teste examen absolvire a.m.g

1

Absolvire

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

1.

1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.

2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.

3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea.

4. Tahipneea apare in astmul bronsic.

5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.

6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.

7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.

8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.

9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.

10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

2.

1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.

2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.

3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.

4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.

5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata.

6. Insomnia este nevoia brusca de somn.

7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.

8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.

9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.

10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

3.

1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.

2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie.

3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.

4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.

5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

1.

A B

1 Tahipnee a Ritm respirator rar

2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate

3 Dispnee paroxistica c Respiratie agonica

4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea

5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii

2.

A B

1 Anorexie a Foame exagerata, fara control

2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp

3 Polifagie c Absenta sentimentului de satietate

2

4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala

5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare

3.

A B

1 Insomnie cronica a Cauzata de probleme afective

2 Insomnie la adormire b Persista mai mult de 3 luni

3 Insomnie reactionala c Cauzata de administrarea unor tranchilizante

4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii

5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30’ pana la adormire

4.

A B

1 Hiperpirexie a 36° - 37°C

2 Temperatura normala b 38° - 39°C

3 Febra moderata c 39° - 40°C

4 Subfebrilitate d 37° - 38°C

5 Febra ridicata e 41° - 42°C

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3 – 5

b) la pranz intre orele 12 – 14

c) seara intre orele 20 – 23

2. Disfagia reprezinta:

a) greutate la inghitire

b) dificultate in digestie

c) lipsa poftei de mancare

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

a) bradipnee

b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza

c) respiratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta:

a) respiratie deficitara

b) respiratie normala

c) cicluri de respiratie inversata

5. Anuria reprezinta:

a) cresterea numarului de mictiuni

b) absenta urinei in vezica urinara

c) scaderea numarului de mictiuni

6. Absenta mictiunii inseamna:

a) retentia completa de urina

b) oligurie

c) insuficienta renala cronica

7. Este tulburare de mictiune:

a) polakiuria

b) poliuria

c) hematuria

8. Nicturia este:

3

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in

timpul zilei si cea emisa in cursul noptii

b) senzatia de mictiune

c) lipsa urinei in vezica urinara

9. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul

b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei

c) mictiuni involuntare nocturne

10. Polakiuria este definita ca:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici

b) cresterea diurezei peste 3000 ml

c) inposibilitatea de a urina

11. Poliuria reprezinta:

a) cresterea concentratiei acidului uric in sange

b) tulburare de mictiune

c) tulburare a diurezei

12. Tulburarile de emisie urinara sunt:

a) disuria, micturia, polakiuria

b) poliuria, anuria, hematuria

c) polakiuria, izestenuria, glicozuria

13. Enurezisul este:

a) pierderea de urina in timpul noptii

b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani

c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte

14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste:

a) poliurie

b) anurie

c) oligurie

15. Mictiunea dureroasa se numeste:

a) disurie

b) oligurie

c) anurie

16. Urina cu sange defineste :

a) hematuria

b) hematemeza

c) hemoptizia

17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:

a) sete de aer

b) sete de apa

c) ambele

18. Tahipneea este cauzata de:

a) suprafata respiratorie marita

b) suprafata respiratorie redusa

c) efort intelectual

19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de:

a) 16 – 18 resp./min.

b) 12 – 16 resp./min.

c) 8 – 12 resp./min

20. Dispneea in patru timpi se numeste:

a) Kussmaul

4

b) Cheynes-Stokes

c) Bauchut

21. Dispneea matinala este cauzata de:

a) insuficienta ventriculului stang

b) contractia spastica a bronhiolelor in expir

c) adoptarea unei pozitii neadecvate

22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare:

a) malnutritia

b) obezitatea

c) casexia

23. Greutatea la inghitire se numeste:

a) disfagie

b) polifagie

c) anorexie

24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si

hidratarea deficitara:

a) dementa

b) depresia

c) deshidratarea

25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la:

a) dezecchilibru hidroelectrolitic

b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor

c) obezitate

26. Obezitatea atrage dupa sine:

a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati

b) pierderea elasticitatii tegumentelor

c) hipertermie

27. Insomnia se manifesta prin:

a) agitatie in timpul somnului

b) desfasurarea activitatilor de rutina

c) cresterea starii de confort

28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

d) acuze verbale din partea familiei

e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi

f) starea de letargie

29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in:

a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic

b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic

c. interzicerea consumului de excitante, seara

30. Combaterea insomniei se poate face prin:

a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare

b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare

c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare

31. Hipertermia reprezinta:

a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala

b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala

c. ambele

32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de:

a. 40° C

b. 38° C

5

c. 39° C

33. Hipertermia poate fi insotita de:

a. limba umeda

b. frison sau senzatie de frig

c. stare generala buna

34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:

a. inima

b. rinichiul

c. ficatul

35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa:

a. aplice comprese reci la extremitati

b. administreze un regim alimentar bogat in proteine

c. administreze un regim alimentar bogat in lipide

36. Diareea se manifesta prin:

a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi

b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide

c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi

37. Diareea poate fi determinata de:

a. consum de antibiotice

b. consum de mucilagiu de orez

c. consum de zeama de morcovi

38. In timpul diareei creste:

a. reabsorbtia tubulara

b. secretia tubulara

c. peristaltismul intestinal

39. In holera numarul de scaune este de:

a. 10 – 20/zi

b. 80 – 100/zi

c. 25 – 35/zi

40. In dizenterie numarul de scaune este de:

a. 20 – 30/zi

b. 25 – 35/zi

c. 30 – 40/zi

41. In enterocolita numarul de scaune este de:

a. 10 – 20/zi

b. 25 – 35/zi

c. 3 – 6/zi

42. In constipatie, pacientul are scaun :

a. zilnic

b. la 2 zile

c. la 3 – 4 zile

43. In constipatie , pacientul poate prezenta :

a. cefalee si astenie

b. apetit crescut

c. ambele

44. Una din cauzele constipatiei poate fi:

a. consumul crescut de lichide

6

b. consumul crescut de laxative

c. carenta de lichide

45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:

a. constipatie

b. diaree

c. ileus

46. Constipatia spastica este urmare a:

a. hiposensibilitatii nervului vag

b. hipersensibilitatea nervilor intestinali

c. hiposensibilitatea nervilor intestinali

47. Afectiunile anusului pot genera:

a. diaree

b. ileus

c. constipatie

48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la:

a. constipatie habituala

b. constipatie sigmoida

c. constipatie atona

49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de:

a. cresterea functiei vizuale

b. deficitul functiei auditive

c. cresterea functiei tactile

50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de:

a. cresterea sensibilitatii cutanate

b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase

c. tulburari de motilitate

51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:

a. hemiplegie

b. paraplegie

c. monoplegie

52. Paralizia celor patru membre se numeste:

a. pareza

b. tetraplegie

c. parapareza spastica

53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara,

este:

a. afectarea aparatului locomotor

b. autoizolarea

c. neglijarea fata de propria persoana

54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara,

este:

a. intoxicatia medicamentoasa

b. dezorientarea

c. poluarea

55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare

deficitara, este:

a. lipsa dintilor

b. conditii de viata si munca nefavorabile

c. stresul

56. Paloarea pielii este cauzata de:

7

a. anemii si deficit de irigarea pielii

b. transpiratii excesive

c. eruptii cutanate

57. Cianoza reprezinta:

a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor

b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor

c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor

58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce:

a. roseata pielii

b. paloarea pielii

c. cianoza pielii

59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru:

a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat

b. toata fata

c. pielea toracelui

60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica :

a. o boala respiratorie

b. o boala infectioasa

c. o boala renala

61. Anasarca este:

a. edemul fetei

b. edemul localizat

c. edemul generalizat

62. Descuamatia reprezinta:

a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm

b. indepartarea celulelor cornoase din derm

c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

63. Excoriatia este:

a. o leziune a corneei

b. o leziune a pielii

c. o leziune a unghiei

64. Eruptia cutanata este prezenta in:

a. bolile venerice

b. bolile sangelui

c. bolile infectioase acute

65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid:

