Tema: Teoria şi organizarea managementului american.

Analiza managementului în cadrul firmei “IBM”.

1.Ce reprezintă modelul de conducere al

firmei americane IBM;

2.Stilul de conducere în cadrul firmei IBM.

•Modelul de conducere al corporaţiei IBM se

compune din:

sistemul de conducere;

structura de conducere;

metodele de conducere.

•La prima etapă - sistemul formal de conducere şi la a doua - sistemul neformal (mecanistică, organizatorică-administrativă, tip de “fier”, tare), (organică, psihologică-socială, structură moale).

•Sistemului formal îi sunt caracteristice:

ierarhia stricta;

subordonarea între secţii la un nivel structural şi

dirijarea din centru, adică de tip liniar;

subalternilor li se dau sarcini detaliate sub formă de

instrucţiuni, reguli, ordine;

colaboratorii sunt stimulaţi în funcţie de

îndeplinirea sarcinii conform instrucţiunilor, regulilor;

principalul pentru lucrător - executarea strictă a

ordinelor şefului.

•Sistemului neformal îi sunt caracteristice:

permiterea acţiunii fără a se ţine cont de ierarhie;

libertatea legăturilor orizontale;

lucrătorul îşi formează postul singur, ne bazându-se pe

instrucţiuni;

subalternului i se dă sarcina, iar el o realizează după cum

consideră de cuviinţă;

se stimulează iniţiativa, munca creatoare;

principalul pentru lucrător este să rezolve problema şi să obţină

rezultatul;

realizatorul participă personal la luarea deciziei şi formularea

sarcinii.

•Diferenţa sistemul formal se bazează pe structura

organizatorică a întreprinderii, iar cel neformal - pe

microcultura firmei. În cadrul sistemului formal omul se

supune structurii, iar celui neformal –structura se supune

lucrătorului.

•Sistemul formal se creează şi se perfecţionează,

înlăturând împotrivirea oamenilor, supunând omul structurii,

iar sistemul neformal este construit, selectat de oameni, în

dependenţă de calificarea, cerinţele, capacităţile lor.

Sistemul formal funcţionează atunci, când procesul de muncă poate fi:1.reglementat;2.determinat cantitativ;3.comparat.

•Dar astăzi aceste condiţii se schimbă, şi anume:

1.În economie scade ponderea producţiei industriale şi creşte sfera de deservire, a cercetărilor ştiinţifice;

2.În industrie se micşorează partea producţiei de masă în folosul tehnologiilor flexibile;

3.În producţie pentru executarea operaţiilor identice se aplică mecanisme speciale.

•Sistemul formal se bazează pe nivelul mediu al lucrătorilor.

•Sistemul neformal se bazează pe personalităţi.

•Înţelegând aceste schimbări de ordin economic, psihologic-social,

firma IBM în managementul său foloseşte structura neformală, cea

organică.

•Dezvoltarea managementului cunoaşte câteva tipuri de structuri

organizatorice:Liniară;funcţională;funcţional-liniară;devizională;matricială;program de sarcini.

•Primele trei tipuri de structuri organizatorice sunt tradiţionale, care s-

au dezvoltat în cadrul sistemului formal.

•Firma IBM utilizează structura organizatorică-devizională şi programe de sarcini.

•Structura divizională se construieşte după produs. Drept exemplu poate servi corporaţia - mamă “I.S. Marketing and Service” - care poartă răspundere de activitatea firmei IBM în SUA, sau conform principiului regional-corporaţia fiică IBM “Lorld Treid” ce uneşte filialele IBM din alte ţări.

•Principalul element al structurii organizatorice în corporaţiile

americane, mai ales în firma IBM, îl constituie secţiile.

•Secţiile posedă următoarele drepturi:

independenţă operativă;

încheierea contractelor intre ele;

primirea (obţinerea) profitului;

autofinanţarea.

•Conducerea superioară a firmei IBM execută

următoarele funcţii:

luarea deciziilor strategice, ce determină dezvoltarea

corporaţiei în perspectiva;

determinarea scopurilor în perspectivă;

modernizarea;

lărgirea producţiei;

trecerea la producţia nouă;

reorganizarea structurilor de conducere ale

corporaţiei.

Partucularitatile firmei IBM•Firma IBM are anumite particularităţi, care influenţează asupra formării stilului de conducere.

Cele mai principale particularităţi ale organizării conducerii în cadrul acestei firme sunt următoarele:

firma are o cultură de sine stătătoare, bogată în domeniul dirijării;

invită la lucru specialişti, lucrători calificaţi, care după potenţialul intelectual, sunt în stare să

îndeplinească un lucru creativ;

practică angajarea la lucru pe viaţă.

