Dr. Marius ANDREESCU

TEOLOGIE, FILOSOFIE $I DREPTStudii, Eseuri, Scrisori

CUPRINS

cuvANr ilrarNrBPartea ITEOLOGIE, FILOSOF'IE $I DR.EPT

I. Conceplia despre existente in gandirea teologicd ortodoxa...................................... I I

III. Categoria de existenti in istoria filosofiei. ...................................22

III. Rugaciune $i lucrare sau lucrarea omului gi binecuv6ntarea domnului.................... 36

IV, De la libetate la libefteli ........................ ...................................43

V. Precarita,ti, neimpliniri gi imptiniri ale libertdlii....................................................... 56

VI. Libertat€a de con;tiinld. Implicafii juridice Ei religioase.......................................... 68

VII. Aspecte contemporane ale libeftAUi de con$tiinji.................................................... 74

VtrL Libertatea de exprimaxe de la concept la realitatea contemporana........................... 86

IX. Despre principii..... ................................. 105

X, Principiie gi normele constitufionale..... ................................. 123

XI. Principiul constituJional al egalitalii - semnificalii juridice gi impticaliisocia1e.................... ................................. 135

XIL Principiul prioritalii dreptului uniunii europene fati de dreptul naJional ............... 150

XtrI. Puterea fi democralia............................. ................................. 160

XIV. Putere gi lege in activitatea institutiilor statului...................................................... 183

XV. Statul de &ept. Semnificafii constitutionale contemporane................................... 196

XVI. Natuml status and social status.............. .................................216

XV[. Actualitatea concep]iei despre suveranitate gi democraJie in doctrina

contractului social.. .........,.....,,,...,,,,,.....,.229

XV[I. Confibulii ale doctinei constitulionale la construcJia unor principii a1e

rlreptului ................ .................................239

XIX. ContribuJii ale jurisprudenlei constitutionale la construc,tia unor principii

ale dreptului........... .................................251

XX. Contribulii ale jurisprudenlei privind confolul de constitulionalitate

al 1e9i1or................. ................................. 266

XXI. O istorie ajusti{iei constitulionale......... .................................280

XXII. Vechiul drept romanesc din perspectivA contemporana.......... ...............................292

Partea a II-a

SCRISORI CATRE UN PRIETEN 301

r noastr[ a gandului bunitr;d dar gi a situa{iei melegic, filosofic sau .iuddicgdndului nu este un fapt;care, il cdutare de a se

mdul cel bun, unificator

un element de unitate qi

rsofie, teologie gi drept.ile mele adresat bunuluiurii Agaton din Fdgdraq.

durile cele bune care m-

inli pentru ceea ce am

rle, in primul r6nd aceea

Jizez statutul existenlialc care transcende lumea

:ze ar putea fi cuprins inre doud singur[td]i: Unae, prin voin{d metodicA,

ste Si el singur; dar, inci Dumnezeu te-a trimis:i inceputul seu inainte.

)azi nu numai speciali$-

in afard de o informalietodoxe sau juridice, gi optuale a temei, iar pe de

a unor teme cuprinse inurii, Principii Si valorilme, Culftre juridice.

r- \{arius ANDREESCU

Partea I

TEOLOGTE, FILOSOFIE $I DREPT

I. CONCEPTIA DESPRE EXISTENTA iN GANDIREATEOLOGICA ORTODOXA

1. Categorii existenliale ale teologiei ortodoxe

intre gdndirea ra!iona16, gtiinlificd sau filosoficd, iar pe de altd parte,

adevdrurile de credin{d ale ortodoxiei qi teologia ortodox[ privind existen]a,

remarcdm deosebiri fundamentale care, in esenld, vizeazd trecerea de la

relativismul qi limitele oricdrei elabor[ri conceptuale in limitele raliunii umane, la

valoarea absolut[ gi la certitudinea pe care o conferl adevdrurile de credin{d gi

dogmele ortodoxe in ceea ce privegte r6spunsurile pe care omul incearci sd le

gdseascd la intrebdriie sale:ce este lumea qi existenla; care este sensul existenlei;

de ce existdm qi in primul r6nd referitor la existenla lui Dumnezeu.

in elaboririle conceptuale, gtiinlifice sau filosofice, a1e raJiunii, se intAlnesc

mai multe categorii, care fac parte din ceea ce s-a numit conceplia ontologicd, dupicaz, gtiinfificd sau filosoflcd. Diversitatea categoriilor utilizate, precum: lume,

realitate, irealitate, suprarealitate, existen![, nonexistenle, etc., reprezinte tot o

expresie a relativismului oricdrei elabordri teoretice a gAndirii umane, deoarece

omul, prin el insugi, nu igi poate dep[gi propria sa condilie a firii, ca fiinld mtuginiteintr-o lume mdrginiti, supusd legilor determinismului material gi temporal.

