Tehnologia culturii de rapita de toamna (Brassica napus varietatea oleifera)

Importanta culturii si aria de raspandire

    Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti, dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei.    Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil.    Este o foarte buna premergatoare pentru grau, terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni.    Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.    Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui.    Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.    In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.

      Sistematica. Soiuri        

    Rapita "Colza" (Brassica napusL. Ssp oleifera DG) apartine clasei cruciferelor si a rezultat din incrucisarea spontana intre Brassica compestris L.(2n=20) si Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie noua Brassica napus (2n=38)(Dupa Balteanu)    Din constructia sistematica a noii specii, rezulta ca trebuie o atentie deosebita pentru a se evita orice posibilitate de incrucisare cu rapita salbatica existenta pe camp cu planta. Aceasta atentie trebuie sa fie foarte mare in cazul folosirii in cultura a soiurilor sau hibrizilor rezistenti la ger(OMG).    Toate soiurile cultivate in ultimul timp sunt de tipul "OO" adica nu au in compozitia chimica a uleiului, acid erucic si glucozinolati.    Intrucat rapita de primavara are capacitatea mica de productie, maxim 1.000 kg/ha in Romania nu se pot cultiva decat soiurile de toamna care asigura productie de pana la 2.800 – 3.000 kg/ha, in anii cand nu este ofectata de geruri.    S. C. Elita Agrochemicals Exim SRL are o politica de sprijinire a cultivatorilor de rapita, asigurand impreuna cu cultivatorii culturile la S.C. Allianz Tiriac S.A.

      Compozitia chimica        

    Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora, continutul in acid oleic a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic.    Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine, in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate.

      Caracterizare biologica        

    Rapita este o planta anuala (cea de primavara) sau bienala (cea de toamna).    Radacina este pivotanta, profunda (50 – 60 cm).    Tulpina este ierboasa cu inaltimea intre 110 – 150 cm si foarte ramificata. Frunzele sunt numeroase (20 – 22) simple, alterne, de culoare verde, brumate. Florile sunt caracteristice cruciferelor. Petalele sunt galbene-aurii. Planta este alogama entomofila. Albinele fiind cele care contribuie cel mai mult la polenizare. Rapita este o foarte buna planta melifera. Fructul este o silicva de 5 – 8 cm lungime formata din 2 carpele si despartita de o membrana pe care sunt prinse semintele. Intr-o silicva sunt 10 – 20 seminte.    Silicvele sunt dehiscante, caracteristica care s-a eliminat la soiurile de data recenta. Altfel daca se intarzie recoltatul se produc mari pierderi de recolta. Semintele sunt mici 5 g = 1.000 boabe, castanii-negre.    Rapita cultivata in Romania este de obicei bienala. Semanatul se face toamna la inceputul lunii septembrie. Intarzierea semanatului nu pemite ca plantele sa intre viguroase in iarna ceea ce provoaca mari pagube prin inghet. Primavara isi reia ciclul vegetativ foarte timpuriu, iar maturizarea se face in luna iunie, ceea ce face din rapita o foarte buna planta premergatoare pentru cerealele de toamna.    Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o data la 3 – 4 ani. Producatorii considera ca trebuie creat un soi de rapita rezistent la ger, cel putin –30°C.    Asemenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare executate prin inginerie genetica.

      Rotatia culturii        

    Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea, borceagul de toamna, orzul de toamna, graul de toamna.

      Fertilizare        

    Necesarul de substante fertilizante este mare. Un hectar de rapita cu o productie normala (2.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N), 60 kg fosfor(P2O5), 120 kg

potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO).    Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute.    Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat, el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger.

      Lucrarile solului        

    In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului.

      Samanta si semanatul        

    Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata, recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP.    Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Pentru aceasta, rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie.    Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare, densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2.500 kg/ha.    Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %.    Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12,5 – 25 cm. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm.    Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi:    Hibrizi: Elvis, Elita, Elixir    Soiuri: Adder, Alaska, Attila, Milena.

      Lucrarile de ingrijire        

    Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat.    Pentru combaterea buruienilor, dar, in special, pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1,5 l/ha, GUARDIAN 2 l/ha, RELAY

2 l/ha    Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0,2 – 0,3 l/ha.    Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1,5 l/ha.    Sunt o serie de boli criptogamice. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii, o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.    O serie de daunatori pot produce pagube grave. Puricii de pamant (Phylotreta spp.) produc pagube la tinerele plantute, gargaritele (Ceuthorrynchus spp.), gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija. Se foloseste REGENT 0,1 %, DECIS 25 EC 0,3 – 0,7 l/ha, CALYPSO 480 SC 0,1 l/ha.

      Recoltarea        

    Inainte de recoltare, cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile.    Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene.Doza recomandata este de 2 l/ha.    In aceste conditii, in zona unde este posibila irigarea culturii, prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla.    Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.    Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului.    Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. Turatia tobei - 500 – 700 rotatii/minut.