tema 6. noile instrumente ale politicii agricole comune (2 ore)
DESCRIPTION
informationTRANSCRIPT
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Economie
Catedra “Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”
DISCIPLINA
“Integrarea Economică Europeană”
Tema 6. NOILE INSTRUMENTE ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE (2 ore)
Chişinău 2014
Planul:
6.1. Politica de dezvoltare rurală.
6.2. Fondul European de Orientare și
Garanție Agricolă (FEOGA).
6.3. Politica de prețuri a PAC.
1. BÂRDAN V. Integrarea economică și economie europeană: (Note de curs).
Chișinău: Tehnica-UTM, 2014. 359 p. ISBN 978-9975-45-333-2
2. CERTAN, S., CERTAN, I. Integrarea economică în Uniunea Europeană. Chișinău:
CEP USM, 2013. 347 p. ISBN 978-9975-71-323-8.
3. WALLACE, H., WALLACE,W., MARK A. Elaborarea politicilor în Uniunea
Europeană. București: Institutul European din România, 2005. 526 p. ISBN 975-
7840-0722-73.
BIBLIOGRAFIE
4
Uniunea Europeană28 de state care îşi împart suveranitatea
500 milioane de locuitori
7% din populaţia globului
30% din PIB-ul mondial
CE REPREZINTĂ UE?
Agricultura europeană12 milioane de agricultori
Agricultura acoperă 50% din suprafaţa terestră a UE
2% din PIB-ul UE
17% din comerţul agricol mondial
Origini • Înainte de crearea PAC, fuseseră
instituite politici naţionale, menite între altele:
– să sporească producţia de alimente
– să amelioreze condiţiile de viaţă ale agricultorilor
• După cel de-al doilea război mondial, au apărut două provocări majore:
– producţia de alimente – veniturile agricultorilor
Origini şi principii
• Principiile iniţiale ale PAC sunt reluate în Tratatul de la Lisabona:a) creşterea productivităţii agricoleb) asigurarea unui standard echitabil de
trai pentru comunitatea agricolăc) stabilizarea pieţelord) garantarea disponibilităţii proviziilore) asigurarea unor preţuri rezonabile ale
alimentelor în momentul achiziţionării acestora de către consumatori
Măsurile iniţiale
7
Bazele PAC
Preferinţa comunitară
Solidaritatea financiară
Principiile iniţialeUnitatea pieţei
Măsuri de sprijinire a preţurilor
Mecanismul de intervenţie prin achizitii comunitare
Taxe la importContingente de import
Restituiri la export
Ce urmărim să obţinem astăzi prin intermediul PAC?
– securitate alimentară– un sector agricol concurenţial pentru UE– administrarea teritoriului– să facem faţă schimbărilor climatice– o economie rurală durabilă şi dinamică– metode ecologice de producţie– produse de calitate– o contribuţie pozitivă la nivel mondial
… răspunzând astfel nevoilor şi aşteptărilor societăţii europene
De ce e nevoie de PAC? • Agricultura depinde în mare măsură de
condiţiile naturale• Pieţele din ce în ce mai volatile pot
ameninţa viabilitatea economică a exploatărilor agricole
• Multe roluri şi servicii generate prin agricultură reprezintă bunuri publice pe care piaţa nu le poate întotdeauna furniza automat
• Sunt necesare măsuri de sprijinire a agriculturii durabile în întreaga Europă – în lipsa lor, producţia s-ar concentra în zonele cele mai favorabile, în timp ce terenurile din regiuni mai puţin concurenţiale ar putea fi abandonate
• Coerenta impune actiuni comune
Veniturile din agricultură ca % din veniturile totale rezultate din activităţi economice
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
UE-27 UE-15 UE-12
Media UE a: veniturilor antreprenoriale din agricultură / unitate anuală de activitate (AWU) independentă ca % din salariile din economia totală / AWU)
Evoluţia istorică a PAC
Primii ani
ProductivitateCompetitivitate
