Anni m H U B JOÏ 24 AUGUST ( 6 ^RPTEMTBTF) 1900 REDACŢIA

lină, strada Aulich Nr. 1

ABONAMENTUL Peitrn Austro-Un g-aria : pe un an 20 cor. pe Va an 10 cor.; pe V4 de an S cor.; pe 1 l u n ă 2 cor. 4-ril de Duminecă po an

— é coroane. — Pentru România şi străinătate pe a n :

40 franci.

Msnnscripte nu senapoiază

ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢITJNILE s de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de flecare publicaţiune.

Atât abonamentele cât si inserţiunile sunt a se pluti

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nu se primesc.

Subterfugii. (A) înfiinţarea judieaturel Curiei

In materie electorala este socotita din parte maghiară c& un punct de g w i e al guvernului Szè'\ care la venirea sa la putere a primit ind torir-'a de a modifica legea eleetoraîà.

Cu aceeaşi căldura., cu care apă­rau altădată nelegiuiri o luî Bánffy, ziarele partidului „liberal" darnice sunt şi astăzi de elogii şi preamărire pentru guvern. Nu ara sjun-s încă să vedem alegeri generale sub Szè'% şi cu toate acestea i se aduc elogii, ca In faţa unul fapt îndeplinit, tn tirade de frase, ce se scurg îa coloanele ziarelor sub titlul de „alegeri cura te" .

La alegerea supiemenfcara eea avut loc da curind la Tapo'cza inaă s'a putut întrezări, ca a rupe cu vechiul sistem electoral din Ungaria, care аѳ basează pe o practică pre-* învechită, e foarte greu, admiţând chiar că din partea autorităţilor ar exista o sin­cera tendinţă de europenisare.

Dar deoare ce modificarea ce s'a Jţeut In legea electorală din Ungaria 4ju » avut câtuşi de puţin în vedere alte interese deeftt interesele pur ma­ghiare, ear peniru naţionalităţi, pen tru putinţa lor de a particip* ia ale­geri şi în special pentru Romanii din Arde»!, cu nimic n'a contribuit noua stare faptică a lucrurilor — ne vom ocupa aci numai de-o chestiune lătu­ralnica ce ese în relief din discuţiu-oile din presă asupra viitoarelor ale­geri, întru cât s'a desbătut rault şi atitudinea naţionalităţilor în faţa lor şi Intru cât avem de semnalat câte­va declaraţiunî semnificative.

Bate caracteristic, că deşi orga­nele şoviniste nu întrelasă ocasiune de a accentua unitatea etnică a „po­poralul" din Ungaria, ca o necesi täte de stat, mereu se adresează na­ţionalităţilor, pofti ndu-le să intre în parlament şi făcându-le oferte ca «cesta :

„Асэіа cari se vo" présenta în „parlament, din mijlocul naţionalităţi-,lor, vor fi primiţi după meritul, pa-„triotismul, capacitatea, trecutul lor şi .tendinţele lor făţişi; şi orï-сѳ apro­piere cinstită le va fi primită nu nu-,mal cu provenienţă ci eu sinceră iu-,bire".

Frumoase vorbe sunt aceştia, frumoase, dar' nimic nu împiedică de a fi şi deşarte.

Lupta noastră este o lupta con­ştienta pentru întărirea patriei noastre comune ; şi îu i u t e r e s u 1 bine Înţeles al statului am cerut şi cerem sä ni se dea putinţa de a participa la vieaţa lui, precum participăm cu sângele şi cu avutul nostru la susţi­

nerea lui. Patrioţi suntem, şi nici de calităţi nu este lipsit neamul nostru.

Utopia şovinistă Insă, „idea de stat maghiar", se pune în сДеа chiar şi a r e a ­

lizării dreptului nostru înscris îu lege, şi febra „Ungariei maghiare* zugră-veşt-s pe pereţi fantoma iredentismu­l u i . . . şi iaventează tendinţe — ne-„făţişe*.

Sânt ziare maghiare cari îşi fac o mândrie deckrându-Be de şoviniste; ele agita şi presionează, aruncând banale epitete de trădări, făcend ri­sipă de minciuni şi necuviinţe faţă cu tot co tinde la schimbarea situa­ţiei, care în ţeara noastră atât de mult a înjosit concapţiunea legii, drep­tului şi dreptăţii.

De aceea, deşi impiegiurârilo şi chiar unele acte ale guvernului ne dovedesc că suntem cu mult prea de­parte decât să ne aşteptăm ca vorbe­lor , provenienţă* şi r sinceră iubire" să le urmeze fapte corëspunzëtoare, acea­stă іпсііпчіге a cercurilor conducëtoare epre schimbarea raporturilor încor­date, limbagiul organelor guvernamen­tale este îa o r i c e cas, un semn de îm­blânzire a modulul de judecată a cer­curilor conducëtoare, un mod de gân­dire cu totul deosebit de modul bru­tal de a gândi al guvernului anterior.

E s t e o d o v a d ă că actualii c o n d u o ö t o r l s'au simţit datori da-a s e ocupa de chestia de naţiona­lităţi şi altfel decât prin judecătorii şi geandarmî.

Acesta este un progres, este un câştig real, căci este o oficială recu­noaştere a nedreptăţirel naţionalită­ţilor, cari pâcă azi sunt încă refusate delà vieaţa de stat.

Condiţiunea însă în care ni-ae oferă azi „iubirea", adecă concesiu­nea de a participa şi noî la vieaţa de stat „maghiar" c a individualităţi, ca persoane, fără a représenta inte­resele şi tendinţele neamului nostru, la rîndul sëu, ѳ un subterfugiu lipsit de cel mal elementar bun simţ. Şi tocmai f i indcă la astfel de subterfu­gii aleargă detentoril puterii, fiind-că ?şl croiesc principii fundamentale pen­tru vie i ţ a de stat din imposibilităţi, contrarii logicei şi fire! lucrurilor, este slabă, este şubredă basa morală a atitