Tema 1 Problema asezarilor umane problema fundamentala a lumii contemporane

1Fenomenul urban ndashbaza de studiu pentru economia urbana11Apatitia si dezvoltarea orasului si rolul comertului in acest process

2 Conceptul de urbanism

3 Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

4 Implicatiile cresterii urbane asupra mediului inconjurator

1Fenomenul urban

Inca din fazele primare ale dezvoltarii sale societatea umană a remodelat cadrul naturalcreand mediul denumit de către specialisti drept ldquoartificialrdquo compus din multiple echipamente cedeservesc cerintele curente ale populaţiei Forma cea mai sintetica de concretizare a mediuluiartificial o reprezinta localitatile optimizate ca marime structura inzestrare şi infatisare astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale Primul tip de asezare umana l-a constituit satul realizat ca urmare a primii mari diviziuni a muncii sociale desprinderea agriculturii de sfera pastoritului dand astfel omului posibilitatea de a se emancipa de constringerile cadrului naturalAcest tip de asezare se caracterizeaza

printr-un numar relativ limitat de locuitori suprafata redusa si ocupare extensiva inzestrare restrinsa cu dotari de interes colectiv

In contrapartida aglomeratia urbana reprezinta un spatiu caracterizat prin

incadrarea populatiei in ramuri ecomomice si sectoare de acticvitate neagricole in care munca se desfasoare cu ocupare permanenta fara intreruperi sezoniere si cu un inalte nivel de productivitate

transferarea populatiei ocupate in ponderi tot mai mari din sectoriul productiei nemijlocite in sectorul serviciilor

modificarea structurii vetii sociale a conceptelor si mentalitatilor indivizilor interesul crescind pentru cultura ocuparea timpului liber

intensificarea mobilitatii cresterea contactelor sociale amplificarea circulatiei informatiilor

impartirea teritoriului in zone specializate din punct de vedere al profilului social si economic

preocuparea deosebita pentru calitatea fondului consruit si pentru aspectul spatiilor libere

prezenta si dezvoltarea unei retele de cominicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii de trafic diferentiate

dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere

Deşi la prima vedere conceptul de oraş (centru urban) pare extrem de clar icircn realitate există o serie de elemente ce trebuie luate icircn considerare Definirea oraşului diferă de la ţară la ţară icircn funcţie de criterii diferite

- numărul locuitorilor- dotarea cu echipament tehnico-edilitar(consideracircndu-se aşezare

urbană acea localitate care dispune de o dotare corespunzătoare privind confortul şi igiena locuitorilor alimentare cu apa şi canalizare alimentare cu energie electricătelefonie străzi etc

1

- dotările social-culturale care trebuie să asigure satisfacerea intereselor publice de odihna şi recreere

- importanţa icircn teritoriu- criterii administrative

Cu toate că la nivel internaţional demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a aşezărilor omeneşti este extrem de dificil se conturează totuşi cacircteva criterii general valabile criteriul numeric are icircn vedere mărimea demografică a centrelor (de

exemplu de la 250 locuitori icircn Danemarca 300 icircn Islanda 1000 icircn Canada 2500 icircn SUA la 10000 de locuitori icircn Spania Elveţia şi pacircnă la 20000 icircn Olanda)

criteriul numeric asociat cu nivelul de dotare edilitar-gospodărească sau cu criteriul administrativ

criterii hotăracircte de guvern icircn cazul unor ţări ca Romacircnia Republica Moldova Ungaria Polonia Bulgaria Suedia Japonia etc Unde oraşele sunt decretate prin acte normative ce au la bază cerinţe legate de poziţia geografică favorabilă dimensiunea demografică potenţialul economic diversificat structura urbanistică organizarea intravilanului gradul de dezvoltare a serviciilor

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene proprii lumii in care traim

-pe de o parte expolzia demografica cresterea numarului lociutorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei-iar pe de alta parte -desi in stransa legatura-explozie urbanistica aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras cu toate consecintele care decurgPrognozele Bancii Mondiale-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se situiaza la aproximativ 26Daca acesta tendinta se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca populatia Asiei sa adinga 58-6 mlrd Africa -2mlrdAmerica Latina 810mln Australia si Ociania 46 mlnEuropa 720mln-numarul urbanilor va creste de la15 mlrd la 35 mlrd iar din 3 oraseni aproxinav 2 vor fi locuitori ai lumii a treiaPentru a cuprinde dimensiunea acestui proces este de retinut ca pentru cazare in orase a unei populatii suplimentare de aproximativ 17 mlrd locuitori specialistii estimeaza necesitatea de a construi in fiecare zi un oras pentru 200 mii lociutori

Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii care sa include in stategia sa

b) problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului ambiantc) economia spatiilor amenajate in principal a spatiului urban plecand de la teza ca

economia viitorului va fi economia marilor ansambluri urbaneIn acest cadru inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial inclusive din ratiuni legate de refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le adapta din punct de vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban evolutiei sociale pe

2

plan tehnologic economic si comportamental a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice economie urbana- al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este dat de sistemul unitary de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urbanEconomia urbana apare astfel ca fiinddomeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale in conditii de cost corespunzatoare pentru satisfacerea cererii de servicii specifice valorificarea resurselor naturale si umane in conditiile mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv pentru populatie si agentii economici

Putem asadar intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce i-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului in functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale acestea reprezentand teritorii echipate şi amenajate icircncare se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate

Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt

a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor şi regiilor industriale şi

de depozitare iar

icircn localitatile rurale unitatile agricole agro-industriale sau industriale

Amplasarea zonei

industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului

deoarece daca

este realizata icircn mod corect se asigura localitatii o functionalitate normala

mentinandu-se

un mediu ambiant echilibrat favorabil desfasurarii normale a vietii

b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit a

dotarilor şi a cailor de

circulatie aferente Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor

urbanistice complexe

(cartier sector) Unele unitati economice cu specific industrial (filaturi textile

confectii)

sau de deservire (fabrici de paine ateliere de reparatii) pot fi amplasate icircn zona

de locuit

c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt

amplasate dotarile aflate

icircn folosinta intregii populatii din localitatea respectiva Zona centrala a

localitatii denumita

3

icircn literatura de specialitate şi centrul civic contine cele mai importante dotari

orasenesti

d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor

gradinilor

scuarurilor zonelor plantate de protectie sanitara etc Aceasta zona are o

importanţă

deosebita icircn mentinerea echilibrului ecologic urban a sanatatii publice a

esteticii oraşului şi

icircn imbunatatirea microclimei

e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate

principalelor artere de

circulatie parcajele şi garajele publice spatiile destinate transportului icircn comun

constructiile şi instalatiile destinate transportului exterior (gari autogari

aeroporturi porturi

etc)

Aportul economiei urbane la scara nationala zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la-valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului-valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica-analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca-dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului-armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala-reabilitarea protectia si valorificarea mediului inconjurator

Pentru a raspunde acestor obiective cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de informatii

caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona municipiuoras comuna)

a) populatia -evolutie

4

-migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala grupe de varsta etc) -densitateb) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationalac) grad de urbanizare ndashevolutia comparata in interiorul armaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

Studiul zonei de influenta a orasuluia) Deplasari de populatie de la catreb) Raportul populatiei diuranocturnac) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30 60 90 ) -frecventa deplasarii -motivatii

11 Aparitia orasului

Deşi procesul istoric al formării oraşelor porneşte de la apariţia aşezărilor cu caracter agraricircn ceea ce priveşte modalitatea de definire a cadrului urban precum şi factorii care au contribuit ladezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii1bull Teoria apărării emisă de istoricul german Ludwig Maurer şi economistul Karl Bucher caresusţin ca oraşele au apărut ca urmare a necesităţilor de apărare ale oamenilor icircmpotrivanăvălitorilor cetăţile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor oraşe Cu toate acestea există şioraşe care au apărut iniţial lipsite de fortificaţii (ex Roma antica)bull Teoria condiţiilor geoclimatice elaborată de geografi care explică apariţia oraşelor caurmare a mediului natural favorabil condiţiile geoclimatice configuraţia terenului etc WolfSchneider susţine că primele oraşe au apărut icircn zona terenurilor agricole cele mai fertile (exMesopotamia Valea Nilului)bull Teoria deciziei administrative emisă de istoricii G Below K Hegel şi T Wright careconsideră că oraşele au luat naştere ca urmare a deciziei puterii de stat factorul determinant fiindorganizarea politico-juridicăbull Teoria schimbului de mărfuri consideră că principalul factor de dezvoltare a oraşelor l-aconstituit plasarea acestora la intersecţia unor artere comerciale terestre sau maritime şi care a

5

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

- dotările social-culturale care trebuie să asigure satisfacerea intereselor publice de odihna şi recreere

- importanţa icircn teritoriu- criterii administrative

Cu toate că la nivel internaţional demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a aşezărilor omeneşti este extrem de dificil se conturează totuşi cacircteva criterii general valabile criteriul numeric are icircn vedere mărimea demografică a centrelor (de

exemplu de la 250 locuitori icircn Danemarca 300 icircn Islanda 1000 icircn Canada 2500 icircn SUA la 10000 de locuitori icircn Spania Elveţia şi pacircnă la 20000 icircn Olanda)

criteriul numeric asociat cu nivelul de dotare edilitar-gospodărească sau cu criteriul administrativ

criterii hotăracircte de guvern icircn cazul unor ţări ca Romacircnia Republica Moldova Ungaria Polonia Bulgaria Suedia Japonia etc Unde oraşele sunt decretate prin acte normative ce au la bază cerinţe legate de poziţia geografică favorabilă dimensiunea demografică potenţialul economic diversificat structura urbanistică organizarea intravilanului gradul de dezvoltare a serviciilor

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene proprii lumii in care traim

-pe de o parte expolzia demografica cresterea numarului lociutorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei-iar pe de alta parte -desi in stransa legatura-explozie urbanistica aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras cu toate consecintele care decurgPrognozele Bancii Mondiale-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se situiaza la aproximativ 26Daca acesta tendinta se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca populatia Asiei sa adinga 58-6 mlrd Africa -2mlrdAmerica Latina 810mln Australia si Ociania 46 mlnEuropa 720mln-numarul urbanilor va creste de la15 mlrd la 35 mlrd iar din 3 oraseni aproxinav 2 vor fi locuitori ai lumii a treiaPentru a cuprinde dimensiunea acestui proces este de retinut ca pentru cazare in orase a unei populatii suplimentare de aproximativ 17 mlrd locuitori specialistii estimeaza necesitatea de a construi in fiecare zi un oras pentru 200 mii lociutori

Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii care sa include in stategia sa

b) problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului ambiantc) economia spatiilor amenajate in principal a spatiului urban plecand de la teza ca

economia viitorului va fi economia marilor ansambluri urbaneIn acest cadru inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial inclusive din ratiuni legate de refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le adapta din punct de vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban evolutiei sociale pe

2

plan tehnologic economic si comportamental a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice economie urbana- al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este dat de sistemul unitary de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urbanEconomia urbana apare astfel ca fiinddomeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale in conditii de cost corespunzatoare pentru satisfacerea cererii de servicii specifice valorificarea resurselor naturale si umane in conditiile mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv pentru populatie si agentii economici

Putem asadar intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce i-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului in functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale acestea reprezentand teritorii echipate şi amenajate icircncare se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate

Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt

a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor şi regiilor industriale şi

de depozitare iar

icircn localitatile rurale unitatile agricole agro-industriale sau industriale

Amplasarea zonei

industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului

deoarece daca

este realizata icircn mod corect se asigura localitatii o functionalitate normala

mentinandu-se

un mediu ambiant echilibrat favorabil desfasurarii normale a vietii

b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit a

dotarilor şi a cailor de

circulatie aferente Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor

urbanistice complexe

(cartier sector) Unele unitati economice cu specific industrial (filaturi textile

confectii)

sau de deservire (fabrici de paine ateliere de reparatii) pot fi amplasate icircn zona

de locuit

c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt

amplasate dotarile aflate

icircn folosinta intregii populatii din localitatea respectiva Zona centrala a

localitatii denumita

3

icircn literatura de specialitate şi centrul civic contine cele mai importante dotari

orasenesti

d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor

gradinilor

scuarurilor zonelor plantate de protectie sanitara etc Aceasta zona are o

importanţă

deosebita icircn mentinerea echilibrului ecologic urban a sanatatii publice a

esteticii oraşului şi

icircn imbunatatirea microclimei

e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate

principalelor artere de

circulatie parcajele şi garajele publice spatiile destinate transportului icircn comun

constructiile şi instalatiile destinate transportului exterior (gari autogari

aeroporturi porturi

etc)

Aportul economiei urbane la scara nationala zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la-valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului-valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica-analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca-dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului-armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala-reabilitarea protectia si valorificarea mediului inconjurator

Pentru a raspunde acestor obiective cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de informatii

caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona municipiuoras comuna)

a) populatia -evolutie

4

-migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala grupe de varsta etc) -densitateb) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationalac) grad de urbanizare ndashevolutia comparata in interiorul armaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

Studiul zonei de influenta a orasuluia) Deplasari de populatie de la catreb) Raportul populatiei diuranocturnac) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30 60 90 ) -frecventa deplasarii -motivatii

11 Aparitia orasului

Deşi procesul istoric al formării oraşelor porneşte de la apariţia aşezărilor cu caracter agraricircn ceea ce priveşte modalitatea de definire a cadrului urban precum şi factorii care au contribuit ladezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii1bull Teoria apărării emisă de istoricul german Ludwig Maurer şi economistul Karl Bucher caresusţin ca oraşele au apărut ca urmare a necesităţilor de apărare ale oamenilor icircmpotrivanăvălitorilor cetăţile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor oraşe Cu toate acestea există şioraşe care au apărut iniţial lipsite de fortificaţii (ex Roma antica)bull Teoria condiţiilor geoclimatice elaborată de geografi care explică apariţia oraşelor caurmare a mediului natural favorabil condiţiile geoclimatice configuraţia terenului etc WolfSchneider susţine că primele oraşe au apărut icircn zona terenurilor agricole cele mai fertile (exMesopotamia Valea Nilului)bull Teoria deciziei administrative emisă de istoricii G Below K Hegel şi T Wright careconsideră că oraşele au luat naştere ca urmare a deciziei puterii de stat factorul determinant fiindorganizarea politico-juridicăbull Teoria schimbului de mărfuri consideră că principalul factor de dezvoltare a oraşelor l-aconstituit plasarea acestora la intersecţia unor artere comerciale terestre sau maritime şi care a

5

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

plan tehnologic economic si comportamental a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice economie urbana- al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este dat de sistemul unitary de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urbanEconomia urbana apare astfel ca fiinddomeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale in conditii de cost corespunzatoare pentru satisfacerea cererii de servicii specifice valorificarea resurselor naturale si umane in conditiile mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv pentru populatie si agentii economici

Putem asadar intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce i-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului in functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale acestea reprezentand teritorii echipate şi amenajate icircncare se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate

Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt

a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor şi regiilor industriale şi

de depozitare iar

icircn localitatile rurale unitatile agricole agro-industriale sau industriale

Amplasarea zonei

industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului

deoarece daca

este realizata icircn mod corect se asigura localitatii o functionalitate normala

mentinandu-se

un mediu ambiant echilibrat favorabil desfasurarii normale a vietii

b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit a

dotarilor şi a cailor de

circulatie aferente Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor

urbanistice complexe

(cartier sector) Unele unitati economice cu specific industrial (filaturi textile

confectii)

sau de deservire (fabrici de paine ateliere de reparatii) pot fi amplasate icircn zona

de locuit

c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt

amplasate dotarile aflate

icircn folosinta intregii populatii din localitatea respectiva Zona centrala a

localitatii denumita

3

icircn literatura de specialitate şi centrul civic contine cele mai importante dotari

orasenesti

d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor

gradinilor

scuarurilor zonelor plantate de protectie sanitara etc Aceasta zona are o

importanţă

deosebita icircn mentinerea echilibrului ecologic urban a sanatatii publice a

esteticii oraşului şi

icircn imbunatatirea microclimei

e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate

principalelor artere de

circulatie parcajele şi garajele publice spatiile destinate transportului icircn comun

constructiile şi instalatiile destinate transportului exterior (gari autogari

aeroporturi porturi

etc)

Aportul economiei urbane la scara nationala zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la-valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului-valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica-analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca-dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului-armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala-reabilitarea protectia si valorificarea mediului inconjurator

Pentru a raspunde acestor obiective cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de informatii

caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona municipiuoras comuna)

a) populatia -evolutie

4

-migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala grupe de varsta etc) -densitateb) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationalac) grad de urbanizare ndashevolutia comparata in interiorul armaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

Studiul zonei de influenta a orasuluia) Deplasari de populatie de la catreb) Raportul populatiei diuranocturnac) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30 60 90 ) -frecventa deplasarii -motivatii

