JEAN.CLAUDE LARCHET

Teologia bolii

Tiaducere &n limba franceziPr. Vasile Mihoc

E;FEBucurqti

TEOLOGIABOLII

- Initiation ) la th/ologie byzantine,Paris, 1975 l'ftad. rom., Teologia bi-

zartin i, EIBMO, Bncure;ti, 1 966].MILLERJ| .5., Tbe Birth ofthe Hosphal in the Blzantine Empit., B^hi'

more, 1985.

,,Byzantine Hospital'l in Sltmposium on Byzantine Medicine, DLnbar'ton Oaks Papers, 38, 1985, pp. 53'63.

NUTTON, V, ,,From Gales to Alexander, Aspects of Medicine and

Medieval Practice in Late Antiquity", in Symposium o Blzantine

Medicine, Dumbartan Oaks Papers,38, 1985, pp. 1-14.

OTT, J., ,,Die Bezeichnung Christi als ralrar in der urchristlichen Litera-

w", in Der Katbolih, 90, 19 10, pp. 454458.PAPADOPOULOS, C., Historia tes Ehhksias ,4lexandrias, Nexandie'

t935.SCHADE!7ALDT, H., ,,Die Apologie der Heilkunst bei den Kirchen-

v ater n", in llenife n t li c h unge n de r in t e r n ati o n a k n G u e I ls c b af f i r G e s -

chichte der Pharmazie,26,1965, pp. 115-130.

SCHEID\7EILER, F,, ,,Arnobius und der Marcionirism$", i^ Zeit-

schifJir neutestamentliche Wissenschaf rnd die Kandz der iheren

Kirche, 45, 1954, pp. 42-67 .

SCHIPPERGES, H., ,,Zur Tiadition des ..Christus Medicus" im

fiiihen Christentum und in der llteren Heilkund.e", in Arzt Christ,

11,1965, pp.12-20.SENDRAIL, M., Hrr toite tuburelle de la naladie,-foulo:ose, 1980

SCARSOROUGH,J., ed., Symposium on Byzantine Medicinc, Dum-

barton Oaks Papers,38, W'ashington, 1985.

SIGERIST, H., ,,An Outline of the Development of the Hospital'l in

Bulletin ofthe History 7fMedxine,4, 1936, pp. 573-581.

STOGER, A., ,,Der Arzt nach Jesus ben Sirach (38, 7-15)", in AntChrist, 11, 1965, pp. 3-11.

TALBOT, A.M., Frt Healing in Late B))zantium,BrcokJlne' 1983.

TEMKIN, O., ,,Byzantine Mcdicine, Tiadition and Empiricism", inDumbarton Oaks Papers, 16, 1962, pp.95-115.

IMAF.E,-| .,Eustratios Argenti. A Studi ofthe (heeh Cburrh under Turkish

Rule, Oxfotd, \964.II/EINEL, H., Die trl/irhungen des Geistes und der Geister irn xathapos'

tolichen Zehaber bis auJ Irentius,Freiburgim Bresgau, 1899' vol. II,pp. 109- 127: ,,Heilungen und \(underl

CUPRINS

Introducere ,...,., .....,..,......,....5

I. LA IZVOARELE BOLII............................. 13

,,Perfecgiunea" originari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Originea dintii a bolii: picaul s.rimoresc. . .. . . . .. . . . . . . .24

Sunt oamenii rispunzitori pentru bolile lor? .............33Vindecarea naturii umane de citre Cuvlntul intrupat . . . . .41

Din ce motive existi inci bolile. . . . . . . ... ... . . . .. .. .. . .. .43

Boli ale trupului ;i boli ale sufletului.. . .. . .. . . . .. . . . .. . . . 53

Precaritatea sinitilii ............... . . . . . . . . . . . . . . 58

IT. SENSUL SPIRITUAL AL BOLIi .,,.,,.,. ......... .'9Ambivalenga sinitigii qi a bolii ........59Semni6cagia pozitivi a bolii si a suferingei .... -.. ... .. .. .. 62

O manifestare a Proyidenlei. . . . . . . . . . . . . . . , , . , . . , . , . , . . .66

