TEMA LUCRARII“TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A

FASOLEI PENTRU BOABE”

0

Argument

Agricultura o ramura a economii noastre trebuie sa satisfaca la

nivel optim cerintele de consum ale populatiei cu produse

agroalimentare; necesarul de furaje pentru animale si de materii

prime.pentru industrie fasolea esteuna din cele mai vechi plante

cultivate.

Fasolea este folosita pentru pregatirea preparatelor de cultivare.

Peste 500milioane de oameni consuma curent preparate din fasole.

Timp indelungat fasolea este numita “carnea oamenilor

saraci”,datorita continutului de proteine bogate in amino acizi esentiali

(lizina,arginina,triptofan)

Fasolea se recolteaza vara,lasa terenul bogat in azot,curat de

buruieni;fasolea este foarte buna premergatoare pentru cerealele de

toamna neprasitoare

Pe viitor ca specialist in agricultura este foarte important sa stim:ce

cantitate de azot are solul in care a fost cultivat fasolea pentru a regla

cantitatea de ingrasaminte.

1

PLANUL LUCRARII

ARGUMENT

CAPITOLUL I1.1.Importanta culturii de fasole

1.2 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe

1.3 Cerintele fata de clima si sol

1.4 Soiuri cultivate in romania

1.5 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe

1.5.1 rotatia culturii

1.5.2 fertilizarea

1.5.3 lucrarile solului inainte de semanat

1.5.4 samanta si semanatul

1.5.5 lucrarile de ingrijire dupa semanat

1.5.6 recoltare fasolei si depozitarea

1.6 Norme de protectiea muncii

Planse/anexe

Bibliografia

CAPITOLUL I1.1 IMPORTANTA CULTURII DE FASOLE

Fasolea se cultiva pentru pastaile sale care se intrebuinteaza in stare tanara(neajunse la maturitate fiziologica),la preparare unor

2

mancaruri(ciorbe,mancare de fasole cu sau fara carne,ghiveci,salata de fasole verde-fiarta etc).in aceiasi faza se intrebuinteaza la fabricarea conservelor(fasole verde, ghiveci etc).

Pastaile verzi de fasole prezinta o valoare energetica ridicata cca.40 de calorii,cantitati mari de hidrati de carbon 5,5,substante albuminoide 2,9,vitamina a,acid ascorbic 15 mg la 100 g,carotina0,33 mg la 100g.

Boabele uscate de fasole contin 23-25 substante proteice.45 hidrati de carbon,precum si vitamine a,b,c,din care cauza dau o valoare alimentara foarte ridicata.

Originea si aria de raspandire

Fasolea(Phaseolus vulgaris),impreuna cu alte specii ca Ph.multiflorus,Ph,lunatus etc.este originara din America centrala,din sudul Mexicului si America de sud.

In ceea ce priveste speciile de dolichos ph.mungo,ph.aureus si altele, s-a stabilit ca acestea sunt de origine din industan,iar speciile care apartin genului vigna(fasolita) sunt originare din africa, de unde-dupa becker-dillingen-s-au raspandit in tarile orientului apropiat si indepartat.se stie ca vigna sinensis,mai ales varietatea seguipedalis se cultiva astazi pe suprafete foarte mari in india,china,coreea,japonia si alte tari din rasarit.la noi in tara si-n alte tari din europa fasolita se cultiva din ce in ce mai putin ca planta legumicola,desi pastaile sale sunt foarte mari si destul de fargede.o insusire valoroasa a fasolitei este aceea ca se poate cultiva si-n terenuri nisipoase (chiar pe nisipurii zburatoare) ceea ce este foarte important pentru tara noastra,daca avem in vedere terenurile nisipoase din regiunile oltenia si crisana.

Fasolea propriu-zisa phaseolus vulgaris,aceasta se gaseste in cultura in unele tari (Peru,Mexic) de foarte multa vreme,iar in europa s-a introdus in secolul al xvi-lea,mai intai in spania,de unde s-a raspandit si-n celelalte tari ale vechiului continent.

Dupa Leroi,fasolea introdusa din America era urcatoare si avea seminte mari,de culoare inchisa.in urma proceselor de ameliorare s-au creeat numeroase soiuri care se gasesc astazi in cultura.fasolea este o planta foarte raspandita in toate tarile.de aceeasi larga raspandire se bucura si in tara noastra,cultivandu-se o suprafata de peste 10.000 ha(fasole pentru pastai).in ultimul timp au crescut suprafetele cultivate cu fasole pentru industria conservelor;de asemenea suprafetele de culturi asociate si sucesive cu fasole.date fiind cerintele acestei plante fata de caldura si umiditate,fasolea da rezultate bune numai in zonele mai calde care intrunesc conditiile favorabile de clima si sol.ca zone corespunzatoare pentru cultura fasolii trebuie considerate regiunile de climat potrivit de cald (in care se realizeaza in timpul verii 27-30c) si cu suficienta umiditate(cel putin 150 mm preipitatii in cursul perioadei vegetatie) precum si cu sol

3

permeabil,suficient de bogat in substante nutritive.cele mai favorabile zone pentru fasole,ca altfel si pentru cultura bamelor,sunt:luncile apelor din campia Dunarii(luncile Dunarii,Argesul,Ialomita,Buzaului,Luncile Oltului Si Jiului);Campia De Vest(Luncile Timisului,Muresului,Crisurilor Si Somesului).Zone favorabile se mai intalnesc si n depresiunile din campia transilvaniei(luncile muresului,tarnavelor,somesului);apoi in campia moldovei pe luncile siretului,prutului si barladului,asa cum se vede in harta fito-ecologica a fasolei.mai putin favorabile pentru cultura fasolei sunt considerate:regiunea colinelor si a depresiuninlor subcarpatice,cu temperaturi medii anuale sub 39c zonele din campia dunarii,parte de est a podisului moldovei si mai ales zonele aride ale baraganului si dobrogei care nu dispun de posibilitati de irigare.zonele excesiv de uscate din baragan si din podisul dobrogei,ca si zonele inalte din regiunile muntoase,sunt considerate ca nefavorabile pentru cultura acestei legume.

1.2 PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SIBIOLOGICE ALE FASOLEI PENTRU BOABE

Faza de crestere a fasolei de la germinare pana la aparitia frunzelor adevarate(tulpinale) reprezinta stadiul de planta.

Fasolea are germinatie epigeica adica cotiledoanele ies la suprafata solului fiind purtate de axa hipocotila care se alungeste mult.la suprafata solului cotiledoanele devin orizontale,inverzesc si

4

servesc un timp limitat la asimilatie,pana la aparitia primelor frunze.de la nivelul cotiledoanelor pana la primele frunze axul principal al plantei se alungeste si poarta numele de epicotil.in general,aparitia primelor frunze in numar de doua asezate diametral opus se petrece la cateva zile si la distanta de 2-3 cm deasupra cotiledoanelor.primele doua frunze care apar poarta denumire de frunze primare.frunzele primare sunt ovale,mai mult sau mai putin ascutite la varf,aproape opuse,cordate la baza si fara strat ceros.marimea lor este in stransa legatura cu marimea boabelor.culoare frunzelor primare si axei hipocotile este in corelatie cu culoare tegumentului semintelor.in general au o culoare verde,intalnita in deosebi la soiurile cu bobul alb sau slab colorat.la soiurile de fasole cu boabe de culori inchise,negre,brune,rosii sau pestrite,axa hipocotila este colorata in purpuriu pe toata intinderea sau numai in vecinatatea solului.

Culoarea purpurie are diferite noante mai deschise sau mai inchise pana la violet in special la soiurile cu boabe de culoare neagra.frunzele primare la soiurile cu boabe colorate,in special cele in negru sau pestrite cu negru,au o culoare verde inchis cu nervurile purpurii,culoare care uneori trece si pe petiol.suprafata frunzelor primare este in general neteda,dar sunt si soiuri care au suprafata frunzelor primare incretite

5

fig.1Faza de germinare pana la stadiul de plantula la fasolea comuna.

fig.2planta de ph vulgaris(schema);t1-axa hy-pocotila: t2-axa epicotila;cot-cotiledoane,fp-frunze primare;mt-mugure terminal;tulp-tulpina:radacina.

RADACINA Radacina fasolei este pivotanta,mult ramificata,cu radacini laterale destul de lungi,dar subtiri.in embrion exista o radacina principala care se dezvolta odata cu germinarea si cresterea plantei si care constituie pivotul de pe care se desprind radacinile secundare.Acestea nu se deosebesc prea mult ca grosime si lungime de radacina principala,fapt ce face ca radacina sa se asemene cu radacinile semifasciculare.

