#tiirL'I:' :::ii' :r:

"i'

PANAIT ISTRATI

Editura MondoRo

130 13,r

CUPRINS

r vARsAruRAslRETutut....../5

II S.A PIERDUT NOATENUL ...,"./ 16

il TATA MINCA SE,,GRE$l$Eo .,..../ 26

ru LA,,'AP$A R.O$|E" ....."/ 37

v srMA $l BuNASTAREA LUI .....-/ 48

vr BAnBArpsrqAsunA ....../ 67

ut lttgcut ,..."J 83

\flil RAzSUNAREA LUI SIMA....../ 99

IX RETRAGEREA APETOR ....../ 10?

x MrlosTlvut sATuLul ....../ 117

xr DESCOMPUNERE ....../ 127

xu lNnnpprnnE......t 127

un flagrant Femeia adulterini qi amantul ei sunt aruncali in inchi.soare pentru citera zile. IeEind de acolo, cei doi infnrnti gura lumii? lezhrac-o tn pialea goald,, pe strad.d,, Si biciuegte-ot _ fic_; pletete!- Atrage-o tntr-un loc sigur pi dd,o pe md,na cdirua pigani sa-fi raaaile nn*pul ei!) Eitrec cintd.nd prin fala celui umilit qi zrliobit rrrli"t gtu,care gi-ar fi dat toati rwerea ca si poat[ uita acest afront public.

Destinul lui Sima e neagteptat ca qi finalul romannlui, uqoridilic.

.Deasupra tururor infrdngerilor qi jig'irilor, Minca rimanedreapti in faqa viegii. Eroina lui panait Isrrati,ia qi chira chiralina dinromanul omonim, e inconjuratd de simpatia qi admiratria scriitorrrlui.\**i in situatii catastrofale se poate ,rdra ,u cdtfemeia e,mai rnmald,decdt bdrbatrd tn roman intrezirim ecouri ale iopiliriei lui panaitIstmti, crescut de o mami sing'r[ qi rizbdtitoar., du, gi contactuldirect cu existentra celor siraci gi natura Birigamrlui. De altfer, inAntinomiile Birdganului, filosoful vasile Bincili iqi concre tiza teonapersonali gi prin referintri la crealia istratiani.

Prozatoml intri in rezonanli cu cdntecur popuiar qi cu grasurnaturii terestr€ care urci. misterios (in noptrile cu l'n6j, pe

"scari

cosmici. Astfel, in vremea inundaliilor, o *.tii.6 stranie acoperi balta:un adevirat concert nocturn ca zgomotul rnirii in htrl6 in care dominialternativ'oboiul gi basonul.. Imaginea satului devastat de epidemii,putreziciune qi moarte, are ceva din proza snd-amer.icanr a slcoluluiXX qi din viziunea cinematografici neorealisti italiani. panait Isnatieste un precursor qi in aceasd direclie literar_artistici.

Editat qi reeditat in Frantra (mai recent in 2006, ra edituraparizianl Phibtu libretto), romanul ta]a Minca este c\/iasi-necunoscutin Romania. Reeditarea lui la Editura Gramar demonstreazi pre{*ireapentru cel mai tradus scriitor romf,.' i' lur'e, dar gi o ne..sar[rispdndire a crea$ei sale in teritoriul din care a ieqit geniul siu.

* Basan = fagot (n.red.)

IV

Maria Cogilniceanu

vnnsAruRA SIRETUI-U|

CAnd Siretul sosegte in preajma locului unde trebuies6-gi dbruiascd suJletul lacornei Dundri, albia lui se

schifirbfr intr-o lunca roditoare ce,se intinde intre Braila gi

Galafi. Ca s-o taie in toati largirnea ei, locuitorii acestei

lrrnci, care igi zic ,,Cei de pe Vd,rsd'turd,'i nu pot s-o facd inrnai pulin de doud ceasuri, cu cirula. AtAt e de vasti.