Un bun prilej de spodre duhovniceasciL ............ ......70Ajurorul lui Dumnezeu 9i partea de lucrare a omului . . . . . .76

Importangaribdirii........... -.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78

Rolul esengial al rugi"ciunii. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Calea sfingeniei .........85

In. cAr CRESTINE DE VTNDECARE. . . . .. . . . . . . . . . . 87

A vindeca spre slava lui Dumnezeu . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . .87

Hristos Doctorul . , . . . . . . . . . . . . . . . . . .90

173

CUPRINS

Sfingii timiduiesc in numele lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Cii duhovnicegti de vindecare. . . . . . . . . ... .. . ... .. . . . . . .,96

Integrarea medicinei pro6ne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . j,,.....117

Pozigii maximaliste ..................126O ingelegere duhovniceasci a terapeutici.lor pro6ne,care le tnilreptigegte raportandu-le la Dumnezeu. . . . . . . . . 133

Vindecarea de la Dumnezeu vine . .... ... ... ..... .. ... .736

Limitele medicinei . . . . . . . . . . . . . . . . . .139

Si ne lngrijim gi de vindecarea sufetuluj .. ........ .. .. ..143

Timiduirea trupului simbolizeazi 9i vestege

ti.miduirea duhovniceasci a lntregii fiinte. . . . . . . . . . . . .' .146

Bolile sufetului sunt mai grave decAt cele ale

trupului. . . . . . . . . , . . ..... ..... .... , .147

Relativitatea slniti,tii fizice ..........., ..... ....... .. ..148

Figiduin,ta nestriciciunii gi nemuririi ce vor si fie. . . .' .' . 149

Hristos a venit ca sl mlntuiasci si trupul. . . . . . . . . . . . , . . .150

Bibtiograf? . . .. ..... .. ..... .. ... .. : . ..................157

Comenzi:www.librariasophia-ro

Difirzare:SUPERGRAPH

Scr. Ion Minulescu nr.36, sector 3,

031216,Bucure$iTd. : 021 -32n.61. 19 ; fax: 021 -3 t9.10.84

e-mail contact@supergr:ph.row*rl''Iibruiasophia-ro

www.sophia.ro

Vi 4teptim laLIBRARIA SOPHIA

str. Bibescu Vod: nr. 19,

040151, Bucure$t! sector 4(lengi Faclltatea de Teologi€)

rd. OZI -336.10,00. V 22.266.6 \a9Tv.libr.rirsophia-ro

TEOLOGIABOLII

de o complexS componenti psihici, care il ridici deja pe

om cu mult mai presus de animal, ci inci gi de o dimen-

siune spirituali, mai presus de dimensiunea sa biologici.Tiupul nu numai ci exprimi, la nivelul siu, persoana, ci,

intr-o oarecare misuri, el este persoana. Persoana nu nu-

mai are w trtp, ea gi aslr trupul siu, chiar daci transcen-

de infinir limitele acestuia. De aceea, tot ceea ce priveste

trupul implicipelsoana insigi. A nu tine seama de aceasti

dimensiune spirituali a omului atunci cAnd vrei si-i oferiremedii pentru suferingele sale inseamni in mod inevita-

bil a-i produce prejudicii grave 9i, adeseori, a ne priva de la

bun inceput de orice mijloc de a-l ajuta si-gi asume starea

cu bun folos gi sidepigeasci feluritele incerci.ri cirora tre-

buie si le faci fagi.

in paginile ce urmeazi, ne-am striduit si dim la ivea-

li, intr-o sintezi, bazele unei teologii cre;tine a bolii, a su-

feringei, dar, de asemenea, gi a modalitigilor de vindecare,

;i a sinitigii insegi, sprijinindu-ne in esenti pe invigituri-le originare gi fondatoare ale Sfintei Scripturi gi ale Sfin-

gilor Piringi.Am vrea ca prin aceasta si deschidem sau si reamintim

perspectiye care siJ poati ajuta pe omui de astizi si inle-leagi boala 9i feluritele forme de suferingi legate de ea, dar

;i terapeuticile, vindecarea si sinitatea insigi, intr-un ca-

dru mai vast decAt cel pe care-l oferi in general civilizagia

noastri dominati. de valori tehnice 9i materiale, si care si-ipermiti si gi le asume in modul cel mai favorabil. Dorim,in primul rAnd, si-i ajutim pe cregtini si-gi situeze inci;imai bine aceste experienqe importante in cadrul leglturiilor cu Dumnezeu, cadru in care, ca toate realiti$le uma-

ne, se cuvine si-gi afle locul.

