terapii de recuperare

8/19/2019 Terapii de Recuperare

1/54

Terapii de recuperare

Lector: Popovoci Ileana Studenti: Brindusa Tudor Florea Madalina Ionela

Musteata Florin Snegur Cristian


2/54

I. Terapia prin miscare-dans

Terapia prin dans sau terapia miscarii reprezinta utilizarea miscarii in scop psihoterapeutic pentru a promova integrarea emotionala psihica si comportamentala aindividului. !"iectivul terapeutic este o"tinerea unui echili"ru sanatos si asentimentului de plenitudine. #ansul a inceput sa $ie utilizat in psihoterapie in anii %&'( in momentul in care

terapeutii au o"servat ca pacientii lor s-au simtit mai "ine dupa ce au urmat cursurileinedite de dans ale lui Marian Chace. )cesta a $ost invitat sa cola"oreze la tratarea

pacientilor cu tul"urari prea grave pentru a putea participa la terapia de grup.


3/54

! $orma a psihoterapiei e*presive terapia prin dans se "azeaza pe ideea ca e*istao legatura directa intre miscare +corp, si emotii +psihic, iar tul"urarile psihice rezultadin izolarea si alienarea speci$ica societatii moderne. In aceste conditii unitatea dintrecorp minte si su$let este insta"ila.

Terapia prin dans ii a uta pe pacienti sa se redescopere pentru a $i mai constientide sine si pentru a se simti mai intregi mai impliniti. Invatand sa se iu"easca pe sineoamenii reusesc sa-i iu"easca pe ceilalti.

Miscarea este o modalitate universala de comunicare si o parghie a dezvoltarii

incepand de la nivelul senzorio-motor pana la cel relational. Toate persoanele se miscaintr-un $el sau altul iar cele cu cerinte educationale speciale nu $ac e*ceptie.nele persoane cu diza"ilitati nu au un lim"a ver"al adecvat dezvoltat dar detin

un adevarat lim"a al miscarilor/ ast$el comunicarea non-ver"ala este un mod e$icientde contact. Putine e*periente angreneaza atat de "ine persoana in totalitatea ei precumo $ace dansul: corpul emotiile si intelectul.


4/54

Terapia prin dans sau terapia miscarii poate $i utilizata pentru tratarea a$ectiunilor psihice si psihosomatice. Sunt putine studii stiinti$ice care sa cerceteze e$ectele terapiei

prin dans in prevenirea si tratarea a$ectiunilor insa rapoartele clinice indica e$icientaterapiei prin dans in im"unatatirea stimei de sine reducerea stresului im"unatatireainteractiunilor interpersonale si o$erirea ocaziei de comunicare a emotiilor.

Ca $orma de e*ercitiu $izic dansul este "ene$ic atat pe plan emotional cat si pe plan $izic - cresterea $ortei musculare coordonare si mo"ilitate mai "una scadereatensiunii musculare.


5/54

Terapia prin dans presupune un proces $ormat din patru etape: pregatirea -incalzirea sta"ilirea increderii/ incu"atia - pacientul renunta la controlul constient simiscarea devine sim"olica/ iluminarea - semni$icatia devine evidenta putand aveae$ecte pozitive sau negative/ evaluarea - se discuta semni$icatia procesului si se

pregateste incheierea terapiei.Miscarea impreuna cu altii in acelasi ritm de o"icei a uta la $ormarea relatiilor.

#atorita comunicarii prin miscare individul devine mai constient de propria persoanasi mult mai capa"il de a interactiona cu ceilalti. Prin tehnicile $olosite terapeutullucreaza pe dezvoltarea increderii si a relatiilor.

! importanta ma ora o are constientizarea eu-lui corporal pentru organizareaimpulsurilor si internalizarea controlului. Pacientii tre"uie sa- si inteleaga propriilecorpuri si capacitatea lor de miscare inainte de a putea $ace $ata cerintelor e*terioareale mediului.


6/54

Schema corporala este unul din conceptele $undamentale in dezvoltarea umana.Fara schema corporala structurile psihice necesare reprezentarii sim"olice a altor

lucruri nu se pot $orma atata timp cat ele depind de achizitiile anterioare.Cu cat schema corporala este mai "ine conturata cu atat mai clara este si

di$erentierea de mediu si de ceilalti. )ceasta di$erentiere este necesara pentrudezvoltarea unor relatii. #e aceea miscarea si schema corporala sunt doua preocuparima ore pentru terapeuti.