Dimensiunile neobignuite ale acestei albii, cdt 9imirinimia ei, b6trffnii p5mAntului le tdlm[cesc in felullor. Ei spun cd Siretui, la inceput, avea suflet, la fel cu

noi, oameni.i, un suflet arnbifios. Dupd plecarea lui dinBucovina, ademenind in drum o frumoasd fatd de eare se

indrigostise, trufaqul Siret hotdri s-o conduc5, numai cu

puterile lui, p0ni la Marea Neagrd Si chiar mai departe,

cu gAnd si-i arate.linuturile unde cresc portocale gi rodiicare sunt tot ce poate fr mai mdndru pe pimdnt, dar care

ar ingdlbeni de geiozie in fafa m0ndrelilor iubitei lui, alcdrei nume e Bistrila.

Bistrifa, copild vijelioasi, nechibzuitd, consimfi laplanul amantului ei, se uni cu acesta gi, impreund, se

rostogolir5 pAni prin locurile noastre, cdnd, deodat6,

Dundrea le strig6: ,,8i.! Numai drumurile pot sd, se f.ncru_cigeae, niciodatd' apele. cu atd.t mai pulin tndrd,zni-ua un.r&,u sd taie corpul unui mare fluuiu!,'

$i Dun5.rea le inchise drumul, dupd curn se vede.Atunci, furios, Siretul se apucd si-gi ldrgeascd. albia.

El o ajunse pe aceea a Dund.rii, o intrecu chiar, in dorinlalui de a-gi duce odorul de-a dreptui la acea mare carescaldi ldrmuri impodobite cu fiucte de aur.

Dar lupta era prea nepotrivit5, prea uriagd taliabdtranului fluviu. siret qi Bistrifa, deqi unifi intr-'nsigur trup, furd invingi. Dunirea ii inghifi pe amAndoi.

Totuqi, datoritd pdtirnagelor lor zvdrcoliri, noi, ,,Ceide pe Vd,rsdturd,", ne bucurdrn azi de un pd.rn6nt cumpuline se vdd, edci in locurile astea s-au iubit ei mai multca oriunde, inainte de a-gi d5rui tinerere suflete rnorocd-noasei Dundri care sufld, tot ce intdlnegte in drumul ei.

E drept: uneori pldtim scump belqugul pe care ni l_aul6sat mogtenire. cei doi amanfi tot nu s-au. resernnat la orenuntare definitivd. $i, o datd. la zece ani, tgi ami.ntescde visul lor de demult, se dezlinfr.rie neimbldnzili, ca unpotop pe care nimic nu-l poate contine. Atunci sunternmdturafi, ca nigte derbedei, cu tot ce avem: toale, vite,gdini, c5.!el, purcel qi tntreaga siricie. Din recoltelenoastre, nici urmS! De la case, doar acope*igurile se maivdd. ,,Vd.rsdtura" dispare sub o apdrie care se ?ntinde dela muchea Galafilor pdn6 la aceea a Brdilei, deasupracdrora ne ducem sd tdbdrAm cu colibele, agteptd.nd camdnia indrS.gostifilor nogtri sd. se potoleasci.

Apoi, c6nd totul e reintrat in ordine, totul nu mai edecdt prdpdd. Dar, de asemenea, totul e rnai nou, mult

6

mai nou d"ecAt inainte, cd.ci m6nia dragostei e vegnic

roditoare.*

*#

De la platoul Brdilei pdnd la acela al Galafilor,lunca Siretului ifi umple sufletul de dorinfe. E un pdntec

de pimAnt, pe care elemente pftimage l-au arat cu corpullor 6i l-au fecundat cu doruri. Ele au figddui.t omuluitotul gi nu i-au garantat nimic, afatd' de dorinfd, aceastiputere care ingdduie inimii noastre sd {ina pieptexisten{ei, micgonAnd satisfacfia gi combdtflnd restrigtea.

Cdnd rapidul ,fiucuregti-Dund'rea" intrd pe nesfdr-qitul dig care leag6 aceste doud platouri, dominAnd

,,Vd,rsritura'i un vag presentiment de veqnicie nesocotitSili umfld pieptul. E ca chemarea unei iubiri, mult timpdesconsiderati.