Durabilitate
Supra- producţie
Explozia cheltuielilor
Fricţiuni internaţional
e
Măsuri structurale
Anii de criză
Reducerea excedentelor
Mediul
Stabilizarea veniturilor
Stabilizarea bugetului
Reforma din 1992
Adâncirea procesului de reformă
Competitivitate
Dezvoltarea rurală
Orientarea către piaţă
Preocupările consumatorilor
Dezvoltarea rurală
Mediul
Simplificare
Compatibilitatea cu OMC
Reforma PAC din 2003
Consolidarea reformei din
2003
Noi provocări
Gestionarea riscurilor
Controlul stării de sănătate a PAC în 2008
Agenda 2000
Securitatea aprovizionări
i cu hrană
Îmbunătăţirea
productivităţii
Stabilizarea pieţei
Asistenţă pentru
produse
Agenda 2000
12
Anii de criză
Fricţiuni pe plan internaţionalTaxe la import
Returnări la export
Consecinţe
Creşterea cheltuielilor
Supraproducţie
Procesul de reformă: principalele etape (1/2)
• Reforma Mac Sharry din 1992 – Reducerea preţurilor de sprijin (a „preţurilor
de intervenţie”)– Despăgubirea integrală pentru pierderile
înregistrate la nivel de venit– Măsuri de însoţire
• Agenda 2000 – Noi reduceri de preţuri– Despăgubiri pentru pierderile de venit– Instituirea celui de-al doilea pilon
• Reforma Fischler din 2003/04 – Decuplarea plăţilor directe– Eco-condiţionalitate– Modulare– O agricultură mai orientată către piaţă
• Controlul stării de sănătate a PAC realizat de Fischer Boel în 2008 – O mai bună orientare a sprijinului
direct către agricultori– Un răspuns mai adecvat la
oportunităţile pieţei– Consolidarea dezvoltării rurale pentru
a răspunde noilor provocări
Procesul de reformă: principalele etape (2/2)
15
Ruperea dependenţei dintre sprijin şi producţie
Anii reformelor: provocări
Stabilizarea bugetului Reducerea preţurilor Reducerea excedentelor Despăgubirea
agricultorilor Protejarea mediului Îmbunătăţirea calităţii
hranei Asigurarea bunăstării
animalelor Dezvoltarea zonelor
rurale
Agenda 2000
Reforma Mac Sharry
1992
Reformele
Reforma 2003
Reforma Mac Sharry din 1992• Obiectivele reformei:
– Îmbunătăţirea competitivităţii– Trecerea de la încurajarea producţiei la
sprijinirea producătorilor– Stabilizarea pieţelor, a venitului şi a
cheltuielilor bugetate– Diversificarea producţiei– Protecţia mediului
• Măsurile luate:– Sprijinirea reducerilor de preţuri (-29%
pentru cereale)– Economisirea obligatorie – Despăgubirea
totală pentru pierderile de venit– Măsuri de însoţire (programe agro-
ecologice, de împădurire, de pensionare anticipată, de diversificare)
Agenda 2000 • Obiective:
– Îmbunătăţirea competitivităţii – Politica de dezvoltare rurală– Facilitarea extinderii UE– Un pas hotărât către durabilitate
• Măsuri luate:– Reduceri suplimentare de preţuri
(carne de vită -20%, cereale -10%)– Despăgubiri parţiale = plăţi directe – Instituirea unui plafon pentru
cheltuielile agricole– Noi măsuri în sprijinul dezvoltării
rurale
Modularea
Consolidarea celui de-al
doilea pilon
Ajustarea nivelurilor de intervenţie
Decuplarea plăţilor directe
Consolidarea PAC în limitele stricte ale
disciplinei financiare
Asistenţă mai echilibrată
Aplicarea standardelor (de
mediu, de siguranţă alimentară, de
bunăstare animală)
Îmbunătăţirea eficienţei de transfer
a plăţilor directe
Consolidarea orientării către piaţă
şi a rolului antreprenorial al
agricultorilor
Eco-condiţionalitate
a
Reforma Fischler 2003 – Obiective şi măsuri
Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (1/3)
• 2004: Bumbac, hamei, tutun şi ulei de măsline– A continuat politica de reducere a preţurilor
de sprijin şi de înlocuire a acestora cu plăţi directe decuplate.