12 t3

CAPITOLUL I

LA IZVOARELE BOLII

,,Perfecgiunea" originari

Dumnezeu, Care este ,,Ficitorul tuturor celor vizute 9i

al celor nevlzute", nu poate fi considerat autorul bolilor, al

suferin;ei 9i al morEii. Sfngii Piringi afirmi in unanimitate

acest adevir. in omilia intitulatl,,Dumnezeu nu esteprici-

nuitorul relelor", Sfintul Vasile cel Mare zice : ,,E o nebunie

si crezi ci Dumnezeu €ste autorul relelor noastr€; aceas-

ti blasfemie [...] tiglduiepe bunitatea lui Dumnezeu."t

,,Boala nu este [...] o lucrare a mAinii lui Dumnezeu."2

,,Dumnezeu, Care a Jbcut trupul, n-a llcut ;i boala, totastfel cum El, degi a fbcut sufletul, n-a fbcut nicidecum 9i

picatui."3 De asemenea, este evident ci ,,Dumnezeu n-a

Ibcut nicidecum moartea"4. Celor care, afirmagiei biblice

despre crearea omului dupi chipul lui Dumnezeu, ii aduc

ca obiecgie destinul nostru perisabil, scurtimea vielii, Pre-dispozigia spre tot felul de boli trupefti 9i psihice, Sfantul

Grigorie de Nyssa le rispunde: ,,Faptul ci in condigiile ac-

1 Omilia: Dumnezea nL este Pricinuitorul relelor,2, PG 31,3328.2 rbid., 6, 344A.. Ibid., 6, 3448.4bid.,7,345A.

TEOLOGIABOLII

male omul nu-si mai regiseste locul lui adevirat nu este

o mirturie concludenti ci el n-ar fi fost vreodari in po-

sesju nea bun urilor fcare gin dechipul lui Dumnezeu]. in-tr-adevir, omul 6ind lucrarea lui Dumnezeu, Care din bu-

nitarea Sa a adus la existengi aceasti fiin1i, nimeni dintre

cei ce judeci n-are dreptul si binuiasci pe Cel Ce l-a creat

din dragoste [...] ci ar fi fost Cel Care l-a aruncat pe om

de la inceput in aceasti lume a riuti$lor. Alta e pricina cine aflim acum intr-o astfel de stare ;i ci suntem despuiati

de bunitigile de altidati."t ,,A pleca de la suferin;ele tru-

pului care ating in mod necesar partea trecltoare din noi

;i a numi pentru aceasta pe Dumnezeu autor al riului sau

a nu vrea din capul locului si-L socogi Creator al omului,

numai pentru a nu spune ci e pricinuitor al suferingelor

noastre, iati semnul [...] firilor lipsite de judecati [...]."6

Sfintul Maxim MS.rturisitorul subliniazi ci ,,Dumnezeu,

Care a zidit firea omeneasci, nu a creat impreuni cu ea [...]durerea'7, ;i ci pitimirea, striciciunea gi moartea, de ca-

re omul a avut parte dupi aceea, nu vin de la El8. Sfhntul

Grigorie Palama, la rAndul siu, a6rmi ci: ,,Dumnezeu n-a

creat moartea, nici bolile, nici infirmitigile"e; ,,Dumne-

zeu n-a fbcut moartea sufietului, nici moartea trupului"r0;

,,aceastl moarte a trupului, Dumnezeu n-a dat-o, n-a fl-cut-o, nici n-a poruncit ca ea si 6e"11. [...] ,,El nu este nici

'Marele cuuint catehetic,Y,8-9. Yezi ;r ibid. llgiYll,4; Despre fe'ciorie,XIL2,

6 Idem, Marele cxu,int cateheti,Ylll, 15.7 R;uP nsuri ciitre Tblatie, 61, P G 90, 628 A-3Ibid.,42,PG 90,408C-e Omilii,XXJ{I,PG 15r,3968. Cf 388D.t0 150 Capete despre cunotrtnfu naturald, derPre cunoalterea lai Dum'

nezeu, deEre uiaTa moral; ;i desprefiptuirc, 51.

