PRIMUL CAZ DE STUDIU

Primul caz observat este un tanar, Daniel, de 17 ani , provenind dintr-o relatie legal constituita, tatal 48 ani muncitor si mama decedata in anul 2005. din relatia celor doi au mai rezultat zece copii, cu varstele cuprinse intre 26 si 6 ani. In prezent la domiciliul familiei locuiesc doar trei copii, de 11 si 8, respectiv 6 ani.

Tnrul susine c moartea mamei sale a avut un impact puternic asupra ntregii familii, tatl su devenind unica persoan care aducea un venit n cas. Daniel declar c, n lipsa unui alt membru al familiei care s i asume rspunderea pentru creterea frailor si mai mici, el i-a nsuit rolul de cretere i ocrotire a frailor si, n special n timpul n care tatl se afla la munc. Acest motiv este invocat i pentru a justifica abandonarea pregtirii instructiv-educative. Minorul a absolvit dou clase la coala general din localitate, abandonnd pregtirea colar n clasa a treia.

Tatl tnrului declara c nu tie mai nimic despre fiul su, pentru c acesta nu st deloc pe acas i doarme pe unde apuc, pe la rude, prieteni sau cunotine. De asemenea susine c i-a interzis de nenumrate ori fiului su s mai participe la svrirea de infraciuni, ns Daniel nu l ascult. Tatl declar c fiul su a adoptat aceast atitudine din momentul n care a murit soia sa, minorul fiind foarte ataat de ctre mama sa. Cu toate c a ncercat s suplineasc lipsa soiei sale prin aducerea unei noi femei n cas, care s se ngrijeasc de copii i de gospodrie, tatl susine c Daniel nu a dorit s se implice deloc n crearea unei legturi cu aceasta, ignornd-o total i dezaprobnd-o n tot ceea ce aceasta ncerca s fac.

M Daniel este judecat pentru svrirea infraciunilor de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii i ordinii publice i tlhrie. Astfel, n data de 17.09.2008, n loc public, a deposedat prin smulgere partea vtmat B Petronela de o poet (coninnd acte de identitate, un telefon mobil, alte bunuri de uz personal). mpreun cu inculpatul se mai aflau alte dou persoane. Imediat dup sustragerea poetei, cei trei au fugir de la locul faptei, fiind apoi identificai de organelle de cercetare penal, n cursul aceleiai zile, dup semnalmentele oferite de partea vtmat. Inculpatul a avut o atitudine amenintoare la adresa prii vtmate, dar i n relaie cu organelle de cercetare penal. M Daniel nu recunoate comiterea faptei, afirmnd c la data comiterii acesteia se afla n alt loc (la cules de struguri). Concluziile raportului de expertiz medico-legal psihiatric atest faptul c cel n cauz a comis fapta cu discernmnt.

Scopul discutiei psihologului Daniel a fost pentru a se vedea perspectivele de reintegrare in societate. Important ar fi reusirea sensibilizarii acestuia in vederea empatiei cu victima sa, ca sa inteleaga ca aceasta a trecut printr-o adevarata suferinta si a nu mai repeta fapta facuta. Insa varsta mica la debutul comportamentului infranctional si persistenta in conduita devianta, existenta unui pattern infractional, atat la cel in cauza, cat si in cadrul familiei, comportamentul antisocial adoptat pe o perioada lunga de timp, abandonul scolar ii restrang sansele de reintegrare sociala. Un factor major este si perioada mare de timp pe care cel in cauza a petrecut-o in mediul carceral, posibilitatea revenirii in penitenciar fiind acceptata de catre cel in cauza.

Analiznd datele expuse n prezenta evaluare s-a apreciat c perspectivele de reintegrare ale inculpatului M Daniel n comunitate pot crete doar n situaia n care demersul de reabilitare pe care l-ar parcurge acesta ar fi orientat spre dezvoltarea motivaiei pentru schimbare i/sau dezvoltarea abilitilor de luare a deciziilor. Considerm c o importan deosebit ar putea avea i implicarea acestuia n activiti care s se rsfrng pozitiv asupra comunitii n vederea responsabilizrii privind valoarea muncii i a diminurii timpului liber valorificat ntr-un mod necorespunztor.

S-a utilizat ca si instrument psihologic conversatia si interviul, cea mai potrivita pentru evaluarea psihosociala a clientului.