7/54

Folosirea oglinzii este o metoda de re$lectare +insa nu si de imitare a miscarilorcelorlalti, ce $urnizeaza un mod de intelegere a e*perientelor la nivel corporal. )ceastametoda nu o$era doar in$ormatii importante despre pacient alt$el nedescoperite ci deasemenea transmite acestuia ca mesa ul este vazut si acceptat asa cum este.

)ceasta acceptare de cele mai multe ori muta atentia pacientului de la stimuliiinterni la cei din mediu care mai apoi va duce la cresterea interactiunilor. Terapeutulnu tre"uie sa $ie pus in $ata oglinzii atunci cand nu detine controlul comportamentului

sau sau cand actiunea nu o$era posi"ilitatea pentru o schim"are pozitiva. Pe masura ce0inetoterapeutul cunoaste pacientul acesta va $i capa"il sa detecteze inceputul starii deagitatie si poate structura sedinta in asa $el incat sa evite pierderea controlului.

!glinda poate $i $olosita in conte*tul grupului de e*emplu atunci cand terapeutulalege un anumit cantec activitate sau un anumit spri in care re$lecta energia sidinamica grupului.


8/54

Specialistul incearca intotdeauna sa realizeze o atmos$era consistenta si plina deacceptare in timpul sedintelor de terapie prin miscare si dans. #eseori acest proceseste unul lent ce se des$asoara 1n conditiile impuse de pacient.

!data cu re$lectarea in oglinda vor avea loc si contactul vizual atingereavocalizarea actiuni ritmice muzica di$erite modalitati de spri in si o varietate deactivitati senzorio-motorii/ toate acestea contri"uind la construirea unei relationari side asemenea la schema corporala.

Terapia prin miscare care tre"uie sa $ie e$ectuata lent $ara incordare eliminarigiditatea musculara destinde articulatiile im"unatateste respiratia si circulatia. Seaplica sistematic asupra intregului corp incepand de la cap pana la var$ul degetelorde la picioare. Sesiunea de terapie sau autoterapie nu tre"uie con$undata cu incalzireadin timpul antrenamentelor sportive2


9/54

In primul rand durata unui 3antrenament4 terapeutic dureaza % ora-% ora umatatesi nu %5-6( de minute. )poi ritmul in care se e*ecuta este unul lent $ara miscarirapide. Pulsul nu tre"uie sa se mareasca si intotdeauna e*ercitiile sunt insotite dee*ercitii de respiratie +inspiram pro$und tinem respiratia cateva secunde e*piram

pro$und,.7inetoterapia poate $i e$ectuata in prezenta si cu a utorul unui 0inetoterapeut sau

individual daca aveti "aga ul necesar de cunostinte. Pot $i $olosite accesorii variate:corzi elastice mingi de $it"all salteluta +care asigura o supra$ata "una pentrurostogoliri sau e*ercitii in patrupedie, spalier mingi antistress sau medicinale.


10/54

Prezentam in continuare cateva tipuri de e*ercitii care detensioneazamusculatura redand supletea si rela*area de care $iecare pacient are nevoie:%. e*ercitii de rotire +a capului umerilor "ratelor trunchiului "azinului etc.,6. e*ercitii de intindere +gat "rate ante"rate gam"e etc.,8. e*ercitii de torsiune +a trunchiului,'. e*ercitii de rostogolire +e*ercitii $oarte "une pentru coloana,5. e*ercitii de aplecare ridicare +"rate picioare spate umeri,9. e*ercitii de atarnare apasare sau strangere +3$luturas4 pentru interiorul coapselormingi antistress pentru palme,.

Miscarile se e$ectueaza lent cat mai amplu +$ull range o$ motion, si cat maicursiv $ara pauza.