Spre deosebire de filozofie, teologia ortodoxd, bazall pe adevdrurile de

credinid qi dogmele ortodoxe, simplific[ aceast[ structure conceptualS. Problematica

existenlei este inleleasi in trei dimensiuni: existenla lui Dumnezeu, existenla lumii gi

existenla omului. Remarclm de asernenea c[ diferitele structuri dualiste, recesive sau

11

tutarius ANDREESCL|

contradictorii specifice gandirii filosofice, dintre care poate cea mai semnificativdeste distinclia dintre subiect gi obiect qi care duce inevitabil la alte dihotomi cum arfi:omul qi lunea, omul qi natura, spiriful qi natura, materia qi sufletul sau existenjaimanenti qi respectiv transcendentd, in g6ndirea teologici ortodoxd, sunt subsumateunui concept unic de existenfi care cuprinde fiinla qi firea.

Categoriile existeniiale teologice cele mai semnificative stnt: existenla;

fiinla (fin.ta lui Dumnezeu incognoscibilb, qi fiinla omului); firea (fireadumnezeiascd gi firea omeneas cd); lumea cu doul accepfiuni: lumea in sens decrealie a lui Dumnezeu, universul in intregul siu qi lumea, in inleles de existen![cdzutd a omului prin p[catul original gi, in general, pecatele sdvful;ite; fiala,reprezentdnd viala in aceaste lume qi voinja in eternitate; existenla spiritualdtranscendentd acestei lumi, dar care se reveleazd in aceasti lume prin energiilenecreate, divine, gi care este, in esen![, viafa spirituald; devenirea, al cdrui senseste spiritualizarea intregii existenje, iar devenirea umand, condilie gi factor dedeterminare a devenirii universale, este drumul spre desdv6rqire de la chip laasemdnare cu Dumnezeu continudnd in eshatologie ca nesfarqiti adancire incomuniunea de iubire a 1ui Dumnezeu.

in aceast6 modestd abordare nu incerc5m o detaliere a bogdliei spirituale pecare o cuprinde teologia orlodoxd privind existen{a, ci dorim s[ subliniemelementele fundamentale a1e acestei concep{ii si inevitabil deosebirile fald derelativismul concepfiilor ra{ionale, fie ele qtiinlifice sau filosofice despre lume.De altfel, aceste concep{ii, atunci cdnd se pune problema descoperiri unui sens alexistenlei, de cele mai multe ori sfhrgesc in agnosticism, deism ori panteism sau,chiar mai rdu, in forme ale gAndirii ateiste, deoarece raliunea, prin propriile saleputeri, nu poate s[ ajung[ 1a adevdruri care s[ exprime certitudini absolute,privind existenla gi sensLuile ei

2. Aspecte ale concep{iei ortodoxe despre existenli

Conceplia ortodoxd despre existenld are la bazd revelalia naturali girevelalia supranaturald, adicd manifestarea energiilor necreate, divine, in lume, qirevelalia supranaturald a intruplrii Fiului lui Dumnezeu.

Incontestabil, cunoaSterea teologicd ortodox[ este una dogmaticd, care arela bazr dogmele revelafiei naturale, dar in mod deosebit a revelaliei supranaturale.Dogmele cregtine nu inchid gi nu limiteaz[ gdndirea, ci, dimpotrivd, ii conferddeschiderea spre certitudinea nu numai a unor categorii rafonale, dar qi a trdirilor

, .."tf,,.

TLOLO<;lE, FILOZOaIE Sl DREPT a Studii, Eseuri. Scrisori

te cea mai semnificative

I la alte dihotomi cum ar

r gi sufletul sau existenla

)rtodoxe, sunt subsumate

ficative sunt: efi.stenla;

omului); /irea (fireartiuni: lumea in sens de

a- in inleles de existenld

acatele severgite; viald,ale.i eristenla spiritualdastd lume prin energiile

derenirea, al c[rui sens

ri, conditie $i factor de

:sivdr;ire de 1a chip laL nesfirgit[ adAncire in

e a bogdliei spfuituale pe

ci dorim sd subliniem

abil deosebirile la![ de

filosofice despre lume.

descoperiri unui sens al

deism ori panteism sau,

unea, pdn propriile sale

re certitudini absolute,

rF

d rer,elafia naturald qi

reate. divine, in lume, qi

rma dogmaticd, care are

reselatiei supranaturale.