a. clar/ galbui

b. rosiatic

c. violaceu

66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu:

a. plasma

b. puroi

c. sange

67. Acneea juvenila survine in perioada:

a. prescolara

b. adulta

c. pubertara

8

68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:

a. tulburari de coagulare a sangelui

b. carenta de igiena tegumentara

c. carenta de vitamine

69. Epistaxisul este:

a. o hemoragie bucala

b. o hemoragie nazala

c. o hemoragie anala

70. Hematemeza este:

a. o eliminare de sange pe nas

b. o eliminare de sange prin urina

c. o eliminare de sange prin varsatura

71. Hemoptizia este:

a. o eliminare de sange din plamani

b. o eliminare de sange din stomac

c. o eliminare de sange din rect

72. Furunculoza este produsa de:

a. streptococ ß hemolitic

b. stafilococ auriu

c. gonococ

73. Intertrigo este localizat la:

a. fata

b. palme

c. interdigital

74. Varicele reprezinta o dilatare:

a. venoasa patologica

b. venoasa fiziologica

c. capilara

75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:

a. mucoasei stomacului

b. mucoasei duodenului

c. tegumentelor membrelor inferioare

76. Escara apare in urma:

a. deficitului alimentar

b. deficitului de nutritie locala

c. deficitului hidric

9

BAREM DE CORECTARE

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul


1.

1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110



4. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118






10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119

2. 1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146









10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

3.



10





1.

1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2.

1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.


2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232




4. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89






1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87


3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118








11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181





11


















































12













Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing


1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:

a. concomitent cu administrarea antibioticelor

b. dupa administrarea antibioticelor

c. inainte de administrarea antibioticelor

2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:

a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator

b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare

c. administrarea medicamentelor

3. Sunt sonde uretrale :

a. Faucher, Kocher

b. Nelaton, Thieman.....

c. Einhorn, Faucher

4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;

a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene

b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala

de urgenta

c. prelevare de urina

5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri:

a. pentru oprirea hemoragiei gastrice

b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic

c. pentru extragerea continutului duodenal

6. Este sonda de compresiune esofagiana :

a. Sonda Faucher

13

b. Sonda Einhorn

c. Sonda Blakemore

7. Este sonda vezicala :

a. Sonda Nelatan

b. Sonda Blakemore

c. Sonda Einhorn

8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:

a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de

aspiratie

b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi

c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva

b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie.

c. evacuarea continutului stomacal toxic.

10. Scopul explorator al sondajului vezical este:

a. recoltarea urinei pentru examen de laborator

b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan

c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.

11. Prin spalatura oculara se intelege:

a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.

b. spalarea conductului auditiv extern.

c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.

12. Spalatura oculara este indicata in:

a. tratamentul otitelor cronice.

b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.

c. pregatirea pentru cistoscopie.

13. Spalatura gastrica reprezinta:

a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante

straine.

b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica

c. introducerea unui curent de lichid in vagin.

14. Scopul terapeutic al clismei este:

a. alimentarea sau hidratarea pacientului.

b. evacuarea continutului intestinului gros.

c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.

15. Tubul de gaze se introduce pentru :

a. administrarea de medicamente.

b. interventii chirurgicale asupra rectului.

c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.

16. Scopul explorator al punctiei venoase este:

a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.

b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.

c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.

17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:

a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele

jugulare

si epicraniene.

b. artera femurala, jugulara, poplitee.

14

c. artera cubitala, radiala,humerala.

18. Recoltarea VSH se efectueaza :

a. 2ml sange pe cristale de EDTA.

b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 5ml sange simplu.

19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:

a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.

b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 2 ml sange pe cristale de EDTA

20. Hemocultura reprezinta;

a. viteza de sedimentare a hematiilor .

b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.

c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.

21. Fibrinogenul se recolteaza:

a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.

b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.

c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.

22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:

a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.

b. 5 ml sange simplu.

c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

23. Scopul recoltarii sputei este:

a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,

parazitologice

in vederea stabilirii diagnosticului

b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.

c. pentru examinari virusologice.

24. Exsudatul faringian este:

a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian

b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.

c. continut gastric eliminat spontan.

.

25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.

b. intoxicatii cu substante caustice.

c. staza gastrica.

26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :

a. colectii inchistate de lichid

b. ascita

c. lichid pleural

27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:

a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.

b. hemoragii digestive superioare

c. infectii ale mediastinului.

28. Paracenteza se efectueaza :

a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter.

b. in fosa iliaca dreapta.

c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene

15

29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :

a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.

b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare

c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing


1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali

pag. 94

2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali

pag. 116


medicali

pag. 107

4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali

16

pag. 105


medicali

pag. 105


medicali

pag. 105


medicali

pag. 107


medicali

pag. 110


medicali

pag. 112


medicali

pag. 116


medicali

pag. 122


medicali

pag. 122


medicali

pag. 124


medicali

pag. 131


medicali

pag. 135


medicali

pag. 44


medicali

pag. 44-45


medicali

pag. 79


medicali

pag. 80


medicali

pag. 83

17


medicali

pag. 82


medicali

pag. 82


medicali

pag. 92


medicali

pag. 89


medicali

pag. 126


medicali

pag. 53


medicali

pag. 56


medicali

pag. 54

29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

18

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din

plagi, de pe obiecte, etc.

2. Asepsia este o metoda profilactica.

3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.

4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.

5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.

6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.

7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.

8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.

9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.

10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.

11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.

12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-

nascuti.

13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.

14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.

15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

A B

1. Sterilizarea prin flambare a) instrumente optice

2. Sterilizare la pupinel b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)

3. Sterilizare la autoclav (la cald) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de

19

prelevare

4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori

de oxid de etilen)

d) materiale din polietilen

5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla

2.

A B

1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer

2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica

3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin

4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi

5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele

umede

III. Marcati cu X raspunsul corect

1. Antisepsia este:

a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor

b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor

c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din

incaperi

2. Sterilizarea urmareste:

a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b) profilaxia infectiilor plagilor

c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.

3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda

b) prin caldura uscata

c) prin mijloace chimice

4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚C

b) 180 ˚C

c) 100 ˚C

5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece

b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste

c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu

6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%

b) 5-6%

c) 10%

7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice

b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)

20

c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi

8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul

b) apa oxigenata

c) tinctura de iod

9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere

b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

c) 180˚ si 2 atm la pupinel

10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

BAREM DE CORECTARE

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

65

2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

64


66


67


75


76


79


79

21


83


86


87


88


83


82


83

Asociati termenii din cele 2 coloane

1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83

2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87

Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75


5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76

6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87




10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

22

1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine

minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.

2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat

sau pe retete in cazul pacientului ambulator.

3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.

4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.

5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si

sapun.

6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a

dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.

7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei

pastrarea acestora la rece.

8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.

9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.

10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.

11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este

obligatorie.

12.Dozele de insulina se masoara in unitati.

13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea

acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.

14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.

15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.

16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor

medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.


1.

1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai

mare fara actiune toxica pentru organism

2. Doza maxima B.Doza administrata in scop terapeutic fara

efect toxic.

3.Doza toxica.

C.Doza care conduce la decesul

pacientului.

4.Doza letala.

D.Doza administrata care provoaca

fenomene toxice grave pentru organism

2.

1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre

medicinale,comprese medicinale.

2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri ,

siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii

tablete,droguri,capsule).

3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase.

4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen.

3.

23

1.Durere vie.

A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas

sanguin.

2.Necroza tesuturilor. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.

3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sciatic.

4.Hematom D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intra-

venoasa.

4.

1.Frison si stare febrila.

A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul

circulator.

2.Embolie gazoasa insotita

de sincopa.

B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea

solutiilor expirate,nesterile

3.Dispnee si dureri

precordiale.

C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile

perivenoase.

4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca

de cantitati mari de solutie.