0 lumind difuzi, care umple un mare 9ol, tetrezeqte din nepdsarea ucigaqS. Nu e nirnic d.e vdzut pe

fereastrS, afard doar de vreo pasire de baltd care'

zbur6nd de-a tungul trenului, inspecteazi cu o privirecurioasi interionll compartimentelor; ori in rnomentultrecerii unei bariere, vreun fdran b[tr6n care scoate

c*ciula gi salutd tot trenul, de frica autoritdlilor. Dindep5rtare in depdrtare, ingrdmddiri de cdsu{e, arbitrarpresdrate, ies din pdmdnt, ca tot atdtea sfiddri aruncatefericirii uqoare. Se mai pot vedea, dup6 anotimp, oarnenigi vite care se confundi cu farina. Asta-i tot' Niciun fel de

frre orbitoare. Nicio civilizafie.Fe ,,Vd,rsd,tu,rd,", pdmAntui n-are alt scop decAt si

impingi pe om si se mdsoare cu Durnnezeu. El se ofer6

lui, bogat de sevd, il face sd-pi pund in joc toatd sudoarea,dar, cAnd e vorba sd recolteze, o mAni nevdzutdcdntdregte rezultatul tntr-un chip, pe c6.t de plin defdg5duieli, pe atAt de amenin{d.tor. Aici, Dumnezeuzdmbegte omului cu o gurd de cdpcdun: ,,fatd,, ii spune el,un pd.m6nt pe care n-ai decAt sd-l zgdni uqor, ca sdtrdiegti in belgug. Pentru asta te-am pus la cherernul adoi titani, siretul gi Dundrea, aga ca valurile unuia, aleceluilalt ori ale amdndurora impreund., sd te trdsneascdtocrnai in clipa cdnd, nemaitemAndu-te de secet5., tuincepi a te prea ingrdga. Astfel, ili vei aminti d.e mineprin puterea cea mai dragd mie: Dorinla""

Dorinta, pentru oamenii de pe ,,Vd,rsd,twrd,,,, a onevoie neclintitS. de-a crede in mai bine, in ciudanesiguranfei cu care il coplegegte addncitura bdltoas6unde trdiesc. Ei simt o bucurie, gtiind cd p6md"ntul lor afost furat siretului. Primdvara qi toamna, ii vezi cu ochiilintd in zare la apa care vinel qi i-ai crecle fericili cdnd iiauzi cu catd patimd se intreabd dacd potopul va ndv5liori nu, peste s5rmanele lor cdsute. Ca qi cum n_ar fivorba de soarta lor.

$tiind din tati in fiu ci. larina lor e binecuvd.ntatd,ci ,,se face rnult c6nd se face,,, ei searndnd pe spetite,impingAnd brazda pAni sub nasul Siretului, dar, ad.esea,n-o fac decdt ca sd abandoneze acestuia mai' mult dejumdtatea recoltei. Ba, uneori, i-o las5 chiar toat6, maiddndu-i gi gospodiriile lor pe deasupra, ca s-o ia la goan59i s5.-qi ridice colibe pe muche.

Cam acelagi lucru se petrece cu vitele gi cu pdsdrile.Fiecare cregte cAt mai multe, fiindcd, spun ei, ,,iarba qi

8

apa sunt la un pas; cresc si.ngure". Asta e adevdrat.Numai at6;t ed. o mare parte din,aceasti crescitorie se

duce tot pe apa SArnbetei, cici la o bitaie de pugci decasele lor se intind mii de hectare de baltd unde stau lap$ndd: hoful, lupul, vulpea, uliul, iar aceqtia se servescdin grirnadi ca din propriul lor avut.

