tema nr. 19 litiaza biliara. - . pigmenti biliari c. colesterina d. saruri de calciu ... calculii...

Download Tema nr. 19 Litiaza biliara. -  . Pigmenti biliari C. Colesterina D. Saruri de calciu ... Calculii primari ai coledocului se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

Post on 06-Feb-2018

261 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Tema nr. 19 Litiaza biliara. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU CS19001. Calculii coledocieni nepasabili au un diametru :

    A. Mai mic de 5 mm B. Mai mare de 10 mm C. Mai mare de 8 mm D. Mai mare de 5 mm E. Mai mic de 2 mm

    Pag. 1927 CS19002. Inclavarea de gradul II a calculilor coledocieni realizeaza aspectul de:

    A. haltera B. maciuca C. glob de inghetata in cornet D. margea trasa pe un fir de ata E. sambure de caisa

    Pag. 1928 CS19003. Nu face parte din pentada intalnita in angiocolita acuta purulenta:

    A. Durerea B. Icterul C. Starea de agitatie D. Starea de confuzie E. Hipotensiunea arteriala

    Pag. 1931 CS19004. Urmatoarele afectiuni sunt contraindicatii ale ERCP,cu exceptia:

    A. Discraziile sangvine B. Stenozele esofagiene C. Intoleranta la iod D. Ascita E. Derivatia bilio-jejunala

    Pag. 1936 CS19005. Interventiile exclusiv pe papila se recomanda la o dilatara a CBP:

    A. Mai mica de 11 mm B. Intre 16 si 20 de mm C. Mai mare de 25 mm D. Pana la 15 mm E. Intre 16 si 25 de mm

    Pag .1940 CS19006. Metoda de electie in tratamentul diatezei litiazice este:

    A. Coledocoduodenostomia B. Coledocolitotomia C. Hepaticojejunostomia pe ansa exclusa in Y la Roux D. Drenajul Kehr E. Sfincterotomia endoscopica

    Pag. 1941 CS19007. Impietruirea coledociana:

    A. Este o forma frecventa de litiaza coledociana B. Este o forma dificil de diagnosticat C. Calculii pot fi fatetati(autohtoni) sau sfaramiciosi(de origine veziculara) D. Tratamentul de electie este coledocotomia prin abord transduodenal E. Necesita drenaj biliar prin hepatico-jejunostomie

    Angelescu(pag.1928)

  • CS19008. Fosfataza alcalin dozat n litiaza cii biliare principale:

    A. este secretata de celulele Kupfer B. nu este secretata de osteoblasti C. valorile sale sunt in concordanta cu cele ale bilirubinei D. depaseste frecvent 200 U.I. E. este eliminata exclusiv renal

    Angelescu(pag 1933) CS19009. Calculii dispusi "in cometa" se gasesc de obicei in:

    A. caile biliare intrahepatice B. CBP C. colecist D. cistic E. utererul iliac

    pg.1926 CS19010. Care dintre urmatoarele forme nu este specifica calculului coledocian primitiv:

    A. conica B. cilindrica C. poliedrica D. ovoidala E. "in obuz"

    pg.1926 CS19011. Sindromul coledocian major:

    A. cuprinde durere, febra, varsaturi B. nu este strict specific litiazei CBP C. se intilneste in formele grave ale litiazei coledociene D. nu se intilneste in formele coledociene benigne E. febra este semn major

    pg.1929 CS19012. Durata perfuziei ultralente din colangiografia intravenoasa este :

    A. 30min B. 30ore C. 12ore D. 12-24ore E. 30-60 min

    pg.1933 CS19013. In forma casectizanta a litiazei coledociene apare o scadere ponderala de:

    A. 25 kg in 3 luni B. 10 kg intr-o luna C. 30 kg in cateva luni D. 20 kg in cateva luni E. 15 kg in 2 luni

    pg 1932 CS19014. Ampicilina utilizata in angiocolita este cea mai activa impotriva:

    A. Escherichiei Coli B. Enterobacter C. Enterococului D. Klebsiellei E. Bacteroides fragilis

    pg 1931 CS19015. Pentru abordul transcistic in litiaza CBP sunt necesare urmatoarele conditii cu exceptia

    A. calculi de dimensiuni mici

  • B. cei situati sub jonctiunea cistico-hepatica C. numar mai mic de 4 D. cystic dilatabil E. CBP jos implanatat

    CS19016. Coledocotomia este folosita in urmatoarele conditii cu exceptia

    A. calculi voluminosi dar mai mici decat canalul cystic B. calculi numerosi C. cei situati deasupra jonctiunii hepatocistice D. CBP cu diametru cel putinde 7 mm E. Ligament hepatoduodenal neinflamat

    CS19017. Dupa extragerea calcului prin coledocotomie,se pot face urmatoarele cu exceptia :

    A. drenj biliar extern,preferabil prin tub kehr B. drenaj biliar intern,cand preexista unei sfttomii endoscopice C. cand coledocul pana in 15mm se prefera anastomoza coledoco-duodenala D. esuarea extragerii laparoscopice cea mai sigura metoda este operatia deschisa E. esuarea extragerii laparoscopice se poate face sftomia endoscopica p.o

    CS19018. Calculii coledocianii primari :

    A. au forma cilindrica in capat de tigara, B. au consistenta ferma, C. contin preferential colesterina, D. sunt calculi naturalizati, E. sunt asociati in medie la cca 10-20% dintre bolnavii colecistectomizati pentru litiaza.

    ( Pag: 1926) CS19019. Studiul Madden:

    A. sugereaza ca la un an dupa colecistectomie nu pot sa apara calculi coledocieni primari,

    B. este efectuat pe o perioada de 20 de ani, C. este bazat pe analiza structurii calculilor, D. si la 15 ani dupa operatia primara pot fi descoperiti calculi reziduali, E. dupa Madden, calculii primari se insotesc de CBP normale.

