tema analiza - balanced scorecard

7/31/2019 Tema Analiza - Balanced Scorecard

1/11

Compania Nationala de Transport al

Energiei Electrice TRANSELECTRICA

- Balanced Scorecard -

By Freddie5


2/11

Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice

TRANSELECTRICA

Balanced Scorecard

1. Prezentare

Transelectrica a fost infiintata conform Ordonatei de guvern nr.

627/31 iulie 2000 ca urmare a separarii fostei Companii Nationale de

Electricitate (CONEL) in patru entitati independente: Transelectrica,

Electrica, Hidroelectrica si Termoelectrica pentru transportul si

dispecerizarea, distributia si producerea energiei electrice. Astfel,

serviciile de transport si de sistem au fost complet separate de activitatilede producere, distributie si furnizare. Din punct de vedere tehnic sistemul

energetic este unitar, administrat de un singur operator, care este

Transelectrica.

Din 29 august 2006, Transelectrica este listata la Bursa de Valori

Bucuresti.

Transelectrica isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea

Energiei si a legislatiei secundare, in principal Licentele Operatorului de

Transport si de Sistem, Codul Retelei Electrice de Transport, Codului

Comercial si Codul de Metering.

2. Istoric

1882 - Bucuresti, prima centrala electrica

Prima centrala electrica a fost pusa in functiune la Bucuresti. Centrala

alimenta iluminatul exterior al Teatrului National si al Gradinii Cismigiu.

Centrala era amplasata pe Calea Victoriei, in centrul Bucurestiului. in

acelasi an, a avut loc primul transport de electricitate intre centrala si

Palatul Cotroceni. Acesta s-a realizat printr-o linie electrica aeriana lunga de

3 km cu conductori de cupru si izolatori de portelan. Toate aceste proiecte

s-au realizat in chiar anul in care Thomas Alva Edison a pus in functiune, laNew York, prima centrala electrica din lume.

1884 - Timisoara, primul oras cu strazi luminate electric

Timisoara, unul din cele mai mari orase din Rominia, situat in Vestul

tarii, a fost primul oras din Europa care a beneficiat de iluminat stradal

electric. Centrala electrica si instalatiile au fost pornite intre 15 si 30

Noiembrie , pentru o perioada de proba. Testele au fost realizate de experti

austrieci si maghiari care au concluzionat ca instalatiile erau

corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Pusa in functiune in Noiembrie

2 / 9


3/11

1884, Centrala Electrica de la Timisoara a pus bazele Sistemului

Electroenergetic al Rominiei.

1895 - "Uzina Electrica" din Sibiu si hidrocentrala de la Sadu I

La 18 mai 1895 s-a constituit Hermannstadter Elektrizitatswerke A. G.- Societatea Uzinei Electrice din Sibiu, a carei adunare generala

constituanta a hotarat construirea uzinei electrice Sadu 1. Proiectul pentru

Uzina Sadu 1 prevedea construirea uzinei propriu-zise, pe valea raului Sadu,

la 18 km de Sibiu si instalatii de transport si distributie a energiei electrice.

Energia electrica produsa se transporta la Sibiu si Cisnadie la tensiunea de

4500 V, prin doua linii.

1898 - "Sinaia I", prima hidrocentrala

In aceasta perioada, multe orase din Rominia au dezvoltat strategii

pentru generarea si utilizarea energiei electrice. 1890, Cluj: Societatea de

Gaz planifica introducerea iluminatului stradal electric in 1901 1893, Galati:

Se infiinteaza Societatea de Exploatare a Electricitatii si Gazului 1895,

Bacau: Prima folosire a energiei electrice 1896, Craiova: Punerea in

functiune a Statiei Electrice Centrale si a ilumnatului stradal electric 1896,

Sibiu: Centrala "Electrica" incepe productia pentru hidrocentrala "Sadu 1"

1898, Sinaia: Intra in functiune hidrocentrala "Sinaia 1" (4 grupuri x 250

kW). Ea se afla si in prezent in functiune

1907 - punerea in functiune a hidrocentralei Sadu 2In anul 1907 s-a construit si pus in functiune in Sibiu statia de

transformare de 10/4 kV, in care intra LEA Sadu 2 - Sibiu. in 1905 a inceput

constructia si in 1907 a fost pusa in functiune Centrala de la Sadu 2,

pozitionata la 5 km in amonte de Sadu 1. Se functiona la tensiunea de

11000 V, transportindu-se energia electrica pana la Sibiu, unde erau

montate transformatoare de 11000/4000 V.

