tehnologii moderne

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Tehnologii moderne în Ingineria Geotehnică Caiet de sarcini pentru realizarea unei incinte de

piloţi utilizând tehnologia CFA

Student: ing. Adrian Liviu Bugea

Master Inginerie Geotehnică, anul I

Bucureşti Iunie 2011

Caiet de Sarcini: Tehnologii Moderne

Piloţi CFA (Continous Flight Auger – forare cu şnec continuu) Pagina 1

Cuprins

1. INTRODUCERE ................................................................................................................................. 2

2. GENERALITĂŢI .................................................................................................................................. 2

3. DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR .......................................................................................................... 3

4. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE ................................................................................ 6

5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ..................................................................................................................... 8

6. OBSERVAŢII ................................................................................................................................... 10

7. REFERINŢE NORMATIVE ................................................................................................................. 11



1. INTRODUCERE Tehnologia forării pilo ţilor prin metoda CFA (Continous Flight Auger – forare cu şnec

continuu), este una relativ nouă. Forarea se face în uscat sau sub apă datorită faptului că pereţii excavaţiei sunt susţinuţi de şnecul continuu ce este extras pe măsură ce este realizată betonarea. Forarea şi extragerea şnecului se face printr-un echipament ce realizează şi betonarea.

Dintre avantajele metodei se pot menţiona: - fiind piloţi de dislocuire, deranjarea pământului din jurul forajului este minimă, lucru esenţial în cazul lucrărilor pe alunecări de teren active sau la limita stabilităţii; - fiind piloţi executaţi cu şnec continuu nu este necesară prezenţa noroiului de foraj pentru susţinerea pereţilor excavaţiei astfel încât este evitată alimentarea cu apă a planului de alunecare; - viteza de execuţie pentru forarea unui pilot este de aproximativ de două ori mai mare decât în cazul forării cu bentonită şi de aproximativ trei ori mai mare decât în cazul celor cu tubaj recuperabil; - vibraţiile generate în timpul procesului de execuţie sunt minime, fiind astfel recomandaţi în zone urbane. Etapele execuţiei unui pilot sunt următoarele: - prin rotirea şnecului se realizează gaura de foraj; - în cazul săpării sub nivelul apei subterane, datorită şnecului se evita antrenarea de către apă a pământului de la bază. - curăţirea fundului săpăturii; această operaţie se execută la un scurt moment înainte de betonare, ea desfăşurându-se continuu; - betonarea; betonul este pompat cu o pompă de beton prin canalul tubular din interiorul şnecului în timpul extragerii acestuia. - coborârea carcasei de armătură se realizează după betonarea, montându-se în capătul superior al carcasei o plăcuţă metalică de care este ataşat un vibrator, pentru a uşura introducerea carcasei de obicei se preferă ca vârful ei să fie tronconic.

2. GENERALITĂŢI Acest caiet de sarcini se referă la lucrările ce trebuiesc executate pentru realizarea incintei

de piloţi foraţi tangenţi, de lungime 22m, necesară pentru executarea unui pasaj auto subteran. Funcţionarea normală a structurii, în conformitate cu HG nr. 2139/2004 Cod. 1.3.2.1. este

de 50 de ani. Lucrarea se măsoară la metru liniar (m) de pilot forat şi cuprinde următoarele operaţiuni: - forarea piloţilor (prin rotirea şnecului se realizează gaura de foraj); - betonarea piloţilor (se face după curăţirea fundului săpăturii; betonul este pompat prin canalul

tubular din axul şnecului în timpul retragerii acestuia); - armarea piloţilor (se realizează după betonare); - decaparea părţii superioare a piloţilor; - armarea grinzii de coronament; - turnarea betonului grinzii de coronament.



În plus, se va asigura, în timpul execuţiei, instalarea şi păstrarea în bune condiţii a tubulaturii inclinometrice verticale în vederea monitorizării deplasărilor laterale ale incintei, în piloţii indicaţi de către proiectant.

3. DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

3.1. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea săpaturilor pentru fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa terenului sa fie curăţată şi nivelată.