11/54

Bene$iciile terapiei prin miscare- dans:%. im"unatatirea $unctiei cognitive dar si a memoriei la orice varsta/6. cresterea stimei de sine si stimularea comunicarii/8. dansul a uta la arderea caloriilor si este 3ad uvant4 in reglarea glicemiei/'. a uta la intarirea oaselor si la im"unatatirea $unctiilor muschilor si

articulatiilor/5. elimina stresul de zi cu zi/9. dansul a uta la eli"erarea unor emotii negative: $urie teama ura etc./

. dansul previne si trateaza anumite "oli $iind de a utor in dia"etul zaharatunele a$ectiuni cardiovasculare a$ectiuni musculare articulare si osoase o"ezitatetul"urari psihice etc. Terapia are drept scop conectarea cu sinele si eli"erarea de tensiunile si de

"loca ele inscrise in memoria corpului. #in punct de vedere $izic ea amelioreazacirculatia coordonarea si tonusul muscular. #in punct de vedere mental si emotivterapia creste increderea in sine stimuleaza capacitatile intelectuale si creativitatea si

permite e*primarea unor emotii greu de redat prin cuvinte +$urie $rustrare izolareetc,.


12/54

II. Cromoterapia

Ce reprezinta;

Terapia prin culori este o medicina alternativa care utilizeaza culoarea pentrutratarea "olilor.

pentru in$luen=a culorilor asupra s>n>t>=ii ?i st>rii de spirit a omului.

Cromoterapiea este una dintre terapiile alternative de mici dimensiuni.)plica=iile sale sunt tot mai $recvente 1n di$erite domenii de la decorul casei pana lamomentul 1n care va alegeti vestimentatia ea $iind o alternativ> luat> 1n considerare

tot mai mult.


13/54

Cromoterapia se "azeaza pe vechea arta a utilizarii culorilor si a luminii intratarea a$ectiunilor sau "olilor de orice $el. Practicantii cred ca prin utilizareaculorilor din mediul nostru este posi"ila im"unatatirea calitatii vietii si a sanatatii.

Primele $orme ale acestei terapii include utilizarea cristalelor colorate sau aluminii solare.


14/54

Cum $unctioneaza ;

Corpul uman a"soar"e lumina care e $ormata din spectrul de culori. Fiecareculoare din spectru are o anumita $recventa lungime de unda si energie asociata ei.Culorile pe care le a"sor"im au e$ect asupra sistemului nervos sistemului endocrin sia eli"erarii de hormoni sau a altor su"stante organice din corpul uman. #e asemenea

pot a$ecta energiile mai su"tile ale cha0relor +cele sapte cha0re ale corpului uman,.)cestea pot a$ecta si mentalul emotionalul precum si starea psihica si $izica aomului.


15/54

Simptomele a$ectiunilor sunt un semn al unei lipse sau utilizari nepotrivite aculorii si luminii de catre celulele si organele corpului uman. )cest lucru se poatedatora unor $actori precum modul de viata mediu etc. )ceasta lipsa de echili"ru

poate $i corectata prin utilizarea selectiva a $recventelor culorilor. Formele prin carese transmit $recventele culorilor catre corp sunt numeroase.


16/54

Terapeutii vor lua in considerare dosarul medical si starea prezenta de sanatate aunei persoane pentru a o"serva aura prin concentrare.


17/54

! multime de pro"leme inclusiv cele legate de conditiile de stress cum ar $i:insomnia an*ietatea astmul devieri de comportament depresia etc. pot $i tratateast$el. In special a uta la recuperare dupa operatii sau "oli grave. #e asemenea a uta

la cresterea nivelului creativ si in procesul de invatare.


18/54

Tratamentele terapiei prin culori

Concentrarea luminii solare pe zonele a$ectate A utilizarea anumitor alimentecolorate in alimentatia noastra produc anumite reactii in corp. #e e*emplu carotenul+prezent in morcovi sau carto$i dulci, are culoarea portocalie si se a$la in compozitiavitaminei ). )ceasta $ormula poate $i utilizata in mentinerea sanatatii pielii amucoaselor etc/

Consumul de 3apa de curcu"eu4 A apa se pastreaza intr-un recipient colorat si see*pune la soare. Culorile recipientul isi adauga energiile la cele ale apei si inmomentul consumului ne im"i"am cu aceste energii alaturate de culoarea respectiva/

espirand culorile A )$irmand acest lucru ne re$erim la respiratia normala dar

imaginandu-ne in acelasi timp ca aerul este colorat +cu o anumita culoare in $unctiede scopul urmarit,/


19/54

Lumina al"a - )ceasta straluceste prin $iltre colorate si este directionata catre parti ale corpului sau catre intregul corp/Im"racamintea colorata A anumite culori ale im"racamintii pe care o purtam pot $iltralumina iar corpul nostru o a"soar"e.Puteti $olosi acasa si simple lampi colorate pe care sa le aprindeti seara


20/54

In$luenta culorilor asupra organismului umanosu

osul este culoarea $ocului si a $ortei vitale primare.