L dimpotrivS, ii conflerl

rgionale, dar gi a hdirilor

privind existenla gi manifestdrile ei. in acest sens, Plrintele prof,esor doctorDumitru Stlniloaie afirma c6: ,,Dogmele cregtine sunt singurele asigur[ri cA lumeaqi persoana umanl nu sunt supuse unor legi fErd rost, care le duc pe toate lamoartea definitivd, ci le aratd pe toate in stare se sporeasci in sens qi lumin6, priniubirea unui Dumnezeu liber de astfel de legi fatale 9i inexplicabile (...). Dogmele

se referd la pianul spiritual al existenlei, care nu este supus unor legi ce se repetd

in mod uniform, ca procesele din planul material. Planul spiritual al vie{ii se

susline prin acte de alegere liberd, prin relalii alese liber, qi dezvoltate de persoane

prin acte, atitudini, intr-o anumitd mlsuri libere fall de planul material"l.Prin urmare, conceplia oftodoxe despre existen![, fa![ de concepfiile

ralionalist filosofice sau $tiiniifice implici dimensiuni noi, cea mai importantdfiind comuniunea de iubire intre Dumnezeu, ca existenle gi Persoan[ Supremi, gi

om, ca persoan5 qeat6 dupd chipul lui Dumnezeu. Aceastd comuniune ftansferiproblematica existenlei din relativismul qi finalitatea determinismului temporar qi

ca:':zal al lumii materiale, bazal pe legi repetitive intr-o dimensiune spirituale,

ontologic[, a cirui sens nu mai apa4in determinismului catJzal, m terial,transgreseaze aceastS. lume, fiind expresia etemitelii vietii, ca relalie personale

intre Dumnezeu, qi om. Pdrintele Arsenie Boca sublinia foarte bine acest aspect

prin cuvintele: ,,Nu sunt ndsculi din timp, ci din veqnicie".

Dogmele creqtine cuprind, ca element determinant a1 existenlei, iubirea ca

fiind sensul suprem al creatiei, dar gi al existenlei. Acelagi distins autor menlionat

mai sus spunea: ,,Numai iubirea d[ sens gi valoare, deci lumind tuturor. $i trebuie

si fie un astfel de izvor suprem al iubirii sau luminii"2. AlAturi de iubire, libertatea

este un alt element frrndamental al existen{ei la care se referd dogmatica ortodox[Iubirea nu este numai un simplu sentiment descris 1a nivelul stirilor psihofizice;

iubirea este ontologici qi factor creator existen{ial

Dincolo de orice comentarii red6m mai jos cuvintele Pdrintelui profesor

Dumitru Stdniloae, care sintetizeazd - spunem noi -, in concepte memorabile,

esenla problematicii existenfei din perspectiva dogmaticii orlodoxe:,,Libertateatrlit5 in anumite margini de persoanele umane in rela{ii1e gi in actele lor trebuie

s5-9i aib6 insd originea intr-o existenld supremd a cdrei libertate nu poate firestrdns[ de nimic. AceastA existenld este cugetatd de invelAtura cregtin6, ca o

I Dumitru Stdniloae, Iisus Hristos. Lumina lumti $i tn.lumnezeirea omului, Opere complete, vol. 6,Editura Basilica, Bucureqti, 2014, p. 142.2 Op.cit.,p.1.42.

13

Matilts ANDREESCU

unitate in trei Persoane, de o singurd fiinli, care are in ea viala nernbrginitd de vecigi fbrd sfdrqit, Persoanele ale c6ror nume le arata ca aflandu-se intre Ele intr_orelalie de iubire desivdrgitd qi etemd. cdci una dintre Ele este unicul ratd, iar altaUnicul Fiu, qi cine e mai iubitor gi mai iubit decAt un Tatd Suprem qi unic inrelalie cu un Fiu Suprem gi

'nic qi viceversa?, iar o altd persoani este Sfantul

Duh, care de la Tatdl purcede qi Se odihneqte peste unicul Fiu. Tat 9i Fiul auastfel pe ce1 care aratd bucuria fieciruia de celuilalt, av6ndu-9i plenitudinea qi inparticiparea la ea a unui ai treilea. Numai acest mod de a fi e un mod cu adevdratde suprem bine qi deplin liber (...). O existenll care n-ar fi o existent[ a iubiriitotale libere, ar fi o existen!5 supusd mai mult sau mai pulin legii, a cdrei existen![superioarl nu poate fi explicat[ qi care, prin lipsa ei de bundtate 9i libertatecon$tienta, nu poate fi o existenli supremi. Deci, in aaest caz, n-ar exista niciorealitate supremd, fapt care nu poate fi cugetat. Iar niqte persoane, care n-ar fieteme, ci provenind de la o lege qi supuse unui sfArqit sau trebuinlei de a fi urmatede altele, n-ar fi complet libere nici nemdrginite in iubire. Dar, deasupra tutoretrebuie si fie o libertate, nu o lege de origine inexplicabild"3.

Prin unnare, dogmele ortodoxiei se referd. nu numai la aspectul material alexistenfei, ci, in primul rdnd, la planul spiritual al acesteia, care nu este guvematde legi uniforme gi repetitive ca procesele din planul material. Dimensiuneaspirituald a existenlei nu este abstractd ca in filozofie, este personal[, concret[ estede fapt viala gi se fundamenteazd pe libertate gi pe iubire, dezvoltate de persoaneprin acte 9i atitudini, care astfel, intr-o anumitd mdsurd, se distanleazd gi devinlibere in raport cu determinismul material qi cauzal.