6

M MTFP

T1

T2

COTTULP

COLET

RAD

Radacinile secundare pornesc foarte aproape de suprafata solului si majoritatea lor sunt raspandite in stratul de sol de 0-25cm.

In functie de conditiile de umiditate,aer,textura solului,elemente nutritive si temperatura,ele se pot dezvolta si pe adancimi mai mari ale solului,ajungand pana la 75-90cm.O particularitate biologica a sistemului radicular al fasolii este aceea ca are o capacitate mica de regenerare,din care cauza plantele de fasole suporta greu transplantarea.

Sistemul radicular exercita o influenta foarte mare asupra dezvoltarii intregii plante prin multiplele functii pe care le indeplineste.De gradul de dezvoltare al radacinilor depinde aprovizionarea cu apa si saruri minerale ale partilor aeriene.Sistemul radicular participa la transformarea sarurilor minerale si la procesele metabolice din plante.nu toata radacina participa la absortia apei si elementelor nutritive,ci numai radacina tanara de culoare alba.Pe masura ce radacina imbatraneste devine bruna,se suberifica si absortia elementelor nutritive inceteaza,ea indeplineste insa mai departe rolul de conducatoral elementelor nutritive si de depozitarea si transformarea unor produse de metabolism.

Perii radiculari si portiunile de radacini nesuberificate care aprovizioneaza planta cu apa si hrana sunt in contact foarte strans cu cele mai mici particule de sol.ei isi reduc foarte mult activitatea cand apar conditii nefavorabile ca:lipsa de aer,uscaciune,aciditate pronuntata,cantitati mari de aluminiu si mangan in forme solubile etc.In conditii nefavorabile numarul perilor radiculari se reduce,iar radacinile tinere se suberifica repede,reducandu-se astfel suprafata de absortie pentru intreaga planta.lungime si volumul radacinii sunt in continua crestere pana in faza de formare a pastailor.greutatea proaspata a radacinii se acumuleaza treptat pana in faza de formare a pastailor,in timp ce depunerea de substanta uscata continua pana la maturitate deplina a plantelor.acumularea de substanta uscata se face mai lent in prima parte a vegetatiei si se produce cu intensitate ridicata spre parte a doua a vegetatiei.

Gradul de dezvoltare al sistemului radicular este conditionat de o serie de factori de mediu,dar in acelasi timp este si un caracter de soi,care se pune in deosebi in evidenta la cultivarea unor soiuri diferite in conditii similare de mediu.continutul de umiditate din sol determina dezvoltarea sistemului radicular intre anumite limite specifice soiului.

La un continut prea mare sau la un continut prea mic de apa in sol(seceta)radacinile inceteaza sa mai creasca.In cazul excesului de apa,factorul limitativ al cresterii radacinii nu este apa ci lipsa suficienta de oxigen.In caz de seceta s-a constatat ca aparitia secetei in perioada cresterii vegetative a afectat cel mai mult lungimea radacinii,in timp ce seceta din perioada infloririi inhiba cel mai mult cresterea in greutate a radacinii.

7

Cresterea radacinilor este influentata si de temperatura solului.Se considera ca la temperaturi mai scazute de 5c radacinile cresc foarte putin pana la incetarea cresterii.Intre 5-35c radacinile cresc foarte mult,iar peste 35c crestere radacinilor se micsoreaza pana la incetare.

Temperaturile ridicate incetinesc dezvoltarea celulara,iar radacinile se suberifica pana aproape de varful lor,reducand in felul acesta mult suprafata de absortie.

Nodozitatile de pe radacini

Pe radacinile fasolei se vad adeseori mici unflaturi numite nodozitati.Din punct de vedere anatomic,nodozitatile sunt radacini secundare modificate si poseda un tesut corticol parenchimatic si fascicole de vase care sunt in legatura cu fasciculele de vase ale radacinii principale.

In celulele parenchimului corticol al nodozitatilor se gasesc bacteriile radicole.

Leguminoasele in general au pe radacini nodozitati in care se gasesc bacterii radicole cu care traiesc in simbioza unde planta aprovizioneaza bacteriile cu hidrati de carbon iar bacteriile aprovizioneaza planta cu azot pe care il sintetizeaza din aer acest fel de simbioza la leguminoase este considerat un caz particular al parazitismului.

In cazul fasolei pe radacinile ei se instaleaza bacteria rhizobium phaseoli si care formeaza nodozitatii sub forma rotunda,asezate mai ales spre extremitatile radacinii,pe radacinile subtiri si perii radiculari.

Rhizobium phaseoli este o specie mai mica fata de rhizobium leguminoasarum si este peritrih flagelata.Din sol bacteria patrunde in tesutul meristimatic al radacinii prin perii radiculari.Inainte de a patrunde in perisorul radacinilor are loc o aglomerare a bacteriei intrun anumit punct al parului.

Aceasta secreta o enzima care dizolva membrana parului si patrunde in protoplasma.

Odata patruns in interiorul perisorului radicular,bacteria se inmulteste foarte mult,formeaza o masa gelatinoasa ca sa se apere de actiunea antitoxica a protoplasmei,inainteaza sub forma unui cordon bacterian spre baza parului,intra in parechimul corticol,digerand membranele celulozice ale acestora si ajunge pana in apropierea endodermului.

Celulele parenchimului corticol in care a patruns bacteria sunt excitate si se divid foarte mult formand o nodozitate.In aceste nodozitati bacteria se inmulteste mult.Cand bacteriile devin active in interiorul nodozitatii,apare un pigment rosu portocaliu de natura hemoproteica.spre sfarsitul perioadei de

8

vegetatie a plantelor,continutul nodozitatilor devine verzui,apoi se decoloreaza treptat,bacteriile isi schimba aspectul morfologic sub forma de x,y si se numesc bacteroizi.

Dupa moartea plantelor bacteriile ramase vii se intorc din nou in sol,unde se inmultesc mai lent si vor infecta din nou radacinile plantelor de fasole cand pe terenul respectiv se va semana fasole.

Dezvoltarea bacteriilor radicicole pe radacinile fasolei prin formarea de nodozitati este conditionata de o serie de factori ca:temperatura,umiditatea solului,tipul de sol,aciditatea solului,prezenta sau lipsa unor microelemente etc.Astfel temperatura minima de dezvoltare a bacteriilor este de 4,5-6,5c,optima de 28-30c,iar maxima de 29-40c.Lipsa unor elemente din sol precum magneziul,borul,molibdenul opreste fixare azotului atmosferic si in acest caz bacteriile consuma substantele cu azot si hidrati de carbon la planta gazda devenind astfel parazite.

S-a calculat ca prin intermediul rhizobium phaseolis,o cultura de fasole fixeaza din atmosfera cantitatea de 65kg/ha azot substanta activa.

O parte din azotul fixat de bacterii ajunge prin excretie in sol din nodozitati in timpul cat trece pe radacinile fasolei.Escretia compusilor cu azot apare cand cantitatile de azot fixat de bacterii depasesc psibilitatile de utilizare de catre fasole.De asemenea,in timpul convetuirii bacteriilor cu plantele de fasole,numeroase bacterii mor si chiar nodozitati intregi pier fiind inlocuite de altele.Corpul bacteriilor moarte,precum si nodozitatile care nu mai sunt active sunt descompuse in sol,rezultand astfel compusi cu azot asimilabili.

Nodozitatile se formeaza pe radacinile fasolei in cantitate mai mare cand solul este mai putin bogat in azot si se reduc in conditiile prezentei in sol in cantitate mai mare a sarurilor dozate.Din punct de vedere practic,pentru fasole se folosesc culturi cu rhizobium phaseoli cu care se trateaza semintele inainte de semanat,spre a stimula formarea de nodozitati si a asimila o cantitate mai mare de azot atmosferic.Astfel d biopreparate fertilizante si utilizarea lor vor fi prezentate in cuprinsul lucrarii la capitolu de tehnologie a culturii.

TULPINAIn general,fasolea are o tulpina relativ groasa la baza,fara a fi

rigida.In partea superioara are o forma cilindrica,muchiata sau usor turtita.pe suprafata tulpinii se gasesc numerosi perisori.in functie de tipul de fasole-pitic sau urcator se prezinta si aspectul morfologic al tulpinei.