't cf rbid.,q.

74 r5

I, LA IZVOARELE BOLN

autorul bolilor trupesti."12 hci autorul cirgii ingelepciu-

nii lui Solomon invati ci: ,,Dumnezeu n-a ficut moartea

si nu Se bucuri de pieirea celor vii. El a zidit toate lucruri-

le spre viagi gi {bpturile lurnii sunt iicute spre a fi izbivite;intru ele nu este simingi de p ieire" (inTelepciunea /ui So'

lomon I,13-14).

Autorul inspirat al cirgii Facerea spune despre crea-

qia lui Dumnezeu ci este buni ir.r intregime (cf Facerea

l, 31), iar Sfinlii Piringi invati, cu togii, ci omul insugi,

in starea dintru inceput a firii sale, nu stia nicidecum de

boali, infirmitate, durere gi striciciunerr. Omul ,,se afla indesfitarea raiului [... ], avAnd simlurile intregi ;i nevitima-te, afindu-se in starea cea dupi lire, precum a fost zidit'lscrie Sfintul Dorotei de Gazala. El cunostea, ,,in trupulsiu, o sinitate desivir;iti", afirmi Fericitul Augustinr5.

Iar Sfintul Ioan Hrisostom zice: ,,De vreli si;tiqi care era

starea trupului nostru atunci cAnd a iegit din mAinile luiDumnezeu, si mergem in rai si si-l vedem pe omul acela

pe care l-a pus Dumnezeu acolo. Tiupul siu nu era supus

[...] striciciunii; ca o statuie ce se scoate din cuptor si ca-

re luceste cu cea mai vie stralucire, el nu cunogtea nici una

din aceste infirmitigi pe care le vedem astizi."l6 $i Sfin-

n Omilii,XXxl,PG 15r,396C. Cf 3888.tr Cuvintul,,striciciun e" (fora), pe crte-lvon intilni adeseori in pa-

grnile srudiului de far,i, are douir remnilicalii: el desemnerzi, pe de o par-

ie. diroluqia rrupr-rlui dupi mo.:rre, iar, pe de aJtJ parre. orice form; de

alterare a trupului (;i, inir-un sens larg, ;i a sufletului). Potrivit acestui al

doilea sens, e1 poate fi aplicat bolilor, suferingelor, oboselii. . (y' Sf IoanDamaschin, Dogmatica,lll, 28) .

ta int',iydruri,\,1 (qf Awrlsale, Cadnte ascetie,II,2).t5FeL AnglJstin, Cetdtea lui Dumnezeu,XlY,26.

'6 Omihik statai, X|,2. Cf Omilii la Facere, XIII, 4: ,,irnbricat intrup, dar nu era supus nevoilor trrpe;ti". Ornilii /a Fatere, X!y'Ill, l:Adam gi Eva, ,de9i erau imbricali in tr P, erau mai presus de orice nevoie

TEOLOGIAtsOLlI

tul Grigorie de Nyssa remarci faptul ci ,,boala sau difor-mitatea nu s-au niscut dintru inceput in firea noastrl'17;

suferinga fizici., ,,neputingele trupegti impletite cu firea

noastri si sidite in ea, adici bolile de multe feluri'l ome-

nirea ,,nu le cunogtea la inceput"l8. ,,Omul, mai scrie el,

nu ave a in sine prin fire gi fiingial nimic pitimitor [...] din-

tru inceput [...], ci firea pitimitoare s-a strecurat in el mai

tdrzit."re Absenga suferinlei ;i nestriciciunea trebuie so-

cotite printre numeroasele bunuri pe care el le poseda la

inceputto. ,,Daci ar socoti cineva 9i nenorocirile trupe;tiimpledte cu firea noastri [...] ;i bolile de multe feluri pe

care omul nu le cunostea la inceput, plinsul ar spori ;i mai

mult, vizind in locul celor bune fde la inceput] pe cele de

intristare, 9i punind fa;i in faqi relele de care suferi [as-

tizi] cu bunitigile [de odinioari] pe care le-a pierdut."tr

Iar SfAntul Maxim Mirmrisitorul scrie: ,,Primul om pri-mindu-9i fiinga de la Dumnezeu 9i incepind si existe [...]era liber de striciciune si picat, cici nici picatul, nici stri-

ciciunea n-au fost create deodati cu el"22; ,,schimbarea fi-

rii spre pitimire, spre striciciune ;i spre moarte [...] nu a

avut-o omul dintru inceput"23.