21/54

Portocaliu

Terapia de culoare portocalie a $ost a doua ac=iune cu privire la eli"erarea $izic> ?imintal> ?i un e$ect mare de integrare ?i de distri"u=ie induce lini?te entuziasm "ucuriedragoste de viata optimism sentimente pozitive $izic> ?i mentala .

In cazul in care te simti deprimat a nu ezita de a purta ceva portocaliu. )ceastaeste culoarea veseliei a caldurii si senzualitatii . til ca un intaritor si stimulentemotional portocaliul este $olosit in tratamentul depresiilor si este de mare a utor larevenirea dupa un soc emotional. )re si e$ect antispastic putand $i de $olos in

tratamentul spasmelor musculare si crampelor.Indicatii: stimuleaza secretia "iliara recomandat in pro"lemele respiratorii sidigestive. Indicat in tratarea astmului a tusei iritative in an*ietate in $e"ra in variatiiale tensiunii arteriale in spasmo$ilie si starile de o"oseala precum si convalescenta.


22/54

Dal"en

Dal"en este asociat cu emis$era stanga a creierului ?i 1n general partea deintelectual cu e$ecte de stimulare ?i de a utor 1n studiu.

Culoarea gal"en induce inspiratie si optimism.Stimuleaza memoria si atentia cea mai indicata culoare pentru cei care invata

sau lucreaza intr-un mediu care necesita aceste a"ilitati. Creste stima de sinemoralitatea simtul onoarei si dragostea de viata.


23/54

Eerde

Cea mai utilizata culoare impotriva stresului. ela*eaza energizeaza o$era

senzatia de intinerire si sanatate. Culoarea sperantei a pozitivismului a echili"rului siautocontrolului.

In cazul in care aveti tensiunea arteriala mare solutia este verde .


24/54

)l"astru

ela*eaza calmeaza predispune la ideatie imaginatie visare a uta laconcentrare aduce liniste si optimism

Indicatii: scade presiunea arteriala scade "ataile inimii calmeaza respiratiastimuleaza imunitatea calmeaza $e"ra reduce in$lamatiile reduce durerile de capmicsoreaza durerile 1n cazul sciaticii si al ulcerului la stomac.


25/54

Indigo

Stimuleaza creativitatea a uta la accelerarea gandirii.Indicatii: rela*eaza si incetineste sistemul neuro-muscular cardiovascular silim$atic. Intareste sistemul imunitar.


26/54

Eiolet

#aca este nevoie de mai multa 1ncredere in sine solutia este violetul.Eioletul este culoarea regala - asociata in general cu lu*ul creativitateaspiritualitatea si tot ceea ce este so$isticat. Eioletul este considerat ca si cum ar aveaun e$ect "ene$ic asupra st>rii mentale si este cunoscuta drept culoarea care spore te ș1ncrederea in sine si $or a spirituala. )ceasta culoare este 1ntotdeauna pozitiva2ț

Indicatii: com"ate dis$unctiile vezicii "iliare si ale rinichilor calmeaza durereaintareste sistemul imunitar com"ate tul"urarile de vedere si cele ale aparatului urinar

+cistite, com"ate crampele musculare impiedica $ormarea depozitelor adipoase.


27/54


28/54

Hooterapia sau terapia cu a utorul animalelor

Hooterapia sau terapia cu animaleeste o metoda de tratament a

pro"lemelor de natura psihologicaemotionala sau sociala a omului ce$ace apel la insusirile si calitatile

unor animale +caini pisici caimaimute etc., a unor pesti+del$ini pesti e*otici, sau a unor

pasari +papagali,.