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale:

a) intravenoasa

b) intramusculara

c) intradermica

2.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:

a) intradermica

b) subcutanata

c) intravenoasa

3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:

a) calea orala

b) calea intravenoasa

c) calea intramusculara

4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza:

a) intravenos

b) intramuscular

c) intradermic

5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu:

a) ser fiziologic

b) solutie dezinfectanta

c) nu se dezinfecteaza

6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce:

a) hematom

b) paralizie

24

c) embolie gazoasa

7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:

a) general

b) doar local

c) general sau local

8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:

a) flebalgia si tromboza

b) embolia gazoasa

c) lezarea sau paralizia nervului sciatic

9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:

a) pe tegumente

b) intramuscular

c) intraarterial

10.Inhalatia este:

a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante

medicamentoase fin pulverizate

b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat

c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos

11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru

care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este:

a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia

b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii

c) anuntarea urgenta a medicului

12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa

a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul

b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea

c) nu se mai palpeaza

13.Insulina se administreaza cu:

a) orice seringa

b) seringa de 2 ml

c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei

14.Fraxiparine se administreaza:

a) subcutanat

b) strict intrevenos

c) intramuscular

15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:

a) HZL

b) completa

c) sucuri carbogazoase

16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in:

a) saloane intens luminate

b) saloane incalzite la 32ºC

c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC

17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este:

a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat

b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc

c) pozitie semisezanda

18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica:

a) pulsul si tensiunea arteriala

b) scaunul

25

c) nu este necesara nici o verificare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor


1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296

4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298

5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299




9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306

10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308

11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308



14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329

15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330



1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295

2-A

3-D

4-C

2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304

2-D

3-A

4-C

3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334

2-D

3-A

4-B

4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340

2-A

3-D

4-C


1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

26

2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329

3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298

4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316

5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330

6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334





11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308

12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332


14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324

15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472


17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468

18.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473

27

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific


1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare.

2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse.

3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei

mucoase. 6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem

pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei

bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii

peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul

tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara

– hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de

pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si

hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. Asociati termenii din cele 2 coloane : I.

1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu

2. pneumonia pneumococica B. rifampicina

3. ulcer gstro-duodenal C. miofilin

28

4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G

5. angina pectorala E. nitroglicerina

II.

1. astmul bronsic A. mucolitice

2. pneumonia pneumococica B. virajul la tuberculina

3. bronsita cronica C. hepatizatie rosie

4. ftizia D. caverna

5. primo-infectia tuberculoasa E. dispnee paroxistica

III.

1. tuberculoza primara A. caverna

2. pneumonia pneumococica B. dispnee paroxistica expiratorie

3. pneumotorax C. febra in platou – 40 C

4. ftizia D. sancru de inoculare

5. astmul bronsic E. aer in cavitatea pleurala


1. Dispneea este definita ca fiind :

a) oprirea respiratiei

b) patrunderea aerului in plamani

c) respiratie anevoioasa

2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :

a) tahipnee

b) bradipnee

c) polipnee

3. Vomica reprezinta:

a) senzatie de varsatura

b) varsatura alimentara

c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii.

4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta :

a) hematurie

b) hematemeza

c) hemoptizie

5. Disfagia reprezinta :

a) greutate la inghitire

b) dificultate in digestie

c) lipsa poftei de mancare

6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:

a) bradipnee

b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.

c) respiratie deficitara permanenta.

7. Eupneea reprezinta:

a) respiratie deficitara

29

b) respiratie normala

c) cicluri de respiratie inversate.

8. Hipoxia reprezinta:

a) cresterea oxigenului in sangele circulant

b) cresterea CO2 in sangele circulant

c) scaderea oxigenului in sangele circulant

9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :

a) bronhiile mari

b) bronhiile mici

c) ambele

10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:

a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat

b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta

c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.

11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:

a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului

b) administrarea penicilinei G

c) administrarea de lichide calde

12. BPOC –ul este complicatia :

a) pneumoniei pneumococice

b) astmului bronsic

c) bronsitei cronice

13. Termenul de BPOC reprezinta:

a) pneumotorax spontan

b) bronhopneumopatie obstructiva cronica

c) astm bronsic

14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :

a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica

b) administrarea corticoizilor

c) tratament antibiotic.

15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxistica expiratorie

b) dispnee inspiratorie si expiratorie

c) dispnee paroxistica inspiratorie

16. Criza de astm bronsic are durata variabila:

a) 15 min- 3 ore

b) 30 min

c) 2 ore

17. Sputa din astmul bronsic este:

a) mucopurulenta

b) ruginie

c) alb- sidefie cu aspect perlat.

18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:

a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice

b)administrarea de antitusive

c) drenaj postural.

19. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea

bronhiilor terminale” corespunde :

a) astmului bronsic

b) tuberculozei pulmonare

30

c) bronsitei cronice

20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:

a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare

b) bacilul Koch

c) pneumococul

21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:

a) edemul pulmonar acut

b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie

c) pneumotoraxul

22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:

a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul

bronhodilatator

b) chimioprofilaxia contactilor

c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.

23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:

a) dispnee paroxistica inspiratorie

b) febra si junghi toracic

c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee

24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:

a) mucopurulenta

b) rosie ruginie

c) alb – sidefie

25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:

a) restrictiva

b) obstructiva

c) mixta

26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:

a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie

b) administrarea de antibiotice

c) drenaj postural

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a) vomica, febra 37,5 – 38 grade, greata

b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou

c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic

28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a) Penicilina G

b) Tetraciclina

c) Biseptol

29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :

a) pleurezia sero-fibrinoasa

b) emfizemul pulmonar

c) edemul pulmonar acut

30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine

b) regim alimentar desodat

c) consum excesiv de lichide

31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :

a) rosie – ruginie , vascoasa, aderenta

31

b) sidefie - perlata

c) spumoasa , aerata

32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:

a) sindrom de condensare pulmonara

b) leziuni cozeoase

c) leziuni fibro-cavitare

33. Primoinfectia TBC se face:

a) pe cale cutanata

b) pe cale aeriana

c) pe cale sexuala

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice

b) leziuni condensate

c) leziuni cavitare

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :

a) adenopatie traheo-bronsica

b) tuberculoza miliara

c) sancru de inoculare

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :

a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic

b) teste de sensibilizare

c) bronhografie

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:

a) IDR la antimicotice

b) IDR la tuberculina

c) IDR la antibiotice

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:

a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului

b) vaccinare antituberculoasa

c) vaccinare antigripala

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

a) sancrul de inoculare

b) caverna

c) adenopatia satelita

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) primoinfectia oculta

b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara

c) tuberculoza fibroasa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a) corticoterapie

b) tuberculostatice

c) antibiotice

42.Hemoptizia reprezinta:

a.hemoragia otorinolaringiana

b.hemoragia nazala

c.hemoragia provenita din arborele bronsic

43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

a. tahicardie

b. tahipnee

c. bradipnee

32

44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor

respiratorii

b.contaminarii cu pneumococ

c.comprimarii organelor abdominale

45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a.senzatie de voma

b.caldura retrosternala si jena respiratorie

c.varsatura

46.Durerea toracica poate avea drept cauze:

a.afectiuni cardiovasculare

b.afectiuni pleuropulmonare

c.ambele

47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:

a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor

b.dispnee expiratorie

c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor

48.Complicatiile pneumoniei sunt:

a.bronsita cronica

b.emfizemul pulmonar

c.pleurezia sero-fibrinoasa

49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:

a.febra 39 – 40 grade C

b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani

c.frison unic 30 – 40 minute

50.Spirografia exploreaza:

a.volumele pulmonare dupa efort

b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control

c.volumele si capacitatile pulmonare

51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a.lipotimie, colaps

b.pneumotorax

c.hematemeza

52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

a.IDR la tuberculina

b.IDR Cassoni

c.IDR Dick

53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:

a.Sanda Metras

b.Bronhoscop

c.Aparat Roentgen

54. In perioadele febrile se recomanda;

a) regim alimentar sarac in proteine si calorii

b) regim alimentar desodat

c) regim alimentar bogat in proteine si calorii

55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) repaus la pat

b) linistirea si calmarea pacientului

c) administrarea de lichide calde

56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:

33

a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante

b) intreruperea fumatului

c) medicatie simpaticomimetica

57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:

a) medicatie simpaticomimetica

b) tratamentul infectiei bacteriene

c) medicatie anticolinergica

58. Terapia astmului bronsic include:

a) ameliorarea manifestarilor acute

b) deranjul de postura

c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia

59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de:

a) suflu amfonic

b) suflu tubar

c) wheezing

60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii:

a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate

b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie

c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase

61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

a) ameliorarea conditiilor de viata

b) depistarea precoce a bolii

c) vaccinarea antigripala

62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de:

a) 50 – 100 ml

b) 100 – 300 ml

c) 500 – 1000 ml

BAREM DE CORECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific


1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 119 6 F . C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 7 A . L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25 10 F L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 118 11 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 123 12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 125 13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 130 17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145

34

18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 146 20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 Asociati termenii din cele 2 coloane :

I. R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 124 2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 132 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 303 4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 160 5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 226

II. R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 123 2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 128 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 121 4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 149

III.