Aceasti dubli a6rmade, ci Dumnezeu n-a creat moar-

tea 9i ci omul, in starea sa originari, era nestriclcios, im-

trupeasci f...] . Viaga lor era scutiti de durere ; j. \ntistarc". Ibid., 4t Ei etun

,,imbricagi ln trup, fhri insi a-i resim$ slibiciunile".o Epistole,IIl, 17.t3 Omilii la Fericiri,lll,5. Cf Marele cuuint utehetic,V,8.D D e s p re fe c i oi e, XlL 2.4 Omilii la Fericiri,Ill,5.,Ibid.)2 Rispaxsuri c'itre Talasie,2l, PG 90, 3128.z' Ibid., 42, PG 90, 408C.

r6 77

I, IA IZVOARELE BOLII

plici in mod logic faptul ci omul, in aceasti stare origina-rL a firii sale, era totodati nemuritor. Numeroase texte pa-

tristice par, intr-adevir, si indice acest lucruza.

Priviti insi mai indeaproape, conceptia Piringilor re-

feritor la aceasri problemi se dovedeste a fi deosebit de

nuanlati.Sprijinindu-se pe afirmatia din Sfanta Scripturi ci

,,Dumnezeu, luAnd qirini din pimint, l-a fbcut pe om"(Facerea 2,7), unii dintre ei, in grija de a distinge creatul

de necreat, nu eziti si afirme ci trupul omului era chiar

dintru inceput potrivit 6rii sale un compus instabil, stri-clcios gi muritor. ,,Potrivit firii trupului siu, omul era mu-

ritor", afirmi Fericitul Augustinzt. ,,Cici omul este prinfire muritor, ca unul ce a fost fbcut din cele ce nu sunr'l

scrie Sfintul Atanasie al Alexandriei26, care mai afirmi ci,la origine, oamenii ,,erau striciciosi dupi 6re"'?7. SfintulIoan Hrisostom noteazi ci, in rai, omul, de;i nu resimlea

nici una din tristele necesiti.ti, era ,,imbricat intr-un trup

'zi Vezi Sf. Atanasie al Al exandriei, Cuu,|nt impotiua alinilor, 2 ti 3. Sf,

Yasrle, Oznilia: Dumnezeu nu este autorul relehr. T ,P G 31 , 344C (Dum-nezeu ii diruiselui Adam ,,desfbtarea viegii vegnice"). Sf Grigorie de Nys-sa, Marele uolnt catehsli, Y 6 (,,VeSnicia fiind una dintre buniti,tile cu

care este inzestrati 6rea dumnezeiasci, trebuiadin capul locului ca si nu6c lipsitide acestdarnici fireaomeneasci, ci siaibiin sine principiul ne-

ntwilii lto athanaton)"); ibid., Y,8 (vglcia este pusi, alituri de absen-

ga suferingei fizice, printre insu;irile lui Adam cel dintru inceput); llll.,VIII,4-5 (condiqia muritoare era la inceput rezervati creaturilor privatede ragil.ne); DeErefacetea omului: IY,PG,44,l36D; XVII, 1888 (ne-

rnuirea 6gura printre caliti;ile pe care omul le posedala creaqie); Despre

.ficiorle,Xll,2 (,,Onul nu avea prin el insugi, ca proprietate esenliali urri-ti cu natura sa, trisatura muritoare"). Sf, Io an Danaschin, Dognatica,ll, 12 (,,Dumnezeu I-a fhcut pe om [...] nemuritor"). Sf loan Hrisostom,Omilii la rtatui,)dl,2 (in rai, trupul "nu

era supus morgii").t5 De Genesi ad litterum,vl,25, PL 34,354.rG Despre i.ntraparea Cuo,intului,lY, 6. Cf lbid., 4,11 rbd.,v, r.

