teoria placilor tectonice

8/16/2019 tEORIA PLACILOR TECTONICE

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-placilor-tectonice 1/38

• Se consideră că, ini ial, scoar a sialică îmbrăcaț ț întreaga suprafa ă a Terrei, deasupra căreiaț

exista un înveli continuu de apă, cu o grosime deșaproximativ 2 700 m – Panthalassa .

• lterior crusta s!a fragmentat , iar în sectoareleunde sialul a dispărut s!au format ba"ine cuscoar a ba"altică în care s!a acumulat apa, d#ndțna tere oceanelor.ș

$%&'(&)( *%+T+)+T)-%&

%*)(+)-%& Ș

Z. Prefac



IPOTEZA TRANSLA IEIȚ CONTINENTELOR (DERIVA CONTINENTELOR SAU DRIFTUL

CONTINENTAL)

IPOTEZA TRANSLA IEIȚ CONTINENTELOR (DERIVA CONTINENTELOR SAU DRIFTULCONTINENTAL)

•(stronom de forma ie i meteorolog deț ș

profesie, a sus inut ipote"a potrivitț

căreia toate continentele actuale ale lumiiar fi fost unite într!un singur super!continent numit /angea.

•egener a inceput să se 1oace cuconceptul derivei continentale în 0c#nd, privind un nou atlas, el a fostimpresionat de remarcabila asemănaredintre coastele aflate în lungul

(tlanticului de Sudlfred Wegener

(1880 – 1930)

2



•(lfred egener la începutulanilor 00 a propus ipote"apotrivit căreia continentele aufost odată unite într!o singurăsuprafa ă de uscat pe care el aț

numit!o /angea mare 3însemn#nd4tot păm#ntul4 în limba greacă5.

•)l a presupus că /angea s!a

fragmentat i continentele s!aușmutat treptat p#nă la po"i iile lorțactuale ! un proces care adevenit cunoscut sub numele de deriva cntinentelr!

DERIVADERIVACONTINENTELORCONTINENTELOR

6



*onform ipote"ei deriveicontinentelor, continentele s!aumutat încet p#nă la loca iile lorț

actuale

DERIVA CONTINENTELORDERIVA CONTINENTELOR



Pan"aea a#r$i%ativ c& ' de %iliane de ani n &r%*, înainte de a începe fragmentarea sa.egener a numit +nd,ana partea de sud a /angaea, iș

La&rasia partea de nord.

8



Cntinentele c& circa - de %iliane de ani n &r%*!

%bserva i că destrămareaț continentului /angea a dus la

formarea %ceanul (tlantic. )ventuala coli"iune ndiei cu)urasia ar fi format 'un ii 9imala:a.ț

;



P.i ia de a.i a cntinentelrț .

•*ontinentele sunt încă în mi care lentș ă.•'ăsurători prin satelit au confirmat faptul că în fiecare

an %ceanul (tlantic devine cu c# iva centimetri mai mare<ț

7



*ontinentele se potrivesc împreună ca un pu""le .... de

ex coastele atlantice ale(fricii i (mericii de Sud.ș

*el mai bun exemplu includeplatourile continentale3marginile continentale subapă.5

=ove"ile lui egener pentru=riftul continental

>ttp?@@AAA.sci.csu>a:Aard.edu@Blstra:er@geol20@20C*>C06.pdf

Dve.i %r/l"ice iș

"el"ice0

D

http://www.sci.csuhayward.edu/~lstrayer/geol2101/2101_Ch19_03.pdf

http://www.sci.csuhayward.edu/~lstrayer/geol2101/2101_Ch19_03.pdf



(semănările structurale șilitologice ale teritoriilor din celedouă părți ale (tlanticului

=ove"ile lui egenerpentru

=riftul continental



=ove"ile lui egener pentru=riftul continental

• Secven eț le roci 3adicăordinea straturilor de roci5,

în (merica de Sud, (frica,

ndia, (ntarctica iș(ustralia arată similitudiniremarcabile.

• egener a arătat căacelea i trei straturi aparș

în fiecare din aceste locuri.>ttp?@@volcano.und.edu@vAdocs@vAlessons@plateCtectonics@part.>tml

0

http://volcano.und.edu/vwdocs/vwlessons/plate_tectonics/part4.html






Dve.ile l&i 1e"ener #entr&Dri/t&l cntinental

• (celea i trei straturi sunt înș

aceea i ordine în "one careș

sunt acum separate de oceane.

