e fapt, interpretării şi folosirii lor în procesul "e pro!aţiune. în practică însă s-a "ove"it că cunoştinţele "e

&&



care "ispun organele "e urărire penală nu întot"eauna sunt suficiente pentru "escoperirea şi valorificarea anuitor pro!e, senalarea şi interpretarea unor fapte iportante pentru cauză. 3unt frecvente situaţiile în care punerea în evi"enţăa acestora reclaă participarea în activitatea "e urărire penală a persoanelor copetente "in "iferite "oenii "eactivitate uană (ştiinţă, te$nică, artă ş.a.).

%ntrenarea specialiştilor "in alte "oenii la înfăptuirea #ustiţiei se practica încă în vreurile străvec$i. 8stecunoscut faptul că în 6periul ?oan ca"avrul lui 6ulius Caesar, la cerinţa #ustiţiei, a fost supus unei inuţioasee2ainări e"icale în ve"erea sta!ilirii cauzei şi îpre#urărilor în care a survenit oartea. în C$ina e"icii participau lae2ainarea #u"iciară a cauzelor penale "e#a la începutul ileniului. > "ată cu "ezvoltarea ştiinţelor naturale, a artei şite$nicii a crescut şi nuărul infracţiunilor calificate săvârşite prin eto"e şi i#loace sofisticate, "e aceea la soluţionarea

cauzelor penale, în toate situaţiile în care sta!ilirea îpre#urărilor faptei reclaă cercetări ştiinţifice "in alte "oenii "eactivitate "ecât cel #uri"ic au început să fie antrenate peranent, nu ocazional, persoane copetente.

9egislaţia procesual-penală în vigoare a ?epu!licii ol"ova preve"e "ouă fore "e activitate a persoanelor copetente în procesul penal' consultativă, care se realizează prin participarea acestora la efectuarea activităţilor "e

proce"ură cu titlul procesual "e specialist, şi "e e2ainare ştiinţifică a unor fapte sau îpre#urări "e fapt, efectuată, lacerinţa organelor "e anc$etă penală sau a instanţei "e #u"ecată, "e către persoanele copetente înca"rate în proces prinor"onanţa "e "ispunere a e2pertizei #u"iciare.

în ce priveşte specialistul, legea preve"e participarea o!ligatorie a pe"agogului la ascultarea inorilor (art. &*0) şia persoanei autorizate în e"icină la cercetarea ca"avrului (art. &+0). Participarea specialistului "in alte "oenii(criinalistică, te$nică, construcţie, fizică, c$iie etc.) la efectuarea cercetării la faţa locului, reconstituirii, perc$eziţieiş.a. poate fi "ispusă "e către organul "e cercetare penală sau "e instanţa "e #u"ecată "acă, pornin" "e la situaţia concretă acauzei penale, se consi"eră oportună.

e la persoana participantă în proces în calitate "e specialist se cere'- să contri!uie la "escoperirea, fi2area şi ri"icarea urelor infracţiunii, a altor i#loace ateriale "e pro!ă- să întreprin"ă ăsurile necesare pentru a prote#a, retrage şi conserva pro!ele, "acă e2istă pericol "e alterare sau

"e "ispariţie a lor- să ofere organului "e anc$etă sau instanţei "e #u"ecată (oral sau în foră scrisă) lăuriri cu privire la faptele şi

îpre#urările sta!ilite la cercetarea cauzei.%şa"ar, activitatea specialistului în procesul penal, c$iar "acă el efectuează "e sine stătător anuite operaţii, spre

e2eplu, tratarea cu prafuri a anuitor o!iecte pentru a "escoperi ure "e âini, cercetarea ca"avrului la faţa locului cuscopul "e a sta!ili şi fi2a leziuni corporale ş.a., su! aspect procesual, este, totalente, su!or"onată activităţii organului

#u"iciar. 9egea nu preve"e nici o foră "e reprezentare a acestei activităţi, "ecât consenarea în procesul-ver!al afaptului participării specialistului la efectuarea activităţii, respective "e proce"ură. Cu toate acestea, utilitatea participării

lui la proces, în special, la înfăptuirea cercetării la faţa locului, reconstituirii, perc$eziţiei ş.a., este in"iscuta!ilă, eaanifestân"u-se pe "ouă planuri. în priul rân", prin participarea la efectuarea unuia sau altui act "e proce"ură,specialistul poate contri!ui în o" "irect la evi"enţierea anuitor i#loace "e pro!ă, fapte şi îpre#urări, care nu pot fista!ilite "ecât în !aza aplicării unor eto"e speciale. în rân"ul al "oilea, oferin" e2plicaţii cu privire la i#loacele "e

pro!ă sta!ilite cu prile#ul "esfăşurării uneia sau altei activităţi "e proce"ură, specialistul acor"ă organului "e cercetare posi!ilitatea "e a cunoaşte îpre#urările legate "e coiterea infracţiunii.

acă evi"enţierea unor fapte, situaţii şi stări "e fapt ce constituie o!iectul pro!aţiunii reclaă e2ainăriştiinţifice "e la!orator, se proce"ează la efectuarea e2pertizei #u"iciare. Ca orice altă foră "e constatare a "atelor cusenificaţie pro!antă, e2pertiza #u"iciară este regleentată în o" e2pres în legislaţia în vigoare. %stfel, în lege suntspecificate con"iţiile şi or"inea antrenării persoanelor copetente în calitate "e e2pert (art./4), fora şi conţinutulactivităţii acestora (art./4-/+, &/*-&//, &/0-&7, /-/4), garanţiile procesuale, "repturile şi o!ligaţiunile celor iplicaţiîn

proces în legătură cu "ispunerea şi efectuarea e2pertizei (art. &/*-&/7).9egiuitorul nu a "eterinat noţiunea "e e2pertiză #u"iciară, specificân" "oar eleentele, caracteristicile "e !azăale acesteia. Potrivit preve"erilor art./4 al CPP, raportul "e e2pertiză se prezintă în situaţia în care "eterinareaîpre#urărilor relevante pentru cauză reclaă cunoştinţe profesionale în "oeniile ştiinţei, te$nicii, artei etc. Prin urare,necesitatea aplicării anuitor cunoştinţe speciale la "eterinarea îpre#urărilor cauzei reprezintă o priă caracteristică ae2pertizei şi, în acelaşi tip, otivaţia "ispunerii acesteia.

upă cu este cunoscut, în lege (art.// CPP) sunt prevăzute circustanţele cauzelor penale pentru a căror clarificare se ipune efectuarea e2pertizei în o" o!ligatoriu' cauza "ece"ării, natura şi gravitatea leziunilor corporale,starea psi$ică a !ănuitului, învinuitului sau a inculpatului, "acă e2istă suspiciuni referitoare la responsa!ilitatea acestora şivârsta făptuitorului şi a victiei, cân" circustanţa "ată are iportanţă pentru soluţionarea cauzei, "ar sta!ilirea ei pe cale"ocuentară s-a "ove"it a fi iposi!ilă.

în afara cazurilor enţionate, organul "e cercetare, "in oficiu sau la cerere, "ispune efectuarea e2pertizei ori "e

câte ori constată e2istenţa anuitor îpre#urări ori situaţii "e fapt, a căror clarificare reclaă cunoştinţe profesionale,altele "ecât cele #uri"ice. Fine să su!linie această cerinţă a legii (art./4 CPP), "eoarece în literatura "e specialitate seînaintează i"eea, potrivit căreia e2pertiza poate fi ignorată, "acă îpre#urările cauzei pot fi lăurite prin a"inistrareaaltor pro!e ("eclaraţii ale persoanelor, i#loace ateriale "e pro!ă ş.a.). % proce"a astfel înseană a negli#a principiul,

&



confor căruia organul "e cercetare este o!ligat să folosească toate i#loacele "e pro!aţiune prevăzute în lege. Cu atâtai ult că sunt nu puţine situaţii şi îpre#urări "e fapt în clarificarea cărora e2pertizei îi aparţine un rol prioritar. 8ste "eneconceput, spre e2eplu, sta!ilirea prin alte i#loace "e pro!ă "ecât cel al e2pertizei, a autenticităţii unui anuscris, afalsului într-un act oficial sau "ocuent "e i"entitate, a ărfurilor nestan"ar" şi necoplete, posi!ilităţii con"ucătoruluii#locului "e transport auto "e a evita acci"entul.

> altă trăsătură caracteristică "istinctivă a e2pertizei, ca foră "e utilizare a cunoştinţelor speciale în proces,rezi"ă în "eterinarea îpre#urărilor faptei, e2ainarea "e la!orator în !aza realizărilor altor "oenii, "ecât cel #uri"ic.3unt ina"isi!ile încercările unor practicieni "e a apela la e2pertiză pentru sta!ilirea aspectelor cauzei -ce pot ficonstatate printr-o analiză "irectă a i#loacelor "e pro!ă în !aza cunoştinţelor profesionale ale anc$etatorului sau

agistratului. Bu se poate cere e2pertului să "eterine "acă !aioneta ri"icată prin perc$eziţie constituie ară al!ă, "easeenea nu este in"icat a "ispune efectuarea e2pertizei' pentru a sta!ili vinovăţia sau nevinovăţia făptuitorului, alte faptecu caracter#uri"ic, asupra cărora tre!uie să se pronunţe organul "e cercetare în !aza cunoştinţelor sale profesionale.

%utonoia procesuală a persoanei copetente înca"rate în proces în calitate "e e2pert constituie a treia trăsăturăcaracteristică "istinctivă a e2pertizei. 6n"epen"enţa e2pertului, "upă cu se susţine, pe !ună "reptate, în literatura "especialitate reprezintă o con"iţie in"ispensa!ilă aflării a"evărului într-o cauză penală.

9egislaţia în vigoare legiferează autonoia e2pertului. 3u! acest aspect se "isting norele "in Co"ul "e proce"ură penală (art./4, &/4, &/0), care specifică persoanele care pot e2ecuta funcţia "e e2pert #u"iciar, "repturile "ecare acestea pot profita pe parcursul efectuării e2pertizei, o"ul şi fora în care se pun în evi"enţă rezultatele acesteiactivităţi. 82pertiza, confor preve"erilor legii, poate fi efectuată "e către cola!oratorii unităţilor "e e2pertiză sau "e alte

persoane copetente, care, cu ocazia înfăptuirii ei, au "reptul să ia cunoştinţă "e aterialul "osarului, să ceară organului"e cercetare lăuriri cu privire la îpre#urările cauzei, să anifeste iniţiativă la "eterinarea o!iectului e2pertizei ş.a. în

ura cercetărilor efectuate, e2pertul ela!orează un raport "e e2pertiză care constituie i#loc "e pro!ă.

2.3 (!) Selectaţi instituţia enul epertizei judiciare #i materialele ce urmează a i puse la dispoziţiaepertului în cazul în care oranul de urmărire penală se conruntă cu situaţia maniestării unor simptome a lipseide discernămînt.

82pertizele care se aplică în practica "e urărire penală au fost repartizate în categorii aparte, "upă "oeniileştiinţifice "e care ele ţin şi "upă o"ul lor "e organizare şi realizare. în funcţie "e "oeniul ştiinţific în ca"rul căruia seefectuează e2pertiza, a"ică "e cunoştinţele necesare pentru a soluţiona pro!leele ce interesează cauza, "eose!ie2pertize e"icale, criinalistice, psi$ologice, financiar-econoice, "e transport, te$nice, te$nologice, agrote$nice,zoote$nice, ecologice, fizice şi c$iice sau fizico-c$iice etc. %ceste categorii "e e2pertize întrunesc "iferite varietăţi şigenuri "e e2pertiză, care se "isting "upă natura o!iectelor "e stu"iu, scopul urărit, eto"ele şi proce"eele aplicate la

efectuarea lor. e e2eplu, "in categoria e2pertizei e"icale fac parte e2pertiza e"ico-legală a persoanelor în viaţă şi aca"avrelor, e2pertiza e"icală a o!iectelor pro!e ateriale şi e2pertiza psi$iatrică "in cea criinalistică - e2pertizascrisului, te$nică a "ocuentelor, "actiloscopică, traseologică, !alistică şi fotoportretică a e2pertizei econoice -e2pertiza conta!ilă şi cea fînanciar-!ancară. 5e$nica şi te$nologia o"ernă perit a efectua "iferite feluri "e e2pertize'autorutieră, aeronautică, feroviară, "e construcţie, "e protecţie a securităţii uncii, incen"iară, te$nologică, erceologicăetc.

în practica #u"iciară sunt, "e aseenea, frecvente e2pertizele agrozoote$nică-agrote$nică, veterinară şizoote$nică. în ca"rul acestei categorii se înscrie şi e2pertiza pe"ologică care, în a#oritatea cazurilor, are ca o!iect "estu"iu urele su! foră "e resturi "e sol, "in care cauză unii autori au inclus-o ne#ustificat în categoria e2pertizeicriinalistice.

2. Pre$ătirea materialelor necesare efectuării e"pertizei >rganul care "ispune efectuarea e2pertizei are o!ligaţiasă pună la în"eână e2pertului aterialele ce constituie o!iectul e2pertizei, o"ele "e coparaţie şi alte o!iecte prin a

căror e2ainare să se poată forula concluzii teeinice şi convingătoare. aterialele ce urează a fi e2pe"iatee2pertului tre!uie să fie verificate, pentru a "eterina autenticitea şi o"ul în care au fost "escoperite şi fi2ate. %celeateriale care nu au fost fi2ate în or"inea prevăzută "e lege nu pot constitui o!iectul e2pertizei. >rganul ce "ispuneefectuarea e2pertizei tre!uie să se convingă că aterialele "estinate e2pertizei au fost a!alate corect şi nu se vor alterasau "eteriora. eclaraţiile artorilor, ale victiei, !ănuitului sau învinuitului, care se referă la o!iectul e2pertizei, vor fi

prezentate e2pertului "oar "upă ce în preala!il vor fi apreciate şi verificate riguros. Bu se recoan"ă "ispunerea efectuăriie2pertizei #u"iciare în !aza unor ateriale sau "ate pro!ante contra"ictorii.

acă se "ispune efectuarea unei e2pertize i"entificatoare în conforitate cu legislaţia în vigoare (art. &// CPP),organul "e cercetare este o!ligat să "o!ân"ească aterialele necesare pentru coparaţie. Cu e2cepţia cazurilor în careo!ţinerea o"elelor "e coparaţie necesită lucrări e2perientale "e la!orator, punerea acestei în"atoriri în sarcina altor

persoane, inclusiv a specialistului căruia i s-a încre"inţat efectuarea e2pertizei, contravine legii. Participarea persoanelor copetente la o!ţinerea anuitor o"ele "e coparaţie (te2te tipărite, pro!e "e sânge, "e păr ş.a.), su! aspect procesual,

nu are "ecât senificaţia unei consultări te$nico-ştiinţifice. o"ul în care se pot procura o"elele-tip "e coparaţie esteîn funcţie "e o!iectul e2pertizei. ;arietăţile posi!ile sunt prevăzute "e te$nica criinalistică. o"elele "e coparaţietre!uie să corespun"ă urătoarelor con"iţii'

&*



a) să fie reprezentative, a"ică prin cantitatea şi calitatea lor să reflecte caracteristicile principale ale o!iectelor supuse verificării

!) să fie copara!ile, "upă foră şi conţinut, cu o!iectelei"entificatoarec) să fie conteporane, a"ică să corespun"ă o!iectelor i"entificatoare.%. &le$erea instituţiei sau a e"pertului pentru efectuarea e"pertizei Potrivit legislaţiei în vigoare (art./4 CCP), e2pertiza în procesul penal poate fi înfăptuită "e către specialiştii

instituţiilor "e profil şi "e alte persoane copetente. în practică însă a#oritatea e2epertizelor se efectuează "e instituţiile

specializate, "eoarece unităţile "e e2pertiză concentrează i#loacele te$nice şi ca"rele respective, efectuează cercetăriştiinţifice în ve"erea "esăvârşirii eto"elor şi proce"eelor aplicate cu ocazia efectuării "iferitelor categorii "e e2pertiză,garantează in"epen"enţa e2pertului faţă "e

organele "e anc$etă.%nga#area în calitate "e e2pert a persoanelor ce nu activează în instituţiile "e e2pertiză poate fi #ustificată "oar în

anuite cazuri, şi anue'&) "acă instituţiile autorizate să efectueze e2pertize #u"iciare nu "ispun "e specialişti in"ispensa!ili. 6nstituţiile "e

e2pertiză "in ?epu!lica ol"ova, la etapa actuală, nu asigură efectuarea e2pertizei te$nice şi te$nologice, agrote$nice şiveterinare, psi$ologice, ecologice ş.a.A

) în cazul în care învinuitul (!ănuitul) cere în o" arguentat nuirea în calitate "e e2pert a unei persoaneconcrete. 9egea (art. &/7 CCP) oferă învinuitului "reptul "e a cere efectuarea e2pertizei "e către o persoană recoan"ată"e el

*) "acă sta!ilirea faptelor ce interesează cauza reclaă participarea la efectuarea e2pertizei a unui specialist "eînaltă categorie "intr-un anuit "oeniu. 3unt frecvente cazurile "e participare la proces a specialiştilor "in instituţiile "eînvăţăânt, "e la %ca"eia "e 1tiinţe ş.a.

9a nuirea e2pertului se vor înainta "ouă con"iţii "e !ază, pe care acesta tre!uie să le în"eplinească - să fiecopetent în pro!leele ce vizează o!iectul e2pertizei şi să nu fie cointeresat în cauză.