Se vor lua toate masurile pentru evitarea infiltrari in teren a apelor de suprafata (precipitatii etc.) atat in perioada excavatiei cat si in timpul exploatarii constructiilor si din pierderi accidentale ale retelelor hidroedilitare.

In timpul executarii lucrarilor se vor respecta: Programul de Control al Calitatii pentru lucrari de beton Nr.0833.00-31 1507.QC.R-00, precum si masurile de protectia muncii din SSM Nr. 0833.00-31-1502.NS.R-00.

Dupa recepţia lucrării, beneficiarul va respecta instructiunile din „Programul de Urmărire în Timp” Nr. 0833.00-31-1508.PUT.R-00.

Accesul persoanelor străine va fi strict interzis în interiorul şantierului, iar în zona de lucru a utilajului de foraj şi a macaralei, personalul va fi cel strict necesar.

În interiorul şantierului se vor respecta toate relgementările privind securitatea, sănătatea şi protecţia muncii existente la ora actuală.

Trasarea şi pichetarea axului piloţilor se va face în mod vizibil, respectând distanţele şi cotele din detaliile de execuţie. Înainte de începrea lucrărilor de forare a piloţilor incintei, se va verifica, de către dirigintele de şantier şi inginerul topometrist, marcarea corectă a axelor piloţilor. În vederea realizării acestei etape premergătoare, se va ţine cont şi de erorile tehnologiei de execuţie a piloţilor, astfel încât să se asigure distanţe minime corespunzătoare ipotezei de piloţi tangenţi, asumată de proiectant în calcul.

3.2. Forarea piloţilor

Piloţii foraţi se vor realiza cu ajutorul tehnologiei CFA (continous flight auger – forare cu şnec continuu), fiind interzisă circulaţia peste piloţi la mai puţin de 5 zile de la betonare.

Materialul rezultat în urma execuţiei pilotului va fi transportat imediat din şantier, depozitarea acestuia în zona de lucru fiind interzisă.

Pe tot timpul forării se va urmări natura materialului extras, comparându-se cu rezultatele studiului geotehnic iniţial. Asupra oricăror nepotriviri se va înştiinţa proiectantul şi executantul studiului geotehnic.

Forajele ce nu se mai pot executa, fiind ratate din cauza unor obstacole sau greşeli de execuţie, trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; soluţia de continuare a întregii lucrări urmând a fi stabilită ulterior de către proiectant.



Conducerea şantierului este răspunzatoare de pregătirea şi instruirea personalului calificat, înainte de începerea execuţiei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu o calificare necorespunzătoare, deoarece calitatea execuţiei piloţilor depinde direct de acest lucru.

3.3. Betonarea piloţilor

Betonarea se va face prin injectarea prin interiorul axului echipamentului de foraj a betonului, pe măsură ce se va retrage şnecul din pământ.

În şantier, pentru a se evita problemele legate de intrarea betonului în priză, se va asigura tot timpul calea de acces a auto-betonierei până la pompa de beton. În plus, va exista o programare a lucrărilor, astfel încât turnarea betonului să aibe loc cât mai aproape de momentul sosirii auto-betonierei. În cazul întâmpinării unor probleme în timpul forării, care ar putea duce la întârzierea betonării pilotului, dirigintele de şantier va anunţa din timp staţia de betoane.

Se va asigura corelarea între viteza de retragere a şnecului şi cea de pompare, astfel încât gaura de foraj să nu rămână niciodată neprotejată, protecţia realizându-se fie cu ajutorul şnecului plin cu material pământos, fie cu betonul injectat în foraj.

Controlul calităţii betonului proaspăt se face prin prelevarea de probe atât la staţia de betonare cât şi la locul de punere în opera, asupra cărora se determină consistenţa betonului prin metoda tasării conului (STAS 1759-80).

În cazul în care, în urma testelor pe mostre din şarja de beton proaspăt, se demonstrează faptul că acesta nu întruneşte condiţiile de calitate sau de lucrabilitate cerute de proiectant, iar inginerul betonist nu semnează procesul verbal de conformitate, dirigintele are dreptul de a refuza şarja de beton adusă. În acest caz, este strict interzisă retragerea şnecului utilajului de forat din gaura de foraj, pentru a nu se surpa pereţii găurii.