Este ceea ce sublinia 9i Nikolai Berdiaev:Spiritul este viala, experienla,destinul, o metafizicd raliona16 a duhuiui fiind imposibild, viata nu se descoperddecdt in experien{l. Spiritul este via]d qi nu obiect. in consecinld, nu poate ficunoscut decdt intr-o experienJ[ concreti, intr-o experien@ de via!6 duhor,ni-ceascl, in implinirea destinului (...). Viala nu se deschide decdt vietii.Cunoagterea viefii e ins[gi vialaa.

Acelagi autor subliniazd alte douA aspecte impoftante ale existenleispirituale: ,,Dumnezeu este duh 9i duhul este activitate. Spiritul este libertate,,s.

3 op.cit.,p.143.a Nikolai Berdiaev, Spirit $i libertate. incercqre de filozoJie a,e;tind, Editwa paideia, Bucurefti,2009, p. 31 .5 Op.cit.,p.25.

14

TEOLOGtE, FILOZOFIE 5l DREPT * Strldii, Eseuri. Scrisori

viala nemdrginitd de veci

ldndu-se intre Ele intr-oeste Unicul Tatd, iar altaTati Suprem gi unic inti Persoani este SfAntul

cul Fiu. Tatdl gi Fiul au

Lndu-qi plenitudinea gi ini fi e un mod cu adevdrat

r fi o existenll a iubiriirin legii, a clrei existenle

de bundtate gi libertate

5t crz, n-ar exista niciote Persoane, care n-ar fi. trebuinlei de a fi urmate

re. Dar, deasupra tutore

I --

ai la aspectul material a1

ia- care nu este guvemat

I material. Dimensiunea

: personal[, concreta este

l. dezvoitate de persoane

. se distanleazd gi devin

este viala, experienla,

,L riala nu se descoperl

consecinti, nu poate fiientd de via![ duhovni-

deschide decdt viejii.

rportante ale existenlei

spntul este llbeftate -.

intr-o astfel de inlelegere se depiqe$te dualismul care a caracterizat multeconceplii filosofice, acela dintre existenle qi migcare sau existenla qi devenire.

Spiritul, fiind expresia absolutd a existentei este viaia, migcare gi devenire. SfhntulMaxim Mdrhrisitorul vorbea de ,,miqcarea stabill" a vielii in etemitate

Al doilea aspect pe care Nikolai Berdiaev il sublinia se referd gi la o

anumitl gradalie a existenfei, aspect asupra cdruia vom mai reveni. Autorul afirmaci viala spirituali este viata cea mai real66.

in acest context este bine sd ne relerim qi bazele concepJiei ortodoxedespre existenli, care nu sunt crealii ale raliunii umane, ci revelate prin cuvinteleMdntuitorului cuprinse in Evanghelie:,,Eu sunt Cel ce sunt" (Ie$irea, Capitolul 3,

14). Dumnezeu este singurul care existd prin El insuqi, absolut qi liber. De aicidistincfia dintre necreat gi creat in existen!6. Fiinla lui Dumlezeu nu poate ficunoscutd, dar energiile necreate se relevi in creafie, a$a cum a demonstrat

Sfdntul Grigorie Palama. Crealia nu are existenla prin ea inslqi, ci numai o

existenld parlicipativd a clrui izvor qi finalitate este Persoana supreml

,,Eu sunt invierea gi via1a" (Ioan, 11, 25). in consecinll, existenla nu poate

fi redusd la aceasti lume gi la materie, ea este in primul r6nd viald gi mai este gi

viala care continud dincolo de marginile acestei lumi, in etemitate. Desigur, via{a,

ca existenl[, gi invierea nu sunt posibile decAt prin Fiul lui Dumnezeu.

,,Eu sunt calea, adevdrul qi viaJa" (Ioan, 14, 6). Sunt cuvintele MAntuitorului,

care exprimd devenirea existenlei. Nu este ca in filosofie, o devenire a spiritului, o

devenire intru fiinld sau o devenire in granilele acestei lumi. Este mai muit decAt

atal este ceea ce am putea denumi devenirea in Hristos, prin Hristos Si spre

Hristos. Pin aceasta, existenla, in dimensiunea sa spirituali, este o continud

adAncire in etemitatea desdvdrgirii intru comuniune de iubire cu Dumnezeu. Spunea

Sfhntul Isaac Sirul cd ,,Addncul smereniei este desivArgirea".

lntruchiparea existenliald absolutd a smereniei este insiqi Fiul 1ui Dumnezeu,

prin actul de chenoz[ al intrupdrii sale qi al acceptdrii de buni-voie a morlii pe

cruce pentru mdntuirea omului. ,,Omul a vrut s[ devin[ Dumnezeu $i nu a putut.