11 Aparitia orasului

Deşi procesul istoric al formării oraşelor porneşte de la apariţia aşezărilor cu caracter agraricircn ceea ce priveşte modalitatea de definire a cadrului urban precum şi factorii care au contribuit ladezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii1bull Teoria apărării emisă de istoricul german Ludwig Maurer şi economistul Karl Bucher caresusţin ca oraşele au apărut ca urmare a necesităţilor de apărare ale oamenilor icircmpotrivanăvălitorilor cetăţile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor oraşe Cu toate acestea există şioraşe care au apărut iniţial lipsite de fortificaţii (ex Roma antica)bull Teoria condiţiilor geoclimatice elaborată de geografi care explică apariţia oraşelor caurmare a mediului natural favorabil condiţiile geoclimatice configuraţia terenului etc WolfSchneider susţine că primele oraşe au apărut icircn zona terenurilor agricole cele mai fertile (exMesopotamia Valea Nilului)bull Teoria deciziei administrative emisă de istoricii G Below K Hegel şi T Wright careconsideră că oraşele au luat naştere ca urmare a deciziei puterii de stat factorul determinant fiindorganizarea politico-juridicăbull Teoria schimbului de mărfuri consideră că principalul factor de dezvoltare a oraşelor l-aconstituit plasarea acestora la intersecţia unor artere comerciale terestre sau maritime şi care a

5

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

icircn literatura de specialitate şi centrul civic contine cele mai importante dotari

orasenesti

d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor

gradinilor

scuarurilor zonelor plantate de protectie sanitara etc Aceasta zona are o

importanţă

deosebita icircn mentinerea echilibrului ecologic urban a sanatatii publice a

esteticii oraşului şi

icircn imbunatatirea microclimei

e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate

principalelor artere de

circulatie parcajele şi garajele publice spatiile destinate transportului icircn comun

constructiile şi instalatiile destinate transportului exterior (gari autogari

aeroporturi porturi

etc)

Aportul economiei urbane la scara nationala zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la-valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului-valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica-analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca-dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului-armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala-reabilitarea protectia si valorificarea mediului inconjurator

Pentru a raspunde acestor obiective cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de informatii

caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona municipiuoras comuna)

a) populatia -evolutie

4

-migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala grupe de varsta etc) -densitateb) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationalac) grad de urbanizare ndashevolutia comparata in interiorul armaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

Studiul zonei de influenta a orasuluia) Deplasari de populatie de la catreb) Raportul populatiei diuranocturnac) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30 60 90 ) -frecventa deplasarii -motivatii

11 Aparitia orasului

Deşi procesul istoric al formării oraşelor porneşte de la apariţia aşezărilor cu caracter agraricircn ceea ce priveşte modalitatea de definire a cadrului urban precum şi factorii care au contribuit ladezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii1bull Teoria apărării emisă de istoricul german Ludwig Maurer şi economistul Karl Bucher caresusţin ca oraşele au apărut ca urmare a necesităţilor de apărare ale oamenilor icircmpotrivanăvălitorilor cetăţile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor oraşe Cu toate acestea există şioraşe care au apărut iniţial lipsite de fortificaţii (ex Roma antica)bull Teoria condiţiilor geoclimatice elaborată de geografi care explică apariţia oraşelor caurmare a mediului natural favorabil condiţiile geoclimatice configuraţia terenului etc WolfSchneider susţine că primele oraşe au apărut icircn zona terenurilor agricole cele mai fertile (exMesopotamia Valea Nilului)bull Teoria deciziei administrative emisă de istoricii G Below K Hegel şi T Wright careconsideră că oraşele au luat naştere ca urmare a deciziei puterii de stat factorul determinant fiindorganizarea politico-juridicăbull Teoria schimbului de mărfuri consideră că principalul factor de dezvoltare a oraşelor l-aconstituit plasarea acestora la intersecţia unor artere comerciale terestre sau maritime şi care a

5

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

-migratii (imigratii-emigratii) -structura(socio-profesionala grupe de varsta etc) -densitateb) economie -resurse -baza tehnico-materiala -factori stimulatori ai dezvoltarii -nivel regional -pozitie ocupata la scara regionala si nationalac) grad de urbanizare ndashevolutia comparata in interiorul armaturii urbane -structura si pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

Studiul zonei de influenta a orasuluia) Deplasari de populatie de la catreb) Raportul populatiei diuranocturnac) Directii principale de deplasare -circuite izocrone(30 60 90 ) -frecventa deplasarii -motivatii

11 Aparitia orasului

Deşi procesul istoric al formării oraşelor porneşte de la apariţia aşezărilor cu caracter agraricircn ceea ce priveşte modalitatea de definire a cadrului urban precum şi factorii care au contribuit ladezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii1bull Teoria apărării emisă de istoricul german Ludwig Maurer şi economistul Karl Bucher caresusţin ca oraşele au apărut ca urmare a necesităţilor de apărare ale oamenilor icircmpotrivanăvălitorilor cetăţile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor oraşe Cu toate acestea există şioraşe care au apărut iniţial lipsite de fortificaţii (ex Roma antica)bull Teoria condiţiilor geoclimatice elaborată de geografi care explică apariţia oraşelor caurmare a mediului natural favorabil condiţiile geoclimatice configuraţia terenului etc WolfSchneider susţine că primele oraşe au apărut icircn zona terenurilor agricole cele mai fertile (exMesopotamia Valea Nilului)bull Teoria deciziei administrative emisă de istoricii G Below K Hegel şi T Wright careconsideră că oraşele au luat naştere ca urmare a deciziei puterii de stat factorul determinant fiindorganizarea politico-juridicăbull Teoria schimbului de mărfuri consideră că principalul factor de dezvoltare a oraşelor l-aconstituit plasarea acestora la intersecţia unor artere comerciale terestre sau maritime şi care a