82pertul tre!uie să ai!ă stu"ii profesionale, o pregătire specială în "oeniul e2pertizei respective şi e2perienţă "euncă. e stu"iile e2pertului "epin"e capacitatea lui "e a soluţiona pro!leele ce interesează cauza. Prin urare, e2pert

#u"iciar poate fi "oar persoana cu stu"ii superioare.>!iectivile şi sfera specifică în care se "esfăşoară activitatea e2pertului #u"iciar reclaă copletarea

cunoştinţelor lui o!ţinute în tipul stu"iilor universitare cu anuite "ate eto"ologice şi prescripţii proce"urale privin""esfăşurarea activităţilor "e e2pertiză, fi2area şi prezentarea rezultatelor o!ţinute. 3pecializarea, aşa"ar, reprezintă un

in"ice iportant "e care se va ţine cont la aprecierea copetenţei e2pertului.în fine, copetenţa unui specialist este în funcţie "e e2perienţa pe care el o are în "oeniul respectiv. 82perienţae2pertului #u"iciar

se consoli"ează cu tipul, ca urare a e2ercitării, în repetate rân"uri, a atri!uţiilor "e e2pert. Prin urare, laaprecierea gra"ului "e copetenţă a e2pertului, organul ce "ispune efectuarea e2pertizei va lua în consi"erare e2perienţaacestuia şi stagiul "e activitate în

"oeniul respectiv.în ce priveşte necointeresarea e2pertului, această con"iţie, prevăzută în lege (art. & /+ CCP), ipune organului

#u"iciar precizări asupra relaţiilor e2pertului cu alte persoane iplicate în proces, legăturii lui cu fapta şi autorul ei. Potinfluenţa rezultatele cercetării cauzei atât relaţiile personale ("e ru"enie, aicale, intie) ale e2pertului cu învinuitul sauvictia infracţiunii, cât şi raportul "e legătură pe linie "e serviciu al acestuia cu unitatea în care s-a săvârşit infracţiunea.3e interzice categoric antrenarea în calitate "e e2pert a specialiştilor "in ca"rul personalului unităţii "in care face parte

învinuitul sau victia.acă se preconizează efectuarea e2pertizei într-o instituţie "e specialitate, organul "e cercetare noinalizează"oar instituţia, e2pertul urân" a fi "esenat "e con"ucătorul unităţii "e e2pertiză. %ceasta nu înseană că anc$etatorul,organul "e cercetare nu pot nui în calitate "e e2pert un specialist "in instituţia specializată. în anuite situaţii, reieşin""in con"iţiile concrete ale cauzei, aceştia pot "esena în or"onanţă e2pertul, căruia i se încre"inţează efectuareae2pertizei. în atare situaţii con"ucătorii instituţiei "e e2pertiză sunt o!ligaţi să respecte "ecizia organului în copetenţacăruia se află cercetarea cauzei.&

%şa cu s-a enţionat, organul "e cercetare poate să aleagă e2pertul, "e aseenea, şi instituţia "e e2pertiză.Principiile "epartaental şi teritorial, confor cărora funcţionează instituţiile "e e2pertiză, creează "ificultăţi în alegerea"e către anc$etator a e2pertului şi a instituţiei "e e2pertiză, nu contri!uie la cercetarea copletă, o!iectivă şi ultilateralăa faptelor penale.

in proprie iniţiativă sau la cererea persoanelor cointeresate, anc$etatorul poate încre"inţa efectuarea e2pertizei

unui grup "e specialişti "in "iferite instituţii "e e2pertiză. în coisie pot fi incluşi, "e aseenea, specialişti "in unităţile "ecercetări ştiinţifice aca"eice sau "e raură, reprezentanţi ai cate"relor "in instituţiile "e învăţăânt superior ai !ăncii "estat, inisterului "e :inanţe etc.

&4



%ctualente în ?epu!lica ol"ova în su!or"onarea inisterului 3ănătăţii, inisterului Gustiţiei şi inisterului"e 6nterne se află instituţii a!ilitate să efectueze cele ai "iverse e2pertize #u"iciare. %sfel, în sisteul inisterului3ănătăţii funcţionează Centrul "e e2pertiză e"ico-legală care "ispune "e un nuăr consi"era!il "e e"ici-legişti, "e"atoria cărora este'

- e2ainarea e"ico-legală a ca"avrelor în ve"erea sta!ilirii naturii şi cauzei orţii, tipului cân" a survenut"ecesul, iar în caz "e oarte violentă - a o"ului şi i#loacelor folosite la pro"ucerea ei

- e2ainarea e"ico-legală a persoanei vătăate, a învinuitului sau !ănuitului, pentru a se constata pe corpullor e2istenţa, natura şi gravitatea leziunilor corporale, a fi sta!ilite alte fapte şi îpre#urări "e natură să contri!uie lasoluţionarea cauzei

- e2ainarea e"ico-legală a o!iectelor purtătoare "e ure ale infracţiunii ("e sânge, salivă, ţesuturi, păr etc.)în scopul "eterinării provenienţei şi raportului "e legătură a acestora cu fapta cercetată.

> altă instituţie ce aparţine inisterului 3ănătăţii este 3ecţia "e e2pertiză psi$iatrică a 3pitalului Clinic?epu!lican "e Psi$iatrie. 9a cererea organelor "e anc$etă ea efectuează cercetări ştiinţifice în ve"erea sta!ilirii stării

psi$ice şi responsa!ilităţii persoanelor care au cois fapte antisociale, "eterinării capacităţii "e e2erciţiu a persoanelor cu retar" în "ezvoltare sau a celor cu $an"icap intal, a victielor inore etc.

în su!or"onarea inisterului Gustiţiei se află Centrul "ee2pertize #u"iciare şi criinologie, "in coponenţa căruia fac parte la!oratoarele "e criinalistică, "e e2pertiză

econoică, te$nică auto, te$nico-incen"iară şi "e e2ainare a urelor-aterie.%sfel, în la!oratorul "e criinalistică se efectuează e2pertizele scrisului, te$nică a "ocuentelor, "actiloscopică,

traseologică, !alistică şi a arelor al!e, a o!iectelor "eze!rate, a altor ure ale infracţiunii a căror cercetare reclaăcunoştinţe speciale criinalistice în la!oratorul "e e2pertiză econoică se pot "ispune trei genuri "e e2pertize' conta!ilă,

financiară, inclusiv financiar-!ancară şi erceologică. 9a!oratorul "e cercetare a urelor-aterie (o!iecte şi fragente"e o!iecte "in etal, sticlă, asă plastică, poliere, resturi "e pro"use petroliere, "e vopsea, stupefiante, icroure "eî!răcăinte ş.a.) poate efectua e2pertizele fizice, c$iice şi !iologice.

Centrul "e e2pertize #u"iciare şi criinologie are "ouă filiale în oraşele =ălţi şi Ca$ul, care "eservesc organele "eanc$etă -efectuează e2pertizele conta!ile şi te$nică auto.

în coponenţa inisterului "e 6nterne intră irecţia te$nică criinalistică care, în afară "e în"atoririle sale "e !ază - intro"ucerea eto"elor şi i# loacelor te$nico-ştiinţifice "e co!atere şi prevenire a infracţiunilor în practicaorganelor "e urărire penală ale acestui inister, "otarea te$nică şi coor"onarea activităţii specialiştilor sau grupelor "especialişti-criinalişti "in ca"rul coisariatelor "e poliţie unicipale, orăşeneşti şi raionale ş.a. - "esfăşoară şi o aplăactivitate "e e2pertiză.

3ecţiunile criinalistică şi te$nico-e2plozivă ale irecţiei efectuează e2pertiza urelor, ce reclaă e2ainarea

neîntârziată ("e âini, picioare şi "e alte părţi corporale uane, "e instruente "e spargere, transport şi ecanise, "ee2plozii, incen"ii), a înscrisurilor şi actelor suspecte "e fals, a arelor al!e, a !ancnotelor valutare, a $ârtiilor "e valoareetc.

est nr. 13

Subiectul I. 'olul criminalistica n prevenirea infracţiunilor.

1.1(3) Determinaţi ormele de prevenire a aptelor penale prin mijloacecriminalistice.i#loacele te$nice utilizate cu acest prile# se îpart în "ouă categorii' de semnalizare şi cu efect de cursă,

cunoscute su! "enuirea "e capcane criinalistice .

Cele "in pria cetegorie sunt pre"estinate să îpie"ice săvârşirea unor acţiuni ("eplasarea într-o "irecţie sau înapropierea unui o!iect, forţarea i#loacelor "e încuiere, spargerea unui o!iectiv "e construcţie), senalizân" tentativacele "in categoria a "oua sunt enite să înregistreze acţiunile săvârşite, să iagineze sau să arc$eze persoanele ce auactivat la faţa locului

1.2(5) 0rumentaţi rolul mijloacelor te&nico+#tiinţiice criminalistice.5e$nica este pro"usul ştiinţelor naturale şi, prin urare, orice progres al acestora "uce la crearea unor i#loace

te$nice noi, care penetrează ipetuos toate "oeniile vieţii sociale. %ceasta ne face să cre"e că te$nica criinalistică aapărut ca o consecinţă a pătrun"erii realizărilor ştiinţelor naturale in #ustiţia penală, favorizată, fireşte, "e necesitatea

perfecţionării activităţii "e urărire penală. e la folosirea ocazională a unor instruente în căutarea urelor

infracţiunilor săvârşite, în criinalistică, s-a trecut treptat la aplicarea intensă, în "irect sau a"aptân"u-le la specificulactivităţii Gu"iciare, a celor ai o"erne instruentare şi i#loace te$nice.

Preocupările ulterioare au "us la sisteatizarea i#loacelor te$nice şi a proceselor "e utilizare a lor, în funcţie "enatura o!iectelor şi scopul cercetărilor criinalistice.

&+



%ctualente te$nica criinalistică reprezintă un siste arguentat ştiinţific "e i#loace te$nice şi eto"e privin" utilizarea lor "e către organele cu funcţii "e urărire penală, precu şi "e către e2perţi, în ve"erea "escoperirii,e2ainării şi a"inistrării pro!elor necesare pentru sta!ilirea a"evărului în procesul #u"iciar, in scopul "escoperirii şi

prevenirii infracţiunilor.:ără a pune la în"oială însenătatea clasificărilor enţionate consi"eră că, practic, ai rezona!ilă este

clasificarea i#loacelor te$nico-ştiinţifice criinalistice "upă scopul preconizat prin folosirea lor . Potrivit acestuicriteriu, i#loacele te$nico-ştiinţifice în "iscuţie se îpart in trei categorii' de prevenire a faptelor ilicite; folosite In

activitatea de urmărire penală In vederea descoperirii, fixării şi ridicării proelor şi ale expertizei criminalistice.

1.3(!) 4stimaţi contri"uţia epertizei judiciare #i a constatării te&nico+#tiinţiice lasta"ilirea împrejurărilor care au condiţionat sau avorizat săvîr#irea inracţiunii.H 4. i#loacele te$nico-ştiinţifice folosite in efectuarea e2pertizelor criinalistice6n a"inistrarea #ustiţiei penale un rol "eose!it ii aparţine e2pertizei #u"iciare, în special celei criinalistice, ea

fiin" prevăzută "e legislaţia in vigoare ca principalul i#loc "e o!ţinere a "atelor pro!ante prin e2ainarea "iferitelor o!iecte ateriale "escoperite la faţa locului sau ri"icate în ca"rul efectuării altor acţiuni procesuale.

Prin "iversitatea o!iectelor e2ainate, e2pertiza criinalistică pe "eplină "reptate este consi"erată ca una "in principalele genuri "e e2pertiză utilizate în practica #u"iciară. 8fectuarea ei presupune antrenarea persoanelor copetenteîn acest "oeniu la e2ainarea "iferitelor o!iecte-pro!e ateriale in scopul sta!ilirii şi prezentării organului #u"iciar afaptelor pro!ante cu privire la îpre#urările infracţiunii, pentru a căror "escifrare sunt necesare cunoştinţe criinalisticespeciale.

upă cu a enţionat, e2pertiza criinalistică nu face parte "in categoria celor o!ligatorii. %ceasta însă nu

înseană că organul #u"iciar poate să se sustragă "e la aplicarea acestui i#loc "e pro!aţiune. Prin lege (art. /4) se cereefectuarea e2pertizei ori "e câte ori apar pro!lee, pentru a căror soluţionare sunt necesare cunoştinţe speciale încriinalistică.

at fiin" faptul că organele "e urărire penală pose"ă un volu suficient "e cunoştinţe speciale în criinalisticăşi, cu a enţionat "e#a, "iverse i#loace te$nice criinalistice, este rezona!ilă între!area' este posi!ilă "eliitareacunoştinţelor criinalistice specializate "e cele "e teren şi, în acest sens, cân" se va consi"era necesară e2pertizacriinalisticăI iscuţiile prile#uite "e această c$estiune în paginile literaturii "e specialitate au oferit un răspuns afirativ.>rganelor #u"iciare li se recoan"ă a porni "e fiecare "ată "e la claritatea faptelor, a căror e2istenţă ori ine2istenţărăâne a fi "eterinată. acă atare fapte sunt ipercepti!ile, iar "epistarea

lor ipune nu nuai folosirea i#loacelor te$nice, "ar şi aprecieri, interpretări ştiinţifice, necesitatea e2pertizeicriinalistice este in"iscuta!ilă .

82pertizei criinalistice i se atri!uie practic orice o!iect aterial fie "e natură organică, fie anorganică, "acă el,"esigur, este purtător "e inforaţii pro!ante şi "acă evi"enţierea şi "escifrarea acestei inforaţii ipune efectuarea uneie2ainări speciale, !azate pe utilizarea i#loacelor şi eto"elor criinalistice. Cele ai frecvent întâlnite o!iecte alee2pertizei criinalistice sunt' fragentele te2tuale tipărite şi e2ecutate "e ână, anonie sau "u!ioase "in punctul "eve"ere al autenticităţii lor rec$izitele şi suportul aterial al "ocuentelor te2tele tipărite ("actilografiate) ştapilele şiipriările lor în "ocuente D acte oficiale "iverse o!iecte ateriale purtătoare "e ure "e âini, "e picioare, "ei#loace "e transport, instruente etc i#loacele şi utila#ele "e încuiere o!iecte, porţiuni "intr-un fost întreg fragentatsau o"ificat are "e foc, uniţiile şi urele tragerii "in ara "e foc arele al!e.

iversitatea o!iectelor e2pertizei criinalistice "eterină, "upă cu este şi firesc, cople2itatea sarcinilor acesteia.

6n area a#oritate a cazurilor, e2ainările "e la!orator se întreprin" în scopul i"entificării "iferitelor o!iecteateriale şi a persoanelor, într-un o" sau altul iplicate în câpul infracţional. espre i"entificarea criinalistică şi

iportanţa acesteia s-a enţionat în capitolul prece"ent. %ici ainti "oar faptul că i"entificarea e2ecutorului unui act înlitigiu, a i#locului "e transport sau a instruentelor utilizate, a arei "e foc "in care s-a tras şi, fireşte, a persoanei care acreat ure la faţa locului, în area a#oritate a cazurilor este con"iţia in"ispensa!ilă sta!ilirii a"evărului.

Practica instituţiilor "e e2pertiză ale inisterului "e Gustiţie şi ale celui "e 6nterne "enotă că fiecare a "oua "incele trei e2pertize criinalistice efectuate anual are "rept o!iectiv sta!ilirea i"entităţii. in aceste consi"erente, e2pertizeicriinalistice a"esea i se atri!uie statutul "e e2pertiză i"entificatoare , ceea ce nu corespun"e realităţii. %fară "e sta!ilireai"entităţii, e2pertiza criinalistică poate fi întreprinsă în scopurile'

D "escoperirii urelor ("e coro"are, "e îpuşcătură, "e narcotice etc.) în situaţiile în care evi"enţierea lor ipune aplicarea eto"elor şi i#loacelor criinalistice speciale

D reconsituirii o!iectelor ateriale, a te2telor înlăturate sau "ecolorate, a eleentelor "e arcare reliefată"eteriorate, a înfăţişării e2terioare a unei persoane în !aza oaselor craniene

D sta!ilirii ecanisului evenientului în cauză prin i#locul investigării urelor

D "eterinării consecutivităţii îpuşcăturilor, e2ecutării rec$izitelor într-un "ocuent etc.?ealizarea acestor sarcini cople2e se înteeiază pe cercetarea sisteelor "e inforaţie proprii o!iectelor

e2pertizei şi aplicarea cu acest prile# a celor ai avansate eto"e şi i#loace te$nico-ştiinţifice "e cercetarecriinalistică.

&/



6n fon", e2pertiza criinalistică se !azează pe cercetarea a trei sistee "e inforaţie.Priul îl constituie elementele caracteristice moroloice ale tuturor corpurilor ateriale (inclusiv ale celui

uan), con"iţionate "e legităţile (!iologice, fizice etc.) evoluţiei sau "e procesele te$nologice "e fa!ricare şi e2ploatare alor. %stfel, caracteristicile orfologiei e2terioare a corpului uan şi o!iectelor ateriale, reflectân"u-se in ureleinfracţiunii, constituie latura o!iectivă, !aza e2pertizelor "e i"entificare "actiloscopică, traseologicăJ!alistică, ae2pertizelor te2telor tipărite, aprentelor "e ştapile ş. a.

%l "oilea siste "e inforaţii îl constituie elementele caracteristice materializate ale deprinderilor umane.upă cu este cunoscut, la !aza "eprin"erilor se află stereotipul "inaic, cople2ul forat "e refle2e con"iţionate, care"eterină efectuarea la un nivel înalt "e autoatis a ai ultor activităţi' "e a se "eplasa în spaţiu, "e a scrie şi vor!i,

"e a anipula instruentele. 8leentele caracteristice ale "eprin"erilor enţionate, cunoscute în criinalistică su!"enuirea "e caracteristici funcţional-"inaice, constituie o!iectul "e stu"iu al e2pertizelor criinalistice "e i"entificarea persoanelor "upă ers, scris, vor!ă, o"ul săvârşirii anuitor acţiuni, inclusiv a celor infracţionale.

%l treilea siste "e inforaţii, pe care sunt fun"aentate unele e2pertize criinalistice, îl constituie eleentelestructurii constitutive a o!iectelor, în virtutea caracteristicilor "e copoziţie se efectuează e2pertizele urelor-aterie, a"iverselor resturi "e o!iecte şi su!stanţe organice sau anorganice, în scopul sta!ilirii întregului "upă părţile coponente,oogenităţii sau neoogenităţii acestora cu pro!ele "e aterie cunoscută.

in cele senalate rezultă că a#oritatea e2ainărilor efectuate "e e2perţii-criinalişti ipun aplicarea uneigae largi "e eto"e şi i#loace te$nice necesare relevării şi interpretării ştiinţifice a anuitor fore "e inforaţiii"entificatoare sau cu valoare "iagnostică .

6n ve"erea "escoperirii eleentelor caracteristice "e ării scăzute a o!iectelor "e e2ainare se apelează lai#loace optice "e ărire. Cel ai siplu instruent optic "e ărire este lupa. în activitatea "e e2ainare criinalistică

se folosesc "iferite tipuri "e lupe' siple, cu pie"estal, onooculară sau !inoculară, etrică, "actiloscopică etc. Puterea"e ărire a lupelor poate varia "e la până la 4 "e ori. %tunci cân" ărirea cu lupa a o!iectului cercetat esteinsuficientă, se recurge la e2ainarea icroscopică . în fon" icroscopul este insu!stitui!il în e2ainările traseologice,

!alistice, a urelor su! foră "e fragente "e o!iecte şi resturi "e su!stanţe. icroscopia constituie eto"a "e !ază ae2pertizei "ocuentelor, a te2telor tipărite, a aprentelor "e ştapile.