R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 152 2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 129 3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 161 4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 123

Marcati cu „x” raspunsul corect

1. c Chiru F. IOBOS pag. 118

2. b Chiru F. IOBOS pag. 118



5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118




9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218


11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34

12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33

13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33




17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225



20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218





35


















42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33



45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34





50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14




54. a Chiru F. IOBOS pag. 94


56. a Chiru F. IOBOS pag. 123







36

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,

mai rar precordial sau epigastric.

2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in

jos pana la nivelul ombilicului.

3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.

4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.

5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente.

6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari

paraclinice invazive.

7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos

si antiischemic.

8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.

9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.

10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.

11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se

afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)

12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice

simple sau opiacee.

37

13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza

gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.

14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.

15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul

si severitatea bolii.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.

A B

1. sedativ a. Morfina

2. opiaceu b. Heparina

3. antianginos c. Diazepam

4. anticoagulant d. Aspirina

5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina

2.

A B

1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici

2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie

3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare

4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin

5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.

3.

A B

1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.

2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.

3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A

4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.

5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale


1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:

a) anticoagulante

b) antiaritmice

c) diuretice

2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia:

a) Propranolol

b) Metoprolol

c) Salbutamol

3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu

I.M.A. se recomanda:

a) administrarea de morfina

b) mobilizarea precoce

c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.

4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:

a) obstructia coronariana

b) fumatul

38

c) sedentarismul

5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:

a) efectuarea tratamentului antibiotic

b) efectuarea tratamentului anticoagulant

c) efectuarea tratamentului antiinflamator

6. Medicatia antianginoasa cuprinde:

a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata

b) antialgice cu actiune retard

c) opiacee si sedative

7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de:

a) 20-30 minute

b) 3-5 minute

c) cel putin 2-3 ore

8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia:

a) tromboza cerebrala

b) glomerulonefrita hipertensiva

c) infarctul miocardic

9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in

salon

a) la 48-72 ore de la debut

b) la 12-24 de ore de la debut

c) dupa 8-10 zile

10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:

a) preparatele greu digerabile

b) reducerea severa a grasimilor animale

c) condimentele

11. Dieta in angina pectorala va fi:

a) hipercalorica, hiperglucidica

b) hipocalorica, hipolipemianta

c) hipercalorica, hiperlipidica

12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:

a) senzatie de frig in zona cefalica

b) cefalee

c) hipertensiune ortostatica

13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) expunerea la frig

b) efectuarea de efort fizic

c) hiperglicemiile

14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) stoparea efortului

b) administrarea de nitroglicerina

c) expunerea la frig

15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:

a) administrarea de Heparina

b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile

c) administrarea de Nitroglicerina sublingual

16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:

a) stresul, infectii ale tractului urinar

b) diabetul zaharat, HTA, fumatul

c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator

39

17. Cateterismul cardiac este:

a) un examen scintigrafic

b) un examen radiologic

c) o metoda invaziva de diagnostic

18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:

a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic

b) medicamentele cu efect antiinflamator

c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios

19. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) durerea

b) insuficienta respiratorie

c) edemul

20. In angina pectorala durerea este:

a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superior

b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara

c) localizata in regiunea lombara, unilateral

21. In HTA, cefaleea:

a) apare de obicei dimineata, la trezire

b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie

c) se insoteste de paloare a fetei

22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:

a) hipertiroidism, feocromocitom

b) glomerulonefrita acuta si cronica

c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului

23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:

a) are o evolutie rapida

b) are o evolutie progresiva

c) are o mortalitate ridicata

24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:

a) stadiul de hipertensiune intermitenta

b) stadiul prehipertensiv

c) stadiul de hipertensiune permanenta

25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) insuficienta cardiaca globala

b) encefalopatie hipertensiva

c) infarct miocardic

26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:

a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani

b) incidenta este mai mare la barbati

c) formele mai grave apar la femei

27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:

a) hipersodat

b) normosodat

c) hipo sau desodat

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:

a) limitarea eforturilor fizice

b) respectarea orelor de somn si de masa

c) implicarea in situatii conflictuale

29. Regimul hiposodat contine:

a) mai putin de 0,5 g sare/zi

40

b) 10-14 g sare/zi

c) 2-5 g sare/zi

30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:

a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic

b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale

c) EKG de efort, ex. sputei

31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul:

a) arterei radiale

b) carotidei

c) venei femurale

32. Tahicardia reprezinta:

a) frecventa normala a respiratiei

b) frecventa scazuta a respiratiei

c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min

33. Bradicardia reprezinta:

a) accelerarea frecventei pulsatiilor

b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min

c) scaderea frecventei respiratiilor

34. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) dispneea

b) insuficienta respiratorie

c) durerea

35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este:

a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului

b) scaderea transaminazelor

c) examenul EKG

36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter:

a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min.

b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta

respiratorie

c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie

37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de:

a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati

b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati

c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace

38. Infarctul miocardic este produs de:

a) scaderea contractiilor ventriculare

b) diabetul zaharat

c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii

respective a miocardului

39. In IMA conduita de urgenta vizeaza:

a) oprirea hemoragiei

b) intreruperea efortului fizic

c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite

40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore

sunt:

a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii

b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal

c) asigurarea confortului

41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:

41

a) indicele de protrombina

b) creatina

c) colesterol

42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:

a) prezinta localizarea retrosternala

b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept

c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin

43. Organul tinta afectat in IMA este:

a) ficatul

b) creierul

c) ganglionii limfatici

44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:

a) regim alimentar hiposodat

b) regim hipercaloric

c) regim hipoglucidic

45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:

a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu

b) antibioticelor

c) tonicardiacelor

46. HTA apare mai frecvent la femei:

a) dupa varsta de 25 ani

b) dupa varsta de 40 ani

c) dupa varsta de 60 ani

47. HTA esentiala se mai numeste:

a) boala hipertensiva

b) hipertensiune permanenta

c) feocromocitom

48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:

a) la 48 – 72 de ore de la debut

b) la 12 – 24 de ore de la debut

c) la 14 zile de la debut

49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:

a) ionograma sanguina

b) hemoleucograma

c) probe de coagulare

50. In HTA, factorii de risc sunt:

a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,

obezitatea

b) ateroscleroza coronoriana

c) umiditatea si poluarea atmosferica

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

BAREM DE CORECTURA

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94


3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94


42









13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406

14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b

3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c

III. Marcati cu X raspunsul corect

1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408


3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110

4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103




8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110












21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406





43






31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98

32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99

33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99

34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225

35 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227

36 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79

37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43

38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44

40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45


42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388


45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405



49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390


44

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani

3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.

4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al

primaverii.

5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal

6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.

7.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.

8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios “ ca pacura”.

9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.

10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.

11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.

12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .

13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.

14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.