• egener a susținut căstraturile de roci s!au formatatunci c#nd toate continenteleau fost parte din /angaea.

• )l a emis ipote"a că acestea s!

au format într!o masă de uscatmai mică, care mai tar"iu a fostruptă iș a plutit în derivă.

>ttp?@@volcano.und.edu@vAdocs@vAlessons@plateCtectonics@part.>tml







=ove"ile lui egener pentru =riftul continental=ove"i paleontologice

Fsilele de #lante i ani%ale din aceea iș șs#ecie "*site #e cntinente di/erite!

>ttp?@@volcano.und.edu@vAdocs@vAlessons@pl

ateCtectonics@part6.>tml

2












Sunt cele mai convingătoare și p#nă la teoria deriveicontinentale reparti iț a diferitelor faune fosile nu aputut fi explicată mulțumitor.

S!au presupus punți de legătură între continente, în

lungul cărora au migrat faunele terestre sauepicontinentale.

egener stabilește pe v#rste geologice, elementelecomune faunistice între diverse uscaturi?(frica și (merica de Sud,'adagascar iș ndia,)uropa iș (frica de +ord,(ustralia iș ndia, 'adagascar și (frica. 6



=e exemplu, s!a descoperit reptila fosilă-:strosaurus, în depo"ite permiene continentale3tilite5, în sudul (fricii, sudul ndiei, (ntarctica,reptilă adaptată la via a de uscatț


(nali"#nd reparti ia faunelor fosile se constată că?ț

p#nă în Triasic exista o perfectă concordan ă aț

reparti iei faunelor, pentru ca apoi să apară deosebiriț

ma1ore între continenteE în Furasic, între (merica de +ord i )uropaEș

în *retacic, apar diferen e între (merica de Sud iț ș

(fricaE în )ocen, între 'adagascar i ndia etc.ș



=ove"ile lui egener pentru =riftul continental

=ove"i biologice

=ove"ile biologice sunt o prelungire a celorpaleontologice, în domeniul florei si faunei actuale?inexisten a mamiferelor superioare în (ustralia,ț

care demonstrea"ă că separarea acestuia a avut loc înainte de )ocenEviermii oligoc>e i care au o reparti ie gondAanianăț ț

etc.

8



Cntraar"&%ente #rivindDRIFTUL CONTINENTAL

• /rintre adversarii teoriei se numară si Sir9enr: Feffre:s 3T>e )art> ! /am#ntul,2825, care afirmă despre teoria deriveică?

• Geste insuficientă i calitativ inaplicabilă.ș )a este o explica ie care nu explică nimicț

din ceea ce vrea să expliceH.

;



• *ontraargumentele diver ilor cercetătoriș

se referă, printre altele, la faptul că?

• ! liniile de separa ie în ca"ul mi cărilor deț șla poli la ecuator ar trebui să fielatitudinale i nu meridiane, precum înș

ca"ul (tlanticuluiE

• ! for a de înt#r"iere provocată de mareețar trebui sa determine o mi care inversă aș

(mericii de SudE

Cntraar"&%ente #rivindDRIFTUL CONTINENTAL

7



• diferențele între mărimea forțelor careprovoacă translația continentelor americane3@00000 d:ne@cm25 și cele care pot provocacutarea lanțului andin 30 d:ne@cm25E

• obiec ii de ordin biologic etc.ț

Cntraar"&%ente #rivind

DRIFTUL CONTINENTAL

D



Teoria expansiuniifundurilor oceanice

• In ;0, un om de tiin ă peș țnume 9enr: 9ess a făcut odescoperire care ar putea

apăra egener.• $olosind noua te>nologie,radar, el a descoperit că

fundul mării are douăan uri i creste mi1loculș ț ș

oceanului.• 9enr: 9ess a propus teoria

expansiunii fundul oceanic.



Teoria expansiuniifundurilor oceanice

• 9ess a emis ipote"a potrivitcăreia materialulincandescent, mai pu in densț

de sub scoar a /ăm#ntului sețridică spre suprafa ă în "oneleț

de rift medio!oceanice.