De asemenea, comanda pentru beton în vederea turnării va fi făcută astfel încât să se asigure o turnare continuă, neîntreruptă a betonului. În cazul în care staţia de betoane comunică şantierului că această cantitate de beton nu este pregătită, se va opri forarea sau, dacă dirigintele de şantier doreşte, se va fora până la cota proiectată, fără retragrerea şnecului.

3.4. Armarea piloţilor

Armarea piloţilor se va face cu carcase circulare alcătuite din bare longitudinale, inele de rigidizare, fretă şi distanţieri conform proiect.

Legarea tronsoanelor carcaselor de armatură se va face în interiorul perimetrului şantierului, în raza de acoperire a macaralei ce deserveşte echipamentul de foraj. Aceasta va fi realizată prin sudură electrică, continuă pe toată lungimea de suprapunere a barelor şi nu cu ajutorul clemelor mecanice, deoarece acestea prezintă riscul de a se slăbi din cauza vibraţiilor induse pentru avansarea carcasei până la cota proiectată.

Carcasa va fi prevăzută la partea superioară cu bare de agăţare rigide şi suficient de rezistente pentru a susţine întreaga greutate a acesteia (a carcasei) la manevrare şi introducerea în foraj. De asemenea, la partea superioară se va monta minim 1 inel de rigidizare suplimentar, în vederea asigurării integrităţii carcasei pe parcursul vibrării acesteia.

Înainte de introducerea carcasei în foraj, se va face recepţia ei, prin verificarea concordanţei cu proiectul, a rigidităţii, a sudării corecte a barelor, a patinelor, etc..

Carcasa de armătură se introduce în beton cu ajutorul unei macarale, cu săgeată şi putere la cârlig corespunzătoare pentru o manevrare uşoară.

Carcasa de armătură trebuie bine centrată în interiorul forajului pentru a nu provoca desprinderea distanţierelor (patinelor).



Coborârea carcasei în foraj se va face prin vibrare, cu ajutorul unui vibrator ataşat la partea superioară a carcasei. Dimensiunile acestuia vor fi alese de executant astfel încât să se potrivească cu diametrul carcasei de armătură şi să nu prezinte în niciun moment pericolul de a sări de pe partea superioară a carcasei, rănind personalul ce deserveşte la acel moment execuţia pilotului.

În cazul în care carcasa de armătură nu ajunge la cota din proiect, blocându-se în timpul introducerii se va extrage imediat, se va verifica starea ei şi se va curăţa înainte de a se reintroduce în tranşee, în cazul în care se consideră, de către dirigintele de şantier împreună cu inginerul betonist, că betonul nu a făcut încă priză.

3.5. Decaparea piloţilor Decaparea piloţilor se va face sub supravegherea dirigintelui de şantier, cu personal

calificat. Decaparea va urmări protejarea armăturii şi păstrarea în condiţii cât mai bune a

betonului de sub nivelul cerut de proiectant. Spargerea betonului se va face fără îndoirea armăturii pilotului şi doar după

atingerea unui grad de maturitate corespunzător unor rezistenţe care să asigure integritatea pilotului. Spargerea se va executa cu echipamente corespunzătoare, pneumatice sau hidraulice, în primă fază cu ajutor mecanizat – cap hidraulic ataşat unui excavator, iar apoi cu muncitori.

Materialul rezultat în urma procesului va fi transportat cât de repede cu putinţă din şantier, respectând şi condiţia economică - bena camionului transportor să fie plină.

La sfârşitul procesului de decapare, suprafaţa superioară a pilotului se va spăla de praf şi alte impurităţi, în vederea pregătirii pentru armare şi betonare a grinzii de coronament.

3.6. Armarea grinzii de coronament Armătura grinzii de coronament se va realiza conform proiectului. Armarea grinzii se va face doar de către personalul calificat. Carcasa de armătură va fi formată din bare longitudinale şi etrieri transversali. Legarea

armăturii în structură spaţială se va face cu sârmă trasă neprofilată pentru beton (STNB Φ=4mm).