Atunci Dumnezeu s-a fEcut om ca si il fac[ pe acesta dumnezeu prin har."

,,Eu sunt uga. De va intra cineva prin mine, se va mAnfuii. Va intra qi vaieqi qi pdqune va afla" (Ioan, 10, 9). MAntuirea, eliberarea de determinismul

material gi temporar, de finalitatea acestei lumi qi, in mod deosebit, de p[cat nueste posibilS decdt prin Domnul Hristos, care este in mdsurd si transfigurezei Edi I*a Paideia, Bucuregti,

6 op.cit.,p.32

i5

Marius ANDREESCU-

existenla materiala a lumii qi sb o aduc[ 1a existenla desiv6rgitd, spirituale $ietema, pentru care omul a fost creat.

,,Eu sunt lumina lumii. De imi urmeazi cineva, nu va umbla in intuneric, civa avea lumina vielii" (Ioan, 8, 12). Existenla este lumind qi transfigurare, estespirituall qi omul poate sd acceadd la lumina viefii, la adevdrata existen]d, numaidacr accept[ in mod liber comuniunea de iubire cu Dumnezeu. Dar pentru aceastaeste necesarA smerenia gi ascultarea; omul trebuie sd-qi taie voia sa pentru aimplinii voia lui Dumnezeu

,,$i iatd un invelAtor de lege, s-a ridicat, ispitindu-L qi zic6nd: invdldtorulece sd fac ca sd moqtenesc viala de veci? Iar Iisus a zis cdtre el: Ce este scris inLege? Cum citeqti? Iar El, rdspunzdnd, a zis: Sd iubegti pe Domul Dumnezeu tdudin toati inima ta 9i din tot sufletul tdu gi din toat6 puterea ta gi din tot cugetul tdu,iar pe aproapele tdu ca pe tine insuJi. Iar El a zis: Drept ai rdspuns. Fd aceasta givei trdi" (Luca, 10, 25 - 28). Prin urmare, condilia vielii, a existenlei in aceastllume, dar qi in eshatologie este indeplinirea poruncilor dumnezeiegti, prima fiindporunca iubirii.; iubirea dupd porunc6, mai presus de iubirea fireascd aga cumspune Sfhntul Maxim Mdrturisitorul.

Acestea sunt numai cdteva dintre adevdrurile de credinli pe care cuvinteleM6ntuitorului ni le relevd qi care exprimi adevirata existen{d a c6rei dimensiunifundamentale sunt lumina, iubirea gi libertatea a c[ror izvor veqnic Ai nesecat esteDumnezeu.

Toate aceste adev[ruri existeniiale in mod obignuit nu pot fi intahite ingAndirea filosoficd gi rafonald ttiinlificA. Cu toate acestea, nu pot fi ignorate sauinl5turate teoriile qtiinlifice, concepfile filosofice despre lume gi existenfd. Valoareaacestora existd in mdsura in care sunt subordonate adevdrurilor de credinld gidogmaticii spirituale creqtine, privind existenla. in caz conlra4 orice astfel deconceplie ajunge la solufii paradoxale care, in esenll, exprimd finitudinea lumii,lipsa de sens a existen{ei omului, neantul drama omului aruncat in aceast[ lume.Este remarcabil ci unii dintre marii savanli ai lumii au descoperit cd oricdt dedeparte ar ajunge cunoagterea gtiinlificd sau de altd natura in iimita ra{iunii nu vaputea prin ea inslgi sd explice definitiv existenla sd descopere sensurile qi raliunileexistenlei, sd igi insugeascd adevdrurile fundamentale ci: aceasta nu este ultimarealitate qi lumea nu iqi are cauza in ea insdgi. cunoaqtere ralionali qtiinlific[ gifilosofici febuie sd se raporteze gi accepte adevdrurile de credin!6 revelate, maipresus de aceastd lume gi care sunt in mdsurd nu numai sd confere certitudine

16

-&,id1"

TEOLOGIE, FILAZOFiE Sl DREPT * Shrclii, Eseuri. Scri.\ori

desdvdrqitd, spirituald qi

la umbla in intuneric, ciLind 9i transfigurare, este

ler irata existenli, numai

tezeu. Dar pentru aceasta

;i taie voia sa pentru a

.L ;i zicind: invblltorulecate el: Ce este scris inre Domul Dumnezeu tdu

a ta 5i din tot cugetul ttu,ai raspuns. Fi aceasta qi

LL a existenlei in aceastd

ttrmnezeiegti, prima fiindiubirea fireasci a$a cum

redinta pe care cuvintele

nEnti a cArei dimensiuni

;or regnic $i nesecat este

uir nu pot fi intdlnite inz- nu pot fi ignorate sau

ure 5i existenfd. Valoarea

:rdnrrilor de credin!6 gi

contrar, orice astfel de

rfimn finitudinea lumii,trlmcat in aceast[ lume.

r descoperit ci oricAt de

i in limila rafiunii nu va

pere sensurile qi raliuniler aceasta nu este ultimare ralionali qtiinlifica $i

Je r"redinti revelate, mai

ai si confere cefiitudine

cunoaqterii, dar si gi transflgureze existenla matedalA. Celebrul hzicianHaissenberg, laureat al Premiului Nobel pentru fizicd, spunea cd: ,,Prima sorbituridin paharul gtiinlei te face ateu, la fundul paharului te agteapt[ Dumnezeu".

