Academia de Studii EconomiceFacultatea de Comert

SURSE REGENERABILE DE ENERGIECOMPONENTA IMPORTANTA A DEZVOLTARII

ENERGETICE DURABILE

Profesor coord. Irina MarunteluStudenti: Ivascu Raluca

Leu Alexandra

GRUPA 307, SERIA B, AN I

Bucuresti, 2010

SURSE REGENERABILE DE ENERGIECOMPONENTA IMPORTANTA A DEZVOLTARII

ENERGETICE DURABILE

1.Schimbarile climatice si disponibilitatea resurselorOmenirea se confrunta în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale

energiei, apei si alimentatiei, rezolvarea corecta a lor fiind esenta preocuparilor pentru odezvoltare durabila.

O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie sa porneasca de la problemeleschimbarilor climatice si disponibilitatii resurselor, în conditiile unei importante cresteridemografice si a necesitatii de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care înprezent sunt privati de acesta.

Studiile oamenilor de stiinta au devenit în ultimii ani din ce în ce mai unanime îna aprecia ca o crestere puternica a emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera vaconduce la o încalzire globala a atmosferei terestre de 2-6̊ C, pâna la sfârsitul acestuisecol, cu efecte dezastroase.

Prin schimbul natural dintre atmosfera, biosfera si oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde de tone de CO2 (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezinta circa jumatate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o crestere permanenta a concentratiei de CO2 din atmosfera de la 280 de ppm înainte de dezvoltarea industriala la 360 ppm în prezent.

In cel de al treilea raport al Grupului Interguvernamental de Evolutie a Climatului GIEC, prezentat în 2001, emisiile din anul 1990 au fost evaluate la 6,29 miliarde de toneechivalent carbon. Estimând ca la sfârsitul acestui secol populatia globului va atinge circa 10 miliarde de locuitori, în conditiile unor drepturi de emisie uniforme pentru întreaga populatie, pentru a nu depasi concentratia de CO2 de 450 ppm în atmosfera, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor sa se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru tarile dezvoltate reprezinta o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de sera. Chiar si în ipoteza practic a dublarii concentratiei actuale de CO2 în atmosfera, pâna la 650 ppm, emisiile de CO2 în tarile dezvoltate ar trebui reduse de aproape 4 ori.

Rezervele conventionale de petrol si de gaze naturale ,potrivit aceluiasi raport, lanivelul actual de consum, vor fi disponibile aproximativ 40 de ani. Tinând seama si deresursele care vor mai fi descoperite în anii urmatori, expertii apreciaza ca pâna în anul 2020, productiile de petrol si gaze vor mai creste, pretul petrolului pastrându-se în jur de 25 de USD/baril, dupa aceasta data productia urmând sa scada si pretul sa creasca spre 2040-2050 spre 50 USD/baril. Resursele neconventionale de petrol (sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice) estimate la 600 miliarde tep, vor reprezenta resurse suplimentare cu costuri superioare si emisii de CO2.

GIEC a încercat sa stabileasca legatura între utilizarea disponibilului de carbon din resursele existente si restrictiile impuse de limitarea concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera. Rezulta ca în perioada 1880-1998 a fost utilizata o cantitatea de carbon relativ mica fata de resursele înca existente. Cumulul emisiilor pe parcursul secolului XXI pentru sase scenarii de concentratii a gazelor cu efect de sera la sfârsitul secolului. Tinând seama de concentratia actuala, în toate celelalte scenarii se pot arde toate resursele

conventionale de petrol si gaz. Utilizarea în întregime a resursele de carbune, precum si a celor neconventionale de gaz si petrol, nu se va putea realiza decât în cazul rezolvarii problemei capturii si stocarii CO2.

Prognoza consumului de energie primara realizata de Consiliul Mondial al Energiei pentru anul 2050, in ipoteza unei cresteri economice de 3% pe an , fara o modificare a tendintelor actuale de descrestere a intensitatii energetice si de asimilare a resurselor energetice regenerabile evidentiaza un consum de circa 25 Gtep, din care 15 Gtep din combustibili fosili de CO2 in acest scenariu sunt inadmisibile. Pentru a se pastra o concentratie de CO2 de 450 ppm, ceea ce reprezinta circa 6 Gt carbon, cantitatea maxima de combustibili fosili utilizabila nu trebuie sa depaseasca 7 Gtep, rezultând un deficit de 18 Gtep care ar trebui acoperit din nuclear si surse regenerabile. Rezulta ca pentru o dezvoltare energetica durabila nu ar trebui sa se depaseasca la nivelul lui 2050 un consum de 13-18 Gtep, acoperit din combustibili fosili 7 Gtep , din nuclear 2-3 Gtep si restul de 4-9 Gtep din resurse regenerabile.