Observatia s-a realizat la sediul de Probatiune pe langa Tribunalul Iasi. In functie de gradul de sistematizare ( structurare) observatia folosita a fost una nestructurata, ce permite o abordare mai directa si mai bogata a comportamentului. este de asemenea spontana, flexibila si creativaEste o observatie stiintifica caracterizata prin fundamentare teoretica, sistematizare, caracter metodic.

GRILA DE OBSERVATIE PENTRU DANIEL

Pe durata observatiei si interviului psihologului cu Daniel am observat diverse comportamente din partea acestuia. De asemenea interesant a fost comportamentul nonverbal.Aspectul sau exterior este ingrijit, cu o imbracaminte decenta, si atitudine respectuoasa.Comportamentul gnral observt este autoritar si dur.- se misca in scaun foarte des- la unele intrebari pe care le-a considerat probabil incomode, cand de altfel a refuzat sa si raspunda, am observat ca intervievatul a inceput sa-si manifeste o mimica faciala aparte de nervozitate insotita cu tremurul piciorului pe care si-l ascunsese sub scaun, spre spate. aceasta exprimand faptul ca nu vrea sa fie descoperite anumite amanunte pe care nu vroia sa le divulge.- ca si factori fiziologici am observat uneori un tremur al mainilor si o transpiratie din cand in cand, in momentele cand refuza sa raspunda sau chiar nu era de acord cu ceea ce psihologul incerca sa inteleaga din explicatiile luiComunicarea specificata de coerenta in vorbire, cu o voce clara cu formularea propozitiilor complete. deasemenea foarte expresiv in limbajul non-verbal.Prezentarea de sine a intervievatului a fost una favorabila. Povestind despre moartea mamei, s-a observat cat de mult l-a afectat acest lucru.- Daniel a avut de regula raspunsuri clare, care eludeaza adevarul dar si adevaruri pe jumatate spuse. Insa, au fost ascultate toate datele ce acesta le spune si apoi se analizeaza ce semnificatii se pot desprinde.- a avut de asemenea si raspunsuri ezitante, si chiar refuzuri de a raspunde la unele intrebari care nu erau personale dar mai ales despre anturajul sau- mentinerea contactului vizual cu psihologul pe perioada discutiei a fost discontinua. In momentele de relatare despre relatiile cu familia sa, mai ales cu mama de care era foarte atasat, Daniel nu privea in ochi cu psihologul cu care vorbea, retraind parca aceste momente undeva departe in timp.- ticuri verbale cand era vorba despre mama lui. interesant este ca vorbea despre ea la timpul prezent, chiar daca murise de cativa ani, si facea sa se inteleaga ca ea reprezenta foarte mult pentru el, si era foarte atasat de ea.Constientizarea si responsabilitatea faptei penale : - isi recunoaste si isi asuma responsabilitatea faptei insa o imparte cu alte persoane pe care le considera de asemenea responsabile de fapte sa- isi identifica elementele negative insa nu le considera o problema grava- poate sa isi motive actiunea insa imaginea despre cele petrecute este puternic distorsionata in raport cu ceea ce crede el ca s-a intamplat- recunoaste ca i se cuvine pedeapsa, insa evantualitatea ca va face puscarie nu-l impresioneaza cu nimicEmpatie fata de victima:- are o foarte slaba empatie fata de victima, insa regreta prejudiciul adus acesteia- isi exprima dorinta de a repara dauna adusa dar nu stie cum s-ar putea face acest lucruMotivatie: Daniel isi exprima dorinta de a se schimba insa nu st convins de acest lucru si nu stie cand se va intampla aces lucru-isi exprima insa o mare incredere in fortele proprii-isi da seama de avantajele schimbarii de comportament

Indicatorii observati mai sus i-am observat pe parcursul discutiilor psihologului de la departamentul de Probatiune.Insa pe parcursul observatiei cazului se mai pot nota si alte tipuri de indicatori :