3. A fi in lume Ei totdeauna mai presus de lume

Dificultatea pentru omul angajat pe drumul cunoaqterii, in primul rdnd acunoa$terii gtiinlifice sau metafizice, este de a descoperi in marea tumultoase a

legilor acestei lumi stropul de credin{d aflat pe fundul paharului care d6 sens intregiiexisten{e gi intregii cunoagteri. Pentru a inlelege raliunile qi sensurile existenlei este

totugi nevoie de a pomi de la credinll, pe care nu o realizim prin propriile noastre

fort,e, ci este un dar, o lucrare a Duhului Sfint, gi totodati de a rdmdne in credinld pe

tot parcursul efortului de a cunoaqte qi de a infelege lumea in care teim.Teoriile metafizice, in mare majoritate, in mod deosebit cele existenfialiste,

acordA un 1oc important neantului, nefiinlei, ca gi realitate opusd existen{ei.

Credin{a gi teologia ortodoxd exclud nefiinla qi, in general, inexisten{a, ca qi

realit[li, ceea ce reprezintd evident un element esenlial opus concepliilorfilosofice, carc utilizeazl categoria nefiinlei pentru a explica drama omuluiaruncat in aceaste lume. Optimismul existenlial ortodox este baza bazat pe

revelafia naturalf, 9i revelalia supranatural[.

Dumnezeu a creat lumea din nimic, dar nu se poate accepta neantul,

inexistenfa, ca qi realitate, adicd un momente temporare in care existenla sd nu fifost prezentl. Iat6 ce spune in acest sens Parintele profesor Dumitru Stiniloae:

,,Nu ne putem inchipui c[ a fost cAndva cAnd n-a existat nimic. De unde ar fi aperut

ceea ce este? Existenla fbri de inceput este un fapt incontestabil, iar faptul acesta

este supremul mister, total inexplicabil. Dar existen{a fird inceput n-a putut fi {hr[sd $tie de sine. Nu s-ar putea rlspunde cd ea a existat pentru a naqte, cu vremea, din

sine, o conqtiinld de sine. Oricdnd ar fi apdrut anterior aceast[ congtiinld de sine,

daci ar fi apdrut dintr-o existenld fbrd de ?nceput, ar insemna cd p6n[ la aceastd

aparilie a trebuit sd se parcwgd o infinitate de timp. $i dacd s-ar spune aceasta, ar

insemna c[ existenla fbrd de inceput a ajuns la conqtiinla de sine, fiind supusd unei

legi a evoluJiei spre o anumitd fintd a evoluliei unei existenle fbrl de inceput,

trebuind sd parcurgd un timp infinit, ceea ce apare ca absurd. C[ci, afirmAndu-se c[existenla fbrl de inceput a ajuns prin evolulie la o conqtiin{d de sine, se afirmd cd de

fiinla ei line in mod necesar implinirea prin conqtiinla de sine. $i atunci, pentru ce ar

1'7

llarius ANTDREESL'Li

trebui sd treacA un timp infinit pdnd in aparilia in ea a congtiinlei de sine? Astfel,recunoasterea unei existenfe frr[ inceput, avdnd trebuin]a inaintarii spre o conqtiinlide sine, care ii aparline in mod potenlial, trebuie sd irnplice in ea recunoagterea ciconqtiinla de sine aparfine existenlei fEri incepuf'7.

Sensul gi ftnalitatea existenlei nu este nefiin{a ci existenla in Dumnezeu,care in eshatologiei este transfiguratd, spiritualizat1 qi etemi. Omul deqi cunoa;tenu poate accepta nu poate trii gAndul morlii gi al nefiinlei

,,Existenfa, fiinla 9i afirmalia sunt un dat, aqa cum sunt un dat adevbrul qi

lumina. Datul nu are nevoie de afirmare, el poate fi eventual negat. Dar nu poate hnegat decdt ceea ce exist[. intunericul nu existd in sine ci este negarealuminii,minciuna nu exist5 in sine ci este negarea adevirului,negatia nu existd insine ci este negarea afirmaliei:tot astfel nefiinta nu poate exista in sine ci estenegarea fiinlei. Dar ceea ce este dat este indiscutabil. Astfel oricum ar fi pusi qi

argumentatA problema nefiinlei ea nu poate afecta fiin1a insdqi',8.