Nu-i nimic: ,,Omul e fficut pentru necazuri", spune

ldranuL nostru" in ochii lui., siguranld unui venit fiind deneconceput, pufinul pe care-l recolteazd il considerd ca ofavoare cdzatd din cer. El e incredinlat cE nimic nu-iaparline pe deplin, de tra bucata de pdm6.nt, al cdreiadevdrat stip6n e Siretul, pflni la bietele sale dobitoace,care reprezintd toath alrerea lui, dar pe care totugi elle incredin$eazfi unei piguni de und.e, adesea nu $e

mai intorc.Sa lupli cu pdmAntul, s5-i ceri c6t mai mult gi

si nadijduiegti cd-l vei avea, dar, s5 nu obfii dec6.t

necesarul, adesea mai pufin dec$t necesarul, gi uneorinirnic, iati ce-l urnanizeazl. pe omul de la gura Si.retului,

- acest linut al RomAniei unde gospodiriile nu suntimpnejnnuite decAt doar ca sd fie apdrate de nivalavitelor; unde lacdtul de la poartS. nu slqjegte decdt cas5 spund" vizitatorutrui cd stdpdnul nu e acasd; u"nde fatade rndritat incrusteazi mii de ceasuri din apriga eisingurdtate iernaticd, intr-o cdmaqd de noapte pe care o

brodeazd ca s-o ddruiascd de ziua nuntii celui mai iubitdintre comeseni.

Acolo, orizontul e mai aproape de om; bolta cereasci,rnai sus gi mai balonati. $i in orice parte ai intoarce

privirea, peste tot fdgiduiala fgi d5. cot cu prirnejdia. Astagi indreptSlegte expresia, comund fdranului de pe,,Vd,rsd,turd,".' ,,Cand nu mai qtiu unde sd dau cu capul,ridic bra{ele la cer gi mi gdndesc la altceva".

Nu e vorba de disperare. E prompta degteptare adorinlei, care vine s6. strige ornuiui: Totul, e pentru tine.Nicd,ieri nu std, scris cd, ceua poate sd, {i se refaze.

in felul acesta, el ajunge sd" in{eleagd cd posesia nasti in satura{ie; cd. ea se afid pu$in in vibranta satisf,acliepentru care ai combS.tut voiniceqte, * dar cd ea st6 toat6,toat[.,,ln plina dorin$d, aceastS. mare chemare a viefii.

tn dimineafa unei zile de aprilie, cdnd soarele seinalli gi ili scaldi fa{a cu o lurnind noud, ardturileacoperite de o verdea!5 dreaptd ca peria, umfld pieptul,t6ranului de o bucurie nerndrginit5. fn picioare, in cd.rufalui, omul igi contemplS. semSndturile qi strigd, tare:

- Doamne, cAt sunt de frumoase!Acela, gi nu altul e momentul care-l rhspldtegte de

toati truda. $i, sdptdmAni de-a rdndul, et inghite bucurosgi mistuie bine, reaua lui mimiligd de orz ori de porumb.

Pentru locuitorul de pe ,,Vd,rsd.turd,", tot ce urrnea.zdclipelor sale de arzitoare dorin!5., este fericire banald orieroism pasionat.

Primul caz e cdnd ii ,,cade din cer un an de belqug":atunci el iqi cumpdrd un porc, il ingrag5 qi il rnandncdlaCrdciun, osp6! care ii ingreuneazd corpul gi-i adoarmespiritul, dar asta nu dureaz6. decAt cinci ori $asesiptd.m$.ni; el mai profitd de prilejul acesta ca sfr. cd.sdto-reascl weunul din copiii lui, imprejurare care-i impingela indr6zneli cam caraghioase gi il face sd spuni rnai

10

muLte nerozii dec6t de obicei. Atunci el nu rnai are niciodorin!5, gi-i prost.

Al doilea caz, e chiar acela care-i umple trei sferturidin via,ti: lipsa, parliald ori totaL5, sdr6cia, inotul voini-cesc trnpotriva valurilor ameninfitoare. $i cu cdt el se

vede mai respins, mai. dat inapoi, cu at0t dorinfa i se

indreapt5, uriagd, gi-i a!6!a tmpotriva nenorocirii.intorcAndu-se acash, de la sernin6turile lui inecate

ori pdrjolite, el se opregte in mijlocul ogrizTi - ea olocomotivd gata sd plesneasci - gi strigi la ai lui:

- Se nu mai guste nirneni nicio pic6turd de lapte!$i-1 dueefi, tot, la t6rg!