Rezolvarea de probleme: Daniel este inteligent, este atent la enunturi si la solicitarile adresate - are capacitate de intelegere si urmareste finalizarea activitatiiAtitudini prosociale : - se ofera voluntar si simte satisfactie cand isi ajuta colegii si asistentii sociali - isi imparte cu placere bunuri neinsemnate ( tigari, apa minerala..)Autocontrol: - respecta regulile impuse chiar si atunci cand nu-i convin - nu comenteaza nerespectuos chiar daca il deranjeaza ceva si se enerveaza, stie sa se retina si sa se controleze - accepta criticile la modul respectos chiar daca nu este de acord cu eleAbilitati sociale: - este sociabil, chiar prietenos cu cei din jurul lui comunicand liber si fara constrangeri - repecta normele grupului in care s-a aflat si are spirit organizatoric unde chiar aduce idei noiConstientizarea efectelor asupra victimelor: - are un inceput de empatie dar inca nu intelege ca victima a putut avea o suferinta minimalizand-o foarte mult ( "doar nu am lovit-o foarte tare!")Obiective pentru viitor: - slabe deocamdata, dar se intrezaresc unele mici planuri - isi motiveaza credinta in propria reusita.

AL DOILEA CAZ DE STUDIU

Al doilea caz de studiu este P. Ionut, n vrst de 17 ani, cercetat pentru svrirea infraciunii de vtmare corporal grav. n ziua de 16.02.2011, minorul nvinuit i-a aplicat prii vtmate, mai multe lovituri cu muchia unui topor peste braul stng i n zona abdominal, cauzndu-i o vtmare corporal grav (pierderea splinei).

Minorul nvinuit a fost diagnosticat la vrsta de 9 ani cu deficien mintal medie. In prezent acesta locuieste impreuna cu tatal sau. Insa pentru o perioada de boala a tatalui a locuit in familia unor vecini. Veniturile familiei se compun din alocaia copilului i pensia de ncadrare n grad de handicap al tatlui. Ocazional, minorul se implic n diverse activiti lucrative agricole. Tatal sau a fost cstorit, cu muli ani n urm (aproximativ 13 ani), cu mama sa, insa in urma pronunrii divorului, minorul a fost ncredinat tatlui, iar sora lui mamei. Mama nu tine legatura cu minorul.

Relaiile din cadrul familiei monoparentale sunt caracterizate de tensiuni generate de comportamentul domnului Prisecaru (adictiv, autoritar, impulsiv). Dei tatl manifest interes n vederea sprijinirii i ocrotirii minorului, acesta nu a reuit s i acopere toate nevoile identificate (nevoia de asumare a responsabilitii, de raportare la nite valori acceptate social, nevoia de meninere a unei stri de sntate bune, nevoia de educaie i informare). De asemenea, Ionu declar c tatl i aplic corecii fizice cu diferite obiecte (ex:bici). Din declaraiile surselor intervievate cintr-adevar acesta are manifestri agresive asupra minorului i consum alcool. Tatl declar c minorul a fost nscris la coal de ctre vecina n perioada n care minorul a locuit la acetia (n jurul perioadei n care minorul a avut vrsta de 7 -11 ani). Astfel, Ionu a finalizat doar ase clase la coala General din satul Focuri, com. Focuri, jud. Iai. Randamentul colar al minorului a fost sczut, acesta nregistrnd mai multe eecuri colare n clasa a VII-a. Acesta a fost scos din evidenele colii n clasa a VII-a.

Scopul interviului la serviciul de Probatiune Iasi a fost pentru evaluarea psihosociala a inculpatului si in vederea perspectivelor de reintegrare in societate.Avnd n vedere factorii precizai, se consider c exist perspective de reabilitare comportamental pentru Ionu, n condiiile n care se va implica n activiti prosociale (prestarea de activiti lucrative), va beneficia de sprijinul DGASPC Iai i va fi supravegheat de un organism

specializat pentru reabilitarea minorilor care au comis infraciuni. n ceea ce privete intervenia, este necesar reevaluarea strii de sntate mintale a minorului i sprijinirea acestuia de ctre DGASPC Iai. Participarea sa la programe de informare juridic ar forma pe viitor la minor un comportament pro-social.

GRILA DE OBSERVATIE PENTRU IONUT

Realizarea interviului de catre psihologul de la serviciul de probatiune s-a facut la sediul serviciului.Am constatat c minorul manifest atacuri de panic cnd vorbete despre relaia dintre el i tatl su (nu poate pstra contactul vizual, capul fiind orientat ntr-o parte, tremur).