6nstituţiile "e e2pertiză sunt "otate cu "iferite tipuri "e icroscoape, cele ai frecvent utilizate fiin" !fig. ")#

microscopul stereoscopic, care reprezintă un siste optic "in "ouă o!iective şi "ouă oculare situate egal poziţieistereotipice a oc$ilor, făcân" posi!ilă e2ainarea voluetrică a o!iectelor

microscopul comparator, respectiv un siste optic "in "ouă o!iective şi un ocular, prezentân" iaginile celor "ouă o!iecte "e coparat pe un singur ecran. icrofonul asigură posi!ilitatea sta!ilirii continuităţii (sau lipsa acesteia)urelor su! foră "e trase şi "eci

reprezintă unul "intre cele ai eficiente instruente folosite la efectuarea e2pertizelor traseologice, !alistice etcmicroscopul de polarizare înzestrat cu "ispozitive "estinate "eterinării intensităţii luinii reflectate "e "iferiteeleente "e coparaţie ale o!iectului

microscopul electronic necesar relevării elementelor caracteristice "e natură suprafină.> aplica!ilitate vădită la eaminările criinalistice "e la!orator o au utila#ele "e e2ainare în ra"iaţii invizi!ile.upă cu este cunoscut, ra"iaţiile invizi!ile, ultraviolete, infraroşii şi roentgen pose"ă capacitatea "e a pătrun"e

în profunziea corpurilor ateriale, "e a fi a!sor!ite şi reflectate "e "iferite o!iecte altfel "ecât ra"iaţiile vizi!ile şi "e a provoca luiniscenţă. %cestea au "eterinat

utilizarea ra"iaţiilor enţionate la efectuărea celor ai "iversecercetări criinalistice, avîn" ca scop "escoperireaurelor ("e îini, "e factori suplientari ai îpuşcăturii, "e falsificare a "ocuentelor), şi "istingerea "iferitor corpuri şisu!stnţe "upă proprietăţile lor fizice, inclusiv "upă culoare, capacitatea "e a provoca luiniscenţă. aplicarea ra"iaţilor inviKi!ile se realizează cu a#utorul unir aparate speciale, cu e convertizorul ra"iaţilor infraroşii, lapa "e ra"iaţii

ultraviolete, aparatura roentgen etc.82pertizele efectuate "e către specialişti instituţiilor "e e2pertize #u"iciare, cu ar fi cele "estinate "eterinării provenienţiei "iferitelor fragente "e o!iecte sau ure su! foră "e resturi "e su!stanţe, sunt !azate pe "eterinareastructurii "e copoziţie şi "eci ipun aplicarea eto"elor şi i#loacelor "e analiză spectrală, croatografică,electroc$iică. @tilizarea acestor eto"e reclaă cunoştinţe "e profesiune în raurile respective ale ştiinţelor naturale.

H &. Boţiunea şi clasificarea i#loacelor te$nico-ştiinţifice criinalisticePrin categoria "e Lte$nicăM ("in li!a greacă techne D eşteşugărie) se înţelege totalitatea i#loacelor create şi

folosite "e o în activitatea sa făpritoare. ?eflectân" în foră aterializată e2perienţa uană, te$nica asigură eficienţa şi pro"uctivitatea uncii şi "eci constituie unul "intre factorii "eterinanţi ai progresului social.

5e$nica este pro"usul ştiinţelor naturale şi, prin urare, orice progres al acestora "uce la crearea unor i#loacete$nice noi, care penetrează ipetuos toate "oeniile vieţii sociale. %ceasta ne face să cre"e că te$nica criinalistică aapărut ca o consecinţă a pătrun"erii realizărilor ştiinţelor naturale in #ustiţia penală, favorizată, fireşte, "e necesitatea

perfecţionării activităţii "e urărire penală. e la folosirea ocazională a unor instruente în căutarea urelor infracţiunilor săvârşite, în criinalistică, s-a trecut treptat la aplicarea intensă, în "irect sau a"aptân"u-le la specificulactivităţii Gu"iciare, a celor ai o"erne instruentare şi i#loace te$nice.

&7





prevenirii infracţiunilor &.i#loacele te$nico-ştiinţifice "e care "ispune practica criinalistică pot fi clasificate "upă "iferite criterii. %stfel,

"upă provenienţa lor, "eose!i i#loace şi eto"e fizice, c$iice, !iologice "upă natura lor -l aparate, "ispozitive,utila#e, instruente, ateriale "upă "estinaţia funcţională D fotografice, acustice, ecanice, "e o"elare şi transferare a

urelor, "e căutare a o!iectelor ascunse sau greu percepti!ile au2iliare D instruente, rec$izite pentru scris, pentru"esenul grafic, articole "e a!alare etc.

:ără a pune la în"oială însenătatea clasificărilor enţionate consi"eră că, practic, ai rezona!ilă esteclasificarea i#loacelor te$nico-ştiinţifice criinalistice "upă scopul preconizat prin folosirea lor . Potrivit acestuicriteriu, i#loacele te$nico-ştiinţifice în "iscuţie se îpart in trei categorii' de prevenire a faptelor ilicite; folosite In


H . i#loacele te$nico-ştiinţifice "e prevenire a infracţiunilor upă cu este cunoscut, una "in funcţiile organelor "e ocrotire a "reptului este prevenirea acţiunilor

infracţionale. Pe lângă antrenarea "iferitelor sistee sociale la lic$i"area cauzelor şi con"iţiilor ce "eterină saufavorizează săvârşirea acţiunilor ilicite, luarea anuitor ăsuri preventive prevăzute "e legislaţia în vigoare, organeleenţionate întreprin" ăsuri "e or"in te$nic pentru a cura acţiunile infracţionale prin surprin"erea vinovatului la locul

faptei sau prin înregistrarea lui în scopul înlesnirii "eascării ulterioare.i#loacele te$nice utilizate cu acest prile# se îpart în "ouă categorii' de semnalizare şi cu efect de cursă,

cunoscute su! "enuirea "e capcane criinalistice .Cele "in pria cetegorie sunt pre"estinate să îpie"ice săvârşirea unor acţiuni ("eplasarea într-o "irecţie sau în

apropierea unui o!iect, forţarea i#loacelor "e încuiere, spargerea unui o!iectiv "e construcţie), senalizân" tentativacele "in categoria a "oua sunt enite să înregistreze acţiunile săvârşite, să iagineze sau să arc$eze persoanele ce auactivat la faţa locului.

in cele enunţate rezultă că i#loacele criinalistice "e prevenire a actelor infracţionale, prin sine însele sau prinintere"iul rezultatelor realizării lor, pot furniza "ate "e certă valoare pro!antă. %stfel, in virtutea acţionării sisteului "esenalizare, persoana tentată să săvârşească infracţiunea poate fi reţinută ie"iat la faţa locului. :iin" fi2ată înconforitate cu cerinţele legii proce"urale, aceasta va avea o senificaţie "ecisivă pentru clarificarea acţiunii în cauză.

6aginea fotografică a persoanei în apropierea sau în interiorul o!iectivului prote#at, urele create "e capcanelecriinalistice pe corpul sau î!răcăintea acesteia au valoare pro!antă egală cu pro!ele ateriale ale infracţiunii, fireşte,"acă au fost fi2ate şi constatate în o" proce"ural prin procesul-ver!al şi constatarea specialistului. în caz contrar,rezultatele acţionării capcanelor criinalistice nu pot constitui pro!e, ele păstrân"u-şi "oar valoarea "e inforaţieoperativă.

i#loacele te$nice "e senalizare, în a#oritatea lor, sunt folosite in scopuri preventive, cu prepon"erenţă pentruapărarea anuitor o!iective sau valori.

Cea ai siplă foră a acestora este sisteul !azat pe !locarea cu contacte electrice a eventualelor căi "e pătrun"ere, inclusiv a locurilor "e intrare, a i#loacelor "e înc$i"ere etc. 6n acţiunile "e pătrun"ere, prin înc$i"erea sauîntreruperea circuitului electric, se vor "eclanşa autoat "ispozitivele sonore sau luiniscente "e alară.

3e folosesc, în caz "e necesitate, şi sistee te$nice sofisticate !azate pe efectul fotoeleentului, al ultrasunetelor, pe eleentele ra"ioactive. %cestea servesc pentru înştiinţarea persoanei sau organului "e supraveg$ere "espre faptul

pătrun"erii în zona păzită.Capcanele criinalistice, "upă i#loacele şi aterialele utilizate, se îpart în "ouă categorii' fizice şi c$iice.Capcanele fizice constau în folosirea anuitor su!stanţe pulverulente "e natură să a"ereze la corpul, î!răcăintea sauo!iectele utilizate "e persoana care a pătruns în încăperea sau spaţiul interzis. 3u!stanţele pulverulente pot fi folosite în"irect prin acoperirea cu ele a o!iectelor cu care făptuitorul neapărat urnteazâ a veni în contact sau în foră "e construcţiicu efect e2plozi!il.

3u!stanţele folosite sunt "estul "e variate, toate însă tre!uie să concor"e cu "ouă cerinţe' să fie invizi!ile incon"iţii o!işnuite şi uşor "e evi"enţiat prin i#loace te$nice accesi!ile organelor respective.

Capcanele c$iice constau in folosirea su!stanţelor apte, prin reacţie să provoace pe o!iectul cu care au contactat(corpul uan, î!răcăintea "iverse o!iecte) ure su! foră "e pete, invizi!ile în con"iţii o!işnuite, şi i"entifica!ile

prin proprietăţile lor fluorescente.Ca şi capcanele fizice, su!stanţele cu rol "e capcane c$iice sunt foarte "iverse, fiin" folosite prin "epunerea lor

pe suprafeţele şi o!iectele "e even-tual contact in cazul apariţiei unei persoane în zona o!iectelor apărate "e fentăriinfracţionale.

&



>!iectele cu valoare socială sporită, cu ar fi !ăncile, casele "e econoii ş.a. sunt prote#ate "e sistee te$nicesofisticate, !azate pe realizările con-teporane ale ştiinţei, inclusiv prin folosirea ultrasunetelor, foto şi vi"eosis-teelor "e autoiagine, autora"iografice etc.

in otive lesne "e înţeles, ne-a peris "oar e2punerea suară a acestor i#loace criinalistice, cu toate că oanaliză ai "etaliată nu ar fi lipsită "e interes pentru viitorii specialişti. Consi"eră oportun să su!linie acest oent,

pentru că în literatura "i"actică criinalistică curentă eto"ele te$nice "e prevenire a infracţiunilor sunt pe "eplin evitatesau "in aceleaşi otive "e confi"enţialitate, re"use la cele vizân" prevenirea falsificării "ocuentelor, activitatea privin"înlăturarea factorilor "eterinanţi sau favorizatori ai infracţiunilor săvârşite, î!unătăţirea con"iţiilor "e circulaţie ai#loacelor "e transport, a situaţiei ateriale a cetăţenilor &, ceea ce, "upă opinia noastră, nu asigură eluci"area pro!leei.

Cercetarea propriu - zisă a locului omuciderii

2.1. (3) Deiniţi noţiunea de cercetare propriu zisă a locului inracţiunii de omor ca una din azelediinitorii a acestei activităţi.

in cele "e ai sus rezultă că cercetarea la fa$a locului reprezintă activitatea procedurală, al cărei con$inut îl

constituie examinarea nemi%locită de către organul de urmărire penală a unui teren deschis ori a unei încăperi, în care a

avut loc fapta sau în perimetrul cărora s-au manifestat consecin$ele ei, a oiectelor ce alcătuiesc amian$a acestora, în

vederea descoperirii, fixării şi ridicării urmelor infrac$iunii şi a altor mi%loace materiale de proă necesare stailirii

naturii infrac$iunii, identificării făptuitorului, modului şi împre%urărilor în care s-a activat.

2.2. (5) Determinaţi sarcinile azei de cercetare propriu+zise a locului omuciderii.

1. renţa deplasării #i olosirea mijloacelor te&nico+#tiinţiice moderne de cercetare%ceastă priă cerinţă, privin" o"ul "e efectuare a cercetării la faţa locului în cazul faptelor cauzatoare "e

oarte violentă, cuprin"e "ouă aspecte "istincte, care se con"iţionează reciproc. în za"ar se va "eplasa ec$ipa operativăcu a2iă urgenţă, "acă nu "ispune "e i#loacele te$nice "e investigare corespunzătoare. 5ot astfel, orice i#loacete$nice ar e2ista în "otarea organelor "e urărire penală, acestea nu ai folosesc la niic "acă "urata are "e tiptrecută "e la săvârşirea faptei şi până la cercetarea ei sau con"iţiile atosferice necorespunzătoare au făcut să "isparătoate urele infracţiunii0.

82perienţa în"elungată în cercetarea la faţa locului a infracţiunilor "e oor "ezvăluie şi o latură ai puţincunoscută a acestei activităţi. în cazul în care, la săvârşirea acestor fapte sunt iplicate grupuri "e persoane agitate,înarate cu o!iecte ante "e a pro"uce oartea, este necesar să intervină ai întâi forţele "e or"ine, să-i io!ilizeze şi să-iliniştească pe cei aliaţi încă în conflict şi apoi să-ş# înceapă activitatea procurorul, e2pertul criinalist, e"icul legist sau

alţi specialişti @neori ru"ele victielor sunt atât "e tul!urate "e uci"erea celor apropiaţi, încât vă" un "uşan în oricinese apropie "e cel ucis. Poliţiştii în uniforă şi înaraţi sunt ai puţin e2puşi, însă ceilalţi e!ri ai ec$ipei au fosta"esea insultaţi şi aeninţaţi cu oartea.

-2. 'ercetarea în ec&ipăCople2itatea activităţilor ce se "esfăşoară în cursul cercetării la faţa locului a faptelor cauzatoare "e oarte

violentă ipune constituirea unei ec$ipe "in care fac parte'-procurorul, care este şi con"ucătorul ec$ipei "e cercetare, "eoarece, potrivit "ispoziţiilor art. 0 Co" proce"ută

penală, în cazul infracţiunilor "e oor, urărirea penală se efectuează în o" o!ligatoriu "e procuror-ofiţerul "in ca"rul serviciului #u"iciar al 6nspectoratului Gu"eţean "e Poliţie sau asiilaţii acestuia-ofiţeri "e la alte servicii "e nivel #u"eţean sau asiilaţii acestora, cu ar fi' ofiţeri specialişti în pro!lee "e

araent şi uniţii, "acă fapta s-a săvârşit prin folosirea unei are "e foc ofiţeri "e la serviciul circulaţiei, "acăca"avrul a fost "escoperit pe un "ru pu!lic şi nu se cunoaşte "acă s-a săvârşit un oor intenţionat sau o faptă "e uci"ere

"in culpă, în tipul unui acci"ent "e trafic ofiţeri "e popieri, "acă la uci"erea unei persoane s-a folosit o sursă "e foc-te$nicieni sau e2perţi criinalişti-e"ici legişti-însoţitorii câinilor "e urărire.între e!rii ec$ipei tre!uie să e2iste relaţii "e cooperare pe tot parcursul cercetărilor, ştiut fiin" faptul că, "eşi

fiecare "in ei are sarcini specifice, toţi urăresc un scop unic' aflarea a"evărului &.Procurorul este con"ucătorul, sau, ai e2act, coor"onatorul ec$ipei. Ceilalţi e!ri ai ec$ipei nu se află în

su!or"inea procurorului, ci cooperează cu acesta, ştiin"u-se faptul că el este singurul care poate lua $otărâri privin"începerea urăririi penale, punerea în işcare a acţiunii penale, arestarea învinuitului sau inculpatului, triiterea în

#u"ecată a acestuia ori a"optarea unei soluţii "e neurărire.

-3. azele cercetării la aţa locului

Cercetarea la faţa locului se "esfăşoară în "ouă faze distincte6 aza statică #i faza "inaică.%. Cercetarea n faza statică

&0



8c$ipa operativă sosită la faţa locului începe cercetările fără a face vreo o"ificare în câpul infracţiunii. 8steai ult o activitate "e inforare, "e failiarizare cu "atele cauzei, "e cunoaştere a locului faptei, a "eliitării acestuia,folosin" reperele "in teren sau tă!liţele nuerotate&.

în această fază, ec$ipa operativă "esfăşoară iportante activităţi, şi anue'a. &uarea măsurilor de salvare a victimelor

8ste pria ăsură care se ipune a fi luată pentru că, în "eplasările foarte urgente la faţa locului, se constată,uneori, că una sau ai ulte victie ai sunt în viaţă. Bu sunt rare nici cazurile "e oarte aparentă, "e aceea, e"icullegist va fi cel ce va constata "acă e2istă senele orţii certe. 5ot el va "ispune luarea prielor ăsuri privin" salvarea

persoanelor ce prezintă leziuni grave, "ar încă ai sunt în viaţă.

în tipul acestor e2ainări nu este peris să pătrun"ă în câpul infracţional "ecât procurorul şi e"icul legist, pentru a nu se altera sau "istruge urele infracţiunii.

!. 'elimitarea suprafe$ei pe care se găsesc urmele infrac$iunii

Pentru aceasta se folosesc repere "in teren (poi izolaţi, stâlpi "e susţinere a liniilor telefonice sau liniilor electrice) ori tă!liţe nuerotate. ăsura este necesară pentru a se cunoaşte cu e2actitate liitele până la care este perisă

prezenţa curioşilor. în ceea ce priveşte spaţiile înc$ise, caere "e locuit, !irouri ale instituţiilor sau societăţilor coerciale, nu este peris accesul nici unei persoane (în afară "e e!rii ec$ipei operative, şi aceştia în or"inea şi latipul sta!ilite "e procuror).

c. (tailirea schimărilor survenite în cmpul infrac$ional

e!rii ec$ipei tre!uie să cunoască ce o"ificări au intervenit "e la constatarea faptei şi până la începereacercetărilor. > aseenea o"ificare poate privi poziţia ca"avrului, în cazul în care cei sosiţi la faţa locului au încercat săacor"e priul a#utor victiei pe care au găsit-o în viaţă. e aseenea este posi!il ca victia să nu fie găsită la faţa

locului, "eoarece a fost transportată la spital, pentru acor"area îngri#irilor, în încercarea "e a fi salvată. o"ificări potinterveni şi in starea o!iectelor ce au aparţinut victiei şi care au fost luate "e iu"ele acesteia, sau în poziţia o!iectelor folosite la săvârşirea faptelor. e cele ai ulte ori, acestea sunt ri"icate "e ru"ele făptuitorului, pentru a "erutacercetările.

". Identificarea victimei şi a persoanelor ce pot fi audiate ca martori

9a sosirea la faţa locului con"ucătorul ec$ipei operative tre!uie să fie inforat asupra "atelor "e stare civilă alevictiei şi ale artorilor, precu şi a locului un"e se află artorii, pentru a fi c$eaţi la au"iere&*.

5oate constatările făcute în această fază vor fi notate, pentru a fi consenate în procesul-ver!al, iar principalelerepere "in teren vor fi fotografiate.

7. Cercetarea n faza dinamică5recerea la această fază este arcată "e oentul în care începe e2ainarea tuturor o!iectelor "in câpul

infracţional, prin sc$i!area poziţiei în care se aflau iniţial, pentru a fi o!servate urele infracţiunii.>!iectele sunt fotografiate în grup, apoi separat. 5oate o!servaţiile făcute sunt notate, pentru a fi "escrise în procesul-ver!al.

> "eose!ită atenţie se acor"ă urelor găsite pe o!iecte, care tre!uie "escrise în "etaliu, fotografiate şi ri"icate pentru cercetări. >!iectele purtătoare "e ure, "acă sunt coo" transporta!ile, se ri"ică pentru e2aene "e la!orator.

Printre o!iectivele cercetărilor "in faza "inaică se află şi clarificarea îpre#urărilor negative (controversate), înspecial lipsa urelor "e sânge, în cazul în care victia prezintă sene "e violenţă grave' plăgi tăiate, "istrugeri "eţesuturi etc.