• (poi, curge lateral, av#nd caefect deplasarea funduluioceanic, divergent, simetric iș

cu vite"e egale fa ă de riftț .20



(cest concept repre"intă o sumă de teorii careexplică? $ormarea catenelor orogenice,

=esc>iderea i înc>iderea ba"inelor ceanice,ș =istribu ia "onelor seismice i centurilorț ș

vulcanice pe glob,

=istribu ia "ăcămintelor minerale în scoar ă,ț ț=ispari ia unor grupe de vie uitoare de!aț ț

lungul timpului geologic.

CONCEPTUL TECTONICII+LO2ALE

2



Ti#&rile de #l*ci tectnice i distri3& iaș ț

#lacilr tectnice

*riterii de clasificare a plăcilor tectonice? în func ie deț tipurile de scoartă care alcătuiesc

blocurile crustaleE după dimensiunea acestora.D&#* di%ensi&ne? 'acroplăciE 'e"oplăciE 'icroplăciE +anoplăci 3blocuri tectonice5.

CONCEPTUL TECTONICII +LO2ALE

22



'odelul cel mai ve>iculat în pre"ent cuprinde?• - #l*ci %a4re (%acr#l*ci)5 cu dimensiuni de

07!0D Km2 3)urasiatică, (ntartică, (ustralo!

ndiană, +ord!(mericană, Sud!(mericană, /acificăși (fricană5E• 6 #l*ci inter%ediare (%e.#l*ci )5 cu suprafe e deț

0;!07 Km2 3$ilipine, (raba, +a"ca, *ocos, *>ina,

*araibilor, +oua Scoi e, ran5Eț• ' de #l*ci %ici (%icr#l*ci 5, cu suprafe e de 08!ț

0; Km2, care nu sunt precis determinate si cu omi care foarte rapidă 3de ex. Turca, )geeană,ș

(driatică, )uxinică, Lanuatu, +oua Muinee, Tonga,etc.5

CONCEPTUL TECTONICII +LO2ALETi#&rile de #l*ci tectnice i distri3& ia #lacilrș ț

tectnice

26



2



Distribu ia plăcilor litosferice (tectonice) pe suprafa a Globului (din M. Bleahu, 1983)ț ț

28



Li%itele și alc*t&irea #l*cilr tectnice

• Pl*cile tectnice sunt blocuri crustale de dimensiunidiferite ale litosferei, aflate într!o continuă

dinamică și sunt delimitate de mari aliniamente defracturi, cu roluri și funcții geodinamice diferite.

• -imite ale plăcilor tectonice?

li%ite diver"ente sunt repre"entate dealiniamentele de ri/t , locali"ate în partea mediană adorsalelor medio!oceanice i de!a lungul căroraș

magmele din manta a1ung la suprafa ă.ț


2;



• Sunt "onele în care se formea"ă scoarța oceanică șidin care se produce deplasarea divergentă a plăcilor,asigur#ndu!se expansiunea fundului oceanic iș

de"voltarea ba"inelor oceanice



27



li%ite cnver"ente sunt aliniamentele de subduc ieț marcatetopografic de fosele oceanice iș în lungul cărora se produceafundarea 3N subduc ia5 plăcilor tectonice una sub alta, de!aț

lungul planelor Oenioff. -ungimea planelor Oenioff poate a1unge la 700 Km. In "onele de subduc ie seț produce consumul sau

transformarea scoarțelor oceanice și a păturii sedimentare

acumulate în ba"inul oceanic



2D



Li%ite trans/r%ante sunt fracturi crustaleperpendiculare pe rifturi, denumite faliitransformante.

In lungul acestora compartimentele din scoar ă sețdeplasea"ă unele în raport cu altele în plan ori"ontal,fără a se produce sau consuma scoar ă, ci numai oț

transformare cataclastică a acesteia

CONCEPTUL TECTONICII +LO2ALELi%itele și alc*t&irea #l*cilr tectnice

2



7i carea #l*cilr tectniceș


In descifrarea mecanismului de deplasare a plăcilorlitosferice 3tectonice5 un rol important l!au avut 9enri9ess si &obert S. =iet" 3;05 .