Acest ,,tot", de-abia se ridicd Ia trei litri.Cflt despre ,,picitura" de care el wea sd priveze pe

viitor gurile mici, bi.etul om bate cdmpii, cf,ci, de mult,singur cel rnai mic dintre copii se mai bucura de cdte-o

tnghifiturd, seara, d*pe mulg, qi nu ca sd se hrdneasci,ci ca si inceteze din pl6ns gi sd nu se mai lini de

fusta rn[-sii.

- ...Sd-l ducefi, tot, la tdrg... $i Rada sd nu maicumpere pAine: s6 aduci toli banii de pe lapte!

Ce mai daraver5 si cu ,,pAinea" asta! Ca sd poto-

leasci pe cei mai pofticiogi, Rada, ducdndu'se in fiecare

zi La Briila sd vdndi. laptele, sacrifica un litru de lapte,umd kilogram de bund pAine neagre, din care ea

distribuia prefioase felii la intreaga hdrmilaie de fri{iorigi surioare. Adevdrat cozonac!

Acum, nimeni nu va mai gusta nici pdinea'

$i, dintr-odatd., toate privirile se lintesc drept

inainte, spre acea linie verticald care astup6 tot orizontul

11

de la miazdnoapte. Acolo e sciparea: acolo e balta, cumiile ei de hectare de papuri, aeeastS plantd generoasdpe care Domnul nostru Siretul o face sd. creascd fdrdajutorul omului.'Ea e bunb ca s6 faci dintr-insa rogojinigi cognile frumoase. O mai vinzi gi aSa cum e, cumald5.rul ori cu cdruta, ca gi pe stuf, acest frate alpapurii, bun la inveliguri gi ?mprejmuiri.' Balta e s$nul hrdnitor al ldranului de pe ,,Vdrsd.turd,'.Iatd de ce, in ceasurile de restrigte, toate privirile seindreaptd spre ea. Tot la baltd se gdndegte omul aceluilinut, cdnd vorbegte de mdrinirnia luncii lui.

Balta nu-i a niminui. Nimeni n-o cultivd. Nimenin-are dreptul s5 se proclarne stipdnul ei, afari doarSiretul, care a creat-o. Ea nu. cere nicio supraveghere,nicio menajare. Ea nu se teme niei de oil, nici deI)umnezeu.' Cdnd o d"evaste azd, ea e ca stejarul eare apierdut o frunz6.

De-acolo vine vorba rornAneascd, aplicati. dezbaterilorlipsite de infelegere: ,Hai s-o ld.sd,m baltti"!

Cdci balta e neeunoscutul, nepdtrunsul, nesfdrgitul"

Intri intr-insa pe unde poftegti, ca pasdrea care-6i iazborul incotro vrea. $i de indatd" ce-ai inaintat pulin, totuna e dacd faci o sutd de pagi ori o sut6 de mii: papura,stuful gi acest hermafrodit de pipirig, bun de nimic,ingfaci omul ca lntr-un clegte, dubldndu-l in indl{ime.

il inpfacd, dar frifegte. Ei gtiu ci dacd frbtAnutr lor eacolea, e fiindci bietul om trebuie sE fre tar.e nenorocit;c5, in satele de unde vine, lucrurile stau prost de tot.

12

De altfel, n-ai dec6t sd-l privegti pe acest fr6{An, ca

s5 te incredinfezi: din cap pAni in picioare, e ca qi eumgi-ar fi petrecut toatd viala pe un maidan cu gunoi, cdndii vezi acea ciciuld ciuruitS., din care ies smocurimdnioase de pir; acel ibirboc in zdrenle, care abia se linepe el; acei nddragi rispeticili gi hdrtinifi, oferindspectacolul coapselor sale pdroase, ale genunchilor sdi

osoqi gi ai dinddritului sdu pu{in eonvenabil; acel malddrde obiele care ii fac nigte pulpe asemdnitoare unortrunchiuri de copaci, acele opinci, ln sf6,rgit, care nu-i maiprotejeaz6 picioarele, fiindcd sunt in bucSfi.