• 2005: Zahăr– Reducerea preţului la zahăr alb cu 36% în 4
ani; agricultorii sunt despăgubiţi printr-o plată decuplată pentru 64% din reducerea de preţ; apare un fond de restructurare pentru această industrie.
• 2005: Simplificare (organizarea pieţelor comune într-o piaţă unică) – Armonizarea normelor care privesc diferitele
pieţe agricole pentru reducerea birocraţiei atât pentru agricultori, cât şi pentru administraţii
• 2006: Banane– Înlocuirea preţurilor de sprijin printr-un sistem
de plăţi unice sau printr-un program UE de sprijinire a producţiei agricole, în funcţie de regiunile UE
Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (2/3)
• 2007: Fructe şi legume– Sectorul fructelor şi legumelor a fost integrat
în sistemul de plăţi unice; organizaţiilor de producători le-a fost oferit un spectru larg de instrumente pentru gestionarea crizelor; promovarea consumului.
• 2007: Vin– Măsurile de intervenţie pe piaţă ineficiente şi
costisitoare au fost eliminate treptat, iar pentru a sprijini competitivitatea şi durabilitatea au fost introduse tehnici şi instrumente moderne de politică (desţelenire, liberalizarea drepturilor de plantare, dar şi aşa-numitele „anvelope naţionale” etc.).
Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (3/3)
Politica Agricolă Comună astăzi
• O politică reformată în mod substanţial…– Sprijinul acordat exploataţiilor este în
general decuplat şi supus eco-condiţionalităţii
– Rolul mecanismelor de intervenţie pe piaţă este redus semnificativ
– Politica de dezvoltare rurală este consolidată prin fonduri şi instrumente de politică
• … o politică mai performantă
– Excedentele rămân de domeniul trecutului
– Competitivitatea este ameliorată– Un mai bun raport calitate-preţ– O agricultură mai durabilă (-20% emisii cu
efect de sera în agricultură în 1990-2007)– Furnizarea de servicii de bază şi
promovarea coeziunii în UE– O mai bună contribuţie la strategia de la
Lisabona / UE 2020 pentru o economie incluzivă social şi mai ecologică
Politica Agricolă Comună astăzi
Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (1/4)
• Rafinarea reformei PAC 2003 în perioada 2009-2012:– Simplifică şi direcţionează mai bine
sprijinul direct către fermieri
– Răspunde oportunităţilor de piaţă şi criza preţurilor prin eliminarea controalelor la nivel de ofertă
– Întărirea dezvoltării rurale pentru a răspunde noilor provocări
• Simplifică şi direcţionează mai bine sprijinul direct acordat agricultorilor, prin:
– mai multă flexibilitate pentru statele membre în vederea reorientării sprijinului direct
– asistenţă acordată sectoarelor cu probleme speciale (‘articolul 68')
– simplificarea normelor de eco-condiţionalitate
– extinderea Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS)
Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (2/4)
• Răspunde la oportunităţile pieţei şi crizele preţurilor prin eliminarea controalelor de ofertă:
– Eliminarea treptată a contingentelor de lapte cu măsuri de însoţire
– Decuplarea sprijinului – Abolirea rezervelor (set-aside) arabile – Instrumentele de gestiune a pieţei sunt
simplificate (streamlined) şi actualizate pentru a deveni parte a „plasei de siguranţă”
Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (3/4)
• Întărirea dezvoltării rurale pentru a răspunde noilor provocări:– Transferul de resurse financiare
dinspre ajutoarele directe spre dezvoltarea rurală (creşterea fondurilor prin modulare cu 5% între 2009-2013)
– Direcţionat către schimbările climatice, energie regenerabilă, gestiunea apei, biodiversitate, inovare şi pentru măsurile de însoţire în sectorul lactatelor
Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (4/4)
• Decizia de reformă reflectă o alegere politică clară:– continuarea sprijinirii agriculturii UE
(întrebarea fiind „nu dacă, ci cum”)– într-un mod care respectă nevoile şi
aşteptările cetăţenilor, contribuabililor şi consumatorilor şi distorsionează mai puţin relaţiile comerciale
Un proces consecvent de reformă
• În 2009, plăţile directe către agricultori au reprezentat peste 80% din cheltuieli.
• Agricultorii produc în prezent ca răspuns la stimulentele pieţei, nu ca răspuns la stimulentele pentru susţinerea agriculturii.
• Agricultorii sunt sancţionaţi dacă nu respectă standarde stricte privitoare la siguranţa alimentară, sănătatea plantelor şi animalelor, protecţia mediului, bunăstarea animală (eco-condiţionalitate).
• Pilonul 2 favorizează şi intensifică dezvoltarea zonelor rurale.
• Modularea progresivă a fost introdusă pentru a rezolva problema distribuţiei inegale a plăţilor directe.
Efectele reformei
Cheltuielile PAC şi traiectoria reformei PAC(preţuri constante 2007)
0
10
20
30
40
50
60
70
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
% PIBmiliarde €
0,0%
0,1%
0,2%
0,3%
0,4%
0,5%
0,6%
0,7%
Subvenţii pentru export Alte măsuri de susţinere a pieţei Plăţi directe cuplatePlăţi directe decuplate Dezvoltarea rurală % din PIB-ul UE
EU-10 EU-12 EU-15 EU-25 EU-27
Cheltuieli PAC şi traiectoria reformei PAC
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
10019
8019
8119
8219
8319
8419
8519
86
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
%
Subvenţii pentru export Alte măsuri de susţinere a pieţei Plăţi directe cuplatePlăţi directe decuplate Dezvoltare rurală
Reduceri ale măsurilor UE de susţinere a preţurilor...
% reducere cumulată a măsurilor de susţinere a preţurilor începând din 1991
-100
-80
-60
-40
-20
0
Grâu moale Grâu tare Carne devită
Orez Unt Lapte prafdegresat(SMP)
Zahăr
... armonizarea preţurilor UE cu preţurile de la nivel mondial
Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE - grâu
0
50
100
150
200
250
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
( în € / tone )
preţ de intervenţie UE preţ de piaţă UE SUA (SRW Gulf)
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
( în € / tone )
preţ de intervenţie UE preţ de piaţă UE Argentina
Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE – carne de
vită
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
( în € / tone )
preţul de intervenţie UE preţul de piaţă UE Oceania
Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE - unt
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
( în € / tone )
preţul de intervenţie UE preţul de piaţă UE Oceania
Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE – lapte pudră degresat
(SMP)
-15%
-10%
-5%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%35%
40%
45%
Grâu Orz Porumb Carne devită
Carne deporc
Păsări decurte
Lapte pudrădegresat(SMP)
Unt Brânză Zahăr
Surplus de producţie net ca % din consum
Surplus de producţie net: 1990/94 ol avg Surplus de producţie net: 2004/08 ol avg
Surse: Comisia Europeană - Eurostat, OCDE-FAO, USDA şi Fapri.
Impactul reformelor PAC asupra surplusului de producţie net al UE
Evoluţii ale veniturilor din agricultură în UE(venituri agricole / AWU în termeni reali)
( Index 2000 = 100 )
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
UE-15
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
UE-12
Sursa: Eurostat
EU-15
EU-12
Cei doi piloni ai PAC
• Pilonul 1– Plăţi directe (90% din bugetul
pilonului 1)– Măsuri de piaţă
• Pilonul 2– Dezvoltare rurală– 4 axe
Pilonul 1 – Măsuri de piaţă şi plăţi directe• Finanţate de UE (anual)
• Pentru anumite bunuri, există instrumente de susţinere a pieţei şi instrumente de stabilizare a pieţei (achiziţii de intervenţie, taxe de import, returnări la export)
• O dată cu reducerea instrumentelor de sprijinire a preţurilor şi cu introducerea ajutoarelor directe, diferenţa dintre preţul UE şi preţul mondial s-a redus. Ca urmare, toate aceste instrumente sunt în prezent fie eliminate progresiv, fie doar reduse – şi eficientizate – treptat.
• Subsidiaritate – cofinanţată (multianual)
• Trei obiective centrale:– Axa 1 (finanţarea minimă necesară
= 10%) : îmbunătăţirea competitivităţii
– Axa 2 (finanţarea minimă necesară = 25%) : favorizarea mediului şi gestiunii teritoriului
– Axa 3 (finanţarea minimă necesară = 10%) : îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea în zonele rurale
+ abordarea Leader (iniţiative locale) pe toate axele
Pilonul 2 – Dezvoltare rurală
• Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului de exploatare agricolă şi forestieră prin sprijinirea restructurării, modernizării / inovării şi producţiei de calitate (ajutoare pentru investiţii, pentru modernizare, pentru procesare, pentru o producţie de calitate, pentru formare, pentru tineri agricultori etc.)
• Axa 2: Favorizarea mediului şi gestiunii teritoriului prin sprijinirea gestiunii teritoriului (scheme agro-ecologice, plăţi pentru zonele cele mai defavorizate – LFA etc.)
• Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi promovarea diversificării activităţii economice (agroturism etc.)
Pilonul 2 – Dezvoltare rurală
Dezvoltarea rurală 2007-2013
„Abordarea LEADER” (5%)
Obiectivul 1 Competitivitate
(10%)
Obiectivul 2 Mediu +
Gestiunea teritoriului
(25%)
Obiectivul 3
Diversificare economică
Calitatea vieţii
(10%)
Cofinanţare naţională
Fondul de dezvoltare rurală
Arhitectura globală
Cele trei axe tematice de cercetare şi dezvoltare pentru perioada 2007-2013 în statele membre
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Aus
tria
Bel
gia
Bul
gari
a
Cip
ru
Rep
ubli
ca C
ehă
Dan
emar
ca
Est
onia
Fin
land
a
Fra
nţa
Ger
man
ia
Gre
cia
Ung
aria
Irla
nda
Ital
ia
Let
onia
Lit
uani
a
Lux
embu
rg
Mal
ta
Ţăr
ile
de J
os
Pol
onia
Por
tuga
lia
Rom
ânia
Slo
vaci
a
Slo
veni
a
Spa
nia
Sue
dia
Reg
atul
Uni
t
UE
-27
UE
-15
UE
-12
Axa 1: Competitivitate Axa 2: Mediu şi gestiunea teritoriului Axa 3: Calitatea vieţii şi biodiversitateSursa: Comisia Europeană – DG AGRI
Rata reprezentată de fiecare axă din totalul cheltuielilor UE-27* cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR)
Axa 1: 35,8% Axa 2: 45,4% Axa 3: 18,8%
* Inclusiv fondurile alocate pentru asistenţă tehnică şi DP ROM
Costuri
• Costurile Politicii Agricole Comune reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile publice din UE(cheltuielile UE [= 55 miliarde de euro] plus cheltuielile statelor membre [= 14 miliarde de euro])
• Bugetul Uniunii Europene se ridică în prezent la aproximativ 140 de miliarde de euro pe an
• PAC înlocuieşte politicile naţionale şi, în consecinţă, cheltuielile naţionale cu agricultura
• Aproximativ 44% din bugetul UE este dedicat în prezent Politicii Agricole Comune (63% în 1990, 39% prevăzut pentru 2013)
Costuri
Costuri: Perspective alternative asupra costurilor PAC…
0%
10%
20%
30%
40%
50%
% din PIB
Cheltuielile PACToate cheltuielile publice ale UE
0
20
40
60
80
100
120
140
Miliarde de euro
Cheltuielile PAC Bugetul UE
Costul PAC în 2008 (în termeni relativi)
Costul PAC în 2008 (în termeni absoluţi)
0,92% din cheltuielile publice ale
UE
44% din bugetul UE
Tendinţa de cost a bugetului PAC
0
10
20
30
40
1993 2000 2010
miliarde €
Măsuri de piaţă Plăţi per zonă / per animal (plăţi cuplate) Plăţi unice pe exploataţie (plăţi decuplate)