    (Pag: 1926) CS19020. Probele care pledeaza pentru infectia calculilor coledocieni sunt urmatoarelei, cu exceptia :

    A. Morfologia calculilor B. Constatarile intraoperatorii C. Forma calculilor D. structura chimica a calculilor vezicali E. litiaze veziculare vechi

    (pag 1925) CS19021. Pasajul repetat de calculii cu diametru pana la 2 mm determina:

    A. Pancreatita acuta B. Hepatita cronica C. Tumori D. Ostructie partiala E. Nu au niciun efect

    (pag 1927) CS19022. Calculul vesicular are in structura sa:

    A. Colesterol B. Pigmenti biliari C. Colesterina D. Saruri de calciu E. Saruri de oxalate

    (pag 1925)

  • CS19023. Alegeti afirmatia corecta despre calculii primari coledocieni:

    A. papila fiind permeabila, rar are loc inclavarea calculilor primari B. calculii primari se insotesc de dilatarea CBP (20-25mm) in absenta unei stenoze

    oddiene sau a unui alt obstacol coledocian C. calculii primari pot avea aspect de haltera, cu capatul proximal in colecist si cel distal

    in CBP D. aceasta configuratie nu e intilnita exclusiv in cazul calculilor primari E. sunt compusi mai ales din bilirubinat de calciu si au un continut in colesterina de

    peste 25% (pg 1926)

    CS19024. Referitor la posibilitatea formarii calculilor in CBP e corect :

    A. la pacientii cu absenta congenitala a colecistului nu apare litiaza coledocului B. la un procent de 80% din bolnavi cu litiaza coledociana vezicula nu e locuita C. prezenta litiazei veziculare nu exclude existenta concomitenta a calculilor coledocieni

    primari D. litiaza nu recidiveaza dupa colecistectomie E. criteriile clinice de diferentiere a litiazei reziduale de cea recidivata au o motivatie

    unanim valabila (pg 1926)

    CS19025. Faza tulburarilor dispeptice ale litiazei biliate prezinta:

    A. caracter precis a suferintei B. non-ulcer dispepsia C. colica biliara D. bolnavul este agitat frenetic E. sindrom dureros

    pag. 1916 CS19026. Diagnosticum pozitiv al litiazei biliare se face cu :

    A. colangiografia B. scintigrafia hepato-biliara C. computer tomografia D. ecografia E. radiografia

    pag. 1917 CS19027. n cazul litiazei CBP, la o dilatare a coledocului de 16-25 mm se impune:

    A. intervenie pe papil B. Hepatico-jejunostomia C. Coledocoduodenostomia D. Toate acestea E. Nici una dintre ele

    (p.1940-1941) CS19028. Indicaii absolute pentru explorarea invaziv a CBP n litiaz sunt:

    A. Calculi palpabili B. CBP dilatat C. Episoade icterice D. Detectarea calculilor mici E. Asocierea puseelor de pancreatit acut

    (p.1938) CS19029. Dintre manifestrile macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat cu aspect similar unei artere corespunde:

    A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabil B. Stenozei oddiene C. Pancreatitei cefalice D. Pancreatitei cronice cefalice E. Unor multiple pusee de angiocolit

  • (p.1936-1937) CS19030. Aspectul de calculi "in cometa" apartine:

    A. calculilor veziculari B. calculilor din caile biliare intrahepatice C. calculilor coledocieni primari D. calculilor naturalizati E. calculilor inclavati in papila

    CS19031. Cel mai precis mijloc de diagnostic al calculilor localizati in diverticuli ai coledocului terminal este:

    A. ecografia cailor biliare B. ERCP C. colangiogrfia intraoperatorie D. ultrasonografia intraoperatorie E. colangiografia intravenoasa

    CS19032. Urmatoarele situatii nu se incadreaza in forma complexa a litiazei CBP:

    A. calculii inclavati in papila B. asocierea litiazei coledociene cu litiaza intrahepatica C. calculii localizati in diverticuli ai coledocului terminal D. calculii coledocieni primari E. calculii migrati din vezicula biliara, fatetati, nesfaramiciosi

    CS19033. In angiocolita acuta purulenta, insamantarile bacteriene din bila evidentiaza cel mai frecvent:

    A. enterococ B. enterobacter C. E. coli D. Klebsiella E. Clostridium perfringens

    CS19034. Calculii primari ai coledocului se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

    A. au forma ovoida,rotunjiti,cilindrici B. sunt fatetati C. sunt compusi mai ales din bilirubinat de Ca D. continut scazut in colesterina(25%) E. se insotesc de dilatarea CBP (20-25mm) fara a exista o stenoza oddiana sau alt

    obstacol coledocian p1926

    CS19035. Litiaza autohtona a coledocului se caracterizeaza prin:

    A. triada Charcot este mai frecventa in litiaza autohtona decat in cea de migrare B. simpla coledocolitotomie este suficienta adeseori C. nu este necesara operatia de drenaj biliar intern D. calculii primari sunt fatetati E. calculii primari contin 60% colesterina

    p1926 CS19036. Triada Charcot se manifesta prin:

    A. durere,febra, anorexie B. durere ,icter, anorexie C. durere,febra,icter D. febra,icter, anorexie E. scadere ponderala,febra si anorexie

    p1929 CS19037. Durerea din sindromul coledocian nu are urmatoarea caracteristica:

    A. apare in 80% din cazurile de litiaza CBP si debuteaza brusc B. apare la 3-5 ore dupa cina,frecvent spre miezu