Succesiunea ecologica

Succesiunea ecologica. Stadiile succesiunii ecologice. Explicati notiunile de climax si homeostazie. Teoriile climaxului.

Succesiunea ecologica. Stadiile succesiunii ecologice. Explicati notiunile declimaxsihomeostazie.Teoriile climaxului.Succesiunea ecologicaOrice sistem din naturaare o durata de viata limitata si este marcat de o evolutie ireversibila. Biocenoza si ecosistemul se incadreaza in aceasta categorie. Succesiunea ecologica este asadar o schimbare ireversibila in structura biocenozelor, a ecosistemelor, care determina inlocuirea unui ecosistem cu altul. Si succesiunileecologice au la baza schimbarea factorilor fizici, iar ca urmare a acestoraare loc o puternica interactiune intre componentele biocenozei, intre parametrii structurii functionale.Cu alte cuvinte,succesiunea ecologica este un complex de interactiuni de distrugere a structurii si functiilor existente intr-o biocenoza sau ecosistem si formarea de noi structuri si functii.Succesiunea ecologica este o inlocuire sistematica si ordonata a unei comunitati de catre o alta pina ce comunitatea atinge o relativa stabilitate in acel areal.In cadrul succesiunii exista o serie logica de etape care se deruleaza una dupa alta (de la stadiul de vegetatie ierboasa la tufaris si apoi padure) iar in final se termina cu o comunitate stabila.Ansamblul de etape se cheama serie, iar orice schimbare ce poate avea loc este denumita stadiu al seriei. Fiecare stadiu al seriei este in sine o comunitate, alta fata de cea anterioara si care poate ramane asa, o perioada scurta sau mult mai lunga de timp.Este interesant de precizat ca initial a existat un punct de vedere geobotanic dupa care, succesiunea ecologica este doar o inlocuire a covorului vegetal de pe un anume teren, disparitia vechilor asociatii, geneza altuia nou si evolutia noilor asociatii vegetale. Ulterior conceptul a fost interpretat ecologic (TISCHLER1955).Din punct de vedere ecologic,succesiunea ecologicaeste o degradare, inlocuire, geneza si o evolutie a asociatiilor vegetale, animale si de microorganisme, o evolutie a biotopului, si a unor structuri trofodinamice si spatiale, variatii ale mediului fizic, climatice si geomorfologice.Succesiunea ecologica decurge din structura biocenozei, a ecosistemului, din interactiunile dintre specii, din metabolism si nivelul allelopatic. Toate acestea creaza o tensiune ecologica, contradictii interne intre componente, procese evolutive si remaniere structurala(STUGREN1975). Chiar daca decurge din insasi structura ecosistemului, succesiunea este declansata de factori esterni (BORMANNsiLIKENS1979).Trecerea de la o faza la alta (de ex. de la pajiste la teren acoperit cu arbusti) este insotita de pierderi de energie si productie crescuta de entropie (MARGALEF1962).Chiar si atunci cand nu au loc catastrofe ale mediului fizic, are loc o inlocuire de lunga durata a biocenozelor si ecosistemelor deoarece chiar dinamica relatiilor interspecifice duce la transformari si modificari structurale permanente.Inlocuirea speciilor care edifica o biocenoza existenta, veche, cualtele noi, concomitent cutransformarea in timp a conditiilor noi de existenta se numeste succesiune(CLEMENTS1928).Succesiunea primara (ecogeneza). Teoria clasica si teoria stohastica a succesiuniiSuccesiunea secundaraClimaxClimax (CLEMENTS1928) semnifica un stadiu final, culminant, in evolutia unui proces. El nu inseamna moartea ecosistemului si sfarsitul evolutiei ci doar o atenuare a vitezei de evolutie (macrosuccesiunea este inlocuita de microsuccesiuni, in diferite puncte ale ecosistemului). In cazul succesiunilor ecologice, climaxul este starea finala spre care tinde biocenoza, ecosistemul, o stare stationara de durata care se mentine stabila timp indelungat (ex. codrii seculari din valea Cernei, de la Slatioara din Masivul Rarau, padurea de stejar de la Letea si Caraorman etc). Astfel, sensul evolutiv al unei biocenoze s-au ecosistem este spre o stare de echilibru cand se realizeazahomeostaziaagr.homoios= asemanator;stasis= stare].Aceasta este valabil atat timp cat nu intervine un factor perturbator violent.Stadiul declimaxagr.klimax=scara] implica un timp indelungat pentru instalarea sa (chiar si in regiunea tropicala unde o padure se reface in 40-50 de ani, climaxul se instaleaza mult mai tirziu; dupa parerea specialistilor un ecosistem se stabilizeaza definitiv structural dupa intre 500 si 4000 de ani !).Trebuie retinut ca stadiul de climax este o stare stationara in evolutia unui ecosistem si nu este vorba despre maturitatea unui organism. In lucrari de inceput terminologia clementsiana a climaxului uza si de alte notiuni asupra carora nu vom insista (proclimax, subclimax, serclimax, disclimax, preclimax, postclimax) (BREWER1988).Exista 3 teorii importante care explica acest concept: -Teoria monoclimaxului (climaxul climatic) (CLEMENTS1928).Acest stadiu de climax este atins atunci compozitia si structura vegetatiei sunt armonizate fata de un singur factor al mediului clima.Conceptul este privit din punct de vedere al vegetatiei - geobotanic. -Teoria policlimaxului(DU RIETZ1930). Structura vegetatiei se stabilizeaza corelat cu clima si solul. Astfel pe langa climaxul climatic exista si un climax edafic. -Teoria climaxului ecologic (teoria configuratiei de climax; conceptul modelului climax) (WHITTAKER1953). Conform acestei teorii, climaxul este o stare stationara, caracterizata si de o oarecare instabilitate dar cu un grad de variatie ce nu pericliteaza structura sistemului respectiv. Pentru a se initia instalarea climaxului, cel mai important aspect estestabilirea unor relatii stationare intre speciile care alcatuiesc biocenoza,o coadaptare functionala a populatiilor(STUGREN1975).

Fig. 6-105.Reprezentarea schematica a succesiunii ecologice in cazul unei xeroserii (a) si a unei hidroserii (b)(date dinALLEEsi colab. 1949;CLARKE1954; preluate dinSTUGREN1965).Sunt figurate doar etapelemari, semnificative ale evolutiei in succesiune. a nisip; b - nisip si praf adus de vant si valuri; c humus nou format; 1 pionierat; 2 vegetatie submersa; 3 vegetatie emergenta; 4 dominarea suprafeei acoperita de campie si exiustenta unei balti reduse la minim; 5 padure.