1. Ulcerul gastro-duodenal este:

a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal

b) inflamatie a mucoasei duodenale

c) inflamatie a intestinului subtire

2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :

a) hipocondrul drept

b) epigastru

c) fosa iliaca dreapta

3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :

a) antispastice

b) antialgice

c) ingestie de alimente alcaline

4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:

a) hemoragia

b) stenoza

c) malignizarea

5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:

a) hematemeza,stenoza

b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

6. Colecistita acuta este:

a) inflamatia acuta a peretelui colecistic

b) pierderea de substanta a peretelui gastric

c) inflamatie a mucoasei duodenale.

7. Spalatura gastrica este contraindicata in:

a) cancer gastric

b) intoxicatii cu substante caustice

c) staza gastrica

8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de:

a) hemoragie digestiva superioara, hematurie

45

b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

9. HDS se exteriorizeaza prin:

a) hematemeza, hemoptizie

b) hematemeza, melena

c) hematemeza, hematurie

10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:

a) scaun acoperit cu sange rosu

b) scaun negru ca pacura

c) varsatura alimentara

11.Paracenteza este:

a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale

b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice

c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice

12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:

a. diagnostic, evacuator sau terapeutic

b. curativ, de drenaj sau hemostatic

c. diagnostic, drenaj sau hemostatic

13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:

a. tomografia

b. ecografia

c. radiografia abdominala pe gol.

46

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie BAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370




5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374

6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374



9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372


11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378





1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369

2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371

3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371




7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126




11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53

12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53

13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489

47

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale


1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2.Polakiuria este o tulburare a diurezei.

3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.

4.Hematuria totala este de origine uretrala.

5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.

6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.

7.Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.

8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.

9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor

renale.

10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.

11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada

anuriei.

12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.

13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.

14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.

15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.

Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.

1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la

iod

2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui

rinichi in parte

3.Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”

4.Nefrograma izotopica d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci

5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii

urinare

2.

1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore

48

2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina

3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor

4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina

5. Piuria e.emisia involuntara de urina

3.

1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore

2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare

3 Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune

4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica

5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru

a urina

Marcati cu X raspunsul corect:

1. Infectia urinara este favorizata de:

a. traumatisme

b. expunerea in mod constant la frig si umiditate

c. adenomul de prostata

2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face:

a. prin urinarea directa intr-o eprubeta

b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril

c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar

3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele,

cu exceptia:

a. oligurie, pana la anurie

b. HTA

c. hipostenurie, izostenurie

4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat:

a. prin sonda duodenala sau intestinala

b. numai pe cale parenterala

c. prin clisme alimentare

5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:

a. administrarea de lichide in cantitate crescuta

b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul

c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol

6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a. supraincarcare sodica si hidrica

b. hipokaliemie si hipercalcemie

49

c. HTA,insuficienta cardiaca

7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat:

a. in perioada de formare a edemelor

b. in perioada de formare si mentinere a edemelor

c. in perioada de mentinere a edemelor

8. Retentia de urina reprezinta:

a. suprimarea secretiei urinare

b. emisia involuntara de urina

c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica

9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale

b. leziuni degenerative renale

c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul

10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie:

a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica

b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica

c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica

11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:

a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta

b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a

celor bilaterale

c) evitarea consumului de sare

12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:

a) creste progresiv

b) ramane neschimbat

c) scade progresiv

13. Cauzele prerenale ale IRA sunt:

a) neoplasmul de prostata

b) obstructia uretrala

c) hipovolemia

14. In IRA oliguria dureaza:

a) 10-14 zile

b) 1-2 luni

c) 2-3 saptamani

15. Edemul renal este:

a) rosu, nedureros, moale

b) alb, dureros, tare

c) alb, nedureros, moale

16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

a) transpiratii abundente

b) constipatie

c) diaree sau varsaturi

17. Hipovolemia este determinata de:

50

a) hemoragii importante

b) insuficienta cardiovasculara

c) hipotensiune arteriala

18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:

a) colica biliara

b) colica abdominala

c) colica renala

19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire:

a) diaree

b) polakiurie, tenesme vezicale

c) anemie

20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:

a) administrarea de diuretice

b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara

c) punga cu gheata pe regiunea lombara

21. Calculii uratici sunt:

a) duri, galben-bruni

b) albiciosi, moi si sfaramiciosi

c) neregulati si cenusii

22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:

a) sub 1000 ml

b) intre 1000 ml si 1500 ml

c) sub 100 m

23. In poliurie, densitatea urinei este:

a) 1001-1002

b) 1015-1020

c) 1030-1040

24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a) este alb, nedureros, moale

b) este violaceu, dur, dureros

c) debuteaza la pleoape, fata, maleole

25. Prezenta puroiului in urina se numeste:

a) proteinurie

b) hematurie

c) piurie

26. Calculii renali pot fi formati din:

a) colesterol

b) acid uric

c) clorura de potasiu

27. In litiaza urica se administreaza:

a) medicatie alcalinizanta

b) acid mandelic

c) acidifiante

51

28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim:

a) sarac in acizi nucleici

b) sarac in oxalati

c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe

29. In insuficienta renala acuta, halena are miros:

a) amoniacal

b) de acetona

c) dulceag – gretos

30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede:

a) repaus absolut la pat

b) reducerea ratiei calorice

c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie

31. In administrarea orala de Furosemid

a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore

b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore

c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore

32. Polakiuria reprezinta:

a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica

b) cresterea frecventei mictiunilor

c) emisia involuntara de urina

33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia:

a) migrarea unui calcul

b) restrictii alimentare

c) zdruncinaturi

34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:

a) urina din 24 de ore

b) prima urina de dimineata

c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar

35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:

a) scade progresiv

b) ramane constant

c) creste progresiv

36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poliuria

b) anuria

c) infectia urinara

37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a) cand apare infectia urinara

b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat

c) cand functia rinichiului nu este afectata

38. Calculii renali au un diametru de:

a) 0.5 – 1 mm

b) 1 - 1.5 mm

c) peste 2 mm

39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita:

a) 2-3 saptamani

b) 4-6 luni

52

c) 1-2 luni

40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu:

a) manitol si diuretice de ansa

b) antihistaminice

c) solutii perfuzabile

41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter

b) obstructia unilaterala a cailor urinare

c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid

42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:

a) 1500-2000 ml/zi

b) 600-700 ml/zi

c) 500-1000 ml/zi

43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri

b) lactat de sodium

c) saruri de potasiu

44. Cauzele postrenale ale IRA sunt:

a) hipovolemia

b) glomerulonefrite

c) obstructia cailor urinare

45. Manifestarile digestive ale IRA sunt:

a) sughit, sete, anorexie

b) oboseala, somnolenta, astenie

c) facies teros, edeme declive

46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) controleaza balanta lichidiana

b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul

conservator

c) creste sansa de supravietuire a pacientului

47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:

a) dureri lombare, musculare si abdominale

b) febra si scadere ponderala

c) somnolenta, stare confuzionala

48. Simptomele generale ale colicii renale sunt:

a) polakiurie, disurie

b) agitatie psiho-motorie, transpiratie

c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus

49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:

a) alterarea starii generale a pacientului

b) mentinerea stazei urinare unilateral

c) calmarea durerii si a parezei intestinale

50. Poliuria este:

a) o tulburare a emisiei urinare

b) o tulburare a diurezei

c) o tulburare calitativa a urinii

51. Litiaza renala se intalneste indeosebi:

a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani

b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani

c) la adolescenti

53

52. In litiaza urica se recomanda:

a) alimente bogate in oxalati

b) lapte, legume, fructe

c) alimente sarace in acizi nucleici

53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

a) tuberculoza renala

b) litiaza renala

c) cancerul renal

54. Proteinuria inseamna:

a) prezenta glucozei in urina

b) prezenta albuminei in urina

c) prezenta sangelui in urina

55. Hematuria de natura renala apare in:

a) adenom de prostata

b) litiaza renala

c) uretrite

56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:

a) ecografie

b) radiografie abdominala pe gol, urografie

c) scintigrafie renala

57. Sechelele IRA pot evolua spre:

a) cancer renal

b) litiaza renala

c) insuficienta renala cronica

58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu

exceptia:

a) aplicatii calde pe regiunea lombara

b) Buscopan 20-40 mg i.v.

