tendinte - seminar 1 - text

Upload: maja-baldea

Post on 08-Jul-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/19/2019 Tendinte - SEMINAR 1 - Text

    1/2

    Page 1 of 2 

    SEMINAR 1 – analiza unui studiu de caz

    Designul unui interior nou sau remodelarea unui spațiu existent folosesc aceleașiprincipii. Cei care vor ocupa un spațiu nou sau remodelat trebuie să simtă că acel spațiu leaparține și că a fost amenajat special pentru ei. 

    Analiza unui studiu de caz urmărește: -  natura,

    -  caracteristicile obiectului. -  calitățile 

    Particularitățile unei amenajări sunt date de  - dimensiune, forme, culoare, vârstă,cultura și natura elementelor care o alcătuiesc și care se combină, dând caracterul spațiului. 

    SPAȚIUL FIZIC / SUPORT Designul de interior se raportează întotdeauna la obiectul existent, la spațiul fizic în care

    se va realiza amenajarea. Față de alte categorii de designeri –  grafic, industrial, de modă – designerul de interior este obligat să țină cont de o componentă importantă preexistentă – spațiul

    interior. Acest spațiu interior are întotdeauna relații complexe cu un context – al clădirii în care seaflă, al țesutului urban în care este poziționată clădirea care îl conține, al străzii, al raportării lacardinale, al zonei culturale din care face parte, al istoriei locului, etc.

    Spațiul fizic este reprezentat de totalitatea elementelor fizice, măsurabile, observabile șiidentificabile din spațiul dat. 

    Elementele spațiului fizic:   proprietăți de dimensiune – formă și configurație, caracteristici fizice de dimensiune

    (înălțime, lățime) și proporții   structura – stâlpi, grinzi, ferestre, goluri. Structura definește un ritm, un simț al ordinii,

    și poate exercita un control asupra spațiului interior    proprietățile clădirii existente  – sistemul constructiv, caracteristici stilistice, relația

    cu contextul, starea clădirii 

      r elația cu lumina naturală - goluri, ritm al golurilor, orientarea spațiilor majore   r elația cu strada - cu spațiul public, acces, percepție laterală de parcurs   trasee interne de instalații – lifturi, escalatoare, trasee de instalații   alte elemente  - parcursul soarelui, poziționarea accesului, sistemul structural al

    clădirii 

    FUNCȚIUNEA Funcțiunea este exprimată prin tema dată de client. Aceasta poate conține și alte

    informații despre preferințe ale clientului, ce elemente necesare de a fi încorporate, etc.  funcțiunea - definește tiparele de folosire ale spațiului, respectiv schema funcțională

    de organizare.  Este necesar a asigura compatibilitatea dintre:

    o clădirea existentă - funcțiunea cea nouă o nevoile (activitățile specifice) utilizatorilor - spațiile rezultate

      traducerea funcțiunii în concept - preluarea unui anumit detaliu/caracteristici dinspecificul temei 

      diferite funcțiuni au diferite caractere și nevoi  – funcțiunea de bar e diferită de ceade birouri  – dar calitatea spațiului de care au nevoie este similară 

      selecția elementelor care creează amenajarea - creează  imaginea potrivită pentruclient.

    MATERIALE / texturi Suprafața finisajului unui obiect are o influență directă asupra atitudinii pe care ne-o

    construim față de spațiu, dând identitate spațiului; la fel și felul în care materialele sunt grupate .

    Ca indivizi suntem capabili, atât în mod conștient și inconștient, să apreciem calitățile spațiului,

  • 8/19/2019 Tendinte - SEMINAR 1 - Text

    2/2

    Page 2 of 2 

    dar materialele, texturile și culorile folosite sunt elementele de care ne relaționăm în mod real  – prin relaționare directă tactilă și vizuală.

      Materiale integrate  –  materiale pre-existente în spațiu, față de care designerultrebuie să ia o decizie (păstrare, tratare sau alterare). 