Prin acestea, tatl a contribuit la formarea unui comportament pasiv, imatur i fr putere de decizie la minor. Ionu declar c este mai ataat de membrii familiei vecine, unde se simte mult mai bine dect cu tatl su. Referitor la activitatea infracional, Ionu nu a mai fost cercetat penal, fiind la prima abatere. Minorul nu recunoate fapta, dar declar la un moment dat, n timpul interviului c regret implicarea n svrirea infraciunii. Fiind confruntat cu cele spuse de el, acesta neag ulterior,

implicarea sa infracional i cele afirmate, manifestnd stri de panic. Minorul nu are capacitate empatic i nu contientizeaz gravitatea comiterii de fapte antisociale, acesta motivndu-le prin sentimentul de dreptate al tatlui su.Pe parcursul interviului psihologului cu Ionut am mai observat nenumarate ticuri si expresii faciale ce exprimau neincrederea si frica. Nu era sigur de raspunsurile sale, si parea deseori pierdut in relatarile sale. De altfel, limbajul non-verbal spunea mult mai mult decat limbajul verbal. La

fiecare intrebare era retinut in raspunsuri si mai intai puteam citi un raspuns corporal, prin diferite ticuri corporale si verbale.Numerosi indicatori fiziologici se puteau citi la Ionut pe tot parcursul interviului: tremur, transpiratie..

Pauzele prea lungi intre propozitii si timpul lung inaintea raspunsului denota o gandire inceata, si nesiguranta de sine.n cazul lui Ionut, factorii favorizani ai comiterii infraciunii sunt: incapacitatea de decizie, lipsa de informare, probleme de sntate mintal, precum i raportarea la un comportament pasiv i subordonat tatlui, modelul comportamental oferit de ctre tat, mediu tensionat n care a

crescut i s-a dezvoltat. Sintetiznd informaiile prezentate apreciem ca factorii inhibatori ai comportamentului infracional al lui Ionu sunt ataamentul fa de familia vecin, implicarea n activiti lucrative, dar i dorina de cooperare cu un serviciu abilitat n vederea schimbrii comportamentale a tatlui.

Mai mult, Ionu dorete s se implice n activiti lucrative. De asemenea, tatl minorului manifest implicare i interes n creterea i educarea acestuia. nvinuitul nu are antecedente penale sau alte probleme n comunitate.

GHID DE INTERVIU SEMI-STRUCTURAT

Am realizat un ghid de interviu cu raspunsuri libere. Se recurge la ghid pentru a dirija discutia, dar se formuleaza intrebari suplimentare atunci cand se considera de cuviinta. Spusele intervievatului sunt stimuli pentru astfel de itnrebari spontane. Ordinea intrebarilor au importanta relativa, dar este indicat sa existe o logica a expunerii acestora pentru a nu deruta subiectul. Interviul ghidat este un interviu semi-structurat.

GHID DE CONCEPERE SI REDACTARE A REFERATELOR DE EVALUARE

Voi realiza un ghid pentru un caz la al carui interviu de evaluare psihosociala am asistat la serviciul de Probatiune pe langa Tribunalul din Iasi. acest caz este diferit de cele doua prezentate anterior.Acest interviu se realizeaza in faza presententiala, este important pentru dosarul de evaluare psihosocila, la cererea judecatorului si in vederea personalizarii pedepsei inculpatului. Mai intai i se explica intervievatului unde se afla si ce este serviciul de Probatiune.Apoi poate incepe interviul propriu-zis.

I. Sa vorbim mai intai depre famili ta. 1. Sa vorbim pentru inceput despre parintii tai: a) care este numele mamei tale? b) care este varsta mamei? c) cu ce se ocupa mama ta? d) care este numele tatalui tau? e) care este varsta lui? f) cu ce se ocupa si unde lucreaza tatal tau? 2. Cu cine as putea sa vorbesc dintre parintii tai despre tine? 3. Mai ai frati sau surori? 4. Ce varste au?