c) tratament antibiotic

59. Hipovolemia este determinata de:

a) hipotensiune arteriala

b) hemoragii importante (sangerari digestive)

c) soc septic

60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:

a. Carbune animal

b. Odiston

c. Razebil

61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia

b. urografia

c. ecografia

62. Urografia reprezinta examenul radiologic al:

a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston

b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat

prin cateterism uretral

c) vezicii urinare

63. Radiografia renala simpla poate evidentia:

54

a) conturul si pozitia rinichilor

b) calculii biliari

c) chistul ovarian

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale BAREM DE CORECTURA


1 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582


4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582






10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205


12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209



15 – F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590

1 – d; 2 – b; 3 – e; 4 – b; 5 – c

2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583

1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d

55

3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582

1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a


1 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197

2 – c – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334

3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888



6 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606


8 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605

10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609

11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609

12 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607

13 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605



16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582

17 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205


19 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213


21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

22 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279

23 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282


















56




















60 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

61 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

62 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

63 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala


1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii

internati in serviciile de chirurgie.

2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului

digestiv de la esofag pana la rect.

3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila

A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei

4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si

hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.

5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta.

Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.

6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a

medicului .

7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara

decat tratarea ulceratiei constituite.

8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire

in urma unui efort sau supuratia plagilor.

9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza

progresiv in 48h.

57

10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme

deosebite.

11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune

existenta unei complicatii.

12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din

partea asistentei medicale.

13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.


1).Colica biliara

A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si

intrahepatice.

2).Litiaza biliara

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de

diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).

3).Colecistita acuta

C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in

vezicule sau in caile biliare.

4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu

iradiere in umarul drept.


1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale:

a) respectarea disciplinei spitalicesti

b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica

c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire

2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:

a) urografie

b) esofagoscopie

c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate

3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza:

a) plasma

b) sange total conservat

c) masa eritrocitara

4.Cum se pregateste preoperator colonul:

a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate

b) regim alimentar bogat in fibre celulozice

c) administrarea purgativelor drastice

5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi:

a) hiperhidratarea

b) insuficienta renala

c) boala tromboembolica

6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei:

a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric

58

b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei

c) regim hidric

7.Regiunile paroase se rad:

a) in seara dinaintea interventiei

b) cu 1-2 ore inaintea interventiei

c) cu 36 ore inaintea interventiei

8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta

b) tuse cu expectoratie sangvinolenta

c) greturi si varsaturi

9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:

a) cat mai precoce

b) dupa 2 saptamani

c) dupa 1 saptamana

10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:

a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala

b) in prima ora dupa interventie

c) in seara interventiei

11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:

a) decubit ventral

b) decubit lateral

c) decubit dorsal, cu capul intors lateral

12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:

a) in prima zi

b) dupa 7 zile

c) dupa 48-72 ore

13.Necesarul bazal de apa al organismului este de:

a) 30-40 ml/kg corp

b) 5-6 gr

c) 2-4 gr

14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul

drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:

a) colica biliara

b) ulcer gastric

c) pancreatita acuta

15.Cand apare mai frecvent colica biliara:

a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic

b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn

c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci

16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin:

a) sondaj gastric

b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa

c) efectuarea ionogramei sanguine

17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:

a) antialgice,antispastice,antiemetice

b) antitermice

c) antibiotice

59

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

BAREM DE CORECTURA


1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537

2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543








60



12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618

13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659


1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567

2-C

3-B

4-A

Marcati cu „x” raspunsul corect

1. b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535

2. c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551

3 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550

4.a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 552

5 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555

6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 556

7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558



10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 615






16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 660

17 a -

Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific


1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente

medicale. 3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad

prevenirea

ulceratiilor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii

cu

61

ajutorul carjelor, cadrului, bastonului. 6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit

ventral.

8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.

9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor

de

decubit.

10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea

mobilitatii

fizice a acestuia.

11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se

hidrata.

12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.

13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si

dezbraca

singur.

14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.

15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati

recreative.


A B

1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica

2 Pielea b Tromboze

3 Aparatul digestiv c Deformari articulare

4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului

5 Aparatul locomotor e Escara de decubit

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:

a) greturi

b) varsaturi

c) escare

2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:

a) antidecubit

b) relaxa

c) de paie

3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:

a) la cada

b) la pat

c) la dus

4. Pielea bolnavului imobilizat este:

a) fara tonicitate

b) elastica

c) grasoasa

5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:

a) fotoliul rulant

62

b) patul

c) cadrul

6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:

a) la cinematograf

b) la telefon

c) la radio si T.V.

7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:

a) la pat

b) la cabinetul EKG

c) la cabinetul asistentelor

8. Imobilizarea favorizeaza:

a) diareea

b) constipatia

c) varsaturile

9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:

a) bogat in proteine

b) bogat in glucide

c) bogat in celuloza si lichide

10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:

a) masaj usor al membrelor

b) tapotaj toracic

c) pudraj cu talc

11. Pneumonia de decubit se previne prin:

a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi

b) administrare de antibiotice

c) administrare de chimioterapice

12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin:

a) frictionarea zilnica cu alcool diluat

b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat

c) frictionarea lunara cu alcool diluat

13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:

a) indiferenta

b) blanda

c) violenta

14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:

a) atingeri repetate

b) izolare

c) rabdare, tact, educatie

15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de:

a) starea pacientului

b) starea familiei

c) starea asistentei medicale

63

Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA


Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului

sanatos “ – Chiru F.

65

2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 65

3 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74

4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 70

5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74

6 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 75

7 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 75

8 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74

9 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74

10 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73

11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72

12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72

13 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72

14 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73

15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73


Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 - a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1129

2 - e .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 1129

3 - d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 1129

4 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 1129

5 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 118 - 119

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:


1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1129

2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

3 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

5 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

6 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

8 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

9 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

13 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

64

14 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific


1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.

2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.

3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.

4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.

5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.

6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.

7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii

nosocomiale.

8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.

9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.

10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.

11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.

12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia

medicului.

13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.

14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.

15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor

seropozitivi.

II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

1

A B

1 Fereastra serologica a Perioada a doua

2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra

3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea

4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia

5 Infectii oportuniste e Prima perioada

2.

A B

1 Tratamentul antifungic a Nistatin

2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon

3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina

4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina

5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic

3.

A B

1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina

65

2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol

3 Giardia intestinalis c Tiabendazol

4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina

5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon


1. Infectia HIV este produsa de:

a) retrovirus

b) treponema pallidum

c) enterovirus

2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:

a) 6 – 12 luni

b) 2 – 4 ani

c) 5 – 10 ani

3. Rezistenta HIV la mediul extern este:

a) crescuta

b) slaba

c) foarte crescuta

4. Virusul HIV poate fi izolat din:

a) sange, sperma, secretie otica

b) sange, sperma, secretie vaginala

c) sange, secretie salivara, LCR

5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este:

a) infectia bacteriana

b) infectia reumatismala

c) infectia ganglionara

6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:

a) antivirotice

b) antihistaminice

c) antibiotice

7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine:

a) asistentei medicale

b) consilierului

c) psihologului

8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:

a) testul alergologic

b) IDR la tuberculina

c) testul ELISA

9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin:

a) vaccinare

b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral

c) protectie cu antibiotice

10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:

a) intreruperea sarcinii

b) continuarea evolutiei sarcinii

c) cat mai multe nasteri

11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:

66

a) folosirea obiectelor personale

b) folosirea baii

c) indepartarea donatorilor infectati

12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult:

a) 10 ani

b) 5 ani

c) 3 ani

13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:

a) cresterea apetitului alimentar

b) febra

c) cresterea apetitului sexual

14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de:

a) lipsa banilor

b) lipsa locuintei

c) lipsa sustinerii sociale

15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este:

a) ameliorarea confortului pacientului

b) orientarea in timp si spatiu

c) indepartarea depresiei

67

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos


1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali” Titirca L.