9

La formele pitice(oloage)tulpina are o crestere definita in lungime,este erecta si inalta de 30-50cm,pe axa principala.

Fig3

Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare in faza aparitiei primelor frunze adevarate:1-planta pitica;2-planta urcatoare.Are 4-9 noduri,ramifica mult si se termina cu o inflorescenta care-i opreste cresterea mai departe in lungime.La formele urcatoare,tulpina are o crestere nedefinita in lungime, ajungand la 3-4cm,iar in unele conditii pana la 15cm.in acest caz tulpina este sustinuta de diferite suporturi:aragi,plante de porumb etc.In jurul carora se rasuceste in sens invers acelor de ceasornic.

Tulpina urcatoare se ramifica foarte putin,inflorescentele la formele urcatoare apar aproape de baza tulpinii,iar celelalte urmeaza succesiv pe masura ce se formeaza noile noduri.

Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare incepe sa apara la cateva zile dupa aparitia primelor frunze adevarate cand la formele urcatoare incepe sa diferentieze o tulpina subtire.lungimea si diametrul tulpinei precum si numarul de ramificatii sunt in continua crestere de la rasarire pana la formarea pastailor.

Greutatea proaspata a tulpinei si ramificatiilor se acumuleaza treptat pana la formarea pastailor cand incepe o stagnare,pe cand depunerea de substanta uscata in tulpina continuua pana la maturitatea deplina.Intensitatea acumularii de substanta uscata creste in a doua perioada de vegetatie.cresterea tulpinii si depunerea de substanta uscata este conditionata de o serie de factori ca:soi,umiditate,hrana.

Lipsa apei in sol in perioada cresterii vegetative afecteaza cresterea in lungime a tulpinii si numarul de ramificatii,iar lipsa apei in perioada infloririi inhiba cresterea in greutate.

10

Gradul in care este afectata cresterea in lungime si greutatea tulpinii in functie de lipsa apei din sol depinde si de ereditatea fiecarui soi de fasole.

Culoarea tulpinei este in general verde in perioada de vegetatie sau galben-bruna la maturitate.la fasolea cu boabe negre sau pestrite,tulpinile si lastarii in perioada de vegetatie pot avea o pigmentatie purpurie.

Aceasta culoare se poate mentine tot timpul sau se atenuiaza la unele forme pana la disparitie catre maturitate.

FRUNZAIn decursul dezvoltarii ontogenetice,pornind de la samanta pana

la fructificare,fasolea formeaza trei tipuri de frunze,care se deosebesc prin forma,functia si pozitia lor pe tulpina.cele trei tipuri de frunze sunt:frunzele embrionare(cotiledonale)frunzele primare si frunzele adevarate.Sunt primele frunze ale plantei,care apar inca din embrionul semintei.

Ele se formeaza din meristemul nediferentiat al embrionului constituind una din componentele lui.Cotiledoanele se afla dezvoltate inainte de germinarea semintei.La fasole ele sunt groase si carnoase si servesc drept organe de depozitare pentru materialele de rezerva.Cotiledoanele sunt caracteristice numai pentru embrionul semintei si pentru primele faze de dezvoltare a plantulei pana la aparitia frunzelor primare.dupa care timp;se desprind de pe tulpina si cad.la fasole sunt doua cotiledoane care ies la suprafata solului;se inverzesc si joaca si rol asimilator,alaturi de acela de depozit al materiilor de rezerva.

Frunze PrimareApar la cateva zile de la rasarirea plantelor si deasupra cotiledoanelor pe axul tulpinal la 2-3cm.frunzele primare la fasole sunt in numar de doua asezate aproape diametral opus.Ele sunt frunze simple,la care limbul foliar este format dintr-o singura piesa,care se prinde de tanara tulpina prin intermediul petiolului.Frunzele primare la fasole au limbul de forma ovala,cu varful mijlociu de ascutit si cordat la baza.pe suprafata limbului nu se afla strat ceros.Marimea frunzelor primare si in special al limbului este in corelatie directa cu marimea boabelor.culoarea frunzelor este in general verde la majoritatea soiurilor cu bob alb sau slab colorat.La soiurile cu boabe negre sau pestrite culoarea frunzelor primare este verde inchis cu nervuri purpurii. Frunzele Adevarate

Frunzele adevarate la fasole care apar pe tulpina si ramificatii au principalul rol asimilator in perioada de vegetatie.

Aparitia lor are loc la cateva zile dupa frunzele primare.frunzele adevarate sunt frunze palmat compuse,alcatuite dintr-un petiol comun denumit rahis pe care sunt dispuse trei foliole.

11

Rahisul se determina cu o foliola de aceea se considera ca sunt frunze imparipenate compuse.avand trei foliole mai poarta denumirea de trifoliate.stipele sunt lanceolate sau pot sa lipeasca.

Foliolele sunt mari cordiforme si acoperite cu peri.marimea foliolelor variaza atat in cadrul plantei cat si in cadrul fiecarui soi.dimensiunile foliolelor cresc de la baza tulpinei spre mijloc si apoi descresc spre varf.

Forma foliolelor poate sa difere dupa soi.ele pot fi ovale,lung ascutite la varf sau scurt ascutite pana la boante.La baza pot fi rotunjite sau cuneate.

Suprafata foliilor este in general neteda si poarta intotdeauna perisorii fini.exista si unele soiuri de fasole la care suprafata foliilor este incretita gofrata.culoarea fiolelor este verde de diferite nuante,la majoritatea soiurilor de fasole.aparitia frunzelor adevarate si ritmul de crestere a suprafetei foliare ating valorile maxime in faza de inflorire.incepand cu perioada de formare a pastaii suprafata foliara se reduce prin procesul de uscare normala a plantelor in special a frunzelor de la baza plantelor.

FLOAREAFlorile sunt grupate in florescente racemoase(ciorchine)scurte

cate 2-8 perechi la un loc.Floarea propriuzisa este caracteristica leguminoaselor.ea este

alcatuita pe tipul 5 si este zigomorfa,adica petalele nu sunt egale.caliciul este format din 5 sepale, in parte unite.corola are 5 petale,in care una este mai mare si se numeste stindard sau vexil.alte doua sunt asezate lateral fata de planul de simetrie al florii si se numesc aripioare sau ale.acestea au in general o forma ovala sau oblica.doua dintre petale sunt concrescute si formeaza asa numita carena sau luntrita.Aceasta are o forma liniara inconvoiata si ea poate fi dispusa in spirala sau in forma de pinten lung.

Staminele sunt in numar de 10,din care in mod obisnuit 9 sunt unite prin filamentele lor si una libera(androceu,diadelf).Ovarul are pozitie superioara.

Gineceul este monocapelar.in ovar ovulele au o placentatie marginara.staminele au o asezare hipogina adica la baza ovarului.fecundarea este in general automogama,dar nu sunt excluse cazurile de alogamie,in partea determinata de o protejare slaba a pistilului de carena.polenul si stigmatul ajung la maturitate inainte de deschiderea florii si fecundarea are loc cu floarea inchisa.

Culoarea florilor la prima vedere este uniforma,alba,roza,violet sau rosie.exista insa si forme de fasole la care stindardul are alta culoare fata de restul petalelor fie uniform colorat fie sub forma de pete sau dungi fine.in general,fasolea cu boabe albe are culoarea florilor alba,iar fasolea cu boabe colorate florile sunt roze,violet sau

12

rosii.exista insa si exceptii cand soiuri cu bobul alb sau culoarea petalelor diferita.

FRUCTULEste denumit pastaie sau leguma si este o carpela modificata

care inchide mai multe seminte dispuse pe linia de sudura dorsala.Din punct de vedere botanic este un fruct uscat uncarpelar,unilocular si polisperm,care se deschide prin doua linii.una reprezinta linia de sudura a carpelei si adoua dea lungul nervurii mediane a carpelei.partile in care se desface pastaia se numesc valve si sunt in numar de doua.Pastaile se caracterizeaza prin forma, culoare si structura specifica fiecarei specii si soi de fasole. Forma pastailor

Este foarte variata.pastaile pot fi drepte si regulate,curbate turtite sau cilindrice,groase sau subtiri,late sau inguste,cu suprafata celor doua valve plana sau gatuita si valurita.Forma pastailor este in corelatie cu forma semintelor.in pastaile lungi se intalnesc de obicei boabe lunguiete,in pastaile scurte boabe rotunjite iar in pastaile turtite,boabe turtite.la pastaile nemature forma se determina cand au ajuns in deplina lor lungime,iar boabele nu depasesc un milimetru in diametru pentru a nu se produce deformarea pastailor.in acest stadiu se pot stabili urmatoarele forme de pastai:pastai drepte sau curbe;pastai rotunde sau eliptice in sectiune;pastai inguste sau late.