2.3. (!) 4stimaţi rolul reprezentantului serviciilor operative în situaţia cercetării locului depistării unui

cadavru cu identitatea necunoscutaH*. Sarcinile ec&ipei operative sosite la aţa locului9a sosirea la faţa locului, ec$ipa operativă tre!uie să culeagă cât ai ulte "ate "e la cei care au luat priii

cunoştinţă "e săvârşirea faptei, pentru a sta!ili ce o"ificări au survenit în câpul infracţiunii "e la "ata constatării faptei,cine a asigurat paza locului şi ce persoane pot "a inforaţii în legătură cu cele întâplate.

înainte "e începerea cercetărilor propriu-zise, ec$ipa operativă întoceşte un plan "e acţiune, în care vor fienţionate şi o!iectivele urărite. %ceste o!iective corespun" între!ărilor care tre!uie forulate şi la care se cautărăspuns. în tactica criinalistică sunt cunoscute ai ulte aseenea între!ări, al căror nuăr este "iferit "e la o ţară laalta. 5actica franceză foloseşte opt sau nouă între!ări, în tip ce în tactica gerană nuărul lor este re"us la şapte. Cuîn li!a gerană toate între!ările încep cu litera N, s-a consacrat forularea practicienilor care le "enuesc <cei şapteO "e aur (<"ic sie!en gol"enen N Oas, Oann, Oo, Oie, Ooit, Oaru, Oer).

Cele şapte între!ări corespun" priorităţii pe care tre!uie să o acor"e ec$ipa "e cercetare sarcinilor ce urează a fi

în"eplinite, şi anue' ce s-a întâplatI, cân"I, un"eI, cuI, cu ce (s-a săvârşit fapta)I, "e ce (scopul, o!ilul)I, cine este(sunt) autorul (autorii) fapteiIA

1. Ce s-a nt(mplat)



9a sosirea la faţa locului, ec$ipa "e cercetare ştie nuai că s-a constatat "ecesul unei persoane şi că e2istăsuspiciuni ori pro!e categorice că oartea se "atorează intervenţiei oului.

Până la sta!ilirea cauzei e"icale a orţii, organele #u"iciare tre!uie să cerceteze în ce îpre#urări s-a pro"usoartea' a fost o oarte patologică, o sinuci"ere, o oarte acci"entală (că"ere "e la înălţie etc), acci"ent "e trafic rutier sau oor săvârşit cu intenţie. C$iar "acă răspunsul nu poate fi "at "e în"ată, organele #u"iciare tre!uie să ai!ă în

peranenţă în ve"ere toalc aceste posi!ilităţi şi să a"inistreze pro!e pentru "ove"irea oricăreia "intre ele. 6n practica "eurărire penală sunt frecvente cazurile în care faptele, care la pria ve"ere "au ipresia câ s-au pro"us "in cauza unuiacci"ent "e circulaţie, în ura cercetărilor se confiră versiunea oorului intenţionat, "ar şi ipoteza contrarie, cân"

presupusul oor intenţionat se "ove"eşte a fi un acci"ent "e trafic.

%stfel, con"ucătorul auto, surprins "e trecători cân" încerca să urce în aşină o persoană aflată pe şosea, în stare"e coă (şi care a "ece"at la câteva ore "upă internare în spital), a fost cercetat pentru uci"ere "in culpă. Pentru aceastăversiune ple"au urele pneurilor foarte clar ipriate pe fruntea şi pe o!razul stâng al victiei. 1oferul a susţinutconsecvent că a găsit victia pe şosea şi că a "orit să-i acor"e priul a#utor. 82pertiza criinalistică a confirat căurele "e pe fruntea victiei nu provin "e la pneurile aşinii. Cercetân"u-se o"ul cu şi-a petrecut victia ultieleore, înainte "e constatarea faptei, s-a aflat că avusese un conflict cu un grup "e tineri îngri#itori "e vite. 9a cercetareaacestora s-a constatat că poartă cize cu talpă "e cauciuc, avân" ipriat "esenul anti"erapant, aseănător celui "e la

pneuri. @nul "intre ei lovise victia la locul un"e a fost găsită, ai întâi cu punii apoi cu piciorul încălţat, care s-a"ove"it a fi şi autorul infracţiunii "e oor intenţionat.

într-un caz aseănător au fost !ănuiţi colegii "e uncă ai victiei ca fiin" autorii oorului. @relecaracteristice ale tălpii cizelor pe care le purtau aceştia nu prezentau nici o aseănare cu cele găsite pe corpul victiei.Continuân"u-se cercetările asupra i#loacelor auto care au circulat prin acel loc, s-a sta!ilit că fapta a fost pro"usă "e

con"ucătorul unui tractor, care lăsase urele pneurilor !ine conturate pe corpul victiei*.2. C(nd s-a petrecut fapta cauzatoare de moarte violentă)?ăspunsul la această între!are este şi necesar "ar şi greu "e precizat. 8ste greşit să se pretin"ă că se poate sta!ili

întot"eauna ora sau c$iar ziua cân" s-a săvârşit fapta. %supra acestei c$estiuni vo reveni cân" vo e2pune o"ul încare tre!uie să se facă e2ainarea ca"avrului.

e"icul legist, e2pertiza e"ico-legală pot contri!ui la sta!ilirea "atei la care s-a pro"us oartea, însă organele"e urărire penală tre!uie să a"inistreze şi alte pro!e în acest scop. eclaraţiile persoanelor (care, uneori, pot fiinteresate în sta!ilirea oentului săvârşirii faptei) tre!uie privite cu ultă rezervă.

Cunoscân" toate aceste aspecte, ec$ipa operativă va tre!ui să fie preocupată în peranenţă "e clarificarea aşa-nuitelor îpre#urări negative (controversate), "e verificarea tuturor versiunilor, şi să tragă concluzii nuai "upăa"inistrarea întregului pro!atoriu. 5ot "in practica organelor #u"iciare "in #u"eţul 6aşi enţionă un e2eplu negativ'

soţul "eclara, în acor" cu "eclaraţiile soţiei, şi în lipsa oricăror alte pro!e, că el a ucis copilul în vîrstă "e "oi ani. upăarestare a revenit asupra recunoaşterii, "eclarân" că a "orit să înlăture suspiciunea ce plana asupra soţiei, "eoarece aceastaera însărcinată. Pro!ele a"inistrate în copletare au confirat că la ora pro"ucerii orţii soţul nu era în localitate 4.

eterinarea c$iar cu apro2iaţie a orei la care s-a săvârşit fapta contri!uie la evitarea erorilor #u"iciare, lasta!ilirea "esfăşurării în tip a activităţii infracţionale, a participării unor coplici nuai la anuite acte, sau la e2actaînca"rare #uri"ică a faptei (oor cu pree"itare, oor "eose!it "e grav, pruncuci"ere etc).

3. *nde s-a săv(r+it fapta)eterinarea locului un"e s-a săvârşit fapta, reprezintă, "e ulte ori, o activitate cople2ă şi "e are

însenătate. ?ăspunsurile la această între!are coinci" cu rezolvarea aşa-nuitelor îpre#urări negative (controversate).3ta!ilirea locului un"e s-a săvârşit fapta este ipusă "e nevoia "e a găsi urele cele ai iportante, care pot

contri!ui la i"entificarea făptuitorului.în practică sunt frecvente cazurile în care ca"avrul victiei este transportat "e la locul săvârşirii faptei, întreg sau

"epesat (fragentat), în scopul ascun"erii urelor infracţiunii şi al "erulării cercetărilor.9ipsa urelor "e sânge în #urul ca"avrului, "eşi se constată nueroase şi grave ure "e violenţă (plăgi tăiate,"istrugeri "e ţesuturi etc), aspectul î!răcăintei, care prezintă ure ce se forează cân" un o!iect sau un corp greu estetârât, o!ligă organele #u"iciare să caute locul un"e s-a săvârşit fapta. 82istă şi alte ure şi pro!e o!iective care fac "ova"acă fapta s-a săvârşit în alt loc. %ve în ve"ere îpre#urarea în care oartea nu s-a pro"us ie"iat şi victia a ai parcurso "istanţă aprecia!ilă, în picioare sau târân"u-se, în încercarea "e a se salva. e această "ată, pe traseul parcurs se vor găsiure "e sânge sau ure "e târâre.

82pertiza e"ico-legală, asupra căreia vo reveni în cele ce urează, poate sta!ili "acă, faţă "e gravitatealeziunilor suferite, nuărul şi zona în care se află, victia se ai putea "eplasa singură ori a fost transportată "ealtcineva. C$estiunea prezintă interes "eose!it "eoarece, uneori, în funcţie "e caracteristicile victiei (vârstă, greutate,înălţie, î!răcăinte)şi ale persoanei !ănuite "e săvârşirea faptei, se poate aprecia "acă victia a putut fi transportată"e o singură sau "e ai ulte persoane, cu i#loace proprii ori cu un i#loc "e transport. Prin răspunsul corect "at la

această între!are se clarifică şi versiunea "acă infracţiunea a fost coisă "e o singură persoană sau în participaţie.C$estiunea este şi ai coplicată atunci cân" se "escoperă nuai anuite fragente "in ca"avru. în această

ipoteză, pria preocupare a ec$ipei operative o constituie găsirea tuturor fragentelor corpului şi reconstituireaîntregului. în aceste con"iţii, fiecare fragent va fi e2ainat "e e"icul legist şi "e ceilalţi e!ri ai ec$ipei, apoi va fi

&



e2ainat corpul reconstituit, pentru a se valorifica urele ce pot in"ica locul săvârşirii faptei. 6n acest scop, se cerceteazăurele "e vegetaţie, care pot in"ica o anuită suprafaţă "e teren, urele "e praf, noroi, gunoi "e gra#" etc.

in practica organelor "e urărire penală "in #u"eţul 6aşi enţionă cazul unui îngri#itor "e aniale, al căruica"avru a fost găsit pe un "ru "in sat şi care avea ure "e paie "e ovăz, folosite la fura#area vitelor. Cercetările au fostcontinuate într-un gra#" părăsit, aflat la câţiva Qiloetri "istanţă, şi un"e au fost găsite paie aseănătoare cu cele "e pecorpul victiei. Concluzia că fapta a fost săvârşită în gra#" a fost întărită şi "e aspectul paielor îprăştiate pe #os, "ar aiales "e găsirea unui nasture care lipsea "e la $aina victiei+.

%lteori, locul infracţiunii este sc$i!at fără intenţia "e a "eruta cercetările, ci cu totul întâplător. %şa s-au petrecut faptele în urătorul caz' trei !ăr!aţi au consuat !ăuturi alcoolice, ai întâi la locuinţa unuia "intre ei, până ce

acesta a refuzat să ai !ea, "eoarece s-a î!ătat. Ceilalţi l-au culcat pe "uşuea cu faţa în sus, l-au io!ilizat şi l-auforţat să !ea, turnân"u-i ţuică în gură. %u plecat la locuinţa celui "e-al "oilea, cărân"u-& pe priul, pe rân", în spate, apoila al treilea, transportân"u-& în acelaşi o", cu convingerea că este !eat. în locuinţele ultiilor "oi au fost prezente şi alte"ouă persoane, care au "eclarat că acolo nu s-au e2ercitat violenţe asupra victiei.

Cercetările au confirat că victia a fost ucisă c$iar în locuinţa sa, "e către cei "oi coautori, care s-au urcat, perân", cu genunc$ii pe corpul ei, pentru a o io!iliza şi a o forţa să !ea/.

@neori, sc$i!area locului faptei se face cu scopul "e a se siula un acci"ent. 5ot "in luea îngri#itorilor "e viteenţionă cazul unui tânăr găsit ort în gra#"ul cailor şi prezentân" fracturi costale ultiple, precu şi alte ure "eviolenţă. Cei "oi îngri#itori !ănuiţi "e săvârşirea oorului au susţinut în o" constant că victia fusese lovită "e cai, cucopitele. %ctul e"ico-legal şi celelalte pro!e a"inistrate în cursul cercetărilor au "ove"it că fapta s-a petrecut înlocuinţa unuia "intre cei "oi inculpaţi, iar ca"avrul a fost transportat în locul un"e a fost găsit 7.

8. Cum s-a săv(r+it fapta)

eterinarea o"ului în care a fost săvârşită fapta presupune reconstituirea intală a întregului fil al activităţiiinfracţionale "esfăşurate "e făptuitori. 3ta!ilirea acestor îpre#urări se face şi prin e2ainarea caracterului urelor "eviolenţă, a

nuărului şi naturii acestora. e aseenea, aspectul general al o!iectelor "e î!răcăinte, starea în care se află(răvăşite, rupte, ur"are "e praf sau noroi etc.) tre!uie interpretate în sensul că victia a opus rezistenţă, s-a luptat cuagresorii, a fost târâtă etc.

?ăspunsul la această între!are poate contri!ui la înca"rarea #uri"ică a faptei în oor siplu (art. &74 Co" penal),oor calificat (art.&7+ Co" penal) sau oor "eose!it "e grav (art. &7/ Co" penal), "upă nuărul "e leziuni, gravitateaacestora, o!iectele folosite (cuţit, topor), su!stanţele to2ice, focul etc, pentru că toate pro"uc suferinţe "eose!ite.

5. ,i#loacele cu care s-a săv(r+it fapta% sta!ili cu ce s-a săvârşit fapta, înseană a i"entifica instruentul, o!iectul conton"ent etc. cu care s-a acţionat

pentru supriarea vieţii. C$estiunea prezintă interes "eose!it în cazul în care au acţionat ai ulţi autori, cu instruente"iferite sau cu o!iecte "in aceeaşi categorie, "ar avân" "iensiuni şi caracteristici "iferite.%stfel, cân" se găsesc pe corpul victiei plăgi plesnite, plăgi tăiate şi plăgi înţepate, se poate "e"uce că s-a

acţionat cu cuţitul (toporul), cu parul şi cu furca etc. Practica confiră că o singură persoană poate folosi, pe rân", toatecele trei o!iecte, fie pentru că a fost "ezarat "e priele, fie pentru că s-au rupt (parul, coa"a furcii, coa"a sapei etc). ecele ai ulte ori, fiecare participant acţionează cu instruente proprii.

acă au acţionat "oi autori ce au folosit cuţite avân" laă cu "iensiuni "iferite (în special lungiea) şi osingură leziune este ortală, fiin" şi cea ai profun"ă, se poate consi"era că a fost pro"usă cu laa cea ai lungă. 6nfuncţie "e regiunea anatoică în care se loveşte, un cuţit cu laa "e + c lungie nu poate pro"uce o plagă profun"ă "e&+ c, în tip ce cuţitul cu laă lungă poate pro"uce şi leziuni superficiale, ai puţin profun"e.

9. ,obilul săv(r+irii faptei)% răspun"e la această între!are, înseană a "eterina o!ilul sau scopul înfracţiunii.

9a începutul cercetărilor, cân" se cunosc foarte puţine "ate "espre otivele ce ar fi putut "eterina pe autori săsăvârşească fapta, tre!uie cercetate şi relaţiile în care se afla victia cu persoanele !ănuite. eci, ar tre!ui să răspun"ela între!area' ce otive ar fi avut persoanele "in #urul victiei sau alte persoane străine să-i suprie viaţaI. în acest scop,tre!uie culese cât ai ulte "ate cu privire la victiă' ocupaţia, preocupările e2traprofesionale, relaţiile e2tracon#ugaleetc, cunoscân"u-se faptul că este răspîn"ită practica reglărilor "e conturi între traficanţii "e "roguri, care îşi "ispută

pieţele (locurile) "e "esfacere, actele "e gelozie între cupluri "e se2 "iferit ("ar şi cupluri "e acelaşi se2), concurenţacoercială neloială etc.

începân" cu anul &00&, o "ată cu re"eşteptarea sentientelor "e "ragoste pentru păânt, sunt frecvent întâlnitecazurile "e oor între ru"e apropiate, generate "e neînţelegerile privitoare la avere. e aceea, în cercul !ănuiţilor, la unoor cu autori necunoscuţi, tre!uie incluse şi ru"ele apropiate.

!. Cine a săv(r+it fapta)?ăspunsul la această între!are este cel ai iportant, "eoarece acesta corespun"e cu scopul principal al cercetării

criinalistice a oorului' sta!ilirea autorului faptei şi apoi a vinovăţiei acestuia. %"epţii sisteului geran, referin"u-sela or"inea "e forulare a celor şapte între!ări, susţin că "eşi este cea ai iportantă, tre!uie lăsată la ură, "eoarece,"acă se prieşte răspuns la priele şase între!ări, la ultia, răspunsul este foarte uşor "e "at, aproape că vine "e la sine.

C$estiunea nu tre!uie privită în o" siplist.



în lucrările "e specialitate ale autorilor francezi ai este întâlnită şi o a opta între!are' câte persoane au participatla săvârşirea fapteiI, locul ei fiin" între priele între!ări.

6n"iferent "acă fapta a fost săvârşită "e o singură persoană sau "e ai ulte, cu gra" "e participaţie relativ egal(coautori) sau "iferit (coplici, instigatori), întrucât răspun"erea penală este personală, organele #u"iciare tre!uie săstrângă pro!e pentru a "ove"i gra"ul "e participaţie şi vinovăţia fiecărui participant.

>rganele "e urărire penală sunt o!ligate ca, începân" cu priele oente, cân" au luat cunoştinţă "e săvârşireaunei fapte cauzatoate "e oarte violentă, şi până la terinarea cercetărilor, să fie preocupate "e sta!ilirea pro!elor înînvinuire pentru fiecare participant, in"iferent care ar fi nuărul acestora. %spectul general al locului faptei, urele găsite

pe corpul victiei şi pe o!iectele "in #ur, precu şi alte eleente o!iective şi su!iective pot fora convingerea că la

săvârşirea faptei a participat o singură persoană sau ai ulte.. Identificarea victimei

eşi între cele şapte între!aţi cunoscute "e sisteul geran nu figurează şi între!area cine este victiaI, seînţelege că cercetările unei fapte cauzatoare "e oarte violentă ar răâne neterinate "acă nu se sta!ileşte i"entitateavictiei. C$estiunea este şi ai "ificilă în cazul în care victia nu este găsită sau răâne nei"entificată.

Practica organelor "e urărire penală se confruntă, a"esea, cu aseenea c$estiuni "e are "ificultate'- poate fi antrenată răspun"erea penală fără să e2iste un ca"avru, e2ainat "e organele "e urărire penală

şi "e cele e"ico-legaleI- au vreo valoare actele "e urărire penală, "acă nu se cunoaşte nici cine este autorul faptei şi nici nu a

putut fi i"entificat ca"avrul victieiI?ăspunsul la pria între!are este afirativ şi confirat "e practica #u"iciară.3unt frecvente cazurile în care ca"avrul nu ai poate fi găsit, pentru că persoana respectivă a fost aruncată în

apele ării, a fost istuită "e foc etc. acă e2istă pro!e evi"ente că victia a fost ucisă, fără a e2ista posi!ilitatea "e a seai găsi ca"avrul, poate fi "ispusă triiterea în #u"ecată şi pe"epsirea făptuitorului. %stfel, organele "e urărire penală"in #u"eţul Beaţ au "ispus triiterea în #u"ecată a inculpatului care a aruncat victia în apele învol!urate ale râului3irct, c$iar "acă nu a ai fost găsit ca"avrul, pentru a fi e2ainat. e aseenea, Procuratuta #u"eţeană Clu# a triis în

#u"ecată o inculpată care şi-a ucis soţul şi a ars ca"avrul în cuptorul "in locuinţă. :apta a fost recunoscută, iar recunoaşterea a fost susţinută "e e2pertize, prin care s-a făcut "ova"a prezenţei în funinginea "e pe coşul "e fu allocuinţei a particulelor "e su!stanţe organice rezultate "in ar"erea ca"avrului şi antrenate "e fu.