29/54

)ceasta metoda terapeutica nu presupune neaparat ca pacientul sa ai"a un animal de companie acasa ci se re$era la

e$ectuarea terapiei cu a utorul sau in prezenta unui animal. #upamai "ine de 6( de ani de cercetari numeroasele studii $acute auevidentiat e$ectul "ene$ic pe care il au animalele de companie inviata oamenilor .


30/54

Beneficii ale zooterapiei:1. Ameliorarea sanatatii fintelor umane2. Reducerea stresului3. O mai buna recuperare postoperatorie4. Diminuarea presiunii arteriale mai bine decat cu pastile5. Au un bun e ect in ameliorarea maladiilor genetice

6. ot pre!eni cancerul" leucemia si orice boala a sistemului ner!os#. $a incura%ea&a sa iesiti a ara si sa aceti e'ercitii(. A%uta la relationarea in !iata sociala si o imbunatatire a relatiilor

interumane). *ndepartea&a singuratatea si o era dragoste neconditionata

1+.Din punct de !edere emotional" animalele de companie ne a%utasa ne imbunatatim starea de spirit" ne ac sa ne simtim utili siiubiti" de multe ori ne a%uta sa inlocuim golul lasat de pierdereaunei finte dragi" sau sa depasim un moment difcil.


31/54


32/54

Beneficii terapeutice:%. Caini special antrenati pot anunta din

vreme iminenta unui atac cere"ralsau a unei crize de epilepsie

6. ol social asupra sanatatii oamenilor 8.


33/54


34/54

Pisica Incepand cu a doua umatate a anilor (ai secolului trecut zooterapia a inceput sacapete o raspandire din ce in ce mai mare in!ccident pisicile $iind considerate printrecele mai apreciate animale in acest

domeniu. In Franta in cadrul Spitalului Paul-Duiraud pisicile au devenit asistentimedicali de necontestat su" supraveghereaatenta si a$ectuoasa a personalului despecialitate. Totodata este cunoscut $aptulca pisicile simt cand un om este "olnav si

pot $i considerate ca niste $actori aideterminarii prezentei energiei negative pecare o prelucreaza prin tors.


35/54

Bene$icii terapeutice:%. educe an*ietatea6. Transmite o stare de calm si de liniste interioara8. Je a uta sa $im mai deschisi mai sensi"ili mai optimisti'. Je a uta sa eliminam o"oseala si stresul5. )u un rol important in $ormarea caracterului si a personalitatii copiilor invatandu-i sa $ie

responsa"ili si independenti.9. Studii stiinti$ice au demonstrat ca cei care se ocupa in $iecare zi de o pisica au nivelulcolesterolului si al trigliceridelor din sange mai scazut tensiunea arteriala marita revine lalimitele normale si se reduc semni$icativ riscurile maladiilor cardiace.

. educe semni$icativ insomnia.K. Pisicile pot detecta anumite a$ectiuni iar in cazul unor dureri prin simpla lor asezare pe

locul dureros se constata o diminuare accentuata a acestora. )tunci cand pisica sta culcata pelocul dureros pe langa $aptul ca il incalzeste il si iradiaza cu undele sale electromagneticeale caror $recvente intra in rezonanta cu cele ale omului si inlatura ast$el dezechili"releenergetice care apar in orice patologie.&. Prin intermediul torsului amelioreaza structura si densitatea oaselor si $orta musculara.


36/54

)u calitatea de a calma persoanele $rustrate si stresate. Suntinstrumentul ideal pentru centrele de detentie sau institutiile

pentru tineri. Potrivit studiilor pisicile a uta si la scadereatensiunii arteriale si $regventei cardiace.


37/54

Terapia cu caii sau ecvestra

ipoterapia sau terapia ecvestra poate $i considerata unremediu terapeutic $izic psihic si relational datorita calitatilorminunate ale calului: no"letea puterea grandoarea dar si

"landetea caldura vitalitatea. Terapia ecvestra este utilizata de catre psiho-terapeuti si seadreseaza deopotriva copiilor si adultilor care su$era de diversea$ectiuni:a. $izice - in$irmitati motrice cere"rale in$irmitati congenitale

accidentale de$iciente senzoriale ". psihice - nevroze psihoze depresii angoase di$icultaticomportamentalec. relationale A tul"urari de comunicare si tul"urari de caracter.