La determinarea sectiunii pastailor si are in vedere ca boabele sa nu fie mai mari de 1mm. In diametru,spre a nu modifica prin cresterea lor sectiunea pastaii.in general,sectiunea rotunda sau eliptica se intalneste la pastaile inguste,fasolea cu pastai late are totdeauna sectiunea turtita.

Gradul de turtire al pastaior se apreciaza prin raportul dintre latime si grosimea lor.intre pastaile inguste si turtite exista forme intermediare de trecere.exista insa si alte caractere dupa care putem stabili daca forma pastailor este ingusta sau lata.Astfel, la pastaile late marginea dorsala a pastaii este ondulata,pe cata vreme la pastaile inguste marginea dorsala este plana.linia de sudura dorsala este colorata in brun la pastaile late si in verde inchis,rareori cu nuante brune la cele inguste.inafara de aceasta pastaile late se determina brusc intr-un pinten scurt si au o mai mare flexibilitate pe cand cele inguste au un pinten de lungimi diferite si cu o insertie variabila.la maturitate dupa forma si aspectul lor se pot distinge doua categorii de pastai:pastai perlate(margelute)cu suprafata valvelor valurita si adanc gatuita.

In grupa pastailor simplu boltite sunt cuprinse toate pastaile care la maturitate au valvele oarecum plane liniile de sudura sunt rigide.

13

Pastaile perlate sunt pastaile care la maturitate au gatuituri adanci intre lojiile cu boabe.cele doua valve au o suprafata paroasa,zbarcita sunt mai putin rigide,incat la maturitate se strang la locurile de separatie dintre boabe ondulandu-se chiar si pe linia de sudura a valvelor.aceste pastai au ate mai putine si stratul pergamentos mai putin dezvoltat.varful pastailor sau apexul constituie un indiciu de caracterizare a pastaii.dupa acest caracter se deosebesc pastai care trec de-a dreptul brusc in pinten cum este cazul la fasolea cu pastai late si pastai care se subtiaza treptat si trec lin in pinten,luand o forma oarecum conica. Culoarea PastailorPastaile neajunse la maturitate sunt de obicei de culoare verde cu diferite nuante,galbene sau pestrite si se manifesta indiferent de culoarea boabelor.pastaile pestrite sunt caracterizate prin aceea ca pe un fond verde sau galben prezinta pete cu culori diferite,de la rosu pana la violet.aceste pete sunt in general sub forma de siruri si sunt localizate de-a lungul liniilor de sudura si pe marginea valvelor,numai uneori acopera aproape complet pastaia.Unele soiuri de fasole au pastaile pigmentate numai la maturitate iar la altele numai in perioada pana se maturizeza.la maturitate fiziologica pastaile capata o culoare albicioasa-galbuie de diferite nuante. Structura pastailorIn sectiune tranzversala printr-o pastaie la nivelul insertiei unei seminte se disting urmatoarele straturi de celule:epicarp un sclerenchim subepider mic extern un mezofil,un sclerenchim subepider mic intern si enatocarpul.mezofilul cu cele doua sclerenchimuri alcatuiesc mezocarpul.stratul de sclerenchim intern format dintr-un tesut fibros,mai este denumit si strat pergamentos car joaca un rol important in deschiderea pastaii.

De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a carpelei si nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in stare verde.

La unele soiuri pastaile pot avea ate,dar nu au strat pergamentos;astfel din contra sunt lipsite de ate,dar isi dezvolta stratul pergamentos.Practic si la aceste soiuri exista in structura si nervurile si stratul de sclerenchim intern,format dintr-un tesut fibros,mai este denumit si strat pergamentos care joaca un rol important in deschidera pastaii.De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a carpelei si nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in stare verde.

14

Cand pastaile sunt foarte tinere sunt lipsite de elemente sclerificate,dar treptat spre maturitate incep sa se dezvolte,la unele soiuri mai devreme la altele mai tarziu.Exista si soiuri la care aceste straturi nu se dezvolta

1.3 CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL

CERINTELE FATA DE SOL

Dintre plantele leguminoase fasolea are cele mai mari pretentii fata de sol.

Solurile preferate de fasole sunt cernoziomurile fertile,bogate in calciu,aluviunile si solurile brun roscate de padure,cu o textura mijlocie si cu o reactie neutra.in general solul preferat de fasole este cel bogat in substante nutritive,afanat si cald cu continut ridicat in fosfor,potasiu si calciu.

Pe solurile argiloase compacte,umede si reci,fasolea da recolte mai mici.

Fasolea este sensibila fata de reactia solului,fiind influentat negativ atat de activitatea solurilor podzolice cat si de reactia bazica a saraturilor.pe astfel de soluri cultura fasolei reuseste numai cand se aplica amendamente de corectare aciditatii si ingrasaminte organice.Reactia cea mai potrivita pentru fasole este neutra.daesemenea fasolea nu da productii mari pe solurile excesiv de umede,impermeabile,cu apa freatica aproape de suprafata.pe

15

terenurile unde stagneaza apa mai multe zile la rand,se constata o stanjenire accentuata a cresterii plantelor,o ingalbenire a acestora si pierirea lor.

Rezultatele foarte slabe se obtin pe solurile saraturoase in special cu fasolea comuna care este foarte sensibila.o rezistenta mai buna la salinitate solului prezinta ph lunatus,lipsa unor elemente nutritive in sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor,exteriorizandu-se asupra aspectului general al plantelor.astfel lipsa azotului in sol provoaca ingalbenirea frunzelor la plantele tinere,si este mai accentuat in conditiile unei vremi reci.lipsa fosforului din sol intarzie foarte mult cresterea si dezvoltarea plantelor tinere.

Frunzele capata o culoare palida apoi se ingalbenesc si in cele din urma apare o inrosire a lor.Lipsa potasiului determina aparitia clorozei si o ingalbenire a frunzelor.In cazul lipsei din sol a calciului frunzele tinere de fasole au tendinta de infasurare si marginile lor devin strambe.dintre microelemente influenta pozitiva in cresterea fasolei au:borul,zincul,cuprul,magneziul si molibdenul.

In lipsa borului din sol se tulbura cresterea si dezvoltarea normala si productia se reduce.lipsa magneziului in sol provoaca o cloroza puternica si nicroza intre nervurile frunzelor.Prezenta molibdenului in sol influenteaza pozitiv acumularea calciului in frunze si radacini precum si a fosforului in frunze.

CERINTELE FATA DE CLIMAL

Fasolea este planta termofila.Intradevar pentru ajungerea la maturitate ea are nevoie de o suma de grade de caldura cuprinsa de regula intre 18-22c la o perioada de vegetatie de numai 90-100 zile.

Temperatura minima de germinare este de 8-10c,iar cea optima de 32c.

Cum se vede,cerintele fata de caldura se apropie mult de cele ale porumbului.pentru rasarire fasolea are nevoie de o cantitate de caldura de 14-18c la temperatura medie zilnica de 16c rasare in zece zile.planta abea rasarita este foarte sensibila fata de temperaturile joase;o temperatura de numai 0,5-1c sub zero este capabila sa o nimiceasca,dar dureaza un timp ceva mai indelungat.rezistenta atat de slaba a plantelor abia rasarite se datoreaza in buna parte cotiledoanelor,care degera cu foarte mare usurinta.de indata ce plantutele au inaintat in crestere,isi sporesc in oarecare masura rezisenta.totusi temperatura de 1-2c este nociva pentru majoritatea soiurilor,daca este de durata.

Cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile joase ca si fata de cele prea ridicate manifesta planta in faza de inflorire.temperatura optima de inflorire este de 23-25c.

16

Daca temperatura depaseste 40c si este insotita de timp secetos,fecundarea nu se mai produce in conditii bune;multe dintre flori cad.

De asemenea,fructificarea este influentata negativ si de oscilatiile pronuntate ale temperaturii dintre zi si noapte.Cu privire la cerintele fata de umiditate,fasolea comuna este considerata mezofita,cooficientul de transpiratie fiind cuprins intre 400-700.