TIIOLOGIABOLN

muritor"28. Adeseori, Sfingii Pirin;i isi nuanteazi expri-

marea, spunind ci omul a fost creat,,spre nestriciciune"2e

sau ,,pentru nemurire"3o, sau ci ginea de firea sa si tindispre impirti;irea de nemurirea dumnezeiasci3r, sau vor-

besc de nestriciciunea si nemurirea ,,{igiduite"3'z, indi-

cand astfel faptul ci aceasti nestriciciune gi aceasti nemu-

rire nu au fost dobindite definitiv dintr-odati, a$a cum

s-ar 6 intimplat daci ar fi fost insugiri legate de insigi fi-

rea sa.

Aceasta, deoarece nestriciciunea ;i nemurirea primu-

lui om se datorau numai harului dumnezeiesc' indati du-

pi ce l-a fXcut pe om din girina pimAntului, Dumnezeu,

se spune in cartea Facerea, ,,a suflat in fala lui sufare de

viaqi gi s-a ficut omul fiingl vie" (Facerea2,7); in aceasti

suflare Sfingii Piringi au vizut sufetul, dar gi Duhul dum-

nezeiesc3r. Pentru ci erau pitrunse de energiile dumneze-

iqti, sufletul 9i trupul omului posedau insqiri mai pre-

sus de fire. Astfel, Sfintul Grigorie Palama scrie ci harul

dumnezeiesc ,,intregea prin foarte multe binefaceri lipsu-

rile firii noastre"3a. Prin acest har puteau 6 trupul ;i sufle-

tul perfect sinitoase. ,,Eram ferigi de boall [...] datoriti

23 Omilii la Facere, )l/II,7 .2eAceasti expresie din in9. Sol. 2, 23 este citati de Sf. Atanasie al Ale'

xandriei, D e sp r e i.n tt ap are a C u u in t a I u i, Y 2.30 Sf. Grigorie de Nyss , Marcle ctuuint cdtehetic'Ylll, 5; Ornilii la

Feri.ciri,lll,5.'l C/ Sf. Crigorie de Nyssa- Marele uwint ratehetic Y' 6.5f. Atanasie

al Nexand.riei. iuuint impottiua elinilot.2 Sf. Crigorie Palama, /50 Ca-

pete d.espre c&noltirz,ta nat /al,;, desPre cuzoatterea lui Dannezeu' despre

liala 'noldld

ti dzspre ftptuire,47.!2 CJ Sf. Atanzsie, Despre ittl Parea Cutfinnbi,III' 4; Sf Maxim

M!*visftoruI,,4mbigaa, 10, PG 91, I156D.3rVezi, de ex., SC Grigorie Palama, Ornilii, LVIL Ed' Otko\otnos,

p.213.3',i oniliLxxxvl PG l5l,452A.

l8 T9

I. LA IZVOARELE BOLII

darurilor primite la creagie", remarci SfAntul Vasile3t. Tot

acest har flc€a ca trupul si fie nestricicios si nemuritor36.

Astfel, Fericitul Augusdn scrie ci omul ,,era muritor po-

trivit firii trupului siu, dar nemuritor prin har"37. SfAntul

Atanasie spune despre om ci triia ,yia;i [...] cu adevirat

nemuritoare", avind ,,darurile lui Dumnezeu gi puterea

proprie care vine de la CuvAntul Tatilui"38, ;i ci ,,oamenii

erau dupi fire striciciogi, [dar] ar fi scipat de ceea ce sunt

dupi fire, prin impirtigirea dupi har de Cuvintul"se, gi ci,,datoriti CuvAntului care era cu ei, striciciunea cea dupifire nu s-ar fi apropiat de ei"ao.

in virtutea acestui har, Adam se afla aEadar intr-o stare

foarte diferiti nu numai de cea a altor fiinte vii din natu-

ria , ci;i de conditia omeneasca ala cum o cunoa;tem noi

acuma2. Tocmai aceasti stare privilegiati, superioari, este

numiti de Sfingii Plringi ,,rai"a3. Pentru a indica acest ac-

ces, prin har, la o stare superioari, Sfingii Piringi, tXlcuind

textul de la Facerea (2, 8), subliniazl cl omul n-a fost creat

" Regalile mari,55.16 ff Sf. Vasile, Omilia: Damnezeu nx este aatorul relelor,7, PG 31,