1939 - Electricitate in toata tara

Pana in 1939, producerea si folosirea energiei electrice s-a extins lanivelul intregii tari. La sfarsitul anului 1939, Rominia avea 229 de

generatoare de electricitate, din care: - 113 companii private si concesiuni -

85 companii municipale - 10 autoritati comerciale publice - 14 companii cu

capital mixt - 7 autoritati de stat

1955 - Infiintarea Dispecerului Energetic National

La data de 13 iunie 1955 a intrat in functiune operativa Dispecerul

Energetic National, care prin ordin al MEE fusese initial infiintat sub forma

de "Serviciul dispecer national", in cadrul Directiei energiei electrice dinMEE. Principala functie a Dispecerului National era coordonarea activitatii

3 / 9


4/11

de producere, transport si distributie a energiei electrice din Sistemul

Energetic National interconectat, care cuprindea Muntenia si partea

centrala si de est a Transilvaniei. Prin treapta imediat subordonata -

dispecerii energotrusturilor Bucuresti, Sibiu si ai energocombinatelor

Constanta, Galati, Bacau, Timisoara si IRE Oradea - se realizeazacoordonarea activitatii sistemelor din zonele respective. Principalele sarcini

ale Dispecerului National erau legate de asigurarea alimentarii continue a

consumatorilor, repartitia optima a sarcinii intre centralele electrice,

reglarea frecventei si a tensiunii. In autoritatea sa de decizie se afla

intreaga retea de 110 kV. Prima curba de sarcina a sistemului energetic

national, cu varful de 325 MW si cu minimul la golul de noapte de 170 MW a

avut loc tot in iunie 1955. Cresterea consumului de enerrgie electrica,

datorita in principal dezvoltarii industriale, a impus realizarea de noi

legaturi intre sursele si consumatorii de energie electrica sau intre

sistemele zonale, atat pentru asigurarea consumatorilor din zonele

deficitare ca surse, cat si pentru realizarea unei sigurante sporite in

functionare. Astfel sistemul energetic national s-a dezvoltat impetuos, in

anul 1960 fiind interconectate practic toate instalatiile electrice din tara.

1958 - Dezvoltarea retelei de transport al energiei electrica

In 1958 a luat nastere Sistemul Electroenergetic National, prin

interconectarea subsistemelor locale. in 1948, au fost infiintate intreprinderi

regionale de electricitate, n urma nationalizarii tuturor companiilor

producatoare de electricitate. La Bucuresti, fosta "Societate de Gaz siElectricitate" a devenit "Societatea de Electricitate Bucuresti", ulterior fiind

redenumita in "intreprinderea Regionala de Electricitate Bucuresti". La Cluj,

"Societatea de Gaz si Electricitate" a devenit "intreprinderea Regionala de

Electricitate Cluj". intreprinderi regionale similare au fost infiintate si n alte

zone ale tarii, de exemplu Brasov si Sibiu. in paralel cu reorganizarea

structurilor existente, au fost create noi entitati regionale, cum ar fi

"intreprinderea de Electricitate Bacau" (1951). La Sibiu ia fiinta "Dispecerul

Ardeal", subordonat DEN.

1968 - Dispecerul Ardeal se muta de la Sibiu la Cluj

Noiembrie 1951- Infiintarea la Sibiu a unuia din primii patru dispeceri

de la acea data, ceilalti trei fiind la Bucuresti, Brasov si Cimpina. La data de

16.06.1953 Dispecerul SRE Sibiu a devenit dispecerul Ener-go Trustului 2.

La data 01. 04.1958 a luat fiinta Dispe-cerul Ardeal Sibiu. La 01.10.1968

Dispecerul a fost trecut in cadrul IRE Sibiu, sub denumirea de Dispecer

Energetic Teritorial Sibiu (DET Sibiu) ca si in alte sase intreprinderi, si

anume: Bucuresti, Bacau, Galati, Craiova, Timisoara, Cluj. In perioada anilor

`90 IRE Sibiu are un Dispe-cer Energetic Zonal cu autoritate asuprainstalatiilor de 110 KV din judetele Alba si Sibiu si asupra Dispecerului

4 / 9


5/11

Energetic Local Sibiu, care detine toate comenzile asupra statiilor

telecomandate.

1990 - RENEL

In anul 1990 a fost infiintata Regia Autonoma de Electricitate (RENEL)ca urmare a reorganizarii fostului Minister al Energiei Electrice (MEE).

RENEL era o structura de stat, integrata vertical, avand ca principale

activitati:

-producerea, transportul si distributia energiei electrice prin

intermediul centralelor conventionale si nucleare

-producerea si transportul energiei termice Incepand din 1992, a

inceput un proces de reorganizare a RENEL, prin externalizarea unor

activitati-suport.

1998 - CONEL

1998 CONEL Prima etapa a restructurarii RENEL a inceput in Iulie

1998 cind, in urma unei Hotarari de Guvern, a fost infiintata Compania

Nationala de Electricitate - CONEL. Compania, aflata in proprietatea

statului, functiona sub autoritate Ministerului Industriei si Comertului.

