Sexualitatea si SupraeulPsihologii afirma de la Freud citire ca "instantele psihicului" sunt trei:INCONSTIENTUL adica sediul instinctelor, printre care de baza e cel sexual. Uneori prea agresiv, prea ndraznet, prea dominant. Deseori detensionant si necesar si aducator de bucurie pentru ca e instinctul vietii si vocea sinelui.EUL adica cel ce ne ajuta sa ne manifestam n limitele normalului n lumea reala. Cel de care avem ntotdeauna nevoie. Normalitatea psihica.

SUPRAEUL instanta de cenzura si contral. Sau vocea moralei si a parintelui interior. Uneori prea dur, prea nfricosator. Alteori necesar si linistitor. Avem nevoie de sex, avem nevoie si de morala. Numai ca uneori ascultnd vocea instinctului si a cezurii cum se tot cearta devenim dezorientati nestiind cum e mai bine sa actionam. Eul atunci se blocheaza si ne pierdem echilibrul interior. Traim un conflict intern nerezolvat. Acest lucru se cheama nevroza, adica tensiune, neliniste, ce n timp genereaza stres si n final boala...Totusi una dintre "instante" trebuie sa decida. Iata un astfel de dialog:

"E super! O iubesc, o doresc, as vrea sa fim mpreuna", spuse vocea Inconstientului."Nu e bine. Asa ceva e imoral, e pacat, vei avea de suferit... Nu e pentru tine.", raspunse Supraeul."Dar... Totusi ma gandesc mereu la ea. E sexi, e desteapta! Ce bine ne-ar sta mpreuna."Tu si ea? Fii serios!""Ce bine ar fi daca s-ar putea sa fim... macar o data mpreuna... Ar fi super. Nu-mi vine s-o sterg de pe lista mea. E buna. O partida de sex. Macar atat... nu mi-ar strica. O... sa fiu al naibii daca nu mi-ar placea!""Te cred, dar... nu se poate sa-i ceri asa ceva! Nu poti sa te dai la ea. Are prieten... l stii bine, colegul vostru... Colegul tau de seminar, de banca. Ea e la alta grupa, dar e prietena lui. Stii asta nu? Hai... de cate ori ti-a vorbit de ea. I-ai si vazut mpreuna, ai fost la ei la camin.""Tocmai asta e. De prea multe ori mi-a vorbit de ea.""Aha...", facu cu un aer de superioritate Supraeul."Dar, ai vazut cum se uita la mine!", spuse Inconstientul."Cine, ea?! E prietena lui", a raspuns Supraeul."Da... Stiu, da ce conteaza.""Fantasme... Nu se uita la tine. Ti se pare. Si daca ar fi asa, nu e un gest moral sa-i furi prietena prietenului tau. Ipocritule!""Ei, na! Si daca e colegul meu, ce? Am vazut cum se certa cu ea! Am vazut ca nici macar nu stie sa se poate cu ea. Eu... as putea s-o fac fericita.""Aha... Dar ce ar zice de asta logodnica ta? Fata aia care sta cu tine, ti spala ciorapii, camasile, ti face de mancare, face sex cu tine de fiecare data cand ai nevoie. Te scuteste de cheltuieli si efortul de-a mai "agata" pe cineva! Sau de-ati duce lucrurile la spalatorie, sau n fine la mama... Mananci acasa nu la fast food!""N-ar trebuie neaparat sa afle. Recunosc, mi face mancare, dar mi-e frica de ea. Se poarta cu mine, ca o mama, ca un paznic, ca nvatatoarea mea din clasa ntai care mi-a dat patru al romana. Ea e genul asta. E artagoasa si prea rece uneori. Sunt diferite. Cealata nu ar face asa ceva, nu e certareata. E senzuala si vesela.""Si ti-ar fi foame cu ea!""Nu stiu daca mi-ar face de mancare. Dar... e mult mai misto, si cred ca e tare la pat. Si am vazut cum se uita la mine. As putea spune ca, mi face avansuri, apropouri, da... Sunt aproape sigur de asta!""Zau? Si daca nu e asa. Poate ca face misto. i place sa flirteze ca sa-si faca gelos prietenul, pe el l doreste. Atat. l provoaca...""Nu prea cred asa ceva. Mi-a cerut sa-i mprumut un curs. Mie. Putea sa-i ceara lui asta. Da...""Da? Scrii mai frumos.""Are colege, prietene. Ar putea sa le ceara lor...""Se rasfata. Daca o sa rada de tine si o sa te spuna prietenului ei. O sa cazi de papagal! Mai afla si altii din grupa, mai afla si prietena ta... ai ncurcat-o! Si e imoral, ilegal si...""Tot ce e frumos si bun si placut e ori imoral, ori ilegal, ori... ngrasa. Asta cu ngrasatul nu e treaba mea, dar n privinta celorlalte... Vad ca asta e rolul tau! Sa nu ma lasi sa ma bucur de viata mea.""Sa nu te las sa te bagi n belele... sa nu suferi.Asta e rolul meu. Da.""Ciudat... Ciudat e ca sufar si asa.... Simt o stare de tensiune. Ceva ce se acumuleaza ca o energie. Sa fie dorinta? Si nevoia de a o realiza? Simt ca numai asta m-ar elibera.""Pulsiune. Asa au numit-o psihologii. Tensiunea asta ce se acumuleaza... se cheama n psihologie pulsiune. Dar pe care nu ai voie sa o manifesti asa cum ai vrea! Trebuie sa te abtii. Sa te cenzurezi.Lumea civilizata e asa...""Stii ce? mi bag picioarele n lumea ta civilizata! O sa ncerc azi sa o invit la o cafea.""Crezi ca ma dau batut? Crezi ca e atat de simplu cum ai vrea? O sa-ti creez o groaza de situatii imposibile. Piedici. Stii doar ca am putere si asupra lumii exterioare, asupra realitatii... Cu greu ai sa te poti apropia. Si apoi n-am sa tac! Vocea "constiintei" nu tace. O sa te dai de gol la prietena ta... Ha...ha... ha..."Oare eu sunt diavol? Sau tu?"