Se va realiza legarea carcasei grinzii de armătura liberă a pilotului. La sfârşitul armării, aceasta va fi verificată în prezenţa dirigintelui de şantier. Executantul, în prezenţa dirigintelui de şantier, va hotărî sistemul de cofrare pentru grinda

de coronament şi, ulterior, vor verifica execuţia acestuia înainte de betonare. Pentru execuţia cofrajului, se va excava în interiorul incintei până la o adâncime de 1m, iar

în apropierea piloţilor, la o distanţă de 0.25m, săpătura va fi executată manual.

3.7. Betonarea grinzii de coronament Betonul, ca şi în cazul celui din piloţi, va fi testat, la fiecare şarjă nouă sau 30m3 de

material. Acesta trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de proiectant, atât de lucrabilitate cât şi de rezistenţă la acţiunea factorilor externi (temperatură, apă, agenţi chimici, etc.).



În cazul grinzii de coronament se acceptă turnarea pe segmente ale acesteia. În zona de întrerupere, suprafaţa secţiunii grinzii nu va fi una plană, ci cât mai rugoasă. În cazul în care este apreciat de către inginerul betonist sau de către dirigintele de şantier că posibila suprafaţă nu este destul de rugoasă, se poate recurge la buciardarea acesteia utilizând echipament pneumatic sau hidraulic uşor şi de către personal calificat, doar după atingerea unui grad de maturitate al betonului care să asigure siguranţa elementului. În acest caz, înainte de continuarea turnării, suprafaţa de legătură dintre cele două segmente va fi spălată şi curăţată în vederea eliminării murdăriei şi a prafului.

Grinda se va decofra la atingerea rezistenţei minime la compresiune pentru elemente verticale, această rezistenţă fiind calculată de către executant, prin urmărirea evoluţiei gradului de maturitate.

4. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE

Betoane Reţeta betonului va fi stabilită astfel încât să se evite segregarea acestuia în timpul

pompării prin canalul tubular interior al şnecului, să fie suficient de fluid pentru a putea umple toate golurile iar după priză să formeze o masă densă şi impermeabilă.

Pentru determinarea rezistenţelor mecanice ale betonului pus în operă, se prelevează serii de câte 3 cuburi cu latura de 14 cm, pentru încercarea la compresiune la vârsta de 7 şi 28 zile, conform STAS 1799-81.

Probele necesare determinării consistenţei şi confecţionării cuburilor se recoltează la fiecare lot de 30÷35m3 de beton pus în operă sau cel puţin pentru fiecare pilot, atunci când volumul acestuia este sub 30 m3. În cazul în care în cuprinsul lotului de 30÷35 m3 se constată la punere în opera o modificare a compoziţiei betonului proaspăt, se fac determinări suplimentare ale consistenţei pentru a se putea aduce corecţiile necesare.

Pentru a evita segregarea agregatele trebuie să aibă o granulaţie uniformă, dimensiunea maximă a particulei nu trebuie să depăşească minimum dintre 32mm şi un sfert din lumina dintre barele longitudinale de armătură.

Agregatele utilizate trebuie să se încadreze, din punct de vedere al granulozităţii, în următoarele limite:

φφφφ mm

0,2 1 3 7 16 31

Minim %

3 17 25 30 70 90

Maxim %

5 23 35 60 80 100

Se menţionează că aceste două procente variază cu dozajul de ciment al betonului preparat. La calculul reţetelor pentru curbele granulometrice, se ţine seama de următoarele

recomandări: - agregatele utilizate trebuie să aibă granulele de maximum 31mm şi să fie aranjate în

sorturile: 0,2÷7; 7÷16; 16÷31mm,



- sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate printr-o granulozitate continuă, iar curba de granulozitate să nu depăşească limitele indicate cu mai mult de două procente,

- conţinutul de material fin (sub 0,2mm) trebuie să fie de 50÷100kg/m³, iar în cazul în care acesta lipseşte (fiind înlăturat prin spălare), se adaugă un material inert.

Agregatele necesare preparării betoanelor trebuie să corespundă prevederilor din STAS 1667-77 în ceea ce priveşte conţinutul de impurităţi.