UE-12 UE-15 UE-27
Costuri: Repartiţia cheltuielilor cu agricultura în UE
90%
10%
1991
70%
10% 20%
2008
Măsuri de sprijinire a pieţei (returnări la export şi intervenţii)
Plăţi directe
Dezvoltare rurală
Beneficii• Contribuie la securitatea alimentară a 500 de
milioane de cetăţeni• Furnizarea unui venit minim, de bază pentru
agricultori• Contribuie la protecţia mediului• Întăreşte structura socială / ecologică a
zonelor rurale (care reprezintă 80% din teritoriul UE)
• Valorifică resursele zonelor rurale, în special solul
• Are cel mai mic efect de distorsionare a comerţului mondial
• Este prea devreme pentru orice concluzii cu privire la viitorul PAC…– Implementarea „Verificării stării de
sănătate a PAC” (Health Check – HC) până în 2013 – necesită o evaluare
– HC este încă în aplicare – Un context în continuă schimbare –
depinzând de evoluţia preţurilor, a societăţii, a mediului economic, a procesului de integrare
• … însă în toate ţările UE se poate observa un interes crescând pentru felul în care va arăta PAC după 2013
• … iar Comisia Europeană este la rândul său angajată în această dezbatere.
PAC până în 2013 (1/2)• „Health Check” – a rafinat procesul de
reformă• Ajutoare directe
– Continuarea decuplării– Statele membre au permis să se treacă
spre rate de sprijin mai plate– Noul articol „68”
• Măsuri ţintite de asanare a dezavantajelor economice / de mediu din anumite regiuni / sectoare
• Măsuri de gestiunea riscului
Mecanisme de piaţă– Creşterea contingentelor de lapte cu
1% anual– Simplificarea şi raţionalizarea
intervenţiilorDezvoltare rurală– „Noile provocări” (schimbările
climatice, bioenergia, gestiunea apei, biodiversitatea, inovarea, lactatele)
– Creşterea modulării
PAC până în 2013 (2/2)
• Contextul instituţional– Noul Parlament European şi Comisia– Tratatul de la Lisabona (procedura de
codecizie aplicată PAC)– OMC– Noile perspective financiare
• Noi priorităţi pentru bugetul UE• Bugetul PAC?
PAC dincolo de 2013
• Este oare nevoie de literele „C” şi „P” din acronimul PAC?
• Dar de structura actuală (cei doi piloni)? Dacă da:1. Plăţi directe– Măsuri de sprijinire a veniturilor vs.
bunurile publice– Redistribuirea între şi în cadrul
statelor membre
PAC dincolo de 2013: dezbaterea (1/2)
0
100
200
300
400
500
600
700
Au
stri
a
Be
lgia
Bu
lga
ria
Cip
ru
Re
pu
blic
a C
eh
ă
Da
ne
ma
rca
Est
on
ia
Fin
lan
da
Fra
nţa
Ge
rma
nia
Gre
cia
Un
ga
ria
Irla
nd
a
Italia
Le
ton
ia
Litu
an
ia
Lu
xem
bu
rg
Ma
lta
Ţă
rile
de
Jo
s
Po
lon
ia
Po
rtu
ga
lia
Ro
mâ
nia
Slo
vaci
a
Slo
ven
ia
Sp
an
ia
Su
ed
ia
Re
ga
tul U
nit
UE
-27
UE
-15
UE
-12
EUR / ben.EUR / ha
0
8000
16000
24000
32000
40000
48000
plafoane nete ale plăţilor directe (DP) reduse treptat până laeliminarea lor completă (EUR / ha)
plafoane nete ale plăţilor directe (DP) reduse treptat până laeliminarea lor completă (EUR / beneficiar)
Media plăţilor per hectar (UAA) şi per beneficiar
Sursa: Comisia Europeană
2. Mecanisme de piaţă– Plasa de siguranţă – Alte instrumente
3. Dezvoltare rurală– Echilibru între concurenţă, provocări de mediu
şi privitoare la economia rurală– Este a treia axă a cercetare şi dezvoltare o
parte integrală a reformei PAC?