      Materiale introduse - elemente noi introduse țin de strategia de intervenție.  Există întotdeauna o relație intimă între clădirea existentă și interiorul nou  – 

    conexiunea poate implica factori istorici, contextuali, structurali, configurare spațială șide atmosfera, care pot influența calitatea spațiului.  Majoritatea clădirilor sunttransformate în timp, iar conștientizarea suportului pre-existent și a valorii acestuiaare atât o justificare etică cât și economică. Caracterul istoric poate fi păstrat saupoate îndepărtat integral, în funcție de concept.

      Selectarea materialelor   - calități estetice  / specificații ale performanțelor /sustenabilitate / costuri

    LUMINAFără lumină un spațiu interior nu poate fi perceput.  Felul în care lumina scoate în

    evidență și umbrește forme, texturi și suprafețe ne permite să percepem spațiul. Prin lumină

    putem diferenția tonuri și culori. Lumina este dependentă de calitățile materialelor conținute înspațiu și de calitatea acestora de a reflecta/absorbi lumina.Tipuri de lumină în arhitectura de interior:   Lumina solară  –  descrie lumina soarelui,  este uni-direcțională și conține culorile

     întregului spectru. Culorile văzute sunt strălucitoare și umbrele sunt clare. Luminasoarelui are efecte fiziologice și psihologice asupra oamenilor –   astfel senzația debine a utilizatorilor unui spațiu poate fi î ntărită prin folosirea luminii soarelui.

      Lumina zilei (lumina naturală)  –  descrie lumina produsă de soare oricând estedeasupra orizontului, dar nu ține cont de vizibilitatea soarelui, incluzând atât luminaprodusă de soarele direct cât și cea produsă în condiții slabe de iluminare (luminăreflectată sau difuză în vaporii atmosferici). Lumina este omnidirecțională și are unspectru redus, creând o percepție de aplatizare a formelor și a culorilor.

    o Ferestre:  în emisfera nordică ferestrele cu orientare sudică maximizează aportul delumină naturală și de câștig termic. În termeni practici, ele sunt dezirabile pentrubeneficiul psihologic, dar au nevoie de umbrire adițională pe perioada verii. Formaferestrelor, adâncimea peretelui în care ea e inserată și culoarea și forma caseiafectează felul în care lumina naturală intră în clădire și felul în care e percepută.

    o Controlul luminii:  pin diferite filtre, care pot fi: obloane, rulouri, jaluzele fixe saumobile, draperii sau materiale opace/oglindate  –  controlează felul în care luminaintră în interior și definesc identitatea estetică a interiorului.

      Lumina artificială  –  lumina naturală este insuficientă pentru a defini calitatea unuispațiu interior. Există cazuri în care lumina naturală nu poate fi adusă în spațiulinterior, sau este prezentă în cantități insuficiente pentru a servi corect activitățile ceau loc în spațiul respectiv. Spațiile de reprezentare (magazine, galerii, muzee) au

    nevoie de un iluminat specific. o Lumină directă  – funcțională, care șine de activitatea desfășurată, punctuală, etc. o Lumină indirectă o Lumină ambientală –  de atmosferă, difuză, lumini și umbre, etc. Este foarte

    importantă atât prezența luminii cât și efectul de lipsă a luminii. o Lumină de efect –  contrast,  lumină colorată. Lumină colorată:  culoare ține de o

    percepție individuală a fiecăruia. Spațiul primește diferite calități în funcție derelaționarea dintre culoare luminilor, dintre direcționarea, tipul și puterea acestora. 

    ALTELEo  Metode de organizare  – dispunerea obiectelor în spațiu poate influența percepția – 

    așezarea obiectelor în funcție de structură, de instalații, de trasee de circulațieo  Forma – un anumit obiect/element poate fi accentuat astfel încât să devină elementul 

    dominant al amenajării, în comparație cu restul elementelor, păstrate deliberat neutre.