5

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

favorizat schimbul de mărfuri (cum este cazul oraşelor greceşti sau a oraşelor porturi)bull Teoria oraşelor-necropolă care aparţine lui Lewis Mamford şi care susţine că ldquooraşul celormorţi a precedat celor viirdquo şi ca multe oraşe din Egipt China sau Grecia au apărut icircn apropiereamarilor necropole şi complexe religioase Ierusalim Delfi Memfis etcIcircn conexiune cu aceste teorii se poate vorbi de o etapizare in evoluţia oraşelor icircn literaturade specialitate conturacircndu-se următoarele perioade istorice621048633 Perioada arhaică Ştiinţa arheologiei şi antropologiei nu oferă date exacte privind apariţiaaşezărilor cu caracter urban Sunt cunoscute icircn acest sens mărturii din mil VII-VI icircen privindprimele tipuri de cetăţi aflate icircn bazinele marilor fluvii din icircntreaga lume Acestea sunt icircn generalorganizate icircn jurul intersecţiei a două căi principale terestre sau fluviale1048633 Orasul antic Ca urmare a evoluţiei economiei dezvoltării forţelor de producţie apariţieimeşteşugurilor oraşele devin organisme cu funcţii complexe economice meşteşugăreştiadministrative şi religios-culturale Primele oraşe s-au dezvoltat icircn vechile areale cunoscuteMesopotamia Egipt Siria Asia Mica Grecia Asia Centrală India şi China Icircn Europa civilizaţiaurbană a apărut mai tacircrziu icircndeosebi datorită expansiunii romane Dacă pacircnă icircn sec VI icircen sepoate vorbi de o dominantă mistico-religioasă icircn alcătuirea oraşelor icircncepacircnd cu sec VI-V icircen seconturează ştiinţa construcţiei oraşelor un rol deosebit de important icircn acest proces avacircndu-lGrecia antică Oraşul grecesc -ldquopolis-ulrdquo- reprezenta un model de organizare raţională şi echilibratăicircn care cerinţele legate de funcţionalitate se icircmpleteau armonios cu cele referitoare la o viaţăspirituală foarte activă Sunt cunoscute mai multe etape icircn evoluţia oraşelor Greciei antice fiecaredintre acestea avacircnd trăsături specifice1048633 Perioada arhaică (homerică) - sec XII-VI icircen caracterizată prin formarea oraşelorcetăţi (polis) şi a ldquoacropoleirdquo cu funcţii de apărare1048633 Perioada clasică - sec VI-V icircen Specificul acestei perioade constă icircn apariţialucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă evacuarea apelor uzate etc) precumşi a programelor de arhitectură pentru clădiri publice cu funcţii social-culturale(stadioane gimnazii clădiri comerciale)62 idem p 111048633 Perioada elenistică - 323-31 icircen Importanţa acestei perioade constă icircn niveluldeosebit de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade icircn ceea ce priveştedotarea edilitarăO contribuţie importantă la ştiinţa urbanizării au avut-o şi inginerii romacircni care folosind icircn

6

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

mod creator experienţa predecesorilor au construit o icircntreagă reţea de oraşe legate prin sisteme dedrumuri poduri şi căi de acces Pe structura acestor aşezări s-a dezvoltat de altfel cea mai mareparte a reţelei urbane contemporaneDintre caracteristicile cele mai importante ale oraşelor romane pot fi menţionate1a) trecerea de la nucleele urbane izolate la un sistem de localităţi distribuite icircn teritoriuierarhizate ca importanţă şi dimensiune şi avacircnd următoarele funcţii prioritare- oraşe cu funcţiuni strategice Lutectia-Parisiorum (Paris) Londinium (Londra) Vindobonai(Viena) etc- oraşe comerciale Ostia Salerno Palmira etc- oraşe administrative Roma Atena Efes etc- oraşe balneare şi de odihnă Pompei Herculanum Neapole etcb) structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi la intersecţia acestora aflacircndu-sepiaţa sau forumul icircn care erau amplasate templul icircnchinat zeului protector bazilica construcţiilecomerciale etc Un exemplu icircn acest sens icircl constituie oraşe precum Florenţa Bologna MilanoTorinoc) dotarea tehnico-edilitară deosebit de complexăd) instituirea unor regulamente referitoare la probleme de proprietate icircn sensul limităriiacesteia icircn interesul colectivităţii clasificarea străzilor (Via pentru vehicule Iter pentru pietoniActus pentru animale indicacircndu-se lăţimi minimale obligatorii) norme privind distanţa icircntreclădiri probleme speciale de igienă1048633 Oraşul medieval Perioada feudală a debutat cu năvălirea popoarelor migratoare pe de oparte şi cu răspacircndirea creştinismului pe de alta parte Aşezările medievale se caracterizează icircnaceastă perioadă prin dimensiuni relativ reduse (icircntre 10000 şi 40000 de locuitori) protejarea cufortificaţii densitate foarte mare a construcţiilor şi populaţiei structuri constituite spontan cu străziavacircnd trasee neregulate adaptate configuraţiei terenului reţelele stradale inelar - radiale careconvergeau către piaţa centrală icircn care erau amplasate clădirile religioase şi primăriile lipsapreocupărilor privind igiena şi dotarea tehnico-edilitară lipsa preocupărilor privind confortul şisalubritatea locuinţelorImportant este de remarcat faptul că majoritatea centrelor urbane moderne păstrează nucleepe baza cărora s-au dezvoltat centrele istorice artistice şi culturale1048633 Oraşul icircn timpul Renaşterii Despre icircnceputurile oraşului modern se poate vorbi icircncepacircndcu sec XV-XVI cacircnd afirmarea burgheziei dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti a comerţului a

