Receptionarea compartimentarea produselor agricole boabe

si

depozitarea

Receptionarea unor cantitati mari de produse agricole intr-un timp scurt, impune luarea din timp a unor masuri organizatorice care sa asigure fluxul continuu al produselor. Din camp semintele se transporta cu diferite mijloace la centrele de preluare cunoscute sub denumirea de baze de receptionare. Aceste centre sunt situate in apropierea cailor ferate si rutiere, in porturi si in incinta unitatilor de prelucrare si sunt dotate cu spatii de depozitare, utilaje pt. conditionare, mijloace de automatizare, bascule pt. cantarire si laboratoare pt. analize de calitate. Din mijloacele de transport care aduc semintele de la producator, dupa receptionarea cantitativa rezultata in urma cantaririi, se recolteaza probe pt. analize de laborator in scopul receptionarii calitative a produselor receptionate. Probele de seminte se supun unor analize fizice, unele obligatorii pt. toate speciile, altele specifice pt. anumitedestinatii. Analizele obligatorii sunt: - examenul organoleptic - masa hectolitrica - continutul de impuritati - corpuri straine si natura acestora - umiditataea semintelor - starea sanitara Analizele specifice sunt: -boabe imbricate in palee - uniformitatea1

-

procentul de boabe galbene soiul boabe atacate sticlozitataea

Pe durata efectuarii analizelor de caliatate in laborator se acorda atentiepunerii in evidenta a semintelor cu defecte in functie de destinatia fiecarui produs receptionat. Dupa luarea probelor si efectuarea analizelor se stabileste daca produsele corespund normelor tehnice de receptionare, se inregistreaza rezultatele si se intocmesc documentele calitative. O atentie deosebita la receptionare se acorda infestarii cu daunatori. Nu se receptioneaza loturile de produse agricole boabe infestate cu daunatori vii, indifferent de gradul de infestare. Compartimentarea si depozitarea produselor agricole Compartimentarea produselor agricoleconsta in repartizarea loturilor de seminte in depozite, dupa anumite criterii calitative din care trebuie mentionat: - tipul produsului - umiditatea - impuritatile si corpurile straine - masa hectolitrica - starea sanitara - alte caracteristici calitative - tipul depozitului Criterii pentru compartimentarea produselor: - 1. Compartimentarea pe specii - 2. Compartimentarea in functie de umiditate - 3. Compartimentarea in functie de continutul de impuritati - 4. Compartimentarea in functie de masa hectolitrica

2

- 5. Compartimentarea in functie de starea sanitara - 6. Compartimentarea in functie de alte particularitati calitative - 7. Compartimentarea in functie de tipul depozitului Depozitarea produselor agricole boabeDepozitarea primara se refera la depozitarea produselor agricole, in ferma la producator, din mai multe motive: asigurarea recoltarii in flux continuu, prin folosirea mijloacelor proprii de transport; asteptarea unei conjuncturi mai favorabile pentru valorificarea recoltei; folosirea produselor agricole in ferma proprie pentru autoconsum alimentar si furajer. Numarul de spatii de depozitare intr-o ferma ar trebui sa permita o compartimentare foarte buna a produselor pentu depozitarea separata a produselor in functie de calitate, umiditate, corpuri straine. La nivel de ferma sau gospodarie agricola exista diverse tipuri de depozite, cele mai frecvente sunt magaziile si depozite in vrac. Pentru porumb stiuleti exista diferite tipuri de patule. Depozitarea secundara cuprinde doua compartimente: unitati sau ferme specializate in colectarea, conditionarea si depozitarea produselor agricole de la producatori, pe perioade scurte de timp in spatii proprii, dar cu capacitati limitate; unitati specializate in conditionarea si conservarea produselor agricole pe termen lung, care preiau cantitati mari de produse agricole si au posibilitatea de conditionare si depozitare in conditii foarte bune. Asemenea unitati pastreaza stocurile de produse agricole pe termen lung si ele participa la tranzactii mari cu cereale, care asigura aprovizionarea ritmica, pe termen lung a unor unitati de procesare. Produsele care fac obiectul depozitarii secundare au mai multe functii: de tranzit, pentru produse depozitate pe perioade scurte de timp si apoi tranzitate, catre zonele deficitare si comertul exterior; de interventie si de echilibru pe piata, pentru mentinerea pretului si evitarea speculatiilor. In aceasta situatie, produsele sunt3