9a cea "e-a "oua între!are, răspunsul nu poate fi "ecât negativ. întrucât răspun"erea penală este personală, iar persoana făptuitorului şi ca"avrul victiei nu au putut fi i"entificate până la îplinirea terenului "e prescripţie, lucrările"e urărire penală, prin care se constată săvârşirea faptei, nu ai pot fi continuate şi tre!uie să se "ispună încetareaurăririi penale.

Subiectul III.H 3. $rezentarea spre recunoa#tere a persoanelor&. *articularită$i privind prezentarea spre recunoaştere după semnalmente

?ecunoaşterea făptuitorului sau a victiei, aceştia constituin", o!iectul activităţii în cauză, se efectuează, îna#oritatea cazurilor, "upă înfăţişare, ers, voce şi vor!ire.

+ecunoaşterea după înfă$işare şi după mers se realizează în !aza percepţiei vizuale, iar după voce şi vorire - acelei au"itive ai puţin perfecte, ceea ce e2plică aplicarea ei ai puţin frecventă.

în cazul recunoaşterii persoanei "upă înfăţişare se realizează analiza coparativă a senalenteor persoanei prezentate cu cele ale persoanei cu care artorul, sau altă persoană c$eată să

recunoască, a contactat în tipul săvârşirii faptei penale sau în alte îpre#urări siilare. acă senalentele

persoanei ce se prezintă coinci", persoana c$eată să recunoască poate afira că aceasta este persoana cu care acontactat.Printre senalentele pe care se spri#ină, "e o!icei, "eclaraţiile celor c$eaţi să recunoască persoane, pe priul

plan se află trăsăturile anatoice (statice), cu ar fi, constituţia fizică, culoarea tenului (uneori şi a oc$ilor), culoarea şinatura părului, forele anatoice ale capului, aspectul feţei, "iensiunile eleentelor constitutive ale acesteia, în special,ale nasului şi zonei !ucale. ?ecunoaşterea este sigură în cazul în care caracteristicile anatoice se anifestă evi"ent sauau anuite infirităţi, "efecte, sene şi variaţii orfologice, "o!ân"ite ere"itar, în ura unor ala"ii, intervenţiie"icale etc.în anuite situaţii pot prezenta iportanţă şi senalentele funcţionale, particularităţile "inaice, cu ar fiţinuta corpului, poziţia capului, privirea, ticurile şi gesticulaţia specifice, o"ul tipic "e a e2ercita anuite acţiuni ("e a se

prezenta, "e a-şi aran#a părul, $aina, "e a aprin"e sau stinge ţigara), alte fore con"iţionate "e "iverse "eprin"eriin"ivi"uale.

@n rol iportant în recunoaşterea unei persoane "upă înfăţişare îl pot avea o!iectele "e î!răcăinte, specifice

"upă factură, o"el, felul şi culoarea aterialului "in care sunt confecţionate, şi alte o!iecte avute asupra ei, purtate peranent (ceas, !i#uterii) sau folosite ocazional (oc$elari, !aston), ce reprezintă eleente caracteristice "e natură să fie percepute cu siguranţă şi, în consecinţă, să contri!uie esenţial la recunoaştere.

*



%şa cu s-a enţionat, o!iectul recunoaşterii "upă înfăţişare îl constituie, în a#oritatea cazurilor, infractorii,ai rar persoanele victie ale infracţiunii, e2cepţie făcân" artorii. Prin urare, constatările făcute cu prile#ul efectuăriicu succes a acestei activităţi au o "eose!ită iportanţă, ele repercutân"u-se în o" "irect asupra "esfăşurării "e ai"eparte a cercetărilor, uneori c$iar şi asupra "eciziilor luate în cauză. însenătatea i"entificării prin recunoaştere aînvinuitului şi a altor persoane iplicate, "ar ai ales consecinţele

grave pe care le poate a"uce o falsă recunoaştere, reclaă efectuarea acestei activităţi cu are atenţie şi curespectarea strictă a tuturor regulilor #uri"ice şi tactice prevăzute asupra sa.

Pentru început organul #u"iciar va "eterina oportunitatea ei. în practică s-a constatat că recunoaşterea persoanelor "upă înfăţişare este rezona!ilă în urătoarele trei situaţii'

- cân" cel c$eat să recunoască "eclară că nu cunoaşte persoana ce urează a fi i"entificată, "ar o poaterecunoaşte "upă senalentele percepute în ura contactului avut cu ocazia coiterii faptei penale

- cân" persoana c$eată să recunoască susţine că cunoaşte persoana care va fi prezentată, "ar o noinalizeazăeronat

- cân" persoana ce urează să fie i"entificată neagă coiterea infracţiunii susţinân" că ea nu poate firecunoscută.

%poi se va trece la pregătirea acestei activităţi care, "upă cu s-a spus, cuprin"e, pe "e o parte, forarea grupuluiîn care se va prezenta persoana ce urează a fi i"entificată, iar, pe "e altă parte, asigurarea unui ca"ru propice "esfăşurăriieficiente a recunoaşterii.

:orarea grupului inclu"e pregătirea e2teriorului a celui ce urează a fi recunoscut şi selectarea persoanelor îpreună cu care acesta va fi înfăţişat. în acest sens se vor respecta cu stricteţe "ouă reguli'

&. Persoana care urează a fi i"entificată va fi prezentată spre recunoaştere avân" aspectul e2terior i"entic cu cel

"in oentul coiterii faptei, a"ică în oentul în care a fost percepută "e persoanele c$eate să recunoască. 8atre!uie să ai!ă înfăţişarea respectivă atât în ce priveşte figura, cât şi vestientaţia. în cazul unor eventuale o"ificări alefigurii (apariţia !ăr!ii sau a ustăţilor, tăierea sau "ipotrivă, creşterea e2cesivă a părului ş.a.) vor fi luate ăsuri înve"erea sta!ilirii situaţiei iniţiale. 3e vor căuta şi utiliza o!iectele "e î!răcăinte purtate sau avute asupra sa "e cel ceurează a fi i"entificat în oentul perceperii sale "e către artor, victiă sau "e alte persoane c$eate să recunoască.în situaţia în care autorul faptei, în oentul coiterii acesteia, şi-a "eg$izat

e2teriorul, eleentele "e "eg$izare (ustăţi, !ar!ă, oc$elari, o!iecte "e î!răcăinte "eose!ite, cu ar fiunifora etc.) se vor folosi la realizarea prezentării spre recunoaştere. 3-a accentuat asupra acestei reguli "in otivul că,în practică, se ai întâlnesc cazuri "e ignoranţă, căn" persoanele, ai ales cele aflate su! arest, se prezintă sprerecunoaştere cu un e2terior neîngri#it (!ăr!aţii ne!ăr!ieriţi, feeiele prost pieptănate, în î!răcăinte şifonată), ceea cese răsfrânge negativ asupra rezultatelor recunoaşterii.

. Persoanele care vor constitui grupul în care se preconizează intro"ucerea persoanei ce urează a firecunoscută, tre!uie să corespun"ă urătoarelor con"iţii' a) să fie neutre, a"ică să nu fie cointeresate în cauză, !) să nu fiecunoscute persoanei c$eate să facă recunoaşterea şi c) să ai!ă senalente siilare.

Cointeresarea şi, ca urare, ten"inţa "e a o!ţine soluţionarea cauzei într-un anuit o", pot avea otivaţii"iverse, ai frecvente fiin" "ouă' anuite relaţii (pozitive sau negative) cu părţile sau cu alte persoane iplicate în

proces şi legătura "irectă sau in"irectă cu fapta şi consecinţele acesteia. Prin aseănarea persoanelor ce alcătuiesc grupul"e prezentare cu persoana care urează a fi recunoscută se are în ve"ere, "upă cu s-a enţionat, i"entitatea "e se2 şirasă, apropierea "upă vârstă, constituţie, tenul pelii şi culoarea părului, fora şi "iensiunile părţilor constitutive alefeţei. în ce priveşte vestientaţia, aceasta tre!uie să coinci"ă "upă natura o!iectelor "e î!răcăinte (palton, scurtă,costu, pălărie, !eretă, căciulă etc), culoarea aterialului "in care acestea sunt confecţionate, eleentele au2iliare ş.a.3u!liniin" iportanţa selectării "upă criteriul "e aseănare a persoanelor ţine, toto"ată, să face urătoarea rearcă'grupul "e persoane prezentate nu tre!uie alcătuit "in in"ivizi a căror înfăţişare este întru totul aseănătoare, pentru a

evita eventualele erori.Crearea con"iţiilor !unei "esfăşurări a prezentării persoanelor spre recunoaştere "upă înfăţişare cuprin"e'- aena#area încăperii în care urează să se "esfăşoare prezentarea spre recunoaştere. încăperea tre!uie să

asigure aplasarea tuturor participanţilor în or"inea şi potrivit sarcinilor cerevin fiecărui în parte. > "eose!ită atenţie se va acor"a specificării locului aplasării grupului ce urează a fi

prezentat, artorilor asistenţi şi, fireşte, persoanei c$eate să recunoască- asigurarea con"iţiilor "e luină aseănătoare celor în care s-a realizat percepţia iniţială. acă, spre e2eplu,

percepţia iniţială a avut loc la luină naturală, organul #u"iciar va organiza "esfăşurarea recunoaşterii în aceleaşi con"iţii,"eşi nu este contrain"icat să se folosească, la cerinţa celui c$eat să recunoască, şi o sursă "e luină artificială, pentrurelevarea în con"iţii ai favora!ile a senalentelor celor prezentaţi spre recunoaştere

- luarea ăsurilor "e enţinere a or"inii şi a atosferei "e cal pe întregul parcurs al prezentării sprerecunoaştere. ?ecunoaşterea persoanelor, în special, a autorilor faptelor penale, "e către artori sau victiă este

întot"eauna însoţită "e tensiuni psi$ologice intense, ceea ce ipune organului însărcinat cu realizarea acestei activităţi,anuite ăsuri în ve"erea enţinerii liniştei şi a atosferei "e seriozitate, ăsuri care ar evita orice !rutalitate,eventualele acte "e intii"are, insulta, şi alte fore "e coportaent nea"ecvat. 8ste in"icat ca prezentarea sprerecunoaştere să se "esfăşoare cu participarea unui sau a ai ultor cola!oratori operativi, care, pe lângă enţinerea

4



or"inei să fie însărcinaţi cu o!servarea reacţiilor anifestate "e factorii activi ai activităţii respective - cel ce recunoaşte şicel recunoscut.

în !aza preve"erilor legale (art. &4+, CPP) şi a practicii pozitive a organelor "e cercetare penală, în criinalisticăs-a consoli"at urătoarea or"ine tactică "e prezentare spre recunoaştere "upă înfăţişare a persoanelor'

a) la locul efectuării prezentării spre recunoaştere se a"uc ' persoana ce urează a fi recunoscută, persoanele carevor crea grupul "e prezentare, artorii asistenţi şi, fireşte, persoanele participante la realizarea recunoaşterii (lucrătoriioperativi şi "e pază, avocatul, specialiştii), cărora li se a"uce la cunoştinţă esenţa şi scopul actului "e proce"ură ceurează să se "esfăşoare.

artorilor asistenţi şi persoanei ce urează a fi prezentată spre recunoaştere li se "au lăuririle respective

referitoare la "repturileşi o!ligaţiile ce le revin "in legislaţia procesual-penală în vigoare. Concoitent, se atrage atenţia persoanelor

participante să păstreze liniştea, să nu counice între ele, iar "acă au ceva "e spus, să o facă nuai prin intere"iul celuice con"uce activitatea.

upă aceasta persoana ce urează să fie prezentată spre recunoaştere este invitată să ocupe locul pe care îl"oreşte între persoanele "in grup. in acest oent nieni "in cei prezenţi nu tre!uie să a!an"oneze locul prezentăriispre recunoaştere. ?espectarea acestei cerinţe, pe "e o parte, şi alegerea "e către cel ce urează a fi recunoscut, "upă"orinţa sa, a locului între persoanele "in grup, pe "e altă parte, reprezintă proce"ee tactice, a căror aplicare înlătură oricesuspiciune cu privire la o!iectivitatea efectuării actului "e proce"ură în cauză

!) la locul efectuării recunoaşterii se invită persoana c$eată să recunoască. upă verificarea i"entităţii, acesteia,într-o anieră corectă, i se ainteşte o!ligaţia "e a "eclara a"evărul. artorul şi victia vor fi avertizaţi că, în cazul încare vor ascun"e a"evărul, pot fi traşi la răspun"ere penală pentru infracţiune "e ărturie incinoasă. %poi, celui c$eat

să recunoască, i se a"resează între!area "acă "in grupul ce i se prezintă recunoaşte vreo persoană, în cazul unui răspunsafirativ, acestuia i se va solicita să in"ice persoana i"entificată. Erupul prezentat şi oentul în care cel c$eat sărecunoască arată cu âna persoana recunoscută se vor fi2a pe fotografie sau pe !an"ă vi"eoagnetică

c) în cele ce urează, persoanei ce recunoaşte i se va cere să precizeze eleentele caracteristice "e care s-acon"us la recunoaştere şi să specifice îpre#urările în care a contactat anterior cu persoana recunoscută. eclaraţiileacesteia se vor consena în o" "etaliat în procesul-ver!al şi pe !an"a vi"eoagnetică

") persoana recunoscută va fi solicitată să se noinalizeze, "upă ce va fi între!ată "acă vrea să prezinte"eclaraţii cu privire la recunoaşterea sa. 8a va fi fotografiată aplicăn"u-se eto"a fotografiei signalitice sau "erecunoaştere. eclaraţiile persoanei recunoscute, la fel ca şi cele ale persoanei care a făcut recunoaşterea, se vor consena aănunţit în procesul-ver!al "e recunoaştere.

. *rezentarea spre recunoaştere după fotografie în situaţia în care anuite îpre#urări nu a"it înfăţişarea

nei#locită a persoanei spre recunoaştere, legea (art.&4+, CPP) preve"e prezentarea acesteia "upă iagini fotografice. 9aaceastă o"alitate "e prezentare se recurge în situaţiile în care'- starea "e !oală a celui ce tre!uie să recunoască face iposi!ilă c$earea sa pentru a participa la efectuarea

recunoaşterii- persoana ce urează a fi recunoscută se ascun"e, încercân" în acest o" să se sustragă "e la răspun"erea

penală- "in perspectivă tactică prezentarea nei#locită spre recunoaştere a !ănuitului sau învinuitului este consi"erată

inoportună, ca în cazul în care starea psi$ică a celui c$eat să recunoască inspiră teaa că nu va putea franc "eclararecunoaşterea

- învinuitul (!ănuitul) refuză categoric să participe la prezentarea spre recunoaştere- se presupune că autorul faptei penale se poate situa printre persoanele aflate în reci"ivă ale căror fotografii ale

senalentelor e2terioare se află în cartotecile "e evi"enţă criinalistică.

9a recunoaşterea persoanelor se folosesc atăt fotografiile senalentelor e2ecutate confor regulilor fotografei"e recunoaştere, căt şi cele speciale pre"estinate să servească ca rec$izite în actele "e i"entitate şi în alte "ocuente prevăzute cu fotografii. %c$iziţionarea acestor fotografii nu reprezintă "ificultăţi, ele putân" fi cerute sau ri"icate,respectiv, "in cartotecile "e evi"enţă criinalistică şi "in cele "e paşaportizare a populaţiei. 3e pot folosi şi alte genuri "efotografii ca, spre e2eplu, cele e2ecutate "e către profesionişti în "oeniul fotografiei artistice şi c$iar "e aatori încon"iţii te$nice ru"ientare. 5re!uie însă "e avut, în ve"ere că, "atorită o"ului "e e2punere şi prelucrare a iaginii,aceste fotografii, nu "e puţine ori, re"au înfăţişarea persoanei cu "enaturări "e natură să ză"ărnicească recunoaşterea. 3pree2eplu, la fotografia coercială se aplică operaţii "e retuşare în ve"erea atenuării sau c$iar cauflării ri"urilor, petelor,cicatricelor şi a altor particularităţi in"ivi"uale utile i"entificării prin recunoaştere.

Prezentarea spre recunoaştere a persoanelor "upă fotografii se efectuează confor cerinţelor procesuale şi tacticegenerale prevăzute asupra acestei activităţi "e proce"ură penală. @nele particularităţi ţin "oar "e or"inea în care se"esfăşoară prezentarea fotografiilor. %stfel, fotografia persoanei ce urează a fi recunoscută şi "ouă sau trei fotografii

(egale "upă "iensiunile $ârtiei şi a pozei celor iaginaţi) ale unor persoane i"entice "upă se2 şi apropiate "upătrăsăturile fizice, vărstă, culoarea tenului şi a părului, ţinutei vestientare, se vor încleia pe forularul procesului-ver!alie"iat "upă partea intro"uctivă a acestuia. 6n prezenţa artorilor asistenţi fotografiile se ştapilează şi nuerotează. încontinuare în încăpere se intro"uce persoana c$eată să facă recunoaşterea, căreia i se solicită să sta!ilească "acă pe

+



fotografiile prezentate este iaginată vreo persoană cunoscută. 6n cazul unui răspuns afirativ, aceasta va fi invitată săin"ice fotografia persoanei i"entificate şi să relateze succint "espre îpre#urările în care a cunoscut-o şi caracteristicile în

!aza cărora a recunoscut-o.. *rezentarea spre recunoaştere a persoanelor după mers Prezentarea spre recunoaştere "upă ers constituie,

su! aspect tactic, o foră aparte "e i"entificare a persoanelor, într-un o" sau altul, iplicate în activitatea infracţională.9a această foră se recurge în cazul în care artorul sau victia "eclară că au perceput ersul specific al infractorului,care activa ascat (cu faţa acoperită) ori se "eplasa spre sau "e la faţa locului, con"iţii în care perceperea trăsăturilor feţeiera cu neputinţă (părăsea locul faptei în "irecţia opusă).

ersul, ca foră "e activitate uană, reprezintă, "upă cu este cunoscut, o sisteă "e işcări coor"onate

necesare "eplasării în spaţiu. 9a !aza acesteia se află "eprin"erile o!ţinute "e fiecare in"ivi" ca urare a unui în"elungat proces "e învăţare. Procesul "e forare a "eprin"erilor "e a erge este influenţat "e tipul sisteului nervos central, "ecaracteristicile anatoice ale e!relor inferioare, "e con"iţiile în care se realizează e2erciţiile "e "eplasare în spaţiu, "ealţi factori o!iectivi şi su!iectivi care, în cele "in ură, contri!uie

la ela!orarea unui ers in"ivi"ual pentru fiecare persoană. 6n"ivi"ualitatea ersului se e2teriorizează prin poziţiaşi forele proprii "e işcare a corpului, inclusiv a capului, âinilor, taliei, eleente caracteristice care pot fi lesne

percepute şi eorizate, ai ales "acă ele se "eose!esc "e cele ale ersului a#orităţii persoanelor, ca în cazulşc$iopătării, târârii unui picior ş.a.