Intradevar,atat excesul cat si carenta de umiditate sunt tot ata de daunatoare,desii actiunea lor nu se exercita in acelasi sens.Astfel,intr-un sol cu prea multa apa semintele sunt lesne atacate de bacterii si putrezesc;se intampla mai curand acest lucru in solulrile slab aerate si reci.in cazul plantelor avansate in crestere vremea excesiv de umeda favorizeaza atacul bolilor,mai ales al antracnozei,face sa creasca prea mult tulpina si ramurile prelungeste perioada de inflorire si intarzie maturitatea.Seceta la randul ei dauneaza plantelor in oricare din fazele de vegetatie,dar mai ales in timpul infloritului si fructificarii.este destul de primejdioasa indeosebi seceta atmosferica,mai ales cand este insotita de temperaturi ridicate,arsite si vanturi uscate.asa se explica faptul ca in sudul tarii unde avem calduri mari si vanturi uscate frecvente,fasolea poate vegeta mai bine adeseori printre porumb decat in culturi pure.Intre diferitele soiuri sunt deosebiri cu privire la rezistenta la seceta;in general soiurile oloage sunt mai rezistente decat cele urcatoare.

In general fasolea este recunascatoare la umiditate si caldura moderate si pe cat posibil constante.Intre speciile de fasole se remarca unele printr-o comportare mai buna la seceta.In aceasta categorie mentionam pe ph.

17

1.4 SOIURI CULTIVATE IN ROMANIA

In tara noastra se cultiva atat soiuri pitice,cat si urcatoare,cu pastai de culoare galbena si verde,dintre care:

A) Soiuri pitice cu pastaia galbena:galbena de moldova-soi timpuriu,productiv(10-11t/ha),prezinta o tufa erecta,de vigoare mijlocie,nu pra ramificata,cu pastai carnoase,fragede si seminte de culoare alba;este rezistenta la antracnoza si bacterioza,oxy-amidor-prezinta tufa rasfirata pastai lungi,carnoase si fara ate,semintele sunt de culoare alba,prezinta razistenta la antracnoza.

B) Soiuri pitice cu pastaia verde:isarnita-este un soi timpuriu,cu tufa erecta compacta,cu o productie de 8-18t/ha.are pastai carnoase si seminte de culoare bej.este rezistenta la antracnoza.prelude-soi timpuriu,cu tufa rasfirata,rezistenta la bacterioza si cu pastai carnoase,de calitate foarte buna.

Fana si olga-sunt soiuri semitimpurii,cutufa semicompacta(fana)compacta(olga),pastai carnoase,gustoase,fara ate,semintele albe si capacitatea de productie ridicata.Lavinia-soi tarziu,care formeaza o tufa foarte viguroasa,pastai lungi(10-12cm)fragede,fara ate si cu seminte albe.potentialul de productie se ridica la 10-12t/ha.

C) soiuri urcatoare cu pastaia galbena:aurie de bacau-soi semi tarziu cu inaltimea de peste 3m,pastaia de circa 20cm,frageda cu rezistenta medie la boli si avand seminte maro.

18

Bogdana-soi semitimpuriu cu pastaia de 20-25cm,planta ajunge la 4m inaltime.Pate da 35-40t/ha de pastaie fragede cu gust placut si seminte maro deschise.Clujana-soi semitimpuriu,formeaza pastai de 16-20cm,carnoase,fara ate si poate atinge un potential productiv de 16-18t/ha.

D)soiuri urcatoare cu pastaie verde:verba-soi timpuriu cu tufa medie ramificata,pastai lungi(20-25cm),fara ate si tolerata la bactrioza.se mai cultiva si alte soiuri:cristina,aura cu pastaia galbena(pitice)aurelia,valija,cascade,cu pastaia verde(pitice)si grean,streamer(cu pastaia verde urcatoare).

1.5 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FASOLEI PENTRU BOABE.

Fasolea de gradina se poate cultiva in doua moduri:-cultura timpurie;-cultura tarzie

Infiintarea culturii se face prin semanat direct in ambele sisteme, sistemu de cultura,folosindu-se soiuri pitice sau soiuri urcatoare,acestea din urma necesitand sustinerea plantelor.Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura timpurie de fasole sunt tomatele,ardeiul,vinetele,varza.

Cultura succesiva urmeaza dupa plante care elibereaza terenul devreme(cartofi timpuri,castraveti timpurii,varza timpurie etc) Cultura Timpurie

Se practica pentru obtinerea pastailor necesare consumului din timpul verii,iar pregatirea terenului se face incepand din toamna cu eliberarea terenului de resturile vegetale,nivelarea,fertilizarea cu 300-350kg/ha superfosfat si 150-200kg/ha sare potasica,incorporate in sol la adincimea de 28-30cm,la aratura de toamna.Fasolea de gradina nu suporta aplicarea gunoiului de grajd in anul culturii;de aceia,pe parcelele unde se cultiva acest ingrasamint se aplica cu un an inainte,la planta premergatoare.

In primavara se fertilizeaza cu azot(150-200kg/ha azotat de amoniu),se erbicideaza(galex 81/ha sau ireflan 51/ha),se incorporeaza erbicidul si ingrasamintele si se pregateste patul germinativ.Semanatul se executa dupa 20-25 aprilie in sudul tarii si 5-10 mai in jumatatea de nord,esalonat in rinduri echidistante,la 40 cm intre rinduri si 5-6 cm pe rand la soiurle pitice,folosindu-se 80-100 kg samanta/ha,iar la fasolea urcatoare semanatul se face in cuiburi,la

19

distanta de 80-100 cm intre randuri si 35-40 cm intre cuiburi pe rand.adancimea de semanat este de 4-5 cm. In cultura timpurie de fasole se aplica urmatoarele lucrari de ingrijire:asigurarea cantitati necesare de apa in perioada germinarii semintelor si mai ales la inflorire si cresterea pastailor,prin 3-4 udari;aracitul,pentru fasole urcatoare,dupa ce plantele au rasarit,folosindu-se aragi de peste 2 m,bine fixati in sol,rezistenti,pentru a nu se prabusi sub greutatea plantelor sau bataia vantului;distrugerea crustei si a buruienilor,prin prasile repetate,intre randuri si pe rand,la adancime mica,ori de cate ori este nevoie,cand se face si o usoara musuroire a plantelor;combaterea bolilor si daunatorilor este importanta,deoarece la fasole produc pagube:arsura comuna,care ataca intreaga planta si se combate cu diaham cu promix 0,2%,oxiclorura de cupru 0,5%.Dintre daunatori,cea mai periculoasa este gargarita fasolei,care ataca in luna iulie,depun oua pe pastaile aflate in faza de recoltare,incubatia avand loc in bobul de fasole. Cultura De ToamnaFasolea de toamna se cultiva pentru obtinerea pastailor destinate consumului de toamna si pregatirea conservelor pentru iarna.Pregatirea terenului se face prin eliberarea terenului,irigarea de aprovizionare,fertilizarea cu ingrasaminte chimice,aratura de incorporare la 15-20 cm. pregatirea patului germinativ si semanatu.Lucrarile de pregatirea terenului,inclusiv semanatul,trebuie facute intr-un timp cat mai scurt,pentru a nu se pierde apa din sol.Dupa semanat,solul se mentine umed prin irigare.

1.5.1 Rotatia Culturii

In cadrul unui asolament locul fasolii in rotatie se stabileste tinand cont de particularitatile plantei privind cerintele fata de regimul de apa si nutritie.dezvoltarea sistemului radicular relativ slab si superficial in comparatie cu masa aeriana a plantei cu suprafata mare de evaporatie,impune ca fasolea sa urmeze dupa plante care nu se catuiesc solul in umiditate si substante nutritive si care permite o buna pregatire in vederea insamantarii.Desi fasolea cu planta leguminoasa foloseste azotul liber din atmosfera prin intermediul bacteriilor,este necesar ca in sol sa se gaseasca o rezerva de nitrati,care ii permit sa-si completeze necesarul de azot pana in momentul dezvoltarii sistemului simbiotic cu bacteriile si in perioadele cand uscaciunea solului sau alti factori franeaza activitatea bacteriilor.intrucat suprafetele ocupate de fasole in cultura pura sunt relativ reduse fata de alte culturi in cadrul unei intreprinderi agricole,amplasarea fasolei dupa o planta premergatoare favorabila nu constituie o problema.