38/54

Beneficii terapeutice:%. reeducarea psihomotorie a pacientilor prininvatarea unui mod de comunicare si a

unei relatii de incredere cu animalul.6. rela*are8. eliminarea tensiunilor nervoase'. re$acerea cu usurinta a echili"rul psihic.5. ameliorarea concentrararii si coordonarii

copiilor hiperactivi9. in $izioterapie se utilizeaza drept agent

terapeutic pasul calului. pentru persoanele cu handicap $izic si

mental prin utilizarea deopotriva asaltului acro"atiilor dresa ului atela uluis.a.m.d. /

K. reeducarea prin echitatie este o practicamotrice a$ectiva si cere"rala.


39/54


40/54

Terapie cu iepurasi

Sunt $recventrecomandati in terapia

varstnicilor pentrustimularea memoriei.#eoarece ma oritateaoamenilor in varsta au

trait la sate prezenta unuiiepure ii poate a uta sa-sireaminteasca momentedin tinerete.


41/54

Terapie cu pasari

Se adapteaza "ine la toate tipurile de pacienti.#atorita $ragilitatii lor manipularea acestora este un

e*ercitiu e*celent pentru im"unatatirea capacitatii deconcentrare.


42/54

Terapie cu pesti

In urma cercetarilor $acute s-a a uns laconcluzia ca doar 6( de minute petrecute in $ataunui acvariu cu pesti iti poate ameliora:%. Stresul6. #urerile de cap8. #urerile de oase'. Moralul scazut


43/54

Terapie cu deli$ini

Delfinii declanseaza inoameni o gama larga de

transformari, de la sentimente euforice pana lauluitoare vindecari, atat fizicecat mai ales psihice


44/54

In ceea ce priveste $orma dimensiunile sinumarul circumvolutiunilor creieruldel$inilor seamana cu creierul omului.

#atorita acestui $apt ei au maridisponi"ilitati psiho$iziologice si pot $iusor dresati dresa ul acestora constand inmangaierea pielii lor deoarece prinmangaieri se actioneaza asuprareceptorilor epidermei. #esi sedintele se des$asoara su" strictaindrumare a unui terapeut specializatadesea se poate o"serva ca del$inii aucapacitatea innascuta de a-si schim"amodul de actiune atunci candinteractioneaza cu persoanele care au

pro"leme speciale de sanatate suntcapa"ili sa di$erentieze nevoile acestoroameni si sa le trateze corespunzator.


45/54

Beneficii terapeutice:1 . ecuperarea copiilor cu de$iciente de vor"ire

6. Tratarea autismului la copii datorita in$luentei pozitive asistemului lor sonar 8. ecuperarea copiilor si adultilor cu de$iciente severeim"unatatirea conditiilor de viata si integrarea lor insocietate.'. Tratarea si ameliorarea Sindromului #o n5. Tratarea paraliziei cere"rale in$antile metoda $iind$olosita cu deose"it succes in Cu"a.

9.


46/54

cu pro"leme speciale. #ezvoltarea capacitatilor motorii sau

diminuarea stresului.K. Inotul impreuna cu del$inii calmeaza spasmele

induce o stare de rela*are generala aorganismului si readuce increderea in $ortele proprii.&. Pro"lemele severe de auz si de vedere%(. )$ectiuni ale coloanei verte"rale


47/54

idroterapia

idroterapia este acea ramura a medicineinaturiste care se ba&ea&a pe utili&area e'terna

a apei" n scop terapeutic sau proflactic. rincipalele cai prin care apa actionea&aasupra organismului uman sunt - excitatia termica " care depinde e'clusi! de

temperatura apei- excitatia mecanica " ce este data depresiunea apei asupra corpului


48/54

Pielea $iind "ogat vascularizata si cu o retea a"undenta de

terminatii nervoase recepteaza impactele termice si mecanice ale "ailor hidroterapeutice prelungind 1n organism actiunea lor "ine$acatoare.