Si acest dialog ar putea continua. La infinit. Pana cand ori unul ori altul va ceda. Pana atunci actionam sub imperiul Eului care e deranjat de acest dialog, devine stresat, iritat, vrea ca "vocile" sa TACA. El trebuie doar sa stie ce are de facut doar rolul lui e de a pune lucrurile n miscare, si a actiona conform principiului realitatii.

Vocea SUPRAEULUI, e vocea parintilor din copilarie, cu care o parte din inconstientul nostru se identifica, apoi a educatorilor, profesorilor, a preotilor, a cenzurii, a normelor morale, a legilor civilizatiei, dar deseori si a fatarniciei, a falsitatii, a fricii. E vocea necesara pentru a nfrana incestul (pentru ca exista si complexul Oedip! dar asta e alt subiect), agresivitatea si actele de violenta de orice tip. Si mai e vocea atentionarii, a ngerului pazitor... uneori.

Vocea SINELUI (inconstientul sau se-ul) e vocea noastra intima. E vocea INSTINCTELOR VIETII, a SEXUALITATII, e vocea instintelor existente n orice fiinta. Ele sunt instinctul sexual, instinctul de a te hrani, de aparare, etc. E o voce puternica si deseori n-o putem ignora. Dumnezeu a creat-o asa. Pentru ca daca noi toti am ignora-o, viata cu siguranta nu ar putea continua. E vocea ce ne ajuta sa fim noi nsine, sa ne eliberam de tensiuni si obsesii, ce se pot tranforma n nevroze, sau chiar boli mai grave, psihoze, isteria de conversie, care nu sunt decit un conflict nerezolvat satisfacator dintre instincte si legile civilizatiei.

La nivel de INCONSTINET, mai se afla si informatiile spiritului din alte existente, pe care nu ni le mai amintim, dar le simtim vrind, nevrind. Uneori ne putem simti atrasi de cineva pentru ca l-am mai cunoscut si avem o "poveste de incheiat" cu acel cineva. Psihologia ignora asta, deocamdata... Dar totusi la drept vorbind, nu provenienta unei probleme conteaza, ci rezolvarea ei!

Deci, n INCONSTIENT se afla impulsul de a fi noi nsine...Si atunci ce e mai bine sa facem? Sa-i ignoram vocea? Sau sa ne bucuram de viata, de sex, sa raspundem instinctelor care exista in noi pentru ca asa am fost creati.E bine desigur, sa iubim, sa dorim, sa traim. nsa...nsa ntre cele doua "instante ale psihicului" trebuie sa existe un ECHILIBRU. Pe oricare din ele am lasa-o sa ne domine, nu ar face decat sa ne strice viata. Agresivitate, crime, violuri, prostitutie, minciuna pe de o parte cea a SINELUI, (un sine inferiori desigur). Si minciuna, tensiune, lipsa de initiativa, blocaj, un trai modest, o viata goala, lipsita de placere, de bucurie, de sens si plina de ipocrizie si de o falsa modestie, pe de alta ( cind avem un ... SUPRAEU tiranic)

Freud, parintele psihanalizei, n urma a nenumarati ani de munca si studii psihanalitice, a spus ca nefericirea cotidiana provine din faptul ca natura a fost nvinsa de cultura, iar acest lucru genereaza disfunctii psihice, care au deseori ca urmare boli somatice. Deci controlul instinctelor e necesar, dar el trebuie sa fie totusi echilibrat. Tot Freud explica faptul ca civilizatia s-a format prin fenomenul numit sublimare. Adica deturnarea energiei sexuale si folosirea ei n alte scopuri, respectiv pentru a crea bunurile si lucrurile ce ne nconjoara, ajungand astfel sa construim un edificiu cultural. Dar care dupa cum toti putem observa si simti, se cam clatina. Atunci cand lanturile devin prea grele cautam sa evadam. De fapt cautam tot felul de tertipuri, ncepand cu filme permise "numai cu acordul parintilor", n care se strecoara totusi o scena de sex si terminand cu bancuri cu tenta sexuala ce circula pe net si care ne plac la toti, (de ce sa nu recunoastem), ori mai rafinatele opere artistice din toate categoriile care sunt fie o sublimare, fie vorbesc fara perdea tot despre... sex. Si toate astea ca sa ne eliberam un pic din cingile culturii, care din nefericire a produs o exagerare si a transformat "pricipiul realitatii", adica al echilibrului n ceea ce psihologii au numit "principiul randamentului", adica al muncii exagerate. Muncim peste program, muncim n weekend, muncim pentru bani, pentru ca sa... Sa ce? Sa fim bogati, admirati, frumosi, iubiti? Oare de ce...?n acord cu cele spuse de Freud as spune ca echilibrul este cheia unei vieti mplinite. Si as adauga referitor la subiectul de mai sus ca atunci cand alegi sa faci sex din interes, pentru bani sau alte servicii, din lipsa de altceva mai bun de facut, cu o persoana care nu-ti place, ori din obligatie, e prostitutie. nsa daca nu o faci atunci cand simti afectiune, atractie, bucurie, fata de o persoana care ti place si sentimentul e reciproc, daca consideri ca sexul e un pacat sau ca e imoral, atunci e prostie.Toti vrem sa fim iubiti, fericiti si liberi. Oare merita sa pretindem altceva?