20

Desi se considera ca fasolea este putin pretentioasa fata de planta premergatoare totusi experientele au aratat o influenta mai mare sau mai mica de diferitelor plante premergatoare asupra recoltei de boabe la fasole.experientele au aratat ca cele mai mari productii se obtin dupa cereale(grau,orz,porumb)mazare si floarea soarelui,iar cele mai mici dupa sfecla de zahar si monocultura de fasole.unii autori citeaza faptul ca fasolea se autosuporta 2-3 ani si poate da productii bune.Realitate experimentala ne-a aratat ca la soiurile actuale,fasolea cultivata dupa ea insasi a avut un grad ridica de atac cu antracnoza si bacterioza,fapt ce a dus la o scadere pronuntata a recoltei.cultivarea fasolii dupa ea insasi nu este justificata nici economic in sensul ca dupa ea se pot obtine productii mari de grau care foloseste azotul biologic lasat in sol de fasole.De altfel ca si alte plante leguminoase,situatia fasolei in asolament este judecata si prin prisma posibilitatilor de a ridica fertilitate solului.cand fasolea nu se seamana in cultura pura ci printre porumb,locul ei in rotatie este acela pe care-l primeste porumbul,care de regula este cultura de baza.exista dovezi care arata ca si alte plante sunt nepotrivite ca premergatoare pentru cultura fasolei,cum sunt hrisca si inul.Fasolea este o buna planta premergatoare pentru alte culturi si in spacial pentru cerealele de toamna,lasand terenul bogat in azot si curat de buruieni ca planta prasitoare.in anii secetosi datorita recoltarii mai tarzii fata de mazare si a perioadei mai lungi de eliberare a terenului,araturile dupa fasole se executa mai greu,mai bolovanoase si in asemenea situatii devine o premergatoare mai putin corespunzatoare pentru grau,comparativ cu mazarea,in schimb,in anii cu precipitatii in cursul verii ea devine o premergatoare mai buna ca mazarea.semanata in cultura intercalata cu porumbul ea imbunatateste foarte mult caracteristicile culturii porumbului ca premergatoare pentru graul de toamna.La fasolea de gradina cultivata pentru pastai,ca plante bune premergatoare sau dovedit castravetii,cartofii si legumele verzi ca salata,spanacul,ceapa verde plantate sau semanate toamna si recoltate primavara.

1.5.2 Fertilizarea

Dupa mai multe date din literatura,pentru 100kg boabe si productia corespunzatoare de vreji,plantele de fasole utilizeaza 6-6,5kg n,1,7kg p2o5 si 4,5kg k2o.Dincantitatea totala de azot,plantele de fasole extrag din sol numai 15 restul de 85% fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor simbolice.cu toate ca cerintele fasolei fata de elementele nutritive sunt ridicate,reactia acestei plante la ingrasaminte este foarte mult diferentiata de la an la an si deasemenea,in functie de soluri.

21

Pe cernoziomul de la ileana-lehliu,sporurile cele mai mari de productie sau obtinut cu ingrasaminte fosfatice.Totusi,fasolea nu reactioneaza la fel ca ingrasamintele minerale pe toate cernoziomurile.experientele efectuate de h.simota.in dobrogea au evidentiat faptul ca fasolea nu reactioneaza la nici un ingrasamant mineral sa la ingrasamantul organic.Autorul citat retine din experientele sale ca pe cernoziomul carbonatic castaniu din dobrogea nu este indicat la fasole folosirea ingrasamintelor chimice cu azot si fosfor,date separat sau impreuna.pe solul brun-roscat asa cum s-a dovedit prin experientele efectuate de a.l.ionescu,superfosfatul singur nu determina sporuri de productie mai mari de un g/ha.In schimb pe acest sol apare tendinta evidenta de crestere a productiei prin aplicarea azotului.cu 60kg/ha azot,sporul de productie s-a ridicat la 1,56g/ha(13%).azotul si fosforul date impreuna(n60p60)au ridicat productii cu 2,25g/ha(19%).pentru conditii climatice caracterizate printr-un regim pluviometric mai bogat (decat solul brun-roscat),lipsesc in tara noastra date experimentale rezultatele de pe brun-roscat neindreptatesc insa sa afirmam ca,pe solurile situate in regiuni mari umede,azotul are mare importanta in cultura fasolei cu toate ca planta isi asigura prin intermediul bacteriilor peste 80% din necesarul de azot.cu cat solul este mai sarac in azot cu atat apare mai necesara in cultura fasolei aplicarea cu ingrasamant a acestui element.Cum in tara noastra fasolea se extinde in cultura si in regiuni mai umede,pe soluri mai subtiri si mai sarace in substanta organica cresterea productiei stagneaza fara utilizarea azotului.mai trebuie adaugat ca pe asemenea soluri;nici conditiile de activitate ale bacteriilor nu sunt din cele mai favorabile(aeratie slaba,aciditate ridicata in sol,temperaturi joase).Azotul in cultura fasolei trebuie folosit totusi cu mult discernamant pentru a nu face cheltuieli adesea inutile.trebuie plecat de la cele aratate mai inainte ca aceasta planta asigura prin intermediul bacteriei rhizobium phaseoli circa 80% din azotul necesar.inseamna ca baza in alimentarea plantei cu azot trebuie sa o constituie azotul atmosferic si pentru acest lucru,se cere tratarea semintelor corect cu biopreparatul nitragin.

1.5.3 Lucrarile solului inainte de semanat

Pentru fasole lucrarile solului se executa dupa normele generale cerute de toate culturile de primavara cu insamantarea tarzie.in vederea executarii acestor lucrari trbuie sa se tina seama ca radacinile fasolei au o putere mai mica de patrundere,boabele au nevoie de o cantitate apreciabila de umiditate la incoltirea si plantele strabat greu stratul de sol la rarire.

22

Pentru aceasta solul trebuie sa fie bine maruntit si afanat pe adancimea arata,iar primavara sa aiba acumulata umiditate in stratul superficial si sa fie indepartata posibilitatea formarii scoartei.Totodata prin lucrarile solului se urmareste reducerea rezervei de samanta de buruieni di stratul de la suprafata,pentru ca in prima etapa,dupa rasarire,cultura de fasole care este sensibila la imburuienarea sa scape de concurenta acestora.

Lucrarea de baza este aratura de vara sau de toamna,care se executa la adincimea de 18-20cm.Deosebi de important este ca aratura sa fie buna calitate sub aspectul uniformitatii nivelarii si intretinerii ei.lucrarile de pregatire a terenurilor prezinta unele particularitati in functie de planta premergatoare.

Dupa planata premergatoare care se recolteaza vara,se executa aratura de 18-20cm.imediat ce umiditatea solului permite realizarea unei lucrari de calitate.daca solul este prea uscat,se va efectua mai intai o discuire,imediat dupa recoltare culturii premergatoare urmand ca aratura sa se faca mai tarziu,cand conditiile de umiditate a solului vor fi asigurate.

In vederea curatirea de buruieni a stratului de sol pe o adancime de 8-10cm,pana toamna se vor executa discuituri ori de cate ori aratura se imburueneaza.dupa premergatoare care se recolteaza toamna aratura se va efectua intr-un timp cat mai scurt la adincime de 20cm.araturile mai adanci de 20cm executate chiar pe agrofondul cu ingrasaminte minerale sau organice la leguminoase nu au adus sporuri de productie,dupa cum s-a constatat in experientele executate la statiunea de cercetari agricole caracal in anii 1962-1966.aceleasi rezultate sau obtinut si la alte statiuni din campia de sud a tarii.principalul in executarea araturii nu este adancimea,ci calitatea ei sub raportul uniformitatii,gradul de maruntire si umiditatii solului.

Pregatirea patului germinativ se face prin una sau doua discuri in agregat cu grapa cu colti.In preajma semanatului sau in cazul ca aplicam erbicide cu doua saptamani inainte de semanat pentru a putea incorpora erbicidele.inainte de semanat cand pregatirea se face mai inainte si terenul a prins scoarta se executa o gapare sau se lustreaza cu combinatorul.prin discuire se urmareste o foarte buna afanare a solului pe adancimea de 6-7cm,cunoscand ca intr-un pat germinativ insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform,deoarece fasolea are germinatie epigeica,cotiledoanele trebuind sa strabata stratul de sol spre a iesi afara.

In cazul ca primavara este timpurie si terenul se imburueneaza devreme,sau daca aratura nu este suficient de uniforma,se va executa o prima discuire in agregat cu grapa in momentul cand pot incepe lucrarile in camp aceasta are avantajul ca la aplicarea erbicidelor cand se face a doua discuire si grapare concomitent cu aplicarea

23

lor,repartizarea acestora pe suprafata relativ nivelata de precedenta discuire este mai uniforma.