5. Esti in relatii bune cu parintii tai? 6. Esti in relatii bune cu fratii tai? 7. Locuiesti impreuna cu familia ta? 8. Care este rolul tau in familia ta? 9. Te-ai simtit vreodata dat la o parte? 10. Fratii tai ocupa un loc mai important in familia ta decat tine? 11. S-au comportat diferit parintii tai cu tine in comparatie cu fratii tai? 12. In ce fel? 13. De ce te-ai simtit nedreptatit? 14. Ce venit este in familia ta?II. Sa vorbim acum despre tine. 1. Tu ai bani de buzunar? 2. Te nemultumeste ceva? 3. Ce faci cu banii tai? 4. Mergi la scoala? 5. In ce clasa esti? 6. Ce te-a facut sa nu abandonezi scoala? 7. Ce vrei sa faci dupa ce termini scoala? 8. Cine te-a sustinut in scoala? 9. Te-ai gandit vreodata sa abadonezi scoala?III. As vrea sa vorbim acum despre prietenii tai. 1. De unde sunt prietenii tai? 2. Ce faci cand esti impreuna cu ei? 3. De cate ori mergi la dicoteca cu ei? 4. Dar la baruri sau prin parc ce faceti cand mergeti? 5. Consumi bauturi alcoolice? 6. Erai sub influenta bauturilor alcoolice cand ai comis fapta? 7. Ce altceva ai mai facut cu prietenii tai? 8. Ai incercat sa consumi droguri sau etnobotanice impreuna cu ei? 9. Esti un consumator de bauturi alcoolice? 10. Ce marca de vin preferi?IV. As vrea sa vorbim despre situatia ta de acum daca esti de acord. 1. Parintii tai stiu de situatia ta de la scoala? 2. Iti cunosc prietenii parintii tai? 3. Cine se ocupa cu situatia ta de la scoala? 4. Cum au reactionat parintii tai in legatura cu scoala? 5. Cum au reactionat parintii tai in legatura cu fapta ta? 6. Cu ce altceva i-ai suparat pe parintii tai? 7. Ai reguli in casa? 8. Ce faceai cand ieseai noaptea pe strada?V. Acum sa vorbim despre trecutul tai infractional. 1. Cum a fost la primul furt? 2. Ce rol ai avut atunci? 3. Cum ai ajuns sa faci faptele astea? 4. Cum se intelegeau parintii? 5. Ce anume discutau parintii cu tine? 6. De cine esti mai atasat? 7. Faceai ceva impreuna cu tatal tau? 8. Ce-i deranjeaza pe parintii tai la tine? 9. De ce nu le plac prietenii tai parintilor? 10. De ce simteai nevoia sa fii violent? 11. Esti o persoana agresiva? 12. Ce te face sa explodezi? 13. Ce anume faci cand te enervezi? 14. Cum faci rost de bani? 15. Si daca ii iei imprumut cum ii dai inapoi? 16. Si daca nu dai banii inapoi nu se supara prietenii tai? 17. Cum se simt ei, crezi tu, cand nu le mai dai banii inapoi? 18. Ai putea sa rezisti fara bani?

VI. Hai sa vedem ce s-a inatmplat cu ultima fapta? 1. Cu cine erai sa faci fapta si unde? 2. Cine te-a convins sa faceti ce-ati facut? 3. Care a fost motivatia sa faci asta? 4. Ai furat pentru ca aveai nevoie de ceva anume? 5. V-ati facut un plan dinainte sau atunci pe loc? 6. Ai consumat alcool inainte sa te hotarasti sa faci asta? 7. Care a fost rolul tau? 8. Stiai ca o sa se afle de voi si fapta voastra? 9. Stiai ca vei avea dosar penal daca faci asta? 10. Ce anume ati facut? 11. Cum te-ai simtit dupa decizia de a fura? 12. Cum te-ai simtit inainte de a actiona, pana ai ajuns la usa victimei? 13. Cum te-ai simtit dupa ce s-a intamplat fapta? 14. Crezi a ai o parte de vina in aceasta fapta? 15. Ce puteai face altfel, alege altfel? 16. Daca ar trebui sa mai faci iar, ai alege sa faci altfel? 17. Ce s-a schimbat la tine de atunci daca s-a schimbat ceva? 18. Din ce motiv crezi ca te-ai schimbat astfel? 19. Din ce motive nu ai mai face iarasi aceiasi fapta? 20. Doar pentru a nu ajunge la puscarie? 21. Ce crezi ca ti se poate intampla acum? VII. Sa vorbim in incheiere despre planurile tale de viitor. 1. Te-ai gandit ce o sa faci de acum incolo? 2. Dupa ce vei termina scoala peste doua luni, ce vei face? 3. Crezi ca participarea la programele de consiliere ale departamentului de Probatiune de vor ajuta? 4. Cum crezi ca te vor ajuta? 5. Ce cursuri vrei sa urmezi?