4. Finanţare – Repartiţia pe piloni şi pe zone– Co-finanţare?
PAC dincolo de 2013: dezbaterea (2/2)
Rezumând: iată opţiunile de politică pentru PAC...
Plăţi directe
SPS ajustată
GAEC/CC
Pieţele
Măsuri de sprijinire a preţurilor /Reforma contingentelor
Plasa de siguranţă
Dezvoltare rurală
Axa 1(ajustare structurală)
Axa 2(mediu)
Axa 3(teritoriu şi
diversificare)
Venit
Ajustare
structurală Bunuri public
e
Dezvoltare rurală
Plăţi directe
Pieţe
Pilonul I
Pilonul II
… şi opţiunile bugetare referitoare la PAC
Modulare
Dezbaterea privind PAC după 2013• … se va concentra în principal asupra nevoii de a
avea o politică UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală care:
– se va adresa provocărilor legate de securitatea alimentară, în condiţiile în care populaţia lunii creşte rapid;
– va asigura o bună gestiune a teritoriului UE, 80% din care este acoperit de exploataţii agricole şi forestiere;
– se va alătura celorlalte sectoare care se ocupă de problema schimbărilor climatice: agricultura va trebui să reducă emisiile şi să se adapteze efectelor schimbărilor climatice;
– să sprijine dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale, locuite de peste jumătate din populaţia UE.
O perspectivă pe termen lung asupra PAC (1/2)
• Ce putem aştepta de la agricultura UE– să asigure securitatea alimentară– să se ocupe de gestiunea resurselor
naturale– să menţină viabile zonele rurale– să fie competitivă pe piaţa globală– să răspundă schimbărilor climatice
• De ce e nevoie de o politică agricolă– Pentru a se confrunta cu pieţe din ce
în ce mai volatile– Pentru a asigura furnizarea de bunuri
publice– Pentru a menţine un mediu rural
durabil• De ce e nevoie de o politică comună
– Pentru valoarea adăugată pe care o conferă UE
– Pentru a păstra condiţii comune echitabile de concurenţă
– Pentru a se adresa unor obiective transnaţionale
Perspectiva pe termen lung asupra PAC (2/2)
Probleme-cheie cărora PAC trebuie să li se adreseze pe termen lung (1/2)
• Continuarea reformei PAC pentru– o mai bună eficienţă şi efectivitate– a se adresa în paralel noilor chestiuni
emergente cum ar fi schimbările climatice
• Măsurile de sprijinire a veniturilor rămân cruciale pentru agricultura UE– Sunt esenţiale pentru viabilitatea sa
economică– Însă este nevoie de o ajustare şi o
convergenţă a instrumentelor de sprijin între statele membre şi în cadrul fiecărei ţări
– Structura pe doi piloni a PAC
Probleme-cheie cărora PAC trebuie să li se adreseze pe termen lung (2/2)• Orientarea spre piaţă ar trebui să
continue– însă un oarecare mecanism de plasă
de siguranţă pare necesar în caz de criză
• Agricultura durabilă şi zonele rurale prospere impun continuarea– spectrului larg de măsuri PAC (plăţi
directe, dezvoltare rurală)– structurii pe doi piloni a PAC
Provocări majore: schimbările climatice
• Agricultura este deosebit de expusă la schimbările climatice
• Aproximativ 9% din emisiile totale de gaz de seră în UE provin din agricultură
• Între 1990 şi 2007, emisiile din agricultură au scăzut cu 20%, în parte din cauza modificării tehnicilor de exploatare agricolă (UE-27)
• Reducerea emisiilor din agricultură este mult mai mare decât reducerea totală a emisiilor din toate sectoarele UE (cu aproximativ 8 %)