Prin lucrarile solului trebuie realizata si o nivelare cat mai buna a terenului,care usureaza si imbunatateste calitatea lucrarilor de intretinere si recoltare.acolo unde terenul prezinta denivelari este necesar ca inainte de executarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ sa se execute nivelarea terenului folosind nivelatoarele din dotarea unitatilor agricole pentru acest scop.

SemanatulSamanta de fasole destinata semanatului trebuie sa se incadreze

in parametri stabiliti prin stas 262/1868 privind indicii fizici si biologici.Astfel pentru semanat se admite numai samanta care are o puritate de cel putin 98% si facultatea germinativa de 90%.Pe clase stas-ul prevede la fasole urmatoarele cls.i p=99%,g=95% cls.ii p=99%,g=90% si cls.iii p=98%,g=90%.Umiditatea maxima admisa este de 14% capacitatea germinativa se mentine o perioada de 1-3 ani in normele stabilite de stas dar cuconditia ca umiditatea semintelor sa fei scazuta iar pastrarea lor sa se faca in conditii corespunzatoare.

In alte conditii germinatia la semintele de fasole se pierde mai repede fata de alte specii si scade in special odata cu vechimea ei.exista insa si situatii cand trebuie sa aplicam asupra semintei,tratamente cu diferite produse chimice pentru a combate atacul de antracnoza si de bacterioza.In asemenea cazuri nu mai putem aplica manual,ci numai mecanic tratamentul cu nitragin asupra semintei deoarece substantele chimice sunt toxice pentru bacterii in contact direct.Ca tratamente chimice asupra semintei inaintea insamantarii pentru combatera bacteriozei si antracnozei se foloseste substanta criptadin in doza de 200kg praf la 100kg seminte cu care se amesteca samanta uscata cat mai uniform in masinile de tratat.pentru o aderenta mai buna a fungicidului de suprafata bobului se pot adauga 700ml apa,dupa care se amesteca.Samanta astfel tratata va fi insamantata cat mai repede.Dupa unii autori in tratarea semintelor de fasole impotriva antracnozei si bacteriozei se pot folosi lumina solara.Expunerea semintei de fasole o perioada de cateva zile la actiunea luminii solare intense are un efect de dezinfectarea lor,de bolile ce pot fi instalate pe ele.in asemenea situatii se pot efectua si tratamentul cu nitragin. Epoca de semanat

Timpul cand trebuie semanata fasolea este determinat de cerintele ei pentru factorul termic ca planta termofila la care germinarea semintei are loc la temperaturi mai mari de 8-10c si constant,practic semanatul fasolei trebuie inceput cand in sol se

24

realizeaza aceasta temperatura la adancimea de incorporare a semintei si sunt tendinte de incalzire a vremii.In primul caz o parte din seminte,pot mucegai,plantele rasar greu si neuniform iar cultura se imburueneaza.in cazul intarzierii semanatului,se pot inregistra pierderi de productie 200-500kg/ha indeosebi in zonele secetoase datorita intarzierii infloritului si formarii boabelor,precum si expuneri in faza lor cea mai critica la actiunea secetei si arsitei din luna iulie.

Dupa datele climatologice din tara noastra epoca de semanat din punct de vedere calendaristic cand se realizeaza in sol temperatura necesara si pericolul brumelor tarzii a trecut pe zone naturale se prezinta astfel:in campia din sudul si vestul tarii inre 10 si 25 aprilie,in campia transilvaniei si centrul moldovei intre 15 si 30 aprilie,iar in nordul tarii si depresiunile intramontane cu climat rece intre 10 si 25 mai.Fasolea urcatoare pentru pastai se seamana de regula cu 10-15 zile mai tarziu.pentru asigurarea de pastai verzi pe o perioada lunga de timp fasolea urcatoare se poate semana esalonat pana in vara,cu conditia ca sa se asigure apa prin irigare acolo unde precipitatiile sunt reduse.

Adancimea de semanatCerintele relativ mari pentru apa ale boabelor de fasole pentru a germina,impun ca la semanat semintele sa fie introduse in sol umed.In acelasi timp la speciile de fasole cu germinarea epigeica cu o adancime prea mare de incorporare a semintei sau o scoarta groasa a solului impedica iesirea cotiledoanelor afara.Adancimea de incorporare a semintei in sol la semanat este in functie de textura solului,variind intre 5cm pe solurile grele argiloase si 7cm pe solurile usoare.semanatul mai adanc in conditii de umiditate normala a solului nu este indicat deoarece,se intarzie rasaritul pana cand tinerele plante pot strabate un strat gros de sol timp in care se imburuieneaza cultura si o parte din plante nu mai ies la suprafata si ca atare o micsorare a numarului de plante pe metru patrat.La semanat boabele trebuie sa fie in stare uscata deoarece in timpul semanatului poate sa crape tegumentul.iar cotiledoanele in sol sa se desprinda de embrion si numai rasara.

25

1.5.4 Samanta si semanatul

Samanta,indeplinind conditiile de calitate,poate fi tratata in ziua semanatului cu nitragin dupa normele aratate in capitolele precedente.Unele dintre datele experimentale obtinute in tara noastra confirma efectul pozitiv al tratamentului cu nitragin.astfel ca statiunea experimentala iasi a fost realizate sporuri de productie cuprinse intre 5,3-13,7%,depinzand de soiul folosit.

Timpul de semanat este atunci cand in sol a fost atinsa temperatura minima de germinare de 8-10c si pericolul ingheturilor tarzii de primavara a trecut.Pe langa acest fapt usor de explicat,se mai observa ca micsorarea productiei de boabe s-a produs in timp ce masa totala recoltata a crescut.

De aici se poate deduce ca intarziind semanatul,partile vegetative gasesc conditii favorabile de crestere(caldura si lumina mai multa),in schimb este impinsa faza de inflorire si fructificare in vara,cand arsitile oscilatiile de temperatura si seceta se accentuiaza ceea ce face ca fecundare umplerea boabelor sa sufere;se produc boabe mai putine si mai mici.acest fenomen se reflecta bine si in procentul de boabe din masa intreaga recoltabila,care prezinta scaderi marcante si constante.

Intr-o alta experienta semanandu-se fasolea de ialomita la diferite date sau obtinut rezultate asemanatoare.experientele facute in diferitele zone pedoclimatice ale tarii arata ca timpul optim pentru insamantarea fasolei cade in sudul tarii intre 10-24 aprilie in partea centrala a moldovei si toate celelalte zone asemanatoare intre 20-30 aprilie iar in nordul tarii(suceava) intre 10-25 mai.

Densitatea semanaturii in conditiile pedoclimatice ale tarii noastre si cu soiuri pe care le avem,trebuie sa fie cuprinsa intre 30-45 boabe germinabile la metru patrat.

Astfel,experientele statiunii experimentale suceava duc la concluzia ca pentru aceasta zona densitatea optima este de 30 boabe la metru patrat;statiunea experimentala iasi recomanda densitate de 30-40 boabe la metru patrat.

Distanta dintre randuri trebuie sa fie atat de mare incat sa permita intretinerea mecanizata a culturii;aceasta inseamna semanatul in randuri la 60-70cm sau in benzi de cate doua randuri cu 70 cm.

Distanta intre ele departarea randurilor apropiate fiind 15cm.Lucrarile de intretinere.lucrarile de ingrijire a culturilor de fasole constau in urmatoarele:daca s-a semanat intr-un sol insuficient de umed este foarte indicat sa se preseze terenul cu ajutorul unui tavalug usor.

26

Prin aceasta lucrare ce se executa imediat dupa insamantare se formeaza incoltirea si rasarirea.daca s-a format inainte de rasaritul plantelor si coltul nu este prins de scoarta,se poate sfarma cu ajutorul grapei stelate.

In cazul cand crusta ce prin colti plantutelor e mai bine sa se renunte la aceasta lucrare.indata ce se cunosc bine randurile se executa prima prasila.Prasile se repeta ori de cate ori e nevoie pentru a mentine cultura curata de buruieni.