Trebuie sh-i judeci dupd acest echipament. Nutrebuie s5 te increzi vioiciunii lui b6rbitegti, aerului luighgalnic. Cici., nitiriul, ars frind de dorinfe, mai gdsegte

cu cale s5-gi bati joc de el insugi. Frivindu-se ca un pdun,

el se stricd. de rds, se invArteqte intr-un picior, pocnegte

din degete, se de de-a tumba gi cdntd celebra arieglurneald:

Sd, dai fata dupd, mine,pd,rinte lchime,

$i studia dupd, porci,pdrinte lchime!

E vorba de un popd de !ard, eare are o fatd de

m6ritat. Bine inzestratS, popa aspir6" la un ginere

,,demn"; un notar, cel pufin. Or, iati cd cel rnai nemernicdintre haimanaLele satului vine, fald de toat6lumea, si-iceard mAna fetei. E un gdligan zdren{uros, el insugiconvins de reputalia de care se bucurd.. Asta nu-l

l3

impiedici s5. fie vesel gi sd rddd de el, dar 9i de popd,cer$ndu-i fata gi bdt$ndu-gi joc de ,,studia,,preofeasci.

Popa e furios. Satul petrece. Iar haimanaua c6.gtigbastfel inci un titlu la umana eirnpatie a oamenilor, decare el are at6.ta nevoie.

Aceeagi umand nevoie simte inima, lncircati dedorinfe, care pdtrunde ln nestrd.mutata balta ca sd,iceard ceea ce pdmdntul gi vdzduhul ii refuzl cu atdtaind0rjire. $i mdsurdndu-se in pumn cu propria lui soartd,el se indreaptd spre ultimu-i mijloc de scdpare - balta -glumind pe propria-i socoteald:

Sd, dai fata d,upd, mine...

Dar acolo, in bungetul stufigului, nu este ochi urnansd-l vadi pe acest om, nici ureche uman5 care sd.-i aud6voiosul geamlt. Acolo e imperiul naturalei Nepdsiri.Frdlia papurii, a stufului, te p6trund de gtoazd; totul erece, lipicios, gi imbrdfiqdrile lor ifi zgArie mAinile qi faga.

Nu simli decAt umezeald, nu vezi dec6"t ostilitate, ginu qtii ce se petrece dincolo de o lungime de tArpan..Dobori, inaintezi, faci goluri gi mald6re, in vreme cepiciorul, trosnind, se scufundd in mAzga bogati de s6.ngevegetal, ?n weme ce mii de ierburi cdrnoase, reci, ca niqteSe{pi latdrefi gi vAscoqi, se streeoard intre piele qi ibir:bos.

Apoi, te r[ticegti. Dacd cerul e innourat, nu mai gtiiincotro e satul. Cdci pim6ntul se invArteqte mai ales injurul omului, al omului pustiit, indeosebi, ca s6-gi dea qi

" TB.rpan * secerd (n.red.)

14

mai bine seama de pustiul lui. Dar omul e mai tare ca

pimAntui qi ca pustietatea. El vine mai de departe qi de

mai sus. $i el are amintirea acelei vegnicii, care se

rosteqte intr-insul prin zvdcneli asemdnitoare aceloracare, sub irnboldul sevei, fac sd creascd nebun6 irnensi-tatea vegetald din jurul lui.

Singur, stdnd pe un maldir, el rdsucegte atunci o

ligard gi se gAndeqte acas6, la ai lui, care ii agteapt6 ca

s5-l dezbrace de zdrenfele-i ude, sd-i spele picioarele gi

sd-i spund cb vaca a fdtat un drigu$ de vifel. Asta il face,

pe loc, sd regdseasci drumul spre sat.Nu. Nu eqti pierdut pe pdmAnt. Egti inc6 9i mai

pulin pe lunca Siretutrui, unde trdiegte o lume cdreia iiplace dorin$a qi o balt6 plind de povegti care i-o intreline.

l5