CONEL realiza functiile de operator de transport si de sistem, precum si de

operator al pietei de energie. Ea detinea 100% din actiunile a trei filiale: -

SC TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica -

SC HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC

ELECTRICA SA pentru distributia energiei electrice la consumatoriActivitatile legate de energia nucleara au fost separate de RENEL si au fost

organizate in doua structuri: Societatea Nationala "NUCLEARELECTRICA"

S.A. si Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare. Prin Ordonanta de

Urgenta, in Octombrie 1998, a fost infiintata Autoritatea Nationala de

Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).

2000 - TRANSELECTRICA

Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice

"TRANSELECTRICA" S.A. (societate pe actiuni aflata in proprietatea statului)a fost infiintata prin Ordonanta Guvernului nr. 627 / 2000, in urma separarii

structurii integrate vertical a fostei Companii Nationale de Electricitate in

entitati cu personalitate juridica independenta: - SC TERMOELECTRICA SA

pentru producerea de energie electrica si termica - SC HIDROELECTRICA SA

pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru

distributia energiei electrice la consumatori - CN TRANSELECTRICA SA

pentru transportul energiei electrice, operator de sistem si dispecer.

3. Filosofia companiei3.1 Misiune

5 / 9


6/11

Asigurarea functionarii SEN in conditii de maxima siguranta si

stabilitate, indeplinind standardele de calitate, realizand astfel

infrastructura pietei nationale de electricitate si garantand, in acelasi timp,

accesul reglementat la reteaua electricade transport, in conditii de

transparenta, nediscriminare si echidistanta pentru toti participantii lapiata.

3.2 Viziune

De a deveni autoritatea tehnica si operationala a SEN si operatorul

cheie de transport al energiei electrice din regiunea sud-est europeana,

functionind interconectat la ENTSO-E si asigurand tranzitul energiei

electrice pe piata regionala.

3.3 Obiective

Compania doreste mentinerea programului de investitii la nivelul

ridicat stabilit initial.

Adoptarea unui program national de crestere a eficientei

energetice care ar permite reducerea dependentei de importurile de

energie, cresterea competitivitatii industriei si reducerea emisiilor gazelor

care produc efect de sera.

Realizarea de studii de fezabilitate care sa identifice oportunitatea

constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare si a unei noi centrale

nucleare.

Promovarea proiectelor de investitii in domeniul energiei regenerabile

(energia eoliana, solara, biomasa, geotermala, inclusiv deseurile urbane) si

armonizarea cadrului legislativ.Finalizarea investitiilor in proiectele hidro aflate in diverse faze de

executie din surse financiare proprii, precum si in parteneriat public-privat.

Promovarea cogenerarii de inalta eficienta si eficientizarea sistemelor

de termoficare existente.

Intensificarea electrificarii localitatilor izolate: case si catune.

4. Perspective

4.1 Perspectiva financiara

1. Cresterea ratei profitului operationalIndicator: Variatia relativa a profitului operational

Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei.

2. Respectarea ratei de recuperare a capitalului investit

Indicator: Rata de recuperare a capitalului investit

Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de

investitii la nivelul ridicat stabilit initial.

3. Reducerea cheltuielilor indirecte

Indicator: Cheltuieli indirecte / CA neta

Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei.4. Supravietuirea

6 / 9


7/11

Indicator: Fluxurile de trezorerie

Motivatie: Pune in evidenta acele activitati care genereaza

fluxuri de trezorerie

Indicator: Nevoia de fond de rulmentMotivatie: Masoara echilibrul financiar pe termen scurt

5. Rentabilitatea capitalului investit

Indicator: Rentabilitatea capitalului investit = Rezultat net /

(Capitaluri proprii+DTML)

Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de

investitii la nivelul ridicat stabilit initial.

6. Profitabilitatea

Indicator: Rata profitului la CA

Motivatie: Arata daca activitatea produce un profit

seminificativ.

4.2 Perspectiva clienti

1.Dezvoltarea masei de clienti

Indicator: Numarul de clienti noi

Motivatie: Datorita obiectivului de intensificare a electrificarii

localitatilor izolate. Nu am masurat cu ajutorul cifrei de afaceri, deoarece

aceste localitati nu vor aduce venituri semnificative.

Indicator: Numarul de gospodarii care nu sunt racordate lareteaua de electricitate.

Motivatie: Arata gradul de dezvoltare al retelei de transport si

numarul potentialilor clienti.

2.Dezvoltarea imaginii

Indicator: Rezultatul evaluarilor facute de clienti

Motivatie: Datorita liberalizarii pietei de energie electrica, firma

trebuie sa aiba capacitatea de a supravietui si dupa ce nu va mai fi singurul

operator de transport al energiei electrice.