425

2 A 425

3 A 426

4 A 426

5 A 426

6 A 426

7 F 426

8 A 426

9 A 427

10 F 427

11 A 427

12 A 427

13 F 427

14 A 427

15 A 428

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”

1.


1 - e “Puericultura si pediatrie” Marcean si

Mihailescu

455

2 - a .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 455

3 - d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 455

4 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 455

5 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 455

68

2.


1 - a “Puericultura si pediatrie” Marcean si

Mihailescu

458

2 - e .................,,,,,,,,,,,,........................... 458

3 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 458

4 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 458

5 - d .................,,,,,,,,,,,,........................... 458

3.


1 - b “Puericultura si pediatrie” Marcean si

Mihailescu

459

2 - a .................,,,,,,,,,,,,........................... 459

3 - e .................,,,,,,,,,,,,........................... 459

4 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 459

5 - d .................,,,,,,,,,,,,........................... 459


Nr.

intrebare

Raspuns Bibliografie Nr.

pagina

1 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 217

2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 455

3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 219


5 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 456

6 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458

7 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459

8 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 221



11 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222


13 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre

asistentii medicali” Titirca L.

426

14 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


426

15 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


426

69

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific


1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup

de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si

prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.

2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza

de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.

3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.

4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste

rebordul costal cu cativa cm.

5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios.

6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia

persistenta cu virus hepatic B si C.

7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic

si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.

8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline

standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp.

9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele

purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.

10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de

imbolnavire,ci si tuturor sugarilor.

11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.

12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic

B

13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.

14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o

eventualitate posibila.

15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala

acuta de tip B in cursul sarcinii.

16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor

deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.


70


1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale:

a) fecalo-orala

b) contact sexual

c) parenterala

2.Virusul hepatitei B este prezent:

a) in saliva, lichidul seminal si sange

b) pe tegumente

c) pe regiunile paroase

3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:

a) laxativ

b) hepatoprotector

c) antialgic

4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care

contin:

a) arginina, sorbitol

b) insulina

c) aminoacizi

5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar

crescut se pot administra:

a) sedative

b) coleretice

c) antibiotice

6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:

a) repausul

b) consumul de lipide de origine animala

c) consumul de sucuri carbogazoase

7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:

a) hemoleucogramei

b) ionogramei

c) imunoglobulinelor

8.Hepatita cronica survine in proportie de:

a) 30% dupa hepatita de tip A

b) 40-50% dupa hepatita de tip C

c) 60% dupa hepatita de tip E

9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:

a) coma de gr I

b) coma de gr II

c) coma de gr IV

10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza

icterica este:

a) hiperpirexia

b) absenta febrei

c) febra ridicata

11.Incubatia in hepatita B este de:

a) 2-6 saptamani

b) 1 ½ - 6 luni

71

c) 2-23 saptamani

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific

BAREM DE CORECTURA


1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166


3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
















1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167

72


3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175


5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174


7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173





Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific




1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului,cantariti:

a) hidratii de carbon

b) lipidele vegetale

c) proteinele

2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat:

a) polifagie, polidipsie, poliurie

b) polipnee, tahicardie, polifagie

c) puls saltaret, polidipsie, apnee

3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) hiperglicemie si glicozurie

b) anemie

c) cresterea transaminazelor

4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este:

a) hiperglucidic, hipolipidic

b) hidrozaharat, normoprotidic

c) hiperprotidic, hipoglucidic

5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:

a) diabetul zaharat tip І

b) hipoglicemii

c) diabet zaharat tip П

6.Insulina este indispensabila in:

a) diabetul de tip І

73

b) hipoglicemii

c) diabetul de tip П

7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi :

a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale

b) cu 60 de minute inaintea meselor principale

c) la 30 de minute dupa mesele pricipale

8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza:

a) circa 2 gr glucoza

b) 20 gr glucoza

c) 10 gr glucoza

9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:

a) copii si adolescenti

b) adulti

c) varstnici

10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce:

a) numai dupa valorile glicemiei

b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei

c) dupa valorile glicozuriei

Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific BAREM DE CORECTURA




1. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717



4. c – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717

5. c– Medicina interna Cornrliu Borundel - 723






74

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie


1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani.

2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe.

3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza.

4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare.

5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.

6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.

7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.

8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare.

9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect.

10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.

11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin.

12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in

perfuzie.

14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale.

15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.


1.

A B

75

1 Menoragie prelungita a Tumora de ovar

2 Dismenoree b Chist dermoid

3 Continut grasos c Chistadenoame seroase

4 Lichid clar d Chistadenoame mucinoase

5 Lichid transparent vascos e Fibroame uterine

2.

A B

1 Menoragie a Sangerare uterina

2 Leucoree b Durere la urinat

3 Tuseu vaginal c Scurgere apoasa

4 Disurie d Urocultura

5 Infectie urinara e Examen clinic local

3.

A B

1 Histerometrie a Chiuretaj uterin

2 Testul Lahm-Schiller b Masurarea cavitatii uterine

3 Colposcopie c Examenul trompelor, cu substanta de contrast

4 Biopsie de endometru d Examenul endoscopic al colului uterin

5 Histerosalpingografia e Detectarea cancerului de col uterin


1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:

a) menoragie prelungita

b) menstruatie obisnuita

c) amenoree

2. In tumorile uterine, durerea este:

a) vie

b) ca o jena

c) puternica

3. In histerectomie problema principala a pacientei este:

a) absenta menstruatiei

b) cresterea libidoului

c) alterarea imaginii de sine

4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza:

a) revenirea la o viata normala de cuplu

b) neacceptarea limitelor

c) neacceptarea noii imagini corporale

5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in:

a) depistarea precoce a tumorii

b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie

c) evitarea efortului fizic

6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite:

a) ridicarea de greutati si efortul fizic

b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni

76

c) igiena locala si controlul medical

7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:

a) extirparea totala a ovarelor

b) rezectia partiala a ovarelor

c) extirparea trompelor

8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara:

a) restabilirea permeabilitatii trompelor

b) reimplantarea de trompe

c) indepartarea uterului in totalitate

9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in:

a) regim alimentar

b) montarea unei sonde vezicale permanente

c) baie generala

10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei:

a) hemoragii interne

b) anemii prin lipsa de fier

c) anemii prin lipsa vitaminei B

11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei:

a) complicatii respiratorii

b) complicatii renale

c) complicatii pulmonare

12. Supravegherea pansamentului se urmareste:

a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui

b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii

c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii

13. Reluarea alimentarii post-operator se face:

a) cu prudenta, fara o dieta severa

b) imediat dupa operatie

c) dupa 7-10 zile dela operatie

14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:

a) cat mai tarziu

b) cat mai precoce

c) dupa 2-3 saptamani dela operatie

15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:

a) tratamentului administrat

b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute

c) regimul igieno-dietetic

77

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie BAREM DE CORECTURA



1 F “Ginecologie” – Nanu si Crisan 131

2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 131

3 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 131

4 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 132

5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 135

6 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 135

7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136

8 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136

9 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 137

10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 137

11 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 138

12 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 138

13 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139

14 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139

78

15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139


1.

Nr.Intrebare

si raspuns

Bibliografie Nr.

pagina

1 - e “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii

medicali” Titirca L.

179

2 - a “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii

medicali” Titirca L.

179

3 - b “Ginecologie” – Nanu si Crisan 231

4 - c .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 231

5 - d .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 231

2.

Nr.Intrebare

si raspuns

Bibliografie Nr. pagina

1 - a “Ginecologie” – Nanu si Crisan 135

2 - c .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 135

3 - e .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 135

4 - b .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 137

5 - d .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136

3.