În cazul în care dimensiunea maximă a agregatelor este de 32mm betonul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

conţinut de nisip >40% din masa totală a agregatelor, particulele încadrate în fracţiunea granulometrică praf (inclusiv cimentul şi alte materiale

fine) trebuie să reprezinte între 400 şi 550kg/m3 de beton. Conţinutul minim de ciment se stabileşte în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor

în conformitate cu tabelul de mai jos. O parte din ciment poate fi înlocuită prin aditivi cum ar fi cenuşa şi zgurile de furnal.

Dimensiunea maximă a particulei (mm) Conţinut minim de ciment (kg/m3)

32 350 25 370 20 385 16 400 Tipurile de ciment utilizate la prepararea betoanelor şi mortarelor se stabilesc în funcţie de

condiţiile de teren, în conformitate cu “Instrucţiunile tehnice privind folosirea cimenturilor în construcţii”(indicativ C.19-79).

Cimentul utilizat la prepararea betonului se verifică pentru fiecare lot livrat, urmărindu-se prin încercările de laborator timpul de priză, constanţa de volum şi rezistenţe mecanice potrivit prevederilor STAS 8133-83 ”Cimenturi. Reguli şi metode pentru verificarea calităţii”. Temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie să depăşească +40ºC.

Raportul apă ciment nu trebuie să depăşească 0.6. Această valoare poate fi modificată în

cazul folosirii de aditivi. Aditivii pot fi folosi ţi în următoarele scopuri: - reducerea cantităţii de apă şi plasticizare betonului pentru evitarea separării laptelui de

ciment şi a segregării; - întârzietori de priză utilizaţi pentru mărirea domeniului de lucrabilitate (folosiţi în

situaţia în care procesul de betonare durează timp mai îndelungat sau există întreruperi în procesul tehnologic).

Plastifiantul şi întârzietorul de priză trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în anexa V4.a., din “Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat”, indicativ C.140-79.

La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de următoarele recomandări: - la stabilirea compoziţiei betonului şi a dozajului de aditiv în întârzietor de priză se va

ţine seama de volumul de beton necesar pentru un pilot astfel încât timpul de turnare să nu depăşească 6-7 ore,



- dozajul de aditiv întârzietor de priză va fi de 1 până la 2 litri la 100kg de ciment.

Oţel beton Armătura care ajunge în şantier, pe tronsoane deja confecţionate, pentru armarea piloţilor,

sau ca bare de 12m lungime şi cupoane confecţionate pentru etrieri, pentru armarea grinzii de coronament, va fi însoţită de certificatele de calitate ale producătorului şi procesul verbal de predare-primire de la distribuitor. Acestă documentaţie va fi verificată de către executant la primirea materialelor, în prezenţa dirigintelui de şantier.

5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini.

21.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

21.3. Recepţia pe faze se efectuează de către “Inginer” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.

21.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: - trasarea şi pichetarea lucrării, - decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare, - compactarea terenului (dacă este cazul) 21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală. 21.6. La terminarea lucrărilor sau a unei parţi din aceasta se va proceda la efectuarea

recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: - concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini

speciale şi a proiectului de execuţie, 21.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă: - fişa maşinistului arată ca utilajul nu corespunde din punct de vedere tehnic sau ca nu s-au

atins parametrii tehnici de lucru ai acesutia (consum kVA de exemplu) – prin care se poate vedea că nu a fost atinsă cota stabilită prin proiect, s-au viteza de ridicare a trenului de injectare nu a fost constantă,

- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect, - nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei, - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor,

ravinări ale taluzurilor, etc. care nu au fost semnalate de constructor şi pot pune în pericol integritatea coloanelor (a amplasamentului).



Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili modul şi termenele de remediere.

Fazele determinante (FD) privind controlul calităţii pe şantier conform Legii 10/1995, Normativului C56/1985 si H.G. 766/1997 pentru:

Nr.

crt.