•A doua particularitate o constituie controlul direct şi indirect asupra lucrătorilor, ce se

bazează pe:

încredere;

forma consensuală la luarea deciziilor;

controlul metodelor ne financiare;

controlul asupra numărului personalului constant;

controlul asupra investiţiilor capitale.

•A treia particularitate - cultura corporativă, care se cultivă de peste 50 de ani.

•Si a patra particularitate - planificarea strategiei pe 5 ani, ciclu principal, şi pe 10 ani.

Stilul de conducere în cadrul firmei IBM se bazează pe 10 principii

1. Relaţiile de încredere intre manageri şi lucrători, ce

contribuie la flexibilitatea structurilor de conducere;

2. Convingerea profundă în valoarea etică a metodelor

folosite în practica managementului, şi anume:

ocupaţia deplină. adică participarea personală la

constituirea viitorului firmei, îmbogăţirea

conţinutului muncii lucrătorului, acordarea

posibilităţilor de dezvoltare personală în cadrul

corporaţiei puternice.

3. Politica ocupaţiei depline:politica corporaţiei în asigurarea ocupaţiei depline;

aceasta politică formează un climat de încredere intre cei care angajează la lucru şi cei care vin să

se angajeze la lucru;

această politică dezvoltă la lucrători convingerea că toate acţiunile lor sunt pentru binele firmei;

această politică promovează optimismul în rândurile lucrătorilor;

prin această politică se arată respectul firmei faţă de lucrători;

folosirea lucrătorilor temporari sau prin contract, care sunt concediaţi în primul rând, în caz de

necesitate.

4. Intensificarea diversificării, îmbogăţirea locului de muncă:

lucrătorul poate să aleagă sectorul de muncă în corespundere cu interesele sale profesionale;

lucrătorul poate să-şi adauge de sine stătător anumite funcţii în activitatea sa ne consultându-se cu

şeful;

conducătorul trebuie să-i asigure subalternului său o activitate, care să-1 satisfacă pe acesta;

lucratorul are dreptul la greşeli proprii.

5. Stimularea individuală a lucrătorului:

se bazează pe cultura corporaţiei;

este determinată de sistemul de priorităţi ale firmei;

se efectuează sub formă de premiere a grupelor de sarcini

(Programe) ale firmei;

are loc în baza aprecierii muncii, pornind de la discuţia, în

care lucratorul şi managerul determină totalurile activităţii.

6. Cariera nespecializată:

lucrătorul îşi schimbă locul, specializarea în cadrul firmei;

IBM permite ca lucrătorul să-si facă cariera conform

specializării sale în (sfera de producere sau marketing) ;

7. Participarea personală a lucrătorului la luarea deciziilor:

toţi membrii firmei participă la adoptarea hotărârilor, deciziilor;

8. Controlul:

cifrele de control ce caracterizează toate direcţiile de activitate;

schimbarea regulată a structurilor organizatorice.

9. Dezvoltarea culturii şi eticii firmei:

clubul 100%;

controlul secundar;

lucrătorii-cetăţeni ai acestei firme.

10. Atitudinea “holistică” faţă de lucrători:

conducerea formează modul de trai al lucratorului ca un aspect al culturii corporaţiei;

conducerea se stăruie să determine, care sunt necesităţile generale ale colaboratorilor;

rezolvarea problemelor de viată şi cele privind necesităţile lucratorilor, se situează pe primul plan în

activitatea managerilor firmei şi sunt direcţiile prioritare ale lucrului cu personalul în cadrul firmei;

managerii participă personal la rezolvarea problemelor de viaţă ale lucrătorilor;

formarea relaţiilor de “parteneriat” între lucrători şi conducători, între managerul secţiei şi subalternul

grupei, crearea unei atmosfere de încredere.

•Sistemul de management în cadrul firmei IBM se

bazează pe încrederea fermă în individualism:

baza acestei încrederi o constituie convingerea de

necesitatea introducerii corelaţiei business - individualism;

aceasta convingere trebuie s-o posede consiliul de

directori;

aceasta convingere trebuie s-o accepta şi lucrătorii;

legăturile ierarhice se fac pe orizontală şi nu pe

verticală;

manageri! secţiilor trebuie să aibă contact cu celulele.

•Sistemul de management al firmei IBM se bazează pe

principii care asigura cadre stabile, garanţia păstrării

individualităţii lor:

se practica plângerile anonime;

principiile “uşilor deschise”, ce permit lucrătorului să

converseze la direct cu şeful sau;

testarea sociologică a tuturor membrilor IBM o data la

dol ani. Aceste cercetări apreciază cum se realizează

programele firmei;

•toate rezultatele testării se analizează deschis şi se traduc în viata.