Cele mai importante procedee de tratament cu a utorul apei sunturmatoarele:a) compresele:• compresele calde• compresele cu a"uri• compresele reci• comprese stimulente +comprese Priessnitz,• comprese alternante


49/54


50/54

d) Baile terapeutice )ceste "ai sint proceduri larg raspindite in cadrul tratamentului

"alnear. Baile pot $i generale sau locale . In "aile generale procedura vizeaza intregul corp si pacientul se cu$unda +pina la gitsau pina la piept, in apa iar in cele locale se cu$unda in apa numai

partile a$ectate +miini "rate picioare etc.,.

#in punctul de vedere al temperaturii apei "aile terapeutice pot $i:• "ai reci - su" 6( grade Celsius• "ai racoroase - la 6(-8( grade Celsius• "ai intermediare - 8'-8 grade Celsius +numite si la temperatura

corpului,• "ai calde - la 8K-8& grade Celsius• "ai $ier"inti - la '( grade Celsius si mai mult.


51/54

Compozitia apei pentru "aile terapeutice este de asemeneavariata. Se poate $olosi apa dulce +o"isnuita, apa mineralagazei$icata +cu "ule, aromatizata sau medicinala +cu di$erite

adaosuri de su"stante sau plante aromate sau medicinale,.


52/54

Efectele terapeutice ale bailor

Baile reci si cele racoroase au un e$ect e*citant asupra sistemului nervos sistimuleaza eliminarea e*cesului de temperatura din organism. )semenea procedurisint recomandate persoanelor sanatoase si antrenate cu un organism rezistent si

"ine calit. Baile cu temperaturi intermediare cu apa o"isnuita +dulce, se

recomanda pentru e$ectul lor recon$ortant iar "aile calde au un e$ect calmant sisint recomandate in insomnii. In raceala este recomandata "aia $ier"inte dar numaidaca "olnavul nu are $e"ra. )ceasta "aie provoaca sudatie o incalzire generala aorganismului si stimuleaza procesele meta"olice cu eliminarea intensa a to*inelorsi rela*area muschilor. Pentru a o"tine e$ect ma*im in apa din "aie se adauga treptat apa $ier"intecrescind temperatura peste '( grade Celsius. #urata unei asemenea "ai este denumai 5-%( minute. In timpul acestor proceduri se recomanda sa se aseze pe capul

pacientului un prosop inmuiat in apa rece iar dupa "aie pacientul se sterge "ine petot corpul se im"raca in haine uscate si calduroase si se culca su" plapuma.


53/54

Bai cu adaos de ulei de pin (saualte conifere)

Ast el de bai pot f acute si acasa" adaugind in cadacu apa la 36/3( grade -elsius o cantitate de 3/5 g uleide pin brad etc. . Durata obisnuita a acestei bai este de15/2+ minute pentru adulti si 5/1+ minute pentru copii.*n orice ca&" durata acestora nu trebuie sa depaseasca2+/3+ minute. *n timpul baii se !erifca periodic pulsul sistarea generala a pacientului. Apa nu trebuie sa treacade &ona inimii pieptul" umerii si gitul raminind deasuprani!elului acesteia . Asemenea bai se pot pregati si

olosind e'tract uscat sau lic id de coni ere.


54/54

Bai cu diverse saruri Aceste bai sint olosite in tratarea a ectiunilor aparatuluilocomotor" ale sistemului ner!os" ale aparatului cardio/!ascular

sau ale pielii. 7le sint oarte simplu si usor de pregatit. *n cada cuapa mai calda sau mai rece se di&ol!a 25+/5++ g sare marinasau sare de bucatarie se pot olosi si alte tipuri de saruri "cernuta in prealabil sau ase&ata intr/un saculet de pin&a. aile se

ac o data la doua &ile" o cura find de 12/15 bai.

Alte tipuri de bai curative

7'ista numeroase eluri de a pregati baile pentru tratareadi!erselor a ectiuni. Ast el" se ac bai cu plante medicinale"

olosind sal!ie" musetel" tei" ro&marin" pelin" amei" nuc" menta"muguri si run&e de plop" scoarta de ste%ar" soc" tarite saumustar aina sau boabe . 8iecare dintre aceste bai are o serie derecomandari si mare parte dintre ele se pot ace si acasa

desigur" dupa consultarea medicului specialist .

terapii de recuperare

Documents