Nr.Intrebare

si raspuns

Bibliografie Nr. pagina

1 - b “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


167

2 - e .................,,,,,,,,,,,,........................... 167

3 - d .................,,,,,,,,,,,,........................... 167

4 - a .................,,,,,,,,,,,,........................... 167

5 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 168


Nr.

intrebare

Raspuns Bibliografie Nr.

pagina

1 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 179

79




179



179



180



180



180



182



182



184



185



186



187



187



188



188

Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific


1) Nou nascut a) 18 respiratii/min

2) Un an b) 22 respiratii/min

3) 4 ani c) 44 respiratii/min

4) 10 ani d) 20 respiratii/min

5) Adolescent e) 25 respiratii/min


1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani.

2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza,

Klebsiella pneumonia.

3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.

80

4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute

ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii.

5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi

productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen.

6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a

ionogramei sanguine.

7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei.

8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.

9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-

molitic.

10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.

11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie

familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului.

12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau

Fenobarbital I.M.

13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.

14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu

polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori

pirodermite.

15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat

insulinodependent este acidocetoza diabetic.


1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome.

a) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie,

wheezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie

vascoasa albicioasa

b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee

inspiratorie

c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha,

stare de oboseala

2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de

medicamente:

a) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar

b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine

c) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice

3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni:

a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie,

administreaza sirop expectorant, aeriseste camera

b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea

sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau

bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea crizei

81

c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri

expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil

4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta :

a) 4-6 ani

b) 0-3 ani

c) 7-8 ani

5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:

a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj

inter- si subcostal, tuse obositoare

b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie

c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee

6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de:

a) 6-8 l/min

b) 8-10 l/min

c) 4-6 l/min

7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi:

a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide

b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide

c) Alimente preferate de copil

8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:

a) Cord prea lenes

b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite

c) Anemii se vere

9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de:

a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta

b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat

c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax

10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi:

a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces

b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces

c) Nu are legatura cu masa sanguine

11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin:

a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza

b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate

c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie,

cianoza

12. Edemul pulmonar acut este:

a) O afectiunestrict pulmonara

b) O marire de volum a plamanilor

c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi

13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:

a) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine

ascendente

82

b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta

c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante

14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome:

a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi

b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea

tensiunii areteriale

c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta,

bradicardie

15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt:

a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii

arteriale E.C.G

b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G

c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C

16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este:

a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal

b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare

c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate

17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:

a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie

b) Diuretice + polivitamine + antitusive

c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective

18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei:

a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat

b) Direct de la sursape cateter nazal

c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave

19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric:

a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului

b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate

c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate

20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin:

a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare

generala alterata

b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale

c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna

21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:

a) Streptococ, stafilococ, pneumococ

b) Escherichia, colii, shigella, salmonella

c) Anotimpul cald si igiena defectuasa

22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza :

a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita

b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect

83

c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient

curat si uscat

23. Semnele de dezhidratare acuta sunt:

a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea

fontanelei anterioare la sugar, oligurie

b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½

cm, oligurie

c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie

hidratarea se face pe cale orala

24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in:

a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament

etiologic (antibiotic si chimioterapice)

b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral

c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si

varsta copilului

25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de

infectia cu:

a) Stafilococ

b) Streptococ B-hemolitic

c) Colibacil

26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:

a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate

b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar

c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee

27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:

a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica,

oligurie hipertensiune arterial

b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri

lombare

c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee

28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de

glomerulonefrita acuta difuza arata:

a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale

b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal

c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba Addis-

Hamburger si Stansfeld-Webb modificate

29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel:

a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia

b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)

c) VSH, calcemie, magneziemie

30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:

a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut

acasa

b) Limitare activitatii fizice al domiciliu

84

c) Diminuarea activitatii psihice

31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta:

a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat

b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat

c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei

32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele

categorii de medicamente:

a) Antibiotic, vitamine si diuretice

b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice

c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite

33. Convulsiile se defines da fiind:

a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii

de constienta

b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta

c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta

34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:

a) 1-5 ani

b) 0-1 an si 6 luni

c) 3 luni – 5 ani

35. Convulsiile febrile se manifesta astfel:

a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de

maximum 15 minute

b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute

c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile

36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:

a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate

foarte mare

b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate

moderata

c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C

37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:

a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza

b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza

c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat

per os

38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul:

a) In decubit dorsal cu capul pe perna

b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini

c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure

39. Diabetul zaharat este boala:

a) Pancerasului endocrine

b) A intregii glande pancreatice

c) A ficatului

40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt:

85

a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi

b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a

rudelor de gradul I

c) Infectii microbiene netratate la timp

41. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt:

a) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire

b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata

c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in

greutate

42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:

a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia

b) Glicemia colesterolemia V.S.H

c) Glicozurie V.S.H, H.l.G

43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt:

a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale

ochiului

b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita

c) Arterita retinopatie polinevrita

44. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri:

a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri

b) Fragi, capsuni, piersici, banana

c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas

45. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele:

a) Paine, gris, orez, morcovi

b) Stafide, caise, must, bere, urda

c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda

46. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel:

a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara

b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon

c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari

47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este:

a) Intramusculara

b) Intradermica

c) Subcutanat

48. Acidocetoza diabetica apare in caz de:

a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente

b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina

c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului

49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:

a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena

acetonica, tensiune arteriala scazuta

b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala

c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal

86

50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori:

a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie,

ionograma plasmatica usor modificata

b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina,

ionograma modificata, pH sanguin scazut

c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut

hipercolesterolemie

51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:

a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria,

cetoza

b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal,

comportament

c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin

transpiratie

52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face:

a) Pe toata durata tratamentului

b) La 12 ore dupa initierea tratamentului

c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului

53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt:

a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit

normal

b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii

de constienta, glicozurie disparuta crize convulsivante

c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit

diminuat

54. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului:

a) O masa adecvata bolii

b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide

c) 10-15 g glucoza sau zahar

55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de

calorii este:

a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare

b) cate 20% mic de jun, pranz si seara, restul gustari

c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%

87

Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific BAREM DE CORECTURA


Puericultura si pediatrie pag 249

1. c

2. e

3. b

4. d

5. a


1. F pag 237

2. A pag 238

3. A pag 239

4. A pag 233

5. A pag 266

6. F pag 280

7. F pag 281

8. F pag 314

9. A pag 316

10. F pag 319

11. A pag 342

12. A pag 342

13. F pag 409

14. A pag 409

15. F pag 412


1) a) pag 233 - Puericultura si pediatric

88

2) c) pag 234-235 “_”

3) b) pag 248

4) b) pag 237

5) a) pag 238

6) c) pag 240

7) b) pag 240

8) b) pag 265

9) c) pag 266

10) a) pag 266

11) c) pag 266

12) c) pag 267

13) a) pag 267

14) b) pag 267

15) b) pag 267

16) c) pag 268

17) a) pag 268

18) a) pag 268

19) c) pag 269

20) c) pag 289

21) b) pag 279

22) b) pag 208 – Proceduri

23) a) pag 208 - Puericultura si pediatric

24) a) pag 285

25) b) pag 316

26) c) pag 316

27) a) pag 318

28) c) pag 318

29) b) pag 319

30) a) pag 319

31) c) pag 320

32) b) pag 320

33) a) pag 339

34) c) pag 340

35) a) pag 340

36) a) pag 340-341

37) b) pag 342

38) c) pag 342

39) a) pag 408

40) b) pag 409

41) c) pag 409

42) a) pag 410

43) c) pag 410

44) a) pag 411

45) c) pag 411

89

46) b) pag 411

47) c) pag 411

48) a) pag 412

49) a) pag 412

50) a) pag 412

51) a) pag 413

52) c) pag 413

53) b) pag 414

54) c) pag 414

Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Marcati cu „x” raspunsul corect :

teste examen absolvire a.m.g

Documents