Existen{a necreatd intrune$te in sine, aqa cum susline pirintele profesorDumitru Stdniloae, trei elemente: absolutu1, persoana qi iubirea, prin aceasta se

exprimd perfectiunea existenlei necreate, unitatea de fiinld, dar 9i infelegea 1ui

Dumnezeu ca Persoand Supremd.

Dialectica dintre necreat gi creat este un element existenjial a1 gAndiriiteologice ortodoxe. Nu insist[m asupra acestui aspect deosebit de interesant, insdsubliniem cd in teologia dogmatic[ ortodox[ nu exist[ o separalie rigidd intre celedou[ dimensiuni existenfiale. Existenla necreatd este prezente, se manifesti inexistenla creat6, prin energiile divine, aspect teoretizat de cdtre Sfdntul GrigoriePalama. Prin urmare, legdtura dintre creat gi necreat se realizeazd prin lucrareaDuhului Sfbnt, a harului. in lipsa unei astfel de inlelegeri nu s-ar putea conceperapornrl dialectic dintre cele doui dimensiuni ale existenlei qi nici sensurile sausemnificaliile spirituale ale creafiei. Fdr6 lucrarea Duhului Sfhnt gi mai ales firdintruparea Fiului lui Dumnezeu intre necreat $i creat ar fi o separalie rigidd,raliunile gi sensurile crealiei nu ar fi.

Spre deosebire de conceptele filosofice, chiar gi de cele existenliale, pentrucare viafa qi spiritul sunt in esenlt abstracliuni ale raliunii, in credinla ododoxaexistenla este legatd de persoana qi este intotdeauna concrete este viala care se

manifestl: ,,De fapt, existenla concretd nu poate fi cugetati ca o abstrac{iune

7 Dumitru Stdniloae , op.cit., p. 15i.u

G eorge Remete, Cunoa$tered prin tdcere, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 201 1, p. I g.

18

-.e5..

TIIOLOGIE, FILOZOFiE SI DREPT * Shtdii, Eseuri. Scrisori

rlttiinlei de sine? Astfel,inaintiirii spre o congtiinld

ce in ea recunoaqterea cd

eristenta in Dumnezeu,

rni- Omul deqi cunoagte

n slmt un dat adevdrul gi

ual negat. Dar nu poate fin sine ci este negarea

ruluiregalia nu existd inlre erista in sine ci este

*fel oricum ar fi pusd $i-.1nszlsr -_

usrine Plrintele profesor

i iubirea" prin aceasta se

inri- dar gi inlelegea lui

nt existential al gdndirii

osebit de interesant, insd

ryratie rigidi intre cele

ru eati" se manifestd inIe citre S{Entul GrigorietaljzeazA prin lucrarea

ri nu s-ar putea concepe

ntei ii nici sensurile sau

hi Slant 9i mai ales fdrd

afiosepara{ierigidi,

: ele eristenliale, penhu

nil in credinla ofiodoxdfi:-reti este viala care se

s*Ii ca o abstracliune

u Iuiia- 101I, p. 18.

lipsitd de orice calitate. A fi inseamnd. numaidecat a rt ceva. Existenta frr[ de

inceput qi plenarl inseamnd a fi o existenid a valorilor supreme. Existen{a fdrd de

inceput este existenla valorilor spirituale celor mai inalte (...). Cu cdt este o

existenld mai inaltS, cu auAt implicA insugiri mai inalte"q.

O alti dimensiune importantd a meditaiiei teologice ortodoxe despre

existenld se refere la raportul dintre om Si lume. Spre deosebire de alte culte,ffe$tinismul ortodox recunoagte valoarea deosebiti a lumii gi a omului ca fiindcrealia lui Dumnezeu. Lumea gi omul nu sunt existenle cdzute, aqa cum leconsidera Origen, ci poaftd in sine iubirea lui Dumnezeu, pentru cA lumea gi omulau fost create din iubire.

Lumea(universul) are o valoare deosebiti; este un adevir care rezult[ dincuvAntul MAntuitorului: ,,Dumnezeu a$a a iubit lumea, incAt pe Fiul SAu Cel UnulN[scut L-a dat ca oricine crede in el sd nu piard, ci sd aibd via!1 vegnic[ (Ioan, 3 , 1 6).

Recurgem din nou la cuvintele Pirintele profesor Dumitru Stiniloae pentru a

sublinia aceastb concepjie a valorii lumii 9i a omului potrivit gdndirii teologice

oftodoxe: ,,Creatorul a dat omului prin crealie o valoare $i o capacitate atat de mari de

a se face Frate cu omul, de a vorbi qi lucra prin frea omeneascS. Acesta este misterul

cel mare al omului: cA Dumnezeu se face el insugi Fiul al Omului, dar necobordnd

total in granilele omenegti - cdci aceasta ar fi una cu panteismul - ar[tdnd o sldbiciune

a lui Dumnezeu, ci rdmdnAnd gi Dumnezeu, mai presus de granilele omenescului.