Prezentarea spre recunoaştere "upă ers se efectuează potrivit regulilor generale prevăzute asupra acesteiactivităţi (prezentarea în grup, prezenţa artorilor asistenţi, ascultarea preliinară a persoanei care tre!uie să recunoască),"ar cu respectarea unor cerinţe specifice, şi anue'

a) pentru a contracara eventualele încercări "e a "eg$iza ersul, este in"icat ca persoanele "in grupul prezentat

spre in"entificare, inclusiv cea care va fi recunoscută, să se "eplaseze într-un anuit spaţiu, fără ca să ştie că sunto!servate "upă ers

!) "istanţa, pe care persoanele urează să o traverseze, tre!uie să perită o!servarea "eprin"erilor acestora "e aerge. 8a nu poate fi ai ică "ecât "istanţa parcursă "e cel o!servat la faţa locului "e către persoana c$eată sărecunoască

c) su! prete2te !ine gân"ite, persoanelor prezentate spre i"entificare li se va cere să traverseze spaţiul respectiv"e ai ulte ori, îpreună sau câte una, repe"e ori încet, în "irecţia în care, "upă cu "ecurge "in "eclaraţiile celuic$eat să recunoască, se "eplasa persoana la oentul percepţiei iniţiale.

Caracterul "inaic al recunoaşterii "upă ers ipune în o" necesar aplicarea i#loacelor "e înregistrare vi"eosau "e filare, ele asigurân" fi2area în o" a"ecvat a "esfăşurării acestei activităţi şi a rezultatelor o!ţinute.

. Prezentarea spre recunoa+tere după voce +i vorbire 9a această o"alitate ce recurge în "ouă situaţii' a) "acăvictia susţine că a reţinut vocea şi vor!irea agresorului care activa cu faţa ascată !) în cazul în care artorul "eclarăcă a perceput, integral sau parţial, "ialogul între anuite persoane care s-a "esfăşurat în o" confi"enţial sau în con"iţiice nu periteau percepţia vizuală.

:un"aentul ştiinţific al acestei o"alităţi "e i"entificare îl constituie însuşirile principale ale vocii şi vor!irii "ea se e2terioriza printr-o seaă "e particularităţi in"ivi"uale caracteristice persoanei, într-a"evăr, "atorită specificuluiaparatului respirator, eleentelor ce alcătuiesc aparatul vocal, nivelului "e cunoaştere a li!ii, fiecare persoană se"eose!eşte "upă intensitatea, te!rul şi tonul vocii, structura şi calitatea vor!irii, precu şi "upă li!a#ul folosit. ;ocea

poate fi clară, înfun"ată, răguşită, nazalizată, guturală, iar vor!irea, la rân"ul ei - rapi"ă, lentă, clară, peltica, învălăşităsau !âl!âită, cu anuite fore "e pronunţare "efectuoasă a unor sunete sau cuvinte. 6n procesul vor!irii poate fi utilizatun li!a# specific "upă stil, o"ul "e e2priare, alcătuirea frazelor şi, fireşte, "upă fon"ul le2ical, tereni "e profesie,regionalise, unităţi le2icale "in alte li!i. @nele persoane vor coite în vor!ire erori graaticale, ca, "e e2eplu,

pronunţarea incorectă a cuvintelor ş.a.Practica organelor "e urărire penală confiră că prezentarea spre recunoaştere "upă voce şi vor!ire nuîntot"eauna perite a o!ţine rezultatul scontat satisfăcător. 6nsuccesele acestei activităţi sunt cauzate, pe "e o parte, "eiposi!ilitatea perceperii "e către artor sau victiă în "iverse con"iţii "e săvârşire a infracţiunii a caracteristicilor enţionate ale vocii şi vor!irii, şi, pe "e altă parte, "e o"ificările, nu "e puţine ori intenţionate, ale vocii şi vor!irii celuice urează a fi recunoscut.

Pentru a "epăşi "ificultăţile con"iţionate "e factorii in"icaţi, este necesar ca prezentarea să se "esfăşoare înurătoarea or"ine tactică.

în una "in "ouă încăperi ce se află alături se invită persoana care tre!uie să recunoască şi patru artori asistenţi,cărora li se va e2plica "repturile prevăzute "e lege, în legătură cu efectuarea acestei activităţi. artorul sau victia se

preîntâpină "espre răspun"erea penală pe care o pot suporta în cazul unei recunoaşteri false.%nc$etatorul cu "oi artori asistenţi trec în încăperea egieşă, un"e se invită persoana care urează a fi

i"entificată şi "ouă sau trei persoane selectate "upă regulile generale "e copletare a grupului "e prezentare sprerecunoaştere. @ltielor li se anunţă că

/



se va efectua o activitate "e recunoaştere, "ar fără a specifica conţinutul ei. 9a această etapă, persoanele "ingrupul "e prezentare tre!uie să fie aplasate în încăpere astfel încât să nu fie văzute "e persoana c$eată să recunoască,aflată în caera "e alături.

upă ce persoana care tre!uie i"entificată îşi va ocupa locul "orit în coponenţa grupului "e persoane prezentate,cel ce con"uce recunoaşterea, su! un prete2t !ine gân"it, va proce"a la o "iscuţie asupra unui su!iect neutru, "ar care, îno" necesar, ar ipune participanţilor pronunţarea anuitor fraze şi cuvinte. ialogul se va întreţine cu fiecare persoanăinclusă în grupul "e recunoaştere într-o anuită or"ine, începân" cu cea "in partea stângă şi terinân" cu cea "in partea"reaptă.

%poi, "in poziţia uşii între"esc$ise "intre cele "ouă încăperi, organul care con"uce activitatea va cere persoanei

c$eate să facă recunoaşterea, să "eclare "acă a i"entificat vreo persoană "upă voce şi vor!ire. acă aceasta răspun"eafirativ va fi c$eată să o in"ice în or"inea în care s-a "esfăşurat convor!irea. %poi ea va trece în încăperea un"e se aflăgrupul "e persoane prezentate şi, în prezenţa lor şi a artorilor asistenţi, va specifica particularităţile vocii şi ale vor!irii"upă care a făcut recunoaşterea. Procesul prezentării spre i"entificare "upă voce şi vor!ire tre!uie în întregie înregistrat

pe !an"ă agnetică sau vi"eoagnetică.în situaţia în care e2istă pericolul unui coportaent ipulsiv "in partea persoanei ce urează a fi recunoscută

sau "acă persoana c$eată să facă recunoaşterea nu acceptă să fie confruntată cu făptuitorul, prezentarea sprerecunoaştere poate fi efectuată cu a#utorul !an"ei agnetice pe care sunt înregistrate vocea şi vor!irea persoaneianc$etate. 3e pot folosi înregistrări realizate special cu această ocazie în tipul interogatoriului sau o"ele li!ere, a"icăînregistrări ale vocii şi vor!irii persoanei efectuate până la "eclanşarea procesului penal.

%vân" în posesie aterialele enţionate, organul "e cercetare va "eliita &- segente ce re"au ai e2actcaracteristicile vocii şi vor!irii persoanei care va fi i"entificată. Conţinutul acestor segente va fi repro"us în faţa

icrofonului "e către "ouă persoane, selectate "upă regulile generale "e copletare a grupului "e persoane pentrurecunoaştere, în scopul înregistrării pe !an"a feroagnetică, şi prezentat spre au"ierea persoanei c$eate să recunoascăîn ve"erea i"entificării vocii şi vor!irii ei percepute în tipul săvârşirii infracţiunii sau în alte îpre#urări.

Tactica audierii victimei

2.1 (3) 4numeraţi elementele etapei de preătire a audierii victimei.Despre victima nu+, nimic doar despre partea vatamata si nu sint date etapele. 0m dedus din preatirea

pu audierea "anuitului invinuitului%ceasta #ustifică afiraţia potrivit căreia pentru ca ascultarea să-şi atingă scopul, se ipune, înainte "e toate o

pregătire inforativă a celui învestit cu efectuarea activităţii în cauză.

> priă cerinţă în acest sens este cunoaşterea fără nici o rezervă "e către cel ce urează să con"ucă interogarea aaterialului pro!ant e2istent, a altor "ate inforative privin" fapta şi îpre#urările acesteia. 3tu"iul aterialelor cauzei presupune analiza şi interpretarea fiecărei pro!e a"inistrate, verificarea sursei "in care provine, a o"ului în care a fosto!ţinută. ;or fi analizate "atele referitoare la victiă şi coportaentul acesteia, la o"ul şi i#loacele folosite lacoiterea faptei, la activitatea "e acoperire a infracţiunii ş.a. în !aza e2ainării tuturor aterialelor cauzei, anc$etatorulva forula învinuirea şi pentru a interacţiona în o"

eficient cu !ănuitul sau învinuitul, va "eterina' a) îpre#urările faptei care sunt "ove"ite !) îpre#urările fapteicare urează a fi "ove"ite, inclusiv prin "eclaraţiile învinuitului c) pro!ele şi i#loacele "e pro!ă ce vor fi folosite întipul ascultării ") or"inea şi proce"eele tactice cu a căror aplicare se va "esfăşura ascultarea.

Pe lângă stu"ierea aterialelor cauzei, "acă situaţia ipune, organul "e cercetare va lua cunoştinţă "e specificulsectorului "e activitate sau c$iar "e zona socială în care a avut loc infracţiunea

> altă cerinţă privin" pregătirea inforativă a au"ierii victiei rezi"ă în cunoaşterea personalităţii acestora

a) Precizarea locului un"e urează să fie efectuată ascultarea, a oentului şi o"ului "e c$eare !) %sigurarea prezenţei persoanelor a căror participare la efectuarea acestei activităţi proce"urale este prevăzută prin lege.

2.2 (5) Descrieţi situaţiile în care victima depune declaraţii alse.a) victia cunoaşte infractorul, îl "enunţă, "ar, profitân" "e ocazie, încearcă să pună pe seaa lui fapte pe care

acesta, în realitate, nu le-a cois. în cazul furturilor nu "e puţine ori victiele reclaă "ispariţia unor valori (o!iecte sau !ani) pe care nu le-au avut

!) victia ştie cine este infractorul, "ar nu-& "enunţă "in teaă "e răz!unare a acestuia asupra sa sau asuprafailiei sale. 3entientul "e teaă poate rezulta "in aeninţarea e2ercitată în o" "irect "e infractor sau "e către alte

persoane "in antura#ul acestuia

c) victia cunoaşte infractorul, "ar nu-l "enunţă "in otive ce ţin "e viaţa lor particulară. e e2eplu, autorulfurtului "e !ani este persoana cu care victia căsătorită avea relaţii intie

7



") victia cunoaşte infractorul, "ar nu-& "enunţă "in otive "e teaă că acesta va "ivulga "ate ce ţin "eactivitatea sa ilegală. %ici se au în ve"ere cazurile "e şanta#, escroc$erie şi alte fore "e încasare "e la victiă a !anilor sau a o!iectelor "e valoare o!ţinute pe cale ilegală.&

% treia fază a ascultării este iportantă pentru cunoaşterea personalităţii victiei. în !aza răspunsurilor şi ainforaţiei o!ţinute prin o!servarea pree"itată asupra coportării ei, se pot trage concluzii privin" tipologiateperaentală şi "e caracter, interesele, counica!ilitatea, nivelul intelectual şi principiile orale ale acesteia, ca, încele "in ură, să se estieze sinceritatea "eclaraţiilor sale. :aza interogatorie este "e o senificaţie "eose!ită în situaţiaîn care victia pe parcursul prielor "ouă faze ale ascultării şi-a "eonstrat rea-cre"inţa ori, la o etapă ai tar"ivă acercetării penale, vine în faţa organului #u"iciar cu alte "eclaraţii "ecât cele "epuse iniţial. într-o atare situaţie ascultarea

tre!uie "iri#ată astfel încât cel au"iat să se conştientizeze "e necesitatea prezentării "e "eclaraţii confore cu realitatea.Pentru a o!ţine prin intere"iul interogatorului "eclaraţii fi"ele, organul #u"iciar tre!uie să pună în evi"enţă factorii care"eterină persoana respectivă să prezinte "eclaraţii incinoase. Cu acest prile# ei i se vor a"resa între!ări prin care se vaurări "ezvăluirea relaţiilor victiei cu făptuitorul sau cu anuite persoane "in antura#ul său, precu şi "eascareaintenţiei "e a o!ţine avanta#e su! prete2tul că prin infracţiune i s-au pro"us pre#u"icii ateriale. în paralel, victiei i se vaatrage atenţia asupra urărilor prevăzute în legea penală pentru "eclaraţii false.

2.3 (!) Decideţi asupra o"iectivelor audierii victimei inracţiunii în următoarea situaţie6 :$e data de /3./3.2//9 iaorele 19.// oiţerul de serviciu al 'omisariatului de poliţie 7uiucani a ost sesizat despre urtul autoturismului0D, 09; (cu numărul de înreistrare '4 //!) de lînă oiciul irmei :,mpe S.<.=.; unde persoana înproprietatea căreia se ala autoturizmul numitul %erdi# î#i desă#oară activitatea;.

a. scultarea persoanei vătămate

9a ascultarea persoanei vătăate se folosesc eto"e tactice "iferite, în funcţie "e natura faptei cercetate' furt sautâl$ărie.

Cân" se reclaă furtul unor !unuri sau valori, persoana vătăată tre!uie să furnizeze cât ai ulte "ate necesarei"entificării făptuitorilor. acă făptuitorii sunt cunoscuţi, vor fi sta!ilite relaţiile "intre aceştia şi reclaant' soţi, ru"e,colegi "e uncă, e2istenţa unor litigii anterioare (neplata unei "atorii, litigii privin" "reptul "e proprietate) etc. 6n cazulfăptuitorilor necunoscuţi, vor fi cerute cât ai ulte "ate utile i"entificării (nuărul acestora, vârsta pro!a!ilă, "etalii

privin" î!răcăintea etc).e aseenea, "e la partea vătăată pot fi o!ţinute "ate concrete privin" !unurile furate, o"ul în care se

prezenta locul faptei înaintea săvârşirii infracţiunii, persoanele care aveau cunoştinţă "e e2istenţa !unurilor şi, eventual,

posi!ilitatea "e acces la !unurile respective.5oto"ată, cu prile#ul ascultării persoanei vătăate, tre!uie să se sta!ilească cu e2actitate o"ul în care aceasta şi-a petrecut tipul înaintea săvârşirii faptei, precu şi în oentul ori "upă coiterea infracţiunii*.

acă se reclaă săvârşirea unei infracţiuni "e tâl$ărie care iplică folosirea violenţei, se vor enţiona "ate privitoare la instruentul folosit (cuţit, par, pistol, spraK-uri paralizante etc), nuărul agresorilor, i"entitatea aeestora,"acă este cunoscută, sau eleente "e i"entificare, în cazul făptuitorilor necunoscuţi. Pentru "ove"irea urelor "e violenţăse va solicita prezentarea actului c"ico-legal (cân" pvistă), ori se va "ispune "in oficiu e2ainarea e"ico-legală a

persoanei vătăate. acă persoana vătăată a suferit leziuni grave şi este internată într-o instituţie e"ico-sanitară, va fiau"iată în prezenţa e"icului "eclaraţiile acesteia vor fi privite cu unele rezerve, atunci cân" se află încă într-o stareaccentuată "e tul!urare psi$ică. 5oto"ată, se vor cere persoanei vătăate precizări în legătură cu eventualele leziuni

provocate făptuitorului, "eoarece aceste ure pot a#uta la i"entificarea autorului (autorilor)4.

.

Subiectul III.Cuno+tinţele specia/e ca element melodic privind cercetarea accidentelor rutiere

3.1 (3) Deiniţi noţiunea de cuno#tinţe speciale #i numiţi ormele de utilizare a lor la cercetareaaccidentelor rutiere.

3.2 (5) Speciicaţi rolul specialistului la cercetarea locului accidentuluirutier.3.3 (!) ormulaţi sarcinile epertizei autorutiere.

-1. 'onstituirea ec&ipei operative

Cople2itatea pro!leelor care tre!uie rezolvate în cursul cercetărilor la faţa locului ipune forarea uneiec$ipe "e specialişti "in cele ai "iferite "oenii. in ec$ipă vor face parte ofiţeri "e poliţie specializaţi în pro!lee "ecirculaţie pe "ruurile pu!lice, ofiţeri specializaţi în ecanică auto, te$nicieni sau e2perţi criinalişti, e"ici legişti şi,"acă sunt în"oieli cu privire la natura #uri"ică a faptei (uci"ere "in culpă sau oor intenţionat), tre!uie să participe la



cercetări procurorul criinalist. e aseenea, vor fi repartizate atri!uţii pe fiecare e!ru al ec$ipei şi vor fi asiguratei#loacele te$nice necesare cercetărilor la faţa locului.

-2. 4ectuarea cercetărilorCercetarea la faţa locului se efectuează cu respectarea eto"elor tactice aplica!ile pentru orice faptă , "ar care vor

fi a"aptate specificului acci"entelor "e trafic auto 4. 6n cazul acci"entelor "e trafic auto, noţiunea privin" <faţa locului areo sferă foarte largă, "eoarece cuprin"e'

a. (egmentul de cale rutieră pe care a avut loc evenimentul. @neori, segentul "e "ru pu!lic (şosea, stra"ă,autostra"ă) pe care s-a pro"us acci"entul se poate întin"e "e la câţiva etri, până la câteva sute "e etri, "acă unautove$icul răsturnat în calea rutieră în tipuR acci"entului antrenează .şi alte autove$icule, care circulă în acelaşi sens

sau în sens contrar. !. *or$iunile de teren învecinate cu drumul pulic în care au a%uns autovehiculele după accident. @neori,

"in cauza vitezei e2cesive şi a şocului puternic în tipul ipactului cu alt autove$icul sau cu un o!stacol (stâlp "etelefon, ar!ori "e pe arginea şoselei etc). autove$iculul sau autove$iculele iplicate în acci"ent părăsesc parteacarosa!ilă şi a#ung în terenul învecinat, la o "istanţă "e zeci "e etri faţă "e şosea.

c. *or$iunea de teren în care s-au descoperit urmările accidentului. în cazul în care con"ucătorul auto a părăsit locul acci"entului şi a a"us o"ificări autove$iculului pentru a nu fi i"entificat (sc$i!area seriei otorului sau"escopunerea aşinii pentru a se valorifica su! fora pieselor "e sc$i!), tre!uie cercetat locul un"e a fost ascunsăaşina, atelierul un"e a fost "usă pentru reparaţii etc.