7

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

sistemului de circulaţie a banilor au creat premisele unei noi vieţi sociale Mari gacircnditori aiRenaşterii precum Leon Battista Alberti Antonio Averlino Francesco Martini Leonardo da Vinciau elaborat teorii privind construcţia oraşelor a căror valabilitate se păstrează şi astăzi Principaleleidei cuprinse icircn aceste teorii se refereau la stabilirea formei incintei conform exigenţelor impuse detehnicile de apărare distribuţia construcţiilor icircn zone funcţionale ierarhizarea străzilor şi a pieţelordupă destinaţia lor amplasarea icircn zone izolate a atelierelor producătoare de noxe legăturafuncţională icircntre zonele productive şi spaţiile comerciale construcţia pe nivele diferite a căilor decirculaţie pentru vehicule şi pentru pietoni confortul edilitar igiena publică1048633 Oraşul baroc Cuprinsă icircntre sec XVII şi XVIII perioada barocă reprezintă un moment dereferinţă icircn istoria urbanismului şi este caracterizată printr-o activitate constructivă deosebit deintensă şi prin contribuţii deosebite icircn ceea ce priveşte alcătuirea urbană (bulevarde pieţeansambluri arhitecturale) constituite astfel icircncacirct oraşul să devină un adevărat spectacolCaracteristicile urbanismului baroc se referă la amplificarea fără precedent a scării la care suntconcepute ansamblurile urbane preferinţa pentru monumental preocuparea accentuată pentrucompoziţiile volumetrice ce realizează ansamblul compoziţiile urbane sunt concepute astfel icircncacirctsă pună icircn evidenţă icircn primul racircnd reşedinţele regale episcopale sau ansamblurile religioasepreferinţa pentru structuri regulate radiale sau radial - concentrice icircn care arterele principaleconverg către reşedinţa seniorială sau edificiul religios folosirea unor prospecte de străzi şidimensiuni de pieţe nejustificat de mari1048633 Oraşul erei industriale Revoluţia industrială a determinat schimbări fundamentale icircndezvoltarea centrelor urbane datorate dezvoltării explozive a manufacturilor şi industriiloramplasate icircn centrele urbane pe de o parte şi creşterii rapide a numărului de locuitori prin atragereapopulaţiei rurale pauperizate pe de alta parte Secolul al XIX-lea este cunoscut icircn literatura despecialitate drept o perioadă caracterizată printr-o amplă criză a aşezărilor umane determinată desupradimensionări ale unor centre (de exemplu icircn 1801 Londra avea circa 1 milion de locuitoriicircn timp ce restul oraşelor aveau sub 100000 locuitori) Icircncepacircnd din a doua jumatate a secolului alXIX-lea apar icircn marile oraşe ale lumii forme de transport urban disponibile trenul cu aburitramvaiul electric etc Aceste mijloace au permis populaţiei să-şi stabileasca reşedinţa icircn zonele

8

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

suburbane ducacircnd astfel la descongestionarea centrelor excesiv aglomerate Secolul XX aduce noischimbări icircn rezolvarea problemei transportului de exemplu icircn 1907 la Londra liniile de metrou aufost electrificate au apărut trenuri de suprafaţă au fost instalate tramvaie etc Icircn urma acesteisituaţii icircntre 1890-1939 aproape toate marile zone urbane au icircnregistrat rapide descentralizări alepopulaţiei şi icircn acelaşi timp invadarea zonelor periurbane extinderea haotică şi necontrolată asuprafeţelor ocupate de centrele orăşeneşti Ca urmare au fost adoptate o serie de soluţii de naturăadministrativă (legi ale sistematizării urbane comisii de analiză şi prognoză organismeguvernamentale şi departamente ale sistematizării urbane şi teritoriale) socială ( mişcări socialepentru reforma sanitară şi urbană care au produs proiecte cu caracter utopic de exemplu ldquooraşulsănătăţiirdquo) arhitectural-urbanistică (celebrul proiect al ldquooraşului grădinărdquo conceput de urbanistulenglez Ebenzer Howard şi care combina avantajele vieţii la oraş - posibilităţi de lucru contactesociale - cu avantajele vieţii de la ţară - mediu sănătos contact nemijlocit cu natura)

2 Conceptul de urbanism

Dacă icircn anumite perioade amenajarea oraşelor a fost realizată din raţiuni

religioase sau

politice urbanismul modern porneşte de la asigurarea bunăstării locuitorilor a

unor condiţii

civilizate de viaţă şi nu icircn ultimul racircnd a unui confort vizual şi icircn mod special a

unei armonii icircntre

natură şi spaţiul construit

Denumirea de ldquourbanismrdquo provine din limba latină de la ldquourbis-isrdquo termen care

desemna

noţiunea de oraş Icircn sens larg urbanismul constituie arta de a ordona de o

manieră armonioasă şi

raţională viaţa unei populaţii icircntr-un spaţiu geografic determinat Termenul de

urbanism a apărut

pentru prima data icircn lucrarea inginerului catalan Ildefonso Cerda ldquoTeoria

generală a urbanizăriirdquo

publicată icircn 1867 Cu toate că termenul este de dată relativ recentă şi

desemnează ştiinţa organizării

9

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

oraşelor arta urbană formele geometrice ale oraşelor icircşi au originea icircn

antichitate Urbanismul

clasic avacircndu-l ca reprezentant pe Hipodam din Milet Grecia antică se

caracteriza prin planificarea oraşului icircn dimensiuni regulate cu străzile

formacircnd un sistem pătrat

Urbanismul reprezinta bdquoun ansamblu de masuri tehnice administrative

economice şi sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa rationala

şi umană a aglomeratiilorldquo

Urbanismul este privit icircn stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca

parte integranta a acesteia şi constituit dicircntr-un ansamblu de activitati prin care

sunt urmarite obiective legate de

- ameliorarea conditiilor de viaţa prin eliminarea disfunctionalitatilor asigurarea

accesului la

servicii publice şi locuinte convenabile pentru toti locuitorii

- crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor

varstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap

- utilizarea eficienta a terenurilor icircn acord cu functiile urbanistice adecvate

- extinderea controlata a zonelor construite

- protejarea şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

- asigurarea calitatii cadrului construit amenajat şi plantat din toate localitatile

- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice

Conceptul de urbanism priveşte cadrul natural functiile economice ale

teritoriului populatia reteaua generala de localitati єi echiparea

tehnica a teritoriului

Elementele şi aspectele caracteristice ale cadrului natural se refera la relief

resurse

conditii geotehnice seismicitate reţeaua hidrografica şi hidrologica cursuri

debite surse de apa

potabila şi industriala ape poluate clima regim termic precipitatii regim

eolian fenomene şi

conditii specifice de degradare inundatii exces de umiditate eroziune

alunecari de teren etc

10

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

Scopul principal al analizei cadrului natural este de a determina modul icircn care

acesta influenteaza

dezvoltarea şi organizarea retelei de localităţi

Functiile economice ale teritoriului au icircn vedere industria (inventarierea

unitatilor pe categorii de importanţă ramura localizarea lor forta de munca

pentru fiecare unitate folosita icircn prezent şi preconizata pentru viitor forta de

munca icircn deplasare suprafata de teren ocupata

echiparea tehnico-edilitara unitati producatoare de noxe impurificarea

atmosferei a apei degradari

de teren amplasarea deseurilor etc) agricultura (zonarea terenurilor agricole -

cerealiere viticole

pomicole zootehnice legumicole - numarul şi localizarea unitatilor complexe

de productie

agricola forta de munca actuala şi de perspectiva ocupata deplasari pentru

munca principalele

lucrari hidrotehnice şi hidroameliorative aprovizionarea oraşelor cu produse

agro-alimentare)

economia forestiera (suprafata şi ponderea fondului forestier icircn teritoriul studiat

unitati principale

de exploatare-intretinere forta de munca valorificarea fondului forestier din

punct de vedere

peisagistic cinegetic terapeutic etc gradul de echipare cu drumuri cai ferate

etc structura

fondului forestier şi relatiile acestuia cu alte activitati economice) turismul

odihna si tratamentul

balnear (inventarierea resurselor balneo-turistice distributia icircn teritoriu

valoarea resurselor modul

icircn care sunt puse icircn valoare gradul de dotare şi echipare gradul de solicitare

accesul etc)

Populatia se analizeaza pe total teritoriu şi medii (rural urban) pe localităţi

principale

densitate număr şi evoluţie pe o perioada mai lunga (pe baza recensamintelor)

structura pe varste

sporul natural şi migratoriu indicele de natalitate şi mortalitate structura

populaţiei active pe

11

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

ramuri profilul economic şi social deplasarile zilnice pentru munca etc

Prelucrarea datelor pentru

acesti parametri permite evidentierea unor probleme şi fenomene precum

repartitia inegala a

populaţiei icircn teritoriu miscarea naturala a populaţiei desfasurarea procesului

de urbanizare (ritm

pondere disproportii) utilizarea fortei de munca navetismul zilnic sau

temporar conditiile de

viaţa

Analiza retelei generale de localitati urmareste distributia acestora icircn

teritoriu precum şi

relatiile de complementaritate intre ele gradul de echipare tehnico-edilitara

functiile oraşelor etc

Echiparea tehnica a teritoriului este considerata elementul motor al

dezvoltarii şi

organizarii complexe a oraşelor şi cuprinde intregul sistem de comunicatii şi

transport (cai ferate

rutiere aeriene navigabile transportul auto starea şi traseele mijloacelor de

transport)

gospodarirea complexa a apelor sistemul energetic national (centrale

hidroelectrice termoelectrice

şi de termoficare atomoelectrice) alimentarea cu gaze protectia şi conservarea

mediului

inconjurator

Cunoasterea analiza şi evaluarea acestor elemente ce dau continut

urbanismului asigura o

delimitare şi o dimensionare corecta a localitatilor zonarea functionala a

acestora proiectarea

sistemului de legături intre localităţi şi nu icircn ultimul rand utilizarea rationala a

teritoriului şi a

resurselor acestuia Astfel se evita dezvoltarea haotica şi amplasarea unor

constructii icircn afara

limitei permise are loc reducerea unor cheltuieli de intretinere pentru cladiri şi

spatii libere

amenajate creşterea eficientei economice icircn exploatarea retelei edilitare a

strazilor a spatiilor

12

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

verzi economisirea terenului agricol

3Precursori si fondatori ai analizei economice a oraselor

PrecursoriIn antichitatea greaca si romana odata cu aparitia orsului de mari dimensiuniAristotel Tucidide Hipotamus din Milet Vitruviu Cantillon Willian Petty Condillac David Ricardo

Fondatori ai analizei economice a spatiului

Iohan Henrik von Thunen- ldquostat izolatrdquo(1826) autorul legii potrivit careia structurarea spatiului rural se face corespunzator relatiilor cu spatiul urban cel mai apropiat in functie de posibilitatile de valorificare optima a produselor agricole

Alfred Weber-(1909)- primele incercari de localizare spatiala optimala pentru intreprinderile industriale in functie de cheltuelile de transport pentru material prima si produsele finiteWalter Crhistaller (1933) si August Losch (1944)- pun bazele teoriei economice spatiale fiind autorii teoriei pietelor centrale potrivit careia aria naturala pentru un produs se prezinta ca un cerc in interiorul caruia producatorul sau vanzatorul au interes sa ocupe centrul

John Reilly(1929)- legea gravitatii comerciale potrivit careia populatia centrelor satelit a marilor suburbia si chiar a centrelor mai indepartate este supusa influentei concurentiale a retelei de centre urbane forta de atractie a acestor tendinte concurentiale fiind conditionata de raportul de marime intre centrele armaturii urbane si distanta de parcurs