4.2 Perspectiva proceselor interne

1. Calitatea

Indicator: Numarul de reclamatii

Motivatie: Apare in completarea perspectivei de dezvoltare a

imaginii.

2. Dezvoltarea proceselor inovatoare

Indicator: CA generata

Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei. Nu am

ales numarul de produse noi, deoarece firma nu va oferi produse noi ci va

7 / 9


8/11

imbunatati costul de transport al energiei electrice cu ajutorul proceselor

inovatoare.

4.3 Perspectiva inovarii si invatarii

1. Formarea personalului rulantIndicator: Numarul personalului inalt calificat

Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor

oferite si de obiectivul de crestere a eficeintei.

2. Educarea angajatilor

Indicator: Numarul de ore de training / angajat nou

Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor

oferite si de obiectivul de crestere a eficeintei.

5. Alte perspective

5.1 Perspectiva creditorilor

1. Reducerea dependentei fata de creditori

Indicator: Gradul de indatorare

Motivatie: Datorita valorii capitalului imprumutat, al faptului ca

firma isi desfasoara activitatea intr-o economie bazata pe imprumuturi

bancare si al reglementarilor fiscale.

5.2 Perspectiva legala

1. Respectarea prevederilor legale

Indicator: Numarul de procese impotriva companiei care se

estimeaza a se finaliza cu o decizie nefavorabila.Motivatie: Datorita prevederilor legale stricte din domeniu. Un

exemplu important ar fi faptul ca in iunie 2009, Comisia Europeana a

lansat o procedura preliminara de infringement impotriva a 25 din cele 27

de State Membre, inclusiv Romnia, din cauza unor posibile incalcari ale

legislatiei europene privind concurenta si transparenta in alocarea

capacitatilor de interconexiune, precum si pietele nationale de electricitate

si gaze naturale, in special prevederile referitoare la sustinerea concurentei

in interesul consumatorilor.

6. Tabelul perspectivelor

Perspectiva financiaraObiective Indicatori Unitate de

masuraR.

P.

Cresterea rateiprofitului operational

Variatia relativa a profituluioperational

%

Respectarea ratei de

recuperare acapitalului investit

Rata de recuperare a capitalului

investit

%

8 / 9


9/11

Reducereacheltuielilorindirecte

Cheltuieli indirecte / CA neta %

Supravietuirea Fluxurile de trezorerie u.m.Nevoia de fond de rulment u.m.

Profitabilitatea Rata profitului la CA %

Perspectiva clientiObiective Indicatori Unitate de

masuraR.

P.

Dezvoltarea maseide clienti

Numarul de clienti noi nr.Numarul de gospodarii care nusunt racordate la reteaua deelectricitate.

nr.

Dezvoltarea imaginii Rezultatul evaluarilor facute de

clienti

-

Perspectiva proceselor interneObiective Indicatori Unitate de

masuraR.

P.

Calitatea Numarul de reclamatii nr.Dezvoltareaproceselorinovatoare

CA generata u.m.

Perspectiva inovarii si invatariiObiective Indicatori Unitate de

masuraR.

P.

Formareapersonalului rulant

Numarul personalului inaltcalificat

nr.

Educarea angajatilor Numarul de ore de training /angajat nou

ore

Perspectiva creditorilor

Obiective Indicatori Unitate demasura R. P.Reducereadependentei fata decreditori

Gradul de indatorare %

Perspectiva legalaObiective Indicatori Unitate de

masuraR.

P.

Respectareaprevederilor legale

Numarul de procese impotrivacompaniei care se estimeaza ase finaliza cu o decizie

nr.

9 / 9


10/11

nefavorabila.

10 / 9


11/11

Cuprins

1. Prezentare .......................................................................................................... 2

2. Istoric ................................................................................................................. 2

3. Filosofia companiei............................................................................................. 5

3.1 Misiune ......................................................................................................... 5

3.2 Viziune ......................................................................................................... 6

3.3 Obiective ...................................................................................................... 6

4. Perspective ......................................................................................................... 6

4.1 Perspectiva financiara .................................................................................. 6

.......................................................................................................................... 7

4.2 Perspectiva clienti........................................................................................ 7

4.2 Perspectiva proceselor interne ..................................................................... 7

4.3 Perspectiva inovarii si invatarii..................................................................... 8

5. Alte perspective ................................................................................................. 8

5.1 Perspectiva creditorilor ................................................................................. 8

5.2 Perspectiva legala ........................................................................................ 8

6. Tabelul perspectivelor ........................................................................................ 8

Cuprins ................................................................................................................. 11

11 / 9

tema analiza - balanced scorecard

Documents