preluate de la producator in perioada de abundenta in campaniile de recoltare si sunt distribuite pe piata in momente de criza, cand ar putea exista tendinta cresterii pretului; de report, situatie in care se creeaza rezerve care sa acopere consumul in perioada urmatoare in anii nefavorabili, cu calamitati sau situatii de criza. Depozitarea tertiala Unitatile de capacitati limitate de depozitare prin care se realizeaza stocuri tampon, prin care se asigura aprovizionarea fluturilor de prelucrare pentru maxim o saptamana pe perioade cu timp nefavorabil. Tendinta este de a-si construi spatii mai mari pentru depozitare, iar marii procesatori sunt amplasati de regula in apropierea depozitelor mari si sunt legati tehnologic la acestia. Depozitarea secundara a produselor agricole in Romania. Orice tara isi creeaza anumite rezerve pentrudiferite produse agicole, dar mai ales in cazul produselor cu caracter strategic, cum ar fi cereale pentru paine, furaje sau anumite furaje concentrate pentru crescatorii de animale. In Romania pana in 1989 a existat Fondul Central de Produse al Statului sau Rezervele Centrale ale Statului pentru anii nefavorabili sau alte situatii cum ar fi: asigurarea centrelor urbane si a localitatilor neagricole, asigurarea necesarului de samanta si asigurarea stocurilor de samanta si asigurarea stocurilor de produse pentru vanzarea la export. Fondul central cuprindea: cereale: grau, secara, triticale, orz, orzoaica, porumb, ovaz, orez; leguminoase pentru boabe: fasole, mazare, soia; oleaginoase: floarea soarelui, rapita, in pentru ulei, ricin; furaje: tarate, sroturi, concentrate. Dupa 1990, fondul central al statului si-a pierdut sursele de baza. Au aparut perioade de deficit de produse la nivel global, zonal si au fost stimulate speculatiile cu produse agricole. Capacitatea de depozitare era de cca. 10 mil. tone, adica in principiu intreaga cantitate de produse agricole boabe putea fi depozitata in aceste spatii, luand in considerare rulajul de produse intre companiile de recoltare. Romcereal a avut in subordine intreprinderile judetene cu intreaga retea de silozuri si baze de receptionare. Romcereal nu a fost agreat de organismele financiare internationale, deoarece era o forma de monopol si afost

4

fragmentat in unitati judetene sau zonale ca: Comcereal, Cerealcom si ANRS (Agentia Nationala a Rezervelor Statului) . Prin colectarea la Fondul Central, statul putea gestiona o cantitate mare de produse si le putea distribui spre centre urbane, unitati de procesare, fabrici de nutreturi combinate si la export, de multe ori interesele si necesitatile producatorilor agricoli si ai populatiei in general. Depozitarea produselor boabe in magazii se ia in considerare umiditatea semintelor si dotarea cu echipamente pentru aerare activa. Depozitarea pe orizontala: inaltimea stratului de depozitare depinde de specie, caracteristicile masei de seminte (umiditatea, temperatura, continutul de corpuri straine si natura acestora), dar si de caracteristicile magaziei (echiparea cu sisteme pentru aerare activa si dotarea cu benzi transportoare pentru manipularea produselor agricole boabe la umplerea si golirea magaziei). Cereale paioase Umiditatea semintelor Sub 14 14,1-15 15,1-16 16,1-17 peste 17 Inaltimea stratului de depozitare (m) In magazii fara aerare In magazii cu aerare activa activa Pana la inaltimea admisa de rezistenta magaziei 1,5-2,5 1-1,5 3 0,1-1,0 max 0,5 1,5-2 Porumb Boabe

Umiditatea semintelor Sub 15 15,1-16 16,1-17 peste 17

Inaltimea stratului de depozitare (m) In magazii fara aerare In magazii cu aerare activa activa Pana la inaltimea admisa de rezistenta magaziei 1,5 3 1,0 2,5 sub 1 1,5-2

5

Leguminoase pentru boabe Umiditatea semintelor Sub 13 13,1-15 15,1-17 peste 17 Inaltimea stratului de depozitare (m) In magazii fara aerare In magazii cu aerare activa activa 2,5 >3 1,5 2-3 0,5 1,5 Se usuca de urgenta Oleaginoase Umiditatea semintelor Sub 8 8,1-10 10,1-12 peste 14 Inaltimea stratului de depozitare (m) In magazii fara aerare In magazii cu aerare activa activa Pana la inaltimea admisa de rezistenta magaziei 2-3 >3 1,5-2 2-3 0,5 3 Se usuca de urgenta

In timpul consrvarii, pe masura ce umiditatea loturilor se reduce pe cale naturala sau prin manipulare, aerare activa sau uscare artificiala, grosimea stratului de produse se modifica in functie de evolutia umiditatii. Depozitarea in saci a produselor agricole boabe pentru consum alimentar, furajer sau industrial nu este economica. Acest sistem de depozitare se practica la produsele pregatite pentru insamantare si la unele cantitati de produse pentru export. In magazii, sacii se stivuiesc pe paleti din lemn, la inaltimea medie de 5-6 saci. Intre stive se lasa spatii de 1 m pentru circulatie si aerisire, iar intre stiva si peretele magazie sa fie cca. 0,5 m. Sacii se restivuiesc periodic in situatia pastrarii indelungate.

6