Pentru atingerea obiectivului ambitios propus de tarile Uniunii Europene de a reduce de patru ori emisiile la orizontul lui 2050 presupune o puternica «decarbonizare » a sistemului energetic, prin apelare atât la energia nucleara prin noi filiere, dar mai ales la sursele regenerative de energie. Tinând seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii si de înlocuire a instalatiilor existente este necesar sa se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate si cu consumuri energetice reduse. In acelasi timp este necesara o profunda evolutie a stilului de viata si o coerenta a factorilor politici catre o dezvoltare durabila.

România are cel mai ridicat potenţial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent. România are un potenţial energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o producţie anuală de aproximativ '23 TWh anual, dar în prezent nu există proiecte semnificative pentru exploatarea acestuia. Conform altor estimări, potenţialul eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate instalată. Sectorul energiei eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul naţional anual în 2020.

„Combustibil fosil” este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de materii organice formate din plante şi animale putrezite care s-au transformat în ţiţei, cărbune, sau gaze naturale, sub acţiunea căldurii şi a presiunii din scoarţa terestră, de-a lungul sutelor de milioane de ani.

Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mişcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obţinut prin arderea combustibililor pentru a pune în mişcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor.

În lumea modernă a secolelor 20 şi 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale şi regionale. S-a născut astfel o mişcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie.Arderea combustibililor fosili de către omenire este cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de seră, care împiedică dispersarea radiaţiilor şi contribuie la încălzirea globală. Concentraţia de CO2 din atmosferă este în creştere, producând îngrijorare cu privire la gradul de reţinere a radiaţiei solare, care va avea ca rezultat creşterea temperaturii medii a suprafeţei terestre.

Doar o mică cantitate a combustibililor pe bază de hidrocarburi sunt biocombustibili, adică derivaţi din dioxidul de carbon din atmosferă, deci care nu contribuie, prin ardere, la creşterea cantităţii globale de dioxid de carbon.

2.Perspectivele surselor regenerabile de energiePrincipiul cererii şi ofertei sugerează că diminuarea rezervelor de hidrocarburi duce la

creşterea preţurilor acestora. Ca rezultat, exploatarea surselor de energie alternativă, considerate ineficiente economic să devină eficiente. Benzina artificială şi alte surse de energie regenerabilă necesită tehnologii de producţie şi procesare mai scumpe decât exploatarea rezervelor convenţionale de petrol, dar pot deveni economic viabile în viitorul apropiat.

Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenitatii lor si a impactului neglijabil asupra mediului ambiant, ele ne emitând gaze cu efect de sera. Chiar daca prin ardere biomasa elimina o cantitate de CO2, aceasta cantitatea este absorbita de aceasta pe durata cresterii sale, bilantul fiind nul. In acelasi timp aceste tehnologii nu produc deseuri periculoase, iar demontarea lor la sfârsitul vietii , spre deosebire de instalatiile nucleare, este relativ simpla.

Ca orice tehnologie energetica si utilizarea SER prezinta unele inconveniente. Impactul instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de contaminare a solului si al scaparilor de metan la gazeificare, perturbarea echilibrului ecologic de catre micro hidrocentrale sunt câteva dintre acestea. Cele mai discutate inconveniente sunt însa cele legate de suprafata de teren necesara si de intermitenta si disponibilitatea lor.

Este cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de 8 MW în instalatii eoliene este necesara o suprafata foarte mare, din aceasta numai 1% este efectiv ocupata de instalatii, restul putând fi utilizata în continuare pentru agricultura. Si pentru producerea de energie fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. Astfel pentru o putere de 1 kW si o energie anuala de 1000 kWh sunt necesari 10 m2, dar suprafata acoperiselor locuintelor ar permite instalarea câtorva mii de MW. Intermitenta energiei solare si eoliene poate fi compensata prin instalatii de acumulare a energiei electrice sau termice sau prin producerea unor „vectori energetici „intermediari”, cum este hidrogenul obtinut prin electroliza . Pentru energia hidraulica stocarea este mai facila prin crearea unor lacuri de acumulare, iar pentru biomasa aceasta poate fi stocata atât înaintea recoltarii cât si dupa aceasta în depozite sau sub forma de biocarburanti.