(ce tiaș au explicatdeplasarea funduriloroceanice dinspre "onelede rift spre "onele de

subduc ie pe modelulț

covorului rulant.

60

'ișcarea ar fi susținută de celulele de convecție formate din



'ișcarea ar fi susținută de celulele de convecție formate dincurenți ascendenți în "ona rifturilor, care a1unsi la ba"alitosferei suferă un proces de răcire i de cre tere aș ș

densită ii ceea ceț determină, mai înt#i, o deplasare laterală și

apoi o cadere în straturile mai ad#nci ale mantalei. (ici, datorită proceselor termice, sunt diri1a i din nou spreț

suprafa ă pe "onele de minimă presiune din "ona rifturilorț

6



In func ie de mi cările plăcilor litosferice controlate deț șdinamica internă a /am#ntului, la limita acestora au locprocesele ma1ore care conduc la? formarea rocilor magmatice si metamorficeE

consumul de scoar ăEț formarea catenelor orogenice și sudarea acestora la"onele cratoni"ate.

/e această cale se formea"ă?

marile suprafețe de uscat 3nucleele continentale5E marile "one depresionare acoperite de ape 3ba"inelemarin!oceanice5.

62



• *onform teoriilor clasice, evolu ia scoar ei terestreț ț

era legată de apari ia unor mari "one subsidenteț

3depresionare5, care se transformau ulterior înba"ine marin!oceanice denumite "esinclinale 39all,D82E =ana D765.

• (cestea s!ar fi format, în primă fa"ă, sub ac iuneaț

greută ii sedimentelor acumulate i a unor for e deț ș țcompresiune tangen ială din scoar ă.ț ț


Fr%area 3a.inelr ceanice i catenelrșr"enice #rin #ris%a tectnicii "l3ale

66



•Meosinclinalele erau considerate ariile din care luau na tereș

catenele orogenice într!o succesiune de fa"e?fa"a de litogene"ă fa"a de orogene"ă fa"a de glitopgene"ă •(ceastă teorie nu putea explica în totalitate structurile

orogenice din punctul de vedere al distribui ei tipurilorțlitologice în catene, caracterelor structurale, mecanismelorde formare i for elor implicate în procesele orogenice.ș ț

CONCEPTUL TECTONICII +LO2ALEFr%area 3a.inelr ceanice i catenelrș

r"enice #rin #ris%a tectnicii "l3ale

6



• 'a1oritatea acestor nea1unsuri au fost

re"olvate odată cu cercetarea fundurilorba"inelor oceanice i elaborarea teoriilor careș

constituie cnce#t&l de tectnic* "l3al*.



68



+esinclinal&l

Meosinclinalele sunt considerate "one mobileinstalate în domeniul marin!oceanic, în care se

acumulea"ă stive groase de sedimente marine ce vorfi deformate și ridicate în catene orogenice.lterior, acestea vor fi sudate la ariile cu regimcratonic, de platforme rigide.

In această concep ie un geosinclinal va evolua în treițetape?

etapa de sedimentareE etapa de orogene"ă E

etapa de a1ustare i"ostatica.



6;



• Cnce#t&l tectnicii "l3ale – tratea"ă problematicageosinclinalului în corela ie cu dinamica plăcilorț

litosferice i a proceselor care au loc la contactulș

acestora.• In această idee, sedimentarea, structura si morfogene"aunei catene este asimilată ciclurilor de desc>idere iș

înc>idere a ba"inelor marin!oceanice.

• In func ie de caracteristicele dinamice ale ba"inelor sețsepară? geosinclinale de tip (tlantic 3caracteri"ate prin procesul

de divergen ă a placilor în "ona riftuluiț si cu marginicontinentale pasive, fara "one de subducie active5E



67



geosinclinclinale de tip /acific 3caracteri"ate"onelor de convergen ă a plăcilor, cu dorsaleț

cu rifturi inactive i "one de subduc ieș ț

active5E geosinclinale de culisare 3formate în legatură

cu faliile transcurente, în domeniilecontinentale5.

=in categoria geosinclinalelor, cele coli"ionale3care aparin tipului /acific5 sunt cele caregenerea"ă catene orogenice.



teoria placilor tectonice

Documents