". /ăile folosite pentru fuga de Ia locul accidentului. e această "ată, "ruul parcurs "e autove$icul "e lalocul acci"entului, în scopul sustragerii "e la urărirea penală, tre!uie cercetat în ve"erea i"entificării autove$iculului şi acon"ucătorului auto.

>ricare ar fi particularităţile cazului cercetat, vor fi parcurse cele "ouă faze cunoscute "e tactica criinalistică'faza statică şi faza "inaică.

%. 0aza statică

8c$ipa operativă sosită la faţa locului tre!uie să culeagă cât ai ulte inforaţii, "e la organele "e poliţie localecare au constatat evenientul, în legătură cu starea victielor, i"entificarea acestora, la ce unitate spitalicească au fosttransportate victiele care aveau nevoie "e îngri#iri e"icale, "acă au fost i"entificate ca"avrele, "acă au fost ri"icate "ela faţa locului o!iecte sau valori aparţinân" victielor şi "e către cine, "acă autove$iculul ori ve$iculul $ipo iplicate înacci"ent se ai găseşte la locul faptei, precu şi orice alte o"ificări survenite în câpul infracţional, "e la constatareafaptei şi până la sosirea ec$ipei operative.

Cercetările efectuate în faza statică constau în fi2area ca"rului general al locului infracţiunii, prin "eliitareaacestuia cu a#utorul reperelor "in teren sau a tă!liţelor nuerotate, şi efectuarea "e fotografii #u"iciare operative. e

aseenea, se vor o!serva' starea generală a şoselei, gra"ul "e înclinaţie, con"iţiile eteorologice şi alte "etalii, în funcţie"e locul evenientului rutier +. ;or fi "escrise ve$iculele găsitela locul acci"entului (căruţe cu cai, autove$icule), ca"avrul, o!iectele căzute "in ve$icul în tipul ipactului,

o!iectele aparţinân" victielor sau făptuitorilor, pier"ute sau a!an"onate la locul faptei etc. 3e vor consena "istanţele"intre acestea şi reperele principale "in teren (!orna Qiloetrică, ar!orii "in zona "e protecţie, stâlpii "e susţinere a reţeleitelefonice sau a reţelei electrice etc).

în această etapă a cercetărilor, o atenţie "eose!ită tre!uie acor"ată ăsurării urei "e frânare, cât şi surprin"eriiunor eventuale îpre#urări negative/.

:i2area pe peliculă a ca"rului general al locului cercetat se face cu aparatul foto, aparatul "e filat sau caeravi"eo.

=. 0aza dinamică

în această etapă se "esfăşoară o activitate cople2ă, în care fiecare specialist Sl ec$ipă îşi în"eplineşte atri!uţiile

specifice.1fi$erul specializat în cercetarea şi valorificarea urmelor (te$nician sau e2pert criinalist) va e2ainaautove$iculul anga#at în acci"ent, pentru "escoperirea şi fi2area urelor utile i"entificării autove$iculului ce nu se aigăseşte la faţa locului, a urelor "e suprafaţă sau "e a"âncie, a urelor "e âini sau "e picioare etc. e aseenea, vae2aina î!răcăintea şi corpul victiei, pentru a se "escoperi ure ale ipactului cu autove$iculul ce a "ispărut "e lalocul faptei. @rele create "e roţile autove$iculelor pe părţile carosa!ile sau pe acostaente se fi2ează prin "escriereaaănunţită în procesul-ver!al, fotografiere, iar cele "e a"âncie şi prin ulare. e aseenea, sunt "escrisecaracteristicile "esenului anti"erapant, cu particularităţile "e uzură ori "e altă natură ipriate în ură. 9a urele"inaice, se ăsoară lungiea, la fiecare în parte, se "escrie aspectul lor general, caracteristicile care "eliitează tipulaşinii, se "eterină "irecţia "eplasării autove$iculului, pentru a se putea aprecia viteza "e circulaţie 7. e aseenea, seacor"ă o "eose!ită atenţie cercetării fragentelor sau cio!urilor "e sticlă provenite "e la far, par!riz, portiere, a

peliculelor "e vopsea şi a icrourelor. @rele su! foră "e cio!uri, o!iectele şi resturile "e piese se ri"ică şi se

îpac$etează, fiecare, separat, cu enţiunile corespunzătoare în procesul-ver!al.în cazul accidentelor cu fugă de la locul faptei, vor fi luate ăsuri specifice "e urărire, c$iar în tipul

"esfăşurării cercetărilor la faţa locului sau ie"iat "upă terinarea acestora

0



Constatările făcute vor fi consenate, pentru a fi incluse în procesul-ver!al, şi se vor e2ecuta fotografii #u"iciare. >!iectele purtătoare "e ure. "acă sunt transporta!ile, vor fi ri"icate pentru cercetări în la!orator.

1fi$erul specializat în proleme de mecanică auto va verifica starea te$nică a autove$iculelor găsite la loculfaptei. ;or fi "escrise urele "e ipact găsite pe caroserie, starea te$nică a otorului, pentru a "iferenţia "efecţiunilete$nice pree2istente "e avariile pro"use în tipul ipactului, starea te$nică a sisteului "e frânare, a sisteului "eiluinare, evaluarea pagu!elor pro"use, precu şi "acă autove$iculul poate circula sau tre!uie tractat la un gara# pentrue2ainări ulterioare, în ca"rul e2pertizei te$nice auto sau a e2pertizei criinalistice (e2istenţa unor "efecţiuni te$nicecare e2plică o"ul "e pro"ucere a acci"entului, viteza cu care a rulat în oentul pro"ucerii acci"entului etc).

Buai "upă întocirea procesului-ver!al "e constatare a stării te$nice a autove$iculului se poate "ispune

plecarea sau transportarea acestuia (reorcarea) "e la locul faptei0. 2edicul legist, în prezenţa organelor "e urărire penală, va e2aina atât . î!răcăintea, cât şi ca"avrul, pentru

i"entificarea şi consenarea urelor "e violenţă constatate. acă urgenţa o ipune şi i#loacele te$nice "in "otare suntcorespunzătoare, autopsia ca"avrului se poate face, în o" e2cepţional, şi la locul acci"entului, însă este in"icat ca acestasă fie transportat la orgă.

9a faţa locului, e"icul legist poate contri!ui la i"entificarea şi ri"icarea urelor !iologice "e natură uană,în"eose!i ure "e sânge, fire "e păr, resturi "e ţesuturi etc, găsite pe corpul sau pe î!răcăintea victiei, pe suprafaţacarosa!ilă, în interiorul autove$iculului sau pe părţile proeinente ale acestuia (!ară "e protecţie, aripi, faruri, pneuri etc),ori în alte locuri ai greu "e o!servat. e aceea, este recoan"a!il ca autove$iculul să fie e2ainat în atelier.

Pentru aspectul te$nic al cercetării urelor, în cazul acci"entelor "e circulaţie, se va reve"ea capitolul "in pria parte a lucrării, privitor la urele i#loacelor "e transport (Capitolul al 6T-lea).

9a terinarea cercetărilor, se întocesc actele "e constatare specifice fiecăruia "intre specialiştii care au făcut

parte "in ec$ipă.>rganele "e urărire penală vor întoci "ouă proccsc-vci!aie "e constatare, şi anue' un act "e constatare n

stăiii iniice a aşinii, înc$eiat "e ofiţerul specializat în pro!lee "e ecanică auto, şi un proces-ver!al separat, în carese consenează toate constatările făcute la faţa locului.

9a procesul-ver!al "e constatare vor fi ataşate sc$iţa şi planşa cu fotografii #u"iciare operative.e"icul legist va întoci acte "e constatare "istincte, pentru e2ainarea persoanelor care prezintă leziuni

corporale şi alte ure "e violenţă şi pentru e2ainarea ca"avrului şi efectuarea autopsiei.

-2. 4ectuarea constatărilor te&nico+#tiinţiice #i a epertizelor judiciare6n cursul cercetării acci"entelor "e circulaţie, organele "e urărire penală recurg la a#utorai unor specialişti care,

în funcţie "e urgenţa cu care se cere a fi a"inistrate pro!ele şi specificul faptei, pot avea valoare "e constatări te$nico-

ştiinţifice sau e2pertize #u"iciare.Constatările tc$nnico-ştiinţifice se efectuează c$iar în tipul cercetărilor la faţa locului &. 8ste cazul constatăriistării te$nice a autove$iculului anga#at în acci"ent, a e2ainării urelor lăsate "e pneuri la locul faptei, pentrui"entificarea autove$iculul "ispărut "e la locul faptei etc. e aseenea, e2ainarea persoanei vătăate, pentru sta!ilireagravităţii leziunilor suferite şi a "uratei îngri#irilor e"icale necesare pentru vin"ecare, are valoare "e constatare e"ico-legală şi nu "e e2pertiză.

82pertizele #u"iciare se "ispun şi se efectuează "upă terinarea cercetărilor la faţa locului şi privesc "oenii"intre cele ai "iferite.

3xpertiza tehnică este frecvent folosită la cercetarea acci"entelor "e circulaţie, în special pentru sta!ilirea stăriite$nice a sisteelor "e frânare, pentru evaluarea pagu!elor suferite "e autove$iculele iplicate în acci"ent sau pentrusta!ilirea vitezei cu care a circulat autove$iculul în oentul în care s-a pro"us ipactul.

82pertiza se efectuează "e către persoane autorizate, "e înaltă calificare, e2perţi "in "oeniul ecanicii auto,

ca"re universitare "in învăţăântul polite$nic etc. 3xpertiza criminalistică are ca o!iect cercetarea urelor găsite la locul faptei' urele "e pneuri, urele "eipact (cio!uri "in sticlă "e la far, portiere, par!riz), peliculele "e vopsea, precu şi icrourele&.

Pentru a se putea forula concluzii certe, este necesar să se ri"ice şi să se conserve aceste ure, cu respectareacerinţelor te$nice şi tactice cunoscute, să fie a!alate şi transportate cu gri#ă, iar între!ările puse e2pertului să ai!ălegătură cu "oeniul în care este a!ilitat şi cu posi!ilităţile te$nice "e care acesta "ispune.

Test nr 21

Subiectul I. ,i#loacele tehnico-+tiinţifice criminalistice.

1.1.(3) Deiniţi noţiunea #i cateoriile mijloacelor te&nico+#tiinţiice criminalistice.Prin categoria "e Lte$nicăM ("in li!a greacă techne D eşteşugărie) se înţelege totalitatea i#loacelor create şi

folosite "e o în activitatea sa făpritoare. ?eflectân" în foră aterializată e2perienţa uană, te$nica asigură eficienţa şi pro"uctivitatea uncii şi "eci constituie unul "intre factorii "eterinanţi ai progresului social.

*



De la olosirea ocazională a unor instruente în căutarea urelor infracţiunilor săvârşite, în criinalistică, s-atrecut treptat la aplicarea intensă, în "irect sau a"aptân"u-le la specificul activităţii Gu"iciare, a celor ai o"erneinstruentare şi i#loace te$nice.



prevenirii infracţiunilor &.

i#loacele te$nico-ştiinţifice "e care "ispune practica criinalistică pot fi clasificate "upă "iferite criterii. %stfel,"upă provenienţa lor, "eose!i i#loace şi eto"e fizice, c$iice, !iologice "upă natura lor -l aparate, "ispozitive,utila#e, instruente, ateriale "upă "estinaţia funcţională D fotografice, acustice, ecanice, "e o"elare şi transferare aurelor, "e căutare a o!iectelor ascunse sau greu percepti!ile au2iliare D instruente, rec$izite pentru scris, pentru"esenul grafic, articole "e a!alare etc.

:ără a pune la în"oială însenătatea clasificărilor enţionate consi"eră că, practic, ai rezona!ilă esteclasificarea i#loacelor te$nico-ştiinţifice criinalistice "upă scopul preconizat prin folosirea lor . Potrivit acestuicriteriu, i#loacele te$nico-ştiinţifice în "iscuţie se îpart in trei categorii' de prevenire a faptelor ilicite; folosite In


Din asta acem o deinitie

1.2.(5) Determinaţi aportul te&nicii criminalistice la cercetarea locului aptei.i#loacele te$nico-ştiinţifice folosite pentru "escoperirea, fi2area şi ri"icarea pro!elor 3arcinile specifice şi cople2e, pe care urează să le rezolve organele #u"iciare cercetân" actele infracţionale,

reclaă folosirea pe scară largă a eto"elor şi i#loacelor te$nice necesare "escoperirii, fi2ării şi ri"icării urelor infracţiunii şi a altor i#loace "e pro!ă. Practica "eonstrează cu certitu"ine că aplicarea cu pricepere a i#loacelor te$nice aflate la "ispoziţia organelor "e urărire penală asigură eficienţa acţiunilor "e cercetare, garantân", în cele "inură, sta!ilirea a"evărului în conforitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare.

in cele e2puse, "evine evi"ent că "otarea organelor cu funcţii "e anc$etă cu i#loace şi utilizarea eto"elor o"erne "e cercetare la faţa locului şi "e efectuare a altor acţiuni "e urărire penală sunt con"iţii in"ispensa!ileconsoli"ării nivelului ştiinţific al #ustiţiei penale. ?olul principal în acest sens îi aparţine criinalisticii, prin intere"iul

căreia realizările ştiinţelor naturale sunt preluate şi a"aptate la scopurile pro!aţiunii.i#loacele te$nico-ştiinţifice enite organelor "e urărire penală sunt cuprinse în truse criminalistice portative,

complete speciale şi laoratoare criminalistice moile.

5rusele porta!ile se îpart în universale, "estinate cercetării la faţa locului şi efectuării altor acţiuni procesuale, înspecial, a perc$eziţiei, prezentării pentru recunoaştere, e2perientului #u"iciar şi specializate pentru efectuarea unor operaţii te$nico-ştiinţifice aparte.

>rganele "e urărire penală sunt "otate cu truse cu "estinaţie specială cu ar fi, spre e2eplu, cele "estinatetestării su!stanţelor narcotice sau în foră "e ane2e la trusele universale propriu-zise. în atare foră se prezintă truselefotografice, copletul "e su!stanţe necesare relevării aprentelor "igitale ş.a.

i#loacele te$nice, eterialele şi instruentele cuprinse în trusele criinalistice porta!ile sunt intro"use învalize, asigurân"u-le coo"itatea necesară în e2ploatare !fig. 4).

5rusele universale, fiin" "estinate ultiplelor operaţii te$nico-ştiinţifice efectuate pe parcursul cercetării

infracţiunilor, inclu" "iverse instruente, utila#e şi ateriale "intre care enţionă'&) 6nstruente "e ăsurare. iensiunile liniare, ung$iulare şi "e volu constituie caracteristici "e "eose!ităvaloare criinalistică a o!iectelor - pro!e ateriale ale infracţiunii. :i2area urelor şi a altor i#loace "e pro!ă reclaăefectuarea unui şir "e ăsurări e2acte.

5rusele criinalistice sunt "otate cu ruletă etalică, un "istanţier, un raportor şi o riglă gra"ată.) i#loace "e iluinare. i#loacele "e iluinare artificială sunt aplicate în căutarea urelor latente, precu şi

pentru efectuarea "iferitelor repro"uceri fotografice. 5rusele criinalistice sunt "otate cu o lanternă cu luinăconcentrată, surse "e iluinare fotografică (!litz), "ispozitive cu ra"iaţii ultraviolete.

tn practică se folosesc i#loace "e iluinare electrică "e ocazie, luânări etc.*) i#loace te$nice şi ateriale pentru revelarea, fi2area, ri"icarea şi conservarea urelor şi o!iectelor ce

constituie pro!e ateriale'a) dispozitive şi preparate pentru descoperirea, fixarea şi ridicarea amprentelor digitale# lupă, pensulă,

pulverizator cu a!uri "e io", pul-verizator cu su!stanţe pulverulente, pelicule a"ezive ("actiloscopice) !) dispozitive şi materiale pentru amprentarea persoanelor vii şi a cadavrelor, rulou "in cauciuc, placă "e inşirare

a vopselei, lingură necesară aprentării ca"avrelor, un tu! cu vopsea tipografică, ănuşi "e cauciuc

*&



c) utila%e şi materiale de mulare a urelor "e a"âncie şi "e copiere a celor "e suprafaţă' un vas "e asă plastică in care se pregăteşte soluţia "e g$ips, şpaclu sau lingura pentru prepararea soluţiei "e g$ips, pensetă pentrunlăturarea corpurilor străine "e pe urele "e picioare şi "e pe cele ale i#loacelor "e transport, su!stanţe polierice(pastă LUM cu catalizatorul &), vase ici "e asă plastică, lopăţică, !isturiu.

4) ispozitive "estinate căutării o!iectelor ascunse, care constau "intr-un "ispozitiv "e a"âncire în sol, "etector agnetic şi etalic.

+) 6nstruentar au2iliar general şi ateriale "e a!alare, spre e2eplu, !riceag universal, cleşte, trusă "eşuru!elniţe, "iaant "e tăiat sticlă, "iverse containere "e asă plastică şi polietilenă ş. a.

9a!oratoarele criinalistice o!ile au fost create "in necesitatea a#orării eficienţei activităţilor "e cercetare

criinalistică pe !aza aplicării operative pe teren a i#loacelor te$nico-ştiinţifice.9a confecţionarea truselor universale, cât şi a celor cu "estinaţie specială, s-a ţinut cont "e cerinţele înaintate "e

practică' să fie coo"e su! aspect "e volu, greutate şi, "esigur, transporta!ile in con"iţii "e transport coun.Conforta!ilitatea o!ţinută la fa!ricarea truselor enţionate s-a "ove"it a fi, în unele cazuri, o latură "ezavanta#oasă a lor.in cauza a!senţei unor "ispozitive puternice "e iluinare, a i#loacelor necesare pentru înregistrările sonore ş.a.,e2ploatarea acestor truse pe teren a"esea generează un oarecare "isconfort, provocat "e necesitatea aplicării i#loacelor suplientare ocazionale, ceea ce re"uce operativitatea şi "eci eficienţa activităţii "e cercetare. acă la cele enţionatea"ăugă ten"inţa te$nicii criinalistice spre o peranentă reînnoire prin a"aptarea i#-

loacelor noi "e cercetare, "evine clar că la!oratorul o!il ca fenoen criinalistic recent este pe "eplin !inevenit.

Prin practică a fost confirat că "otarea organelor "e urărire penală cu atare la!oratoare, e2ploatarea lor "ecătre specialişti calificaţi e2tin"e consi"era!il sfera "e aplicare pe teren a eto"elor şi i#loacelor ştiinţifice

criinalistice, trecân" "e la operaţiile "e "escoperire, fi2are şi ri"icare la cele "e e2ainare în preala!il a urelor şio!iectelor - pro!e ateriale.

în a#oritatea lor, la!oratoarele criinalistice o!ile sunt instalate pe icro!uze, uneori pe autoturise saureorci speciale acţionate "e "iverse i#loace "e transport cu tracţiune ecanică . 8le pot fi copletate cu i#loacecriinalistice "e caracter universal sau specializat ca cele "e cercetare a acci"entelor rutiere !fig. ).