1.5.5 Lucrarile de ingrijire dupa semanat

Toate lucrarile premergatoare semanatului,ca si semanatul insusi precum si valoarea culturala a semintelortrbuie sa asigure la fasole un rasarit cat mai rapid si cat mai uniform.Rasaritul cu intarziere expune plantele de fasole la imburuenarea si la atacul diferitilor agenti patogeni.Dupa rasarit in timpul vegetatiei se efectueaza 3 prasile mecanice si 2 prasile manuale pe rand(prasit-plivit).Fasolea este o cultura deosebit de sensibila ca imburuienare.n sarpe(1987)mentioneaza 37 specii de buruieni,monocotiledonate si dicotiledonate,mai frecvente in culturile de fasole,unele dintre acestea fiind extrem de daunatoare.sortimentul de erbicide folosit pentru combaterea buruienilor di culturile de fasole in tara noastra este redus insa extrem de eficace,un spectru larg de actiune.in zonele mai umede din tara pe solurile podzolice si brun podzolice,combaterea buruienilor se face cu erbicidele inchise in tabelul.

Combaterea buruienilor cu erbicide din culturile de fasole din zonele mai umede.

27

ErbicideleRecomandate

Dozele de produs comercial(1/ha) la continutul de humus

Cand se administreaza

1-2% 2-2,5%

Dual 500(500g/l metola-chlor)sau lasso(480g/l alachlor)+basagran (480g/l bentazon)sau flex(250g/l fomesafen)

4,0-5,05,0-6,03,0-4,01,5-2,0

5,0-6,06,0-7,03,0-4,01,5-2,0

Inainte de semanat,incorporatLa 3-5cm cu cultivatorul combinat

Cand plantele de fasole au format prima pereche de frunze trifoliate,iar buruienile au 2-4 frunze

Erbicidele pe vegetatie,se pot administra si in doua reprize,la fiecare repriza jumatate din doza pentru soiurile tardive sau cand buruienile au rasarire esalonata.In cazul in care culturile de fasole sunt infestate si cu sorghum halpense(dobrogea,lunca dunarii,sistemele de irigatie),la semanatul fasolei(inainte de semanat)se administreaza unul din erbicidele:treflan,eradiam 6e(8,0-10,0l/ha),eptam 6e(8,0-10,0l/ha),iar dupa rasarirea fasolei cand buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze se face tratamentul cu basagran.In aceasta varianta de erbicidare se exclude prasitul pentru a nu intrerupe migrarea erbicidului fusilade in rizomii de costrei.aplicarea erbicidelor in stare actuala de imburuienare a terenurilor,nu exclude total prasitul mecanic din cultura fasolii.este obligatorie o prasila mecanica,iar in cazul aparitiei unor buruieni rezistente se cere chiar si a doua.O lucrare manuala selectiva pe rand(prasit-plivit),contribuie la obtinerea unei culturi de fasole complrt lipsita de buruieni fapt ce atrage dupa sine conditii optime la recoltare si in ultima analiza crestere productiei pe ha.Pentru productii ridicate de fasole se cere ca umiditatea solului sa se mentina,pe adancimea de 80cm,la peste 50%din intervalul umiditatii active.In zona irigabila din sudul tarii de regula,perioada cand se cer efectuate udarile se inscrie intre 15 iunie sfarsitul lunii iulie,adica la inceputul infloritului,la incheerea umplerii boabelor.in functie de conditiile anului de cultura,se cer efectuate 1-3 udari.

28

1.5.6 Recoltarea fasolei si depozitarea

Recoltarea.fasolea se recolteaza cand 2/3 din pastai sunt ajunse la maturitate,iar boabele din partea superioara a plantelor sunt suficient de tari.In intarzierea recoltatului atrage dupa sine pierderi importante de boabe,deoarece pastaile trecute de coacere se scutura cu usurinta.Recoltarea fasolei se face divizat.Mai intai plantele se taie cu masina de taiat-dislocat fasole pe latimea de 1,5cm la adancime superficiala(2-3cm in sol).Masina este purtata in spatele tractorului lagumicole l-445 si este actionata cadran de la priza de putere a acestuia.masina lucreaza in culturi semanate in benzi de trei randuri,la 45cm sau in randuri echidistante la 50cm.pe tractor,in fata rotilor,se monteaza un dispozitiv cu separatoare de rand,pentru evitarea calcarii plantelor.La doua trei zile dupa taierea plantelor, timp in care se maturizeaza toate pastaile se face treeratul cu combina pe platforma careia se monteaza ridicatorul-adunator si echipamentul de treerat fasole,care consta dintr-un aparat de treer cu cuie si post batatorul adaptat ca ansamblu pentru baterea suplimentara a materialului.Inafara de aceste accesorii batoza combinei se echipeaza si se realizeaza corespunzator treerarii semintelor cu bobul mare si cu rezistenta redusa la lovire.la aparatul de treer se regleaza turatiia tobei la minimul 400 rot/min;iar distanta dintre gratar si toba la maxim.la recoltarea divizata a fasolei pentru treerat se poate folosi si masina de treerat fasole care ridica si treera din brazda fasolea uscata.La recoltarea mecanica a fasolei problema cea mai grea ramane treeratul,din cauza caruia,daca nu se iau masuri speciale si nu se urmareste indeaproape lucrarea se poate produce un procent mare de spargere a boabelor,cu consecinte evidente asupra calitatii produsului.Problema este si mai dificila atunci cand se treera loturile semincere.realizarea recoltatului mecanizat al plantelor de fasole in conditii corespunzatoare este asigurata numai in cazul culturii total lipsite de buruieni si cu terenul bine nivelat.se practica inca recoltarea fasolii manual,prin smulgere.plantele smulse se aduna in poloage mici(50-60cm inaltime),afanate se lasa astfel 2-3 zile pentru uscare apoi se face treeratul cu combina adaptata pentru fasole.In conditii de cultivare la o tehnologie de cultivare optima se pune in evidenta capacitate de productie ridicata la soiurile de fasole productia la ha.

DepozitareaImediat dupa recoltare semintele de fasole trebuie conditionate pentrueliminarea resturilor vegetale si a boabelor sparte,mici sau sistave.

29

Pastrarea semintei se face in incaperi uscate mentinand o umiditate a boabelor sub 13%.fasolea se depoziteaza in magazii uscate,in saci sau vrac.

1.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII

Este interzis conducatorului tractorului de a lucra cu acest agregat cu halat sau imbracamintea nestransa pe corp.Sunt interzise punerea in functiune si exploatarea masinilor care au aparatoare de protectie a transmisiei cardanice,deteriorata.

30

Inainte de inceperea lucrului se verifica:A) La masina de recoltat mazare de gradul de ascutire al

aparatului de taiere a despicatorului si dispozitivului de ridicare-smulgere;

B) La masina pentru recoltat fasole verde pastai,existenta si siguranta mentinerii tuturor aparatorilor de protectie; cuplare corecta si fara pierderi a instalatiilor hidraulice si de frana cu aer si functionare eficienta a lor;

C) La masina pentru recoltat si incrcat ceapa si usturoi,existenta aparatoriloe de protectie a aparatoarei transmisiei cardanice a colierului de blocare pe tija cilindrului de forta,strangere si asigurare lagarelor bielelor.curatirea aparatului de taiere a despicatorului de lan,a smulgatorului precum si altor organe,se va efectua numai dupa ce motorul tractorului a fost oprit si priza de putere decuplata.este interzisa folosirea oamenilor in remorca,pentru primirea si tasarea materialului.masinile pentru recoltat legume se asigura obligatoriu pentru transportul pe drumurile publice,astfel:

A) Ridicarea masinilor cu ridicatorul hidraulicla inaltimea convenabila evitarii contactului cu solul de organele acestora.

B) Ridicarea cu suruburi de reglaj a rotilor de copiere in pozitia maxima.

C) Demontarea sau rabatarea in pozitie de transport a elevatoarelor de icarcare si a protapurilor prevazute pentru aceasta;

D) Ridicarea si blocarea in pozitia maxima,iar acolo unde sunt prevazute dispozitive de blocare prin folosirea acestora,a sectiilor sau ansamblurilor prevazute cu cilindri de actionare hidraulica;

E) Verificarea existentei functionarii si eficentei tuturor elementelor instalatiei de iluminat si semnalizarea si a instalatiei de franare a masinilor agabaritice si cu greutatea proprie ridicata

F) Montarea la spatele masinii a barei tranzversale cu instalatia de iluminat si semnalizare.

BIBLIOGRAFIA

31

Gheorghita Hoza:Sfaturi practice pentru cultura leguminoaselor

Gheorghe Baldeanu:Fitotehnie

N.Zamfirescu,V.Velican,N.Saulescu:Fitotehnie

Mihai Axenie,Ioan Bercean:Fitotehnie

,Gheorghe V.Roman,Leon T.Muntean:Fitotehnie

32

PIESE ANEXE

33