344C. Sf Ma-rim Mirturisitorul, Tibuirea rugiciu.nii Tat'il nosttu, PG

90,904C; Rispunsui c,itre Talasiz,Introdtcere, PG 90, 257D. Sf Gri-gorie Palama, 150 Capae despre cunoltinfa natuldk, despre canoa;terea

lui Damnezeu, despre oia,ta moral4 si despreJiptaire,46t Onilii,XXXVI,PG 151.,4524 Omilii, LIV Ed. Oikonornos, p.213.

31 De Genesi ad litterarn, Vl, 25, PL 34,354.j3

CltuAfi inpotrit d elhlilor, Z.3e Despre intraparea Cufintalui,Y l.4a Ibid.,Y,2.atC/Sf Ioan Damasch in, Dogmatica,ll,l.l gi 30. Sf Ioan Hrisostom,

Omilii la Facere,XYl, 1. Sf Grigorie de Nyssa, Marele utint cateltetic,

VIIL 4.az Cf, Sf Grigorie de Nys sa, Marele cuoint utehetic,\ 9.ar ffS[ Ioan Damaschin, Dognatica,Il, 11.

TEOLOGIABOLIT

in rai, ci a fost pus acolo de Dumnezeua si disting clar ra-

iul de tot restul pimintuluia5. Aceasti condilie Privea nu

numai sufletul, ci gi trupula6. Astfel, Sfintul Maxim Mir-turisitorul vorbeste de ,,deosebirea dintre constitutia tru-

pului omenesc, inainte de cidere, la protopirintele nostru

Adam, gi cea care ne sti.pine;te astizi"aT. AritAnd ci nu

putem nicidecum si concepem aceasti conditie pornind

de la sarea cizuti in care ne aflim in prezentl8, Sfinfii Pi-

ringi consideri cl era vorba de o conditie apropiati stiriiingere;tiae. Potrivit Sfintului Grigorie de Nyssa 9i SfAntu-

lui Maxim Mlrturisitorul, inde osebi, trupul lui Adam cel

dintru inceput nu avea materialitatea si grosimea pe care

le are trupul acurn50; natura sa era mai degrabi cea a tru-

pului inviat pe care o evoci Sfintul Pavel in I Corinteni

15, gi trebuie si notim in acest sens cl Sfingii Piringi vid

in starea ce va fi dupl inviere o reintegrare in rai51.

' C/lSf. TeoFlal Arrtiohiei: ..Dumnezeu I a luar pe om din p.imincul

din care l.a ficLrt;i l.: mu.-t n rai" \Citrc Arlrlr. ll.2r) \l lornH'sostom: Dumnezeu ,,1-a creat lpe oml in afara raiuiui' dar indati I-a dus

in rai" (Omilii la Fatere,Xl ,1).45 A se vedea, de exemplu, Sl Maxim Mirturisltorttl' Ambigua, 41,

PG 91, 1305A ei D.{ C/ Sl Ioan Damaschin, Dogmatica,ll,ll'' Cf Anbigua,45,PC 91,13514.

"3(/. Sf. Grigoried€ N),.a' Mart/, .utint tdI?hctic.V.qa'ff Sf loan Hrisostom, Omilii la Fatere'XIl,l.'oSi Maxirn M:rt,rris norrl, Ambigua,45' PG 9t, 1353A8:,'[...] nu

pencru ci era omul necarnal 9i netrupesc, ci pentru ci nu avea comtitulia

care face trupul mai gros, muritor li dur'l Referitor la concepgia SfintuluiG rigorie de N1.tr. a ie

' eder J. Dan iilou. Plar u i<'n? e! tbiollsie ,r!"tique'

Do,-nine ,piriiuel/c de ,anr Gtlqaire d, N,7ssr. P;rir. l9-u pp 56-s9'