4 Implicatiile concentrarii urbane asupra mediului inconjurator

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare stricta intre mediul naturalşi cel artificial avand icircn vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou denumit icircn terminologia internationala ldquomediu umanrdquo Societatea contemporana este cauza unui fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman datorita incapacitatii oamenilor de a intelege fenomenele icircn complexitatea şi globalitatea lor Printre cauzele acestui proces se numara

agricultura agresiva activitatea industriala aşezările umane indeosebi orasul

Aglomerarea excesiva de industrii perturbatoare ale mediului ambiant concentrarea populaţiei canumăr şi densitate icircn formatiuni urbane ce depasesc scara umană dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii şi transport care irosesc imense suprafete de teren distrugerea terenurilor agricolefertile degradarea masivelor forestiere poluarea atmosferei apelor etcIndiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinte nefavorabile asupra spatiului şi mediuluiinconjurator asupra calitatii vietii oamenilor Icircn acest sens pot fi mentionatebull consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari desecari eroziunimodificari ale raportului intre populatie şi habitat

13

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

bull exploatarea fără restrictii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor prime a apei a masei lemnoasebull efectele poluante ale marilor oraşe care se refera la problema deseurilor urbane poluarea şi degradarea spatiilor verzi modificari icircn climat influente asupra faunei etcbull efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creşterea numărului de imbolnaviri mintale sporirea maladiilor cardiovasculare etcExplozia continua a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor pentrulocuinte circulatie sanatate educatie petrecerea timpului liber etc icircn paralel cu amploareatendintelor de cosmopolitism şi segregare creşterea somajului a saraciei şi insecuritatii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la degradarea calitatii vietii şi amediului De exemplu icircn Cartierul Garii din Frankfurt strainii reprezinta 74 iar icircn oraşe caBerlin Munchen Stuttgart acestia detin o pondere de aproximativ 17 ceea ce ce a generat o serie de masuri adoptate de autoritatile locale icircn directia limitarii atribuirii de locuinte socialeimigrantilor Centrele urbane abandonate ale marilor oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentand zone insalubre şi nesigure controlate de elemente situate icircn afara legii Icircn marile metropole ale Europei sudice saracia şi minoritatile se intalnesc deobicei la marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranti traiesc icircn baracile de la periferia oraşului iar suprafata ocupata de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16 din suprafata rezidenta a oraşului Atat la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa saracia predomina indeosebi icircn zonele perifericeLa Sao Paolo imobilele insalubre denumite corticos sunt inchiriate mai multor familii şi adaposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de persoane Graffiti-urile care degradeaza spatiile publice sunt intalnite icircn marile metropole icircn metrouri gari spatii comerciale pasaje subterane şi canalizeaza violenta urbana transpunand-o din punct de vedere artistic O alta problema cu care se confrunta marile oraşe este reprezentata de presiunea funciara şi specula imobiliara De exemplu icircn Japonia explozia preturilor funciare se explica prin creşterea densitatii locuitorilor extinderea functiilor centrale avand loc pe baza amplificarii concurentei intre birouri şi locuinte icircn utilizarea teritoriului fapt ce a antrenat creşterea preturilor la locuinte urmata de exodul populaţiei către periferie şi accentuarea migratiei populaţiei intre locul de munca şi habitat

Problema centrala a marilor metropole este reprezentata de faptul ca acestea reprezinta unspatiu icircn care converg forte progresive ce asigura evoluţia societăţii dar şi fenomene careaccentueaza sporesc degradarea civilizaţiei umane şi a mediului inconjurator manifestandu-sefenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putand fi sintetizate astfel- deformarea zonelor rezidentiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare asocietatilor de asigurari şi imobiliare a intregului sector tertiar icircn marile metropole ceea ceantreneaza puternice disproportii regionale Concentrarea tertiarului icircn marile metropole este ocaracteristica a tarilor dezvoltate iar metropolelor tarilor slab dezvoltate le este proprieconcentrarea activităţilor industriale Icircn ceea ce priveşte spatiile rezidentiale adeseoriinsuficente se manifesta extinderea acestora dincolo de limita confortului minim la nivelulperiferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul acestora fiind intalnite constructii insalubre ceadapostesc un număr mare de locuitori

- degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi aactivităţilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul metropolelorcacirct şi icircn afara acestora cantitatile mari de poluanti din apa aer şi sol determinand un gradridicat de imbolnaviri icircn randul locuitorilor Icircn acest caz masurile legislative adoptate nureusesc sa determine stoparea fenomenului ci stimuleaza adeseori creşterea surselor de poluare(formarea marilor depozite de deseuri menajere la perifera oraşelor)- supraaglomerarea continua sa fie prezenta icircn marile oraşe icircn conditiile cresterii demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor Se estimeaza ca o treime din populatia

14

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15

tarilor slab dezvoltate traieste la marginea oraşului icircn locuinte insalubre sub limita minima deconfort- expansiunea spatiala are loc odata cu creşterea populaţiei metropolelor şi deplasarea acestoracătre marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea urbana dar apar probleme legate deasigurarea locuintelor gestionarea traficului interurban managementul deseurilor creştereasurselor de poluare etc

Avand icircn vedere toate acestea se pune problema gasirii unor solutii de atenuare aefectelor concentrarii urbane asupra mediului de natura sa contribuie la afirmarea şi dezvoltareasuburbiilor crearii unor conditii de viaţa mai bune icircn mediul rural elaborarii unor masuri deatenuare a presiunii funciare şi a speculei imobiliare reducerea surselor de poluareAsa cum s-a mai aratat icircn cele prezentate din cele mai vechi timpuri societatea s-aconfruntat cu problema aşezărilor umane ca urmare a cresterii explozive a populaţiei şi icircnconsecinta a proliferarii marilor aglomeratii necesitand icircn permanenta noi remodelari urbane

Avand icircn vedere tendintele inregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea economicaa zonelor diversificarea functiilor şi corespunzator a zonelor functionale impactul asupramediului devine tot mai necesara dezvoltarea lor controlata Totodata prin raportare lavalorificarea lor turistica oraşele pot fi gandite ca produse impunandu-se o abordare a lor dinperspectiva marketingului Acest lucru presupune o gestionare stiintifica a dinamicii acestora şitotodata utilizarea instrumentelor şi tehnicilor de marketing icircn procesul de planificare strategica

15