Nagterea ca om din Fecioard arall at t mdrirea 1ui Dumnezeu, cAt gi mdrirea datiomului de partener al lui, de fire a persoanei lui. E1 se face Fiul Omului prin

excelenld, cdci il ridicd pe om la starea lui de om cu firea neimbolndvit6. Se face noul

inceput, sanatos al omenirii. Cei ce rbmdn in el nu mai cad din umanitatea adevbrat[.

Iar umanitatea adeviratl nu este decAt cea intdrir[ in Dumnezeu"i0.

Cu toate acestea, omul are o valoare mai mare decdt lumea, in sensul ei de

univers creat a lui Dumnezeu: ,,Ce va folosi omului daci va cAqtiga lumea

intreagd, iar sufletul s[u i1 va pierde?" sau ce va da omul in schimb pentru sufletulsiu?" (Matei, 16,26).

GAndirea teologici ortodoxi subliniazl adevirul existenlial, potrivit cdruia

nu omul este penhu lume, ci lumea este pentru om, deoarece omul are misiuneade a spiritualiza intreaga existenJ[ prin ridicarea sa de la reaiitdlile determinis-

mului temporar la spiritualitatea vielii in Dumnezeu. Parcurgdnd drumul devenirii

e Op.cit., p. 158.r0 Dumitnr StAniloae, op.cit., p.64.

19

Marhts ANDREESCTi

pe care sfinlii plrinli il marcau prin trei momente existenliale: curalirea, desivdr-qirea gi iluminarea, omul se tansfigureazr spiritual pe sine dar $i inffeg universul.

Plrintele Teofil P5riian, in cuvinte frumoase, se referea la acest aspect:,,Cei vechi zicea.o cd, omul este microcosmos in macrocosmos, adicd lumea micdin lumea mare. intr-adev[r, dacd te uili la lumea acesta cat este de intinsd, cdt estede 1argd, nici nu gtim noi cAt e de largi, zjci c6,-i lume mare. $i, intr_adevdr, e

mare. Pe grece$te, lumea rrare se numeste ,,macrocosmos". $i tohrgi, in lumeaaceasta mare omul nu e microcosmos, nu e mic in lumea mare, ci este mare inlumea mic[ (...). Adev5rul e cd omul e macrocosmos qi lumea e microcosmos.Deci omul este lumea mare gi lumea mare e lumea micd, nu prin intindere, ci prinvaloare - prin valoarea mai mic[ pe care o are lumea fat[ de om,,l1.

in dogmatica ortodoxd existenla este privite in mod gradat. Astfel, inteologie se discutd despre ,,existen!d", ,,existenja bund,, qi ,,veqnica existentdfericitd". Sfdntul Maxim Mdrturisitorul este acela care a teoretizat primul despregradalia gi progresul existenlei. Fdri a incerca aici o dezvoltare a acestei temefoarte interesante, talate in ,,Ambigua',, scriere importantd Sftntului MaximMerfurisitorul, reddm cuvintele PErintelui profesor Dumitru Steniloae: ,,Lumeaaceasta iqi are o valoare reall numai dacd e unicd; numai dacd e qealia pozitive alui Dumnezeu, ca punct de plecare al inaintdrii de 1a starea de creaturd iniliald lastarea de creaturd plini de Dumnezeu, inaintare in care trebuie sd-gi aducd qi

nafura contribulia ei, ca punct de plecare de la starea de existenld, pe care o are indar de la Dumnezeu, prin starea de existenld bund, pe care o dobAndeqte prinmigcarea sdditl in ea, dar actualizald in sens bun de voinla ei,la veqnica existenld

fericitd, ca darul ultim gi etem a lui Dumnezeu"i2.Este trecerea de la existen{a a$a cum este la existenla aqa cum trebuie sd

fie, temd pe care a tratat-o gi Kant, dar in iimitele raJiunii omeneqti. Existenfabund este intregirea existenlei ca dat cu iubirea qi binele cu valorile dumnezeiegtiale virhrlilor gi inlelepciunii prin care omul poate si se invredniceascd siprimeascd darul indumnezeirii prin har gi lumea si se traasfigureze spiritual.Plrintele profesor Dumitnr Stdniloae spunea:,' Omul bun e tare. Sdvdrgirea bineluieste o intArire a existen,tei".

Aga cum am ardtat in prima parte a acestui studiu, gdndirea aafteziandincerca s[ deducd existenla ralional prin indoiala metodicd. Spre deosebire de

rr Arhimandrit Teofil PFtrl:an, Calea spre bundtate,EdiiJrasofia, Bucuregti, 2014, p. 146.

_'.Dumitry stEniloae, Teologia Dogmaticd ortodoxd, Editura Institututui Biblic ai de Misiune alBisericii Ortodoxe Rom6ne, Bucuregti, 2003, Vol. 3, p. 260.