'' q Sf Teo6l al Anriohiei, Citre Autolic ' \I,26. Sf.Yasile' Despre otl'

ginea omului,II,W. Sf. Grigorie de Nyssa, D espre cearea ouului' XIll,pC44, tSSCO, XXI,204A.. Sl Marim Mirtlrisito ll, R;spansuri ciheTala&,61,669A.Precum se vede, concepgia S6nlilor PirinEi despre ori-

ginea omului diferi radical de cea a gtiinqei actuale. Istoria omului, asa

20 21

I, LA IZVOARELE BOLII

insi, pentru ci omul a fost creat liber, depindea de vo-

inta lui si pistreze sau nu acest hat ;i astfel si rimini innestriciciunea ;i nemurirea pe care i le conferea harul, sau,

dimpotrivi, si le piardi, respinginduJ5'z. Astfel, atunci

cind Piringii afirmi ci omul a fost creat nestriclcios si ne-

muritor, ei nu inteleg ci el nu putea fi stricicios si muri-tor, ci ci, prin har gi prin liberi alegere, avea posibilitatea

si nu fie stricicios si muritor. Pentru ca nestriciciunea ;icum o conccpc paleontologia umani, nu este, din punctul de vedere al'lradiqici, decAt istoria umanirilii ieJiti din condiiia paradisiaci. SfingiiPirinqi ar vedea in /rarz o habilis un reprezentant ai umxnitSlii care nu es-

tc cca ie5iti din miinile lui Dumnezeu, ci deja cizuti din starea ei origi-nar5, pe treapta cea rnai de jos a ,,involufei" sale, gi care incepe si se dez-

volte potrivit unei noi modaliltigi de existengi (trebuie deci si ne ferimde a confunda sterea de copiliric spirituali pe care Piringii o atribuie luiAclam la crearea sa - Q' Sf.Irine\ Contra erezllor, IY 38, l; Sf. Teofil al

Anti.ohiei, Ciitre Autolir, Il, 2i; Sf Ioan Damaschin, D7gnratica,Il, llcu o ,,copilirie" de nacuri istorici sau cu o stare de subdezvoltare a uma-

nitigii niscXndc). Condigie originari a omului, asa cum o prezinti SfXn-

ta Scriptur: li Sfnlii Piringi, Eine de o temporalitate diferiti de cca a cu-

noasrcrii istorice; ea nu apargine timpului realitigilor sensibile (lrazas),

ci duratei rcalit5gilor spirituale (arzz), care scapi qciingei istorice, gininddc isroria spirituali. Firi a li atemporali (deoarecc a avut un inceput inrinlp si erameniriun€i dezvoltiriin duraci, pe cre ea, de altfel, a inaugu_

r.rr.o). cri.tcnrr lr.i AJ.rm in srarc; .r n.iginera e'te anrei'torica. lol rucun cxistenle umani dupi Parusie va Ii postistoric:. lstoria sPirituali rru

csre deci ,,depigiti' de gtiinEa istorici. invigitura Slintci Tiadigii despreoliqinca omului este cor arxt cle incompatibili cu datelc paleontologieiprofine ca credirla Bisericii in prefacerca euharistici a piinii;i vinuiuiin Tiupul;i Singele lui Hristos, cu datele chimiei, sau credinga in naste-

r, ., ft c "rclni.a r Iui Hnrro' vrr ;n inviere, rnorrilor. . u drrcle biologici.i rlcFziologiti',ru.der'.menea.cr-,drntrinlnelrareaiac.r.rluiHri.r,^rLr datclc fizicii 9i ale astrononiei. lln toate acesce cazur-i, avem de-a licecLr noduri de ingclegcre diferite gi ireduccibile, avind ca obiect modali'riri dilirite de aE sau de adeveni, credintasi cunoagterea spiricuali cores-

prurzind unui domeniu in care,,legile naturii sunt dcp\ite'l unui modJc exiscenqi in modul cel mai propriu mai presus de 6re.

5'(-rf Sl Atanasie al Alex nd:iei, DesPre intluParea Cuuintului,lll,1. Slr Maxim Mirturisitorul, Rispunsuri citre Talasie,6l,PG 90,6328.sll loan Dameschin,-1)ogmdtica,Il,30.