Utilizarea SER a cunoscut un prim avânt dupa crizele petroliere din 1973 si 1980, dar a cunoscut o stagnare de circa 12 ani dupa 1986. Abia dupa 1998, tarile dezvoltate au început sa-si propuna programe extrem de ambitioase. Astfel la Samitul de la Johannesburg tarile Uniunii Europene si-au propus o crestere anuala de 1% pentru ponderea SER în balanta energetica pâna în anul 2010 si o crestere a ponderii biocarburantilor pâna la 5,75 % în acelasi an. Aceste obiective nu pot fi atinse fara dezvoltarea cercetarii si colaborarii internationale în doua directii principale:· Reducerea costurilor (eolian în largul marilor, fotovoltaic) si a fezabilitatii industriale · Stocajul energiei electrice ( centrale de pompare acumulare, producere de hidrogen) sitermice (acumulatoare la temperatura înalta) precum si ameliorarea prognozei pentru aceste energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite în teritoriu pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. In paralel cu acestea sunt posibile sisteme de gestiune a cererii, de exemplul la nivelul „imobilelor inteligente”, care produc, stocheaza si utilizeaza energia.

Enel si energia regenerabilaIn România potentialul anual al SER, potrivit datelor comunicate de Ministerul

Industriei si Resurselor era estimat în anul 2002 la circa 9 miloane tep energie termica si 65 TWh energie electrica, distribuit pe suprafata tarii. Din pacate acest potential este utilizat în extrem de mica masura , cu exceptia energiei hidraulice si a biomasei ( lemn de foc), acesta din urma fiind arsa în majoritatea cazurilor în instalatii neperformante energetic.

Doua firme romanesti cu activitati in sectorul energiei regenerabile din grupul italian de utilitati Enel, Enel Green Power Romania, din judetul Bistrita-Nasaud, si Electrogrup, din Baia-Mare, vor fuziona, pentru eficientizarea activitatii si cresterea capacitatii de derulare a proiectelor.

Enel Green Power Romania SRL va absorbi firma Electrogrup din Baia Mare si va avea un capital social de 128 milioane de lei, divizat in 256.000 de actiuni.

Operatiunea a fost aprobata de administratorii celor doua firme in noiembrie 2009. Enel Green Power Romania are active in valoare de peste 205 milioane lei, datorii de 84,5 milioane de lei si capitaluri proprii de 120,5 milioane de lei.

Aceasta este fosta firma Blue Line Impex, infiintata in 2002, cu activitati in sectorul dezvoltarii de proiecte de productie a energiei din surse regenerabile. Firma Blue Line Impex a fost preluata in 2007 de grupul italian Enel, prezent pe piata romaneasca a distributiei si furnizarii de energie electrica din 2005. Blue Line Impex si-a schimbat denumirea in Enel Green Power Romania in noiembrie 2009.

Firma Electrogrup a fost infiintata in 1994 si dezvolta proiecte de constructie a parcurilor eoliene. Firma a fost preluata in 2007 de Blue Line Impex si a fost inclusa astfel in grupul Enel. Firma Enel Green Power Romania este controlata de Enel Gren Power International. Grupul italian controleaza fostele filiale de distributie si furnizare a energiei ale Electrica, Banat, Dobrogea si Muntenia Sud. Enel nu are inca unitati de producere a electricitatii pe piata din Romania.

Prin aceasta tranzactie, Enel isi face intrarea in sectorul energiei regenerabile din Romania, conform strategiei companiei de a atinge un mix de combustibili echilibrat, unde energia regenerabila joaca un rol semnificativ.

CONCLUZII

1. Nu se dispune astazi de de un raspuns sigur si fiabil privind schimbarile climatice sidisponibilitatea resurselor la orizontul anului 2050, scenariile existente având în specialrolul de a mobiliza omenirea spre schimbari importante în domeniul energetic2. Restrictiile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera vor conduce la utilizareaunui « buchet » de resurse energetice, energia nucleara si sursele regenerabile nefiindîn masura sa poata acoperi singure balanta energetica a omenirii.3. Este necesara o profunda evolutie în modul de viata, care presupune o adeziune acetatenilor, care de poate realiza doar prin informarea si sensibilizarea marelui public.4. In România nu exista înca o strategie coerenta privind extinderea utilizarii SER, însotita de mobilizarea unor resurse financiare publice corespunzatoare. Odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana la începutul anului 2007, trebui sa ne asumam si obiectivelor strategice ale acesteia în domeniul resurselor regenerabile.

Tep=tone echivalent petrol

BIBLIOGRAFIE:

[1] ADEME Les enjeux de long terme de la maîtrise de l`énergie, Paris 2003-05-11 [2] ADEME Les enjeux « renouvelable » du débat national sur l`énergie, Paris, 2003. [3] Bauquis, P.R., Un point de vue sur les besoins et les approvisionnements en énergiea l`horizons 2050, Revue de l`Energie, nr.509, 1999. [4] GIEC WG III Climate change:mitigation , Cambridge University Press, 2001 www.ecomagazin.ro www.green-report.ro www.revista-piata.ro