Lucrări ce se controlează, se verifică sau se recepţionează calitativ şi pentru care trebuie întocmite documente scrise

Documentul scris care se încheie Frecvenţa

Cine întocmeşte şi cine semnează:

I; B;E; P;G(2

0 1 2 3 4

1 Natură teren de fundare P.V.F.D. 1FD/lucrare I + P + B + E + G

2 Amenajare P.V.F.D. 1FD/lucrare P + E + G

3 Execuţie pilot P.V.F.D. E + P + G

4 Execuţie grindă de

coronament P.V.F.D. E + P +

5 Recepţie lucrare P.V.R. I + P + B + E + T

Observaţii: PVFD - proces verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante; PVR – proces verbal de recepţie a lucrărilor; I – Inspectoratul de Stat in Construcţii; B – Beneficiar; E – Executant; P – Proiectant; G – Geotehnician; T – Topometrist.



6. OBSERVAŢII

Conform deciziei proiectantului şi a beneficiarului, în anumiţi piloţi, indicaţi în planul de poziţionare a piloţilor, vor fi instalate tubulaturi inclinometrice în vederea urmăririi stării de deformaţii în pereţii incintei, pe tot parcursul execuţiei pasajului.

La execuţia acestor piloţi, se recomandă prezenţa unui inginer executant, pe perioada execuţiei următoarelor etape: solidarizarea tronsoanelor de carcasă în interiorul şantierului, montarea tubulaturii inclinometrice pe carcasa de armătură, lansarea şi aducerea la cotă a carcasei, decaparea părţii superioare a piloţilor, montarea armăturii din grinda de coronament, realizarea săpăturii iniţiale pentru executarea cofrajului grinzii, montarea cofrajului şi turnarea betonului din grinda de coronament.

Pentru etapele următoare: de realizare a săpăturii incintei cu taluzarea căii de acces în aceasta, conform proiect, precum şi de realizarea a faceingului incintei, vor fi înştiinţaţi executantul studiului geotehnic, executantul lucrărilor de monitorizare şi dirigintele de şantier, în vederea semnării proceselor verbale de conformitate cu proiectul şi cu studiul geotehnic.

În cazul în care, în urma citirilor inclinometrice şi a rapoartelor întocmite de baza acestora de către inginerul geotehnician, din care rezultă o posibilă deteriorare a stării incintei (deplasări laterale mai mari decât cele prevăzute în urma calculului proiectantului), orice activitate pe şantier va fi întreruptă şi se va aduce la cunoştinţă proiectantului situaţia în vederea remedierii acesteia.

Prezentul caiet de sarcini este valabil doar pentru execuţia piloţilor de incintă utilizând

tehnologia Continous Flight Auger, precum şi solidarizarea acestora cu grindă de coronament, în vederea realizării pasajului denivelat auto.



7. REFERINŢE NORMATIVE 7.1. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/ 112/2000 publicat în MO 397/24.08,2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei si de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executarii de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor

Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Legea nr. 137/1995 Legea protecţiei mediului Legea nr. 10/1995 Calitatea în construcţii

7.2. Normative tehnice

C 56/85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

NE 012-99, partea A Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat NP 074-2007 Normativ privind intocmirea documentatiei geotehnice P100/2006 Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri NP 055/2001 Detaliere şi completare a tabelului A1 privind parametrii de calcul Ks

şi Tc din P100/2006 BC 2/81 Controlul tehnic de calitate în construcţii C 56/85 Recepţionarea lucrărilor de săpătură C.140-79 Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat C.19-79 Instrucţiunile tehnice privind folosirea cimenturilor în construcţii C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a

panourilor de placaj pentru cofraj

7.3. Standarde

EUROCODE 7 Proiectare geotehnică. Reguli generale. STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi

beton precomprimat STAS 3300/1 Teren de fundare. Principii generale de calcul SR EN 1536 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi STAS 438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald.

Mărci şi condiţii tehnice de calitate SR 662/2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră STAS 790/84 Apa pentru betoane şi mortare STAS 1275/88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea

rezistenţelor mecanice STAS 2543/76 Împletituri din sârmă. Plase cu ochiuri pătrate STAS 4606/80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.

Metode de încercare. SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului

(Ghid ISO/CEI 22/1996) STAS 8133-83 Cimenturi. Reguli şi metode pentru verificarea calităţii

Observaţii: De asemenea se vor respecta şi alte acte normative, standarde şi ghiduri tehnice cu privire la activităţile de execuţie necesare realizării obiectivului.

tehnologii moderne

Documents