%fară "e o!iectele cu care sunt "otate trusele criinalistice universale, la!oratoarele o!ile "ispun "e un şir "ei#loace suplientare "e te$nică criinalistică, "intre care enţionă' aparate "e fotografiat în "iverse con"iţii şio!iecte "e "iferită natură' aparate "e fotografie panoraică şi stereoscopică, inele intere"iare pentru realizareaacrofotorepro"ucerii unor o!iecte sau ure, utila#e necesare pentru procesul "e fotografiere operativă la faţa locului(surse "e iluinare, e2ponoetre, trepie"e) i#loace necesare pentru efectuarea vi"eofonograei şi înregistrărilor ag-netofonice, inclusiv caera "e luat ve"eri, un onitor, surse "e alientare cu energie, un agnetofon şi accesoriile

necesare !fig. ); utila#e "e "etecţie "estinate pentru efectuarea acţiunilor "e căutare' "etector "e etale şi cel "e ca"avre,"ispozitive "e ra"iaţii invizi!ile !fig. 5); i#loace optice cu "iverse ăriri, inclusiv lupa "actiloscopică şi icroscopulstereoscopic.

9a!oratoarele criinalistice sunt înzestrate cu i#loace "e legătură ra"iotelefonică, ceea ce asigură posi!ilitateaantrenării în activitatea "e cercetare a anuitor forţe suplientare, "e e2eplu, a inspectoratului "e circulaţicrutieră, aserviciului sectoral "e poliţie etc.

1.3 (!) Selectaţi mijloacele te&nico+#tiinţiice criminalistice necesare în situaţia cercetării locului săv*r#iriiinracţiunii de urt prin pătrundere

vezi #i la 1.2 >comparaţien cercetarea urelor instruentelor "e spargere un rol iportant ii aparţine e2pertizei traseologice, ea fiin" in

ăsură să contri!uie la eluci"area "iverselor pro!lee ce vizează cercetarea actelor criinale "e spargere. %stfel, prine2ainarea urelor ri"icate "e la faţa locului, e2pertul poate "eterina tipul şi o"ul "e aplicare a instruentului "espargere, tn !aza concluziilor e2pertului organul "e urărire penală poate înainta versiuni atât în privinţa instruentelor folosite, precu şi a autorului spargerii, a#ungân" 6n aşa o" la suspiciuni reale necesare "ispunerii e2pertizei "ei"entificare. în cele "in ură e2pertului i se cere să soluţioneze pro!lea "e priă iportanţă' "acă urele "e spargereau fost create "e instruentul prezentat.

?ezolvarea acestei pro!lee-c$eie a e2pertizei traseologice este reală. Practica "eonstrează că i"entificareainstruentelor "e spargere este realiza!ilă 6n toate cazurile în care se e2ainează ure traseologice inforative, urecare repro"uc eleente caracteristice esenţiale ale o!iectului creator şi "acă 6n posesia e2pertului se află instruentulsuspect ca fiin" creator al acestor ure. 3u!linie acest consi"erent "in otivul că uneori se ai recoan"ă organului

#u"iciar o!ţinerea o"elelor "e coparaţie ale instruentelor "e spargere. %stfel "e recoan"aţii nu pot fi acceptate. în priul rân", instruentele suspecte tre!uie urgent ri"icate pentru a evita orice o"ificări. în rân"ul al "oilea, o!ţinerea

o"elelor "e coparaţie ale instruentelor "e tăiere ipune proce"ee coplicate legate "e aprecierea "irecţiei şi fi2areaung$iului "e tăiere, care se pot realiza nuai în con"iţii "e la!orator. %ici o!ţinerea o"elelor "e coparaţie aleinstruentelor constituie o fază "e cercetare a e2pertului.

*



82pertiza traseologică se realizează prin cercetarea coparativă, aplicân"u-se "iferite i#loace optice (lupa,icroscopul) şi optice "e coparaţie (icroscopul coparator), precu şi a "ispozitivului special "e e2ainare astriaţiilor, profilograful traseologic !fig. 5). Concluziile pozitive se vor !aza pe eleentele-coinci"enţe "e relief. Celenegative pot fi arguentate prin necoinci"enta caracteristicilor generale.

*rmele obiectelor de vestimentaţie.

1.1. (3). Deiniţi noţiunea #i apreciaţi importanţa criminalistică a urmelor o"iectelor de îm"răcăminte.

6n general, urele "e î!răcăinte se prezintă ca o categorie specifică "e ure forate prin intercontactulo!iectelor "e î!răcăinte cu cele "in e"iul încon#urător, "ar care sunt totalente "eterinate "e acţiunile oului.%ceste consi"erente ne fac să cre"e că urele "e î!răcăinte, ca şi cele "e încălţăinte, fie într-o oarecare ăsurăcon"iţional, se integrează în categoria urelor "e o. > aseenea accentuare e "eose!it "e iportantă, "eoarece înliteratura "e specialitate urele "ate a"eseori sunt clasate la categoria celor "e o!iecte (ecanice), consi"erent care, fiin"ai puţin vulnera!il în plan teoretic, este lipsit "e rezona!ilitate practică.

1.2. (5) 'lasiicaţi urmele o"iectelor de îm"răcăminte.

@rele "e î!răcăinte se prezintă su! trei aspecte "istincte' D ca aprente, ure-foră ale o!iectelor "e î!răcăinte sau ale unei părţi a acestora

D ca fragente "e î!răcăinte sau "e ateriale accesorii su! foră "e acropărţi ale acestora D ca fi!re "e ţesături "e ării inuscule, icroscopice. 6rmele-amprente se forează prin contactul fizic

"irect al o!iectelor "eî!răcăinte cu suprafeţe apte să repro"ucă eleentele "e structură ale acestora. @rele "e î!răcăinte se

creează cân" persoana a îngenunc$eat, a căzut sau s-a aşezat pe sol argilos, praf etc. în con"iţii favora!ile in urele-foră ale o!iectelor "e î!răcăinte se pot ipria eleente structurale ale ţesăturii care, fiin" cora!orate "ecaracteristici "e uzură, stopări sau cârpituri, sunt în ăsură să con"ucă pană la i"entificarea î!răcăintei în cauză.

6rmele-fragmente apar la faţa locului "rept rezultat al acţiunilor violente asupra î!răcăintei purtate "eagresor, victiă sau alte persoane iplicate in câpul infracţional. 8le se prezintă su! foră "e părţi ale o!iectelor "eî!răcăinte "esprinse prin sulgere, tăiere sau rupere. 9a nivelul activităţii organelor "e urărire, urele-fragente

pot furniza inforaţii privin" genul o!iectului "e î!răcăinte "e la care provin (palton, căaşă ş. a.). în continuare

fragentele "e î!răcăinte se stu"iază in ve"erea sta!ilirii unităţii "e î!răcăinte concrete pe calea reconstituirii prine2pertiză a întregului "upă părţile "etaşate !fig. ).

0irele de $esături, "enuite şi microurme de îmrăcăminte, pot apărea pe î!răcăintea şi corpul victiei şi aagresorului, pe uneltele utilizate, pe proeinenţele ascuţite ale o!iectelor-o!stacole "epăşite "e făptuitor, pe piesele şiagregatele i#loacelor "e transport sau "e pro"ucţie.

eto"ele şi i#loacele te$nice o"erne aplicate "e criinalişti în con"iţii "e la!orator asigură sta!ilireaapartenenţei la grup a î!răcăintei, originea fi!relor in cauză, uneori c$iar şi provenienţa acestora "e la !răcăinteafăptuitorului sau a #ertfei.

escoperirea şi fi2area urelor-foră, precu şi a celor fragente "e î!răcăinte nu ipun proce"eespecifice, acestea realizân"u-se pe !aza i#loacelor şi confor regulilor cunoscute privin" fi2area şi ri"icarea o!iec-telor-corp "elict.

?eferitor la "escoperirea, fi2area şi ri"icarea icrourelor "e !răcăinte, in teoria criinalistică s-au

arguentat "ouă o"alităţi. Confor priei, organul "e urărire şi anc$etă, cu concursul specialistului criinalist,efectuează operaţiuni "e căutare, constatare şi recoltare "irectă a fi!relor "e !răcăinte "e pe o!iectele ce constituiea!ianţa locului faptei, folosin" i#loacele te$nice "in trusele şi la!oratoarele o!ile criinalistice. în acest scop, serecoan"ă aplicarea i#loacelor te$nice "e "etectare, în special a celor optice (lupa, icroscopul), "e iluinare (surse "eluină "iri#ată, "e ra"iaţii infraroşii şi ultraviolete), "e fi2are ("escriere, sc$iţare şi acrofotografiere), "e recoltare(aspiratorul porta!il, penseta, foliile a"ezive).

Potrivit celei "e a "ouă, cunoscută su! "enuirea "e Leto"ă prognos-ticăM, activitatea organului "e anc$etă şiurărire la faţa locului se liitează la ri"icarea o!iectelor presupuse ca fiin" purtătoare "e icroure "e î!răcăinte.Pro!lea "escoperirii şi fi2ării icrourelor, confor acestei o"alităţi, răâne "e copetenţa e2pertului, care prinraportul "e e2pertiză constată prezenţa, localizarea, cantitatea şi alte caracteristici generale ale urelor.

%ceasta o"alitate, su! aspect procesual evi"ent vulnera!ilă, este frecvent practicata, fapt ce se e2plică prinnăzuinţa "e a evita riscurile unei insuficiente "escoperiri, pier"eri sau "istrugeri "e ure. 1.3. (!)ormu?aţi sarcinile

epertizei criminalistice a microurmelor de îm"răcăminte:iin" in esenţă resturi "e aterie, icrourele prezintă interes prin faptul că servesc la eluci"area ultiplelor

pro!lee referitoare la săvârşirea faptei, uneori a#ungân" până la "eterinarea persoanelor participante.

**



0irele de $esături, "enuite şi microurme de îmrăcăminte, pot apărea pe î!răcăintea şi corpul victiei şi aagresorului, pe uneltele utilizate, pe proeinenţele ascuţite ale o!iectelor-o!stacole "epăşite "e făptuitor, pe piesele şiagregatele i#loacelor "e transport sau "e pro"ucţie.

eto"ele şi i#loacele te$nice o"erne aplicate "e criinalişti în con"iţii "e la!orator asigură sta!ilireaapartenenţei la grup a î!răcăintei, originea fi!relor in cauză, uneori c$iar şi provenienţa acestora "e la !răcăinteafăptuitorului sau a #ertfei.

escoperirea şi fi2area urelor-foră, precu şi a celor fragente "e î!răcăinte nu ipun proce"eespecifice, acestea realizân"u-se pe !aza i#loacelor şi confor regulilor cunoscute privin" fi2area şi ri"icarea o!iec-telor-corp "elict.

?eferitor la "escoperirea, fi2area şi ri"icarea icrourelor "e !răcăinte, in teoria criinalistică s-auarguentat "ouă o"alităţi. Confor priei, organul "e urărire şi anc$etă, cu concursul specialistului criinalist,efectuează operaţiuni "e căutare, constatare şi recoltare "irectă a fi!relor "e !răcăinte "e pe o!iectele ce constituiea!ianţa locului faptei, folosin" i#loacele te$nice "in trusele şi la!oratoarele o!ile criinalistice. în acest scop, serecoan"ă aplicarea i#loacelor te$nice "e "etectare, în special a celor optice (lupa, icroscopul), "e iluinare (surse "eluină "iri#ată, "e ra"iaţii infraroşii şi ultraviolete), "e fi2are ("escriere, sc$iţare şi acrofotografiere), "e recoltare(aspiratorul porta!il, penseta, foliile a"ezive).

%ceasta o"alitate, su! aspect procesual evi"ent vulnera!ilă, este frecvent practicata, fapt ce se e2plică prinnăzuinţa "e a evita riscurile unei insuficiente "escoperiri, pier"eri sau "istrugeri "e ure.

Test nr 28

Subiectul II 0 Sarcinile cercetării locului faptei.

2.1 (3) 4numeraţi sarcinile activităţii de cerc etare a locului aptei.

@n situaţia în care cercetarea la faţa locului este efectuată neîntârziat şi calitativ, organul învestit cu efectuarea ei,în !aza unui stu"iu consecvent şi cu raţiune a o"ificărilor parvenite în ura actului ilicit, se va stră"ui să "eterine'

a) Batura #uri"ică a faptei. 5a!loul "e ansa!lu al locului cercetat, o!iectele prezente sau lipsă, urele lăsate prin"esfăşurarea activităţii infracţionale, starea o!iectului aterial al infracţiunii, pot con"uce la sta!ilirea, uneori în o"

categoric, a naturii faptei (oarte naturală, oor, sinuci"ere, acci"ent). e enţionat, în această or"ine "e i"ei, că,"ecizia privin" natura faptei nu tre!uie să fie pripită, cu atât ai ult, pree"itată. 3ituaţia "e fapt "e la faţa locului poate, între tip, suporta o"ificări "e natură să con"ucă la concluzii eronate cu privire la fapta coisă.

situaţia respectivă organele "e urărire penală se confruntă ori "e câte ori autorul infracţiunii în"epărteazăca"avrul "e la locul un"e s-a săvârşit actul "e oor. 9ocul furtului şi cel în care au fost "escoperite !unurile sustrase secercetează aparte.

c) o"ul în care a fost coisă infracţiunea. o"ul săvârşirii unei fapte penale cuprin"e i#loacele şi eto"ele"e pregătire şi realizare a activităţii infracţionale sau "e acoperire a urărilor acesteia. %legerea "e către făptuitor a unuianuit o" "e operare "in ultitu"inea "e o"alităţi posi!ile este con"iţionată, pe "e o parte, "e îpre#urările şi situaţiaîn care se activează, iar pe "e altă parte, "e "eprin"erile şi e2perienţa făptuitorului, inclusiv infracţională.

") %utorul faptei, o!ilul şi scopul săvârşirii infracţiunii. > sarcină "eose!it "e iportantă pe care tre!uie să orezolve cercetarea la faţa locului rezi"ă în o!ţinerea "e inforaţii "e natură să contri!uie la liitarea cercului "e persoane

"in rân"ul cărora să se recruteze su!iectul infracţiunii

şi, în cele "in ură, să asigure i"entificarea acestuia.e) 6"entitatea şi calitatea victiei. Cunoaşterea victiei şi a calităţii acesteia are iportanţă, înainte "e toate, pentru orientarea activităţii "e cercetare, "eoarece, în a#oritatea cazurilor, personalitatea ei, reprezintă punctul "e plecareîn activitatea logică "e ela!orare.şi verificare a versiunilor privin" otivul şi eventualul scop urărit "e făptuitor. upărelaţiile, funcţiile şi în"eletnicirile victiei se pot "eliita până la un cerc îngust persoanele suspectate "e coitereainfracţiunii, "eterina "esfăşurarea activităţilor procesuale şi e2traprocesuale necesare reţinerii acestora.

f) %lte îpre#urări în care s-a cois infracţiunea. în raport cu natura faptei, cercetarea la faţa locului va urări, "easeenea, sta!ilirea efectelor "ăunătoare ale infracţiunii sau ale faptei, al cărei caracter penal urează a fi sta!ilit, şi afactorilor care au cauzat sau favorizat "eclanşarea acestora, a altor îpre#urări "e fapt "e natură să contri!uie la realizareaîn o" conştiincios a ăsurilor profilactice în conforitate cu cerinţele legislaţiei procesual-penale în vigoare (art. +4,&+).

2.2 13 Delimitaţi cercetarea la aţa locului în domiciliu de perc&eziţia la domiciliu.'$$60rticolul 11A. Cercetarea la faţa locului

*4



(&) n scopul "escoperirii urelor infracţiunii, a i#loacelor ateriale "e pro!ă pentru a sta!ili circustanţeleinfracţiunii ori alte circustanţe care au iportanţă pentru cauză, organul "e urărire penală efectuează cercetarea la faţalocului a terenurilor, încăperilor, o!iectelor, "ocuentelor, anialelor, ca"avrelor uane sau "e aniale.

() Cercetarea la faţa locului la "oiciliu fără perisul persoanei căreia i se liitează "reptul prevăzut în art.&se efectuează în !aza or"onanţei otivate a organului "e urărire penală, cu autorizarea #u"ecătorului "e instrucţie.

(*) >rganul "e urărire penală cercetează o!iectele vizi!ile, iar în caz "e necesitate, perite accesul la ele înăsura în care nu se încălcă "repturile oului. n anuite cazuri, persoana care efectuează urărirea penală, "acă estenecesar, e2ecută "iferite ăsurări, fotografieri, filări, întoceşte "esene, sc$iţe, face ula#e şi tipare "e pe ure "e sinestătător sau cu a#utorul specialistului în ateria respectivă. 9ocul cercetării poate fi încon#urat "e cola!oratorii organelor

"e enţinere a or"inii pu!lice.(4) >!iectele "escoperite în tipul cercetării la faţa locului se e2ainează la locul efectuării acestei acţiuni şi

rezultatele e2ainării se consenează în procesul-ver!al al acţiunii respective. acă pentru e2ainarea o!iectelor şi"ocuentelor se cere un tip ai în"elungat, precu şi în alte cazuri, persoana care efectuează urărirea penală lee2ainează în se"iul organului "e urărire penală. Pentru aceasta, o!iectele şi "ocuentele se îpac$etează, se sigilează,

pac$etul se senează şi "espre aceasta se face enţiune în procesul-ver!al.

0rticolul 125. 5eeiurile pentru efectuarea perc$eziţiei(&) >rganul "e urărire penală este în "rept să efectueze perc$eziţie "acă pro!ele acuulate sau aterialele "e

investigaţie operativă perit "e a presupune înteeiat că într-o anuita încăpere ori într-un alt loc sau la o anuită persoană se pot afla instruente ce au servit la săvîrşirea infracţiunii, o!iecte şi valori "o!în"ite "e pe ura infracţiunii, precu şi alte o!iecte sau "ocuente care ar putea avea iportanţă pentru cauza penală.

() Perc$eziţia se poate efectua şi în scopul "escoperirii unor persoane căutate, precu şi a unor ca"avre uanesau "e aniale.

(*) Perc$eziţia se efectuează în !aza or"onanţei otivate a organului "e urărire penală şi nuai cu autorizaţia #u"ecătorului "e instrucţie.

(4) n caz "e "elict flagrant, perc$eziţia se poate efectua în !aza unei or"onanţe otivate fără autorizaţia #u"ecătorului "e instrucţie, urîn" ca acestuia să i se prezinte ie"iat, "ar nu ai tîrziu "e 4 "e ore "e la terinarea perc$eziţiei, aterialele o!ţinute în ura perc$eziţiei efectuate, in"icîn"u-se otivele efectuării ei. Gu"ecătorul "einstrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale.

(+) n cazul constatării faptului că perc$eziţia a fost efectuată legal, #u"ecătorul "e instrucţie confiră rezultatulacesteia prin rezoluţie. n caz contrar, prin înc$eiere otivată, recunoaşte perc$eziţia ca fiin" ilegală.

2.1 (!) Bodelaţi o situaţie în care latura su"iectivă a inracţiunii se relectă în am"ianţa locului aptei.Dumai sam

Subiectul III0

teste ramasa

Documents