Echipament şi clădiri eficiente din punct de vedere energetic
Investiţii în instalaţii de înmagazinare a gunoiului de grajd
Îmbunătăţirea eficienţei fertilizatorului N Producţia de biogaz la fermă Formare Servicii de consultanţă pentru agricultori
Măsuri agro-ecologice Reducerea utilizării îngrăşămintelor Extensificarea şeptelului Gestiunea solului Schimbarea utilizării solului (împădurire)
Procesarea biomasei de provenienţă agricolă / forestieră pentru energie locală regenerabilă
Instalaţii / infrastructură - alte energii regenerabile
Atenuare, adaptare a opţiunilor din toate
axele
Axa 1
Sursă: Comisia Europeană – DG AGRI
Axa 2
Axa 3
Schimbările climatice în programele de cercetare şi dezvoltare
• Volatilitatea preţurilor• Securitatea alimentară• Biocombustibil vs hrană umană /
animală: o problemă?• Disponibilitatea hranei pentru
sectorul animalier
Provocări majore: Preţul alimentelor
Tendinţe recente ale preţurilor de pe piaţa agricolă a UEEUR / t pentru cereale; EUR/100 kg pentru carnea de vită şi lactate
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
янв.
00
май
.00
сен.
00ян
в.01
май
.01
сен.
01
янв.
02
май
.02
сен.
02
янв.
03м
ай.0
3
сен.
03
янв.
04
май
.04
сен.
04
янв.
05м
ай.0
5
сен.
05
янв.
06
май
.06
сен.
06
янв.
07м
ай.0
7
сен.
07
янв.
08
май
.08
сен.
08
янв.
09м
ай.0
9
сен.
09
янв.
10
Sursa: DG AGRI (Agriview)
Grâu comun Porumb Carne de vităLapte proaspăt Lapte praf degresat (SMP) UntBrânză
USD / mt în USD constant (2000 = 100)
0
100
200
300
400
500
1960
1963
1966
1969
1972
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999
2002
2005
2008
Sursa: Banca Mondială
Agricultură Hrană Energie Îngrăşăminte Metale / Minerale
69
Indicii de preţuri reale pentru bunuri (1960-2009)
PAC pe scena mondială• Subvenţiile pentru export ale UE au fost reduse şi
vor continua să scadă• Ajutoarele alimentare sunt strict legate de nevoile
umanitare• Cota de piaţă reprezentată de exporturile nete
ale UE a scăzut în toate sectoarele• Majoritatea exporturilor agricole ale UE o reprezintă
produsele cu valoare adăugată ridicată• UE importă cele mai multe produse agricole din
lumea dezvoltatăO nouă politică agricolă ale cărei obiective să corespundă aşteptărilor societăţii europene pentru o agricultură durabilă
Tablou recapitulativ
• 2003 Reforma PAC (Fischler): decuplare, eco-condiţionalitatePlată unică pe exploataţie (SFP)
• 2004 Extinderea UE, bumbac, tutun, ulei de măsline
• 2005 Zahăr, dezvoltare rurală – cele 3 axe + Leader
• 2006/07 Vin, fructe şi legume, banane, simplificare,
organizarea pieţelor comune într-o piaţă unică, OMC
• 2008 Controlul stării de sănătate a PAC (Fischer Boel)
• 2010/11 Perspective financiare, revizuirea globală a PAC
pentru perioada de după 2013
Ultimele rezultate ale sondajelor Eurobarometer (UE 27)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Consideră căagricultura este un
sector important
În favoarea ofnoilor obiective
PAC
Consideră că artrebui să sprijinimveniturile agricole
Consideră căbugetul PAC este
fie adecvat, fieinsuficient
Consideră căbugetul PAC ar
trebui să semenţină sau să
crească înurmătorul deceniu
Sursa: Comisia Europeană – DG AGRI
% respondenţi
Mulțumesc pentru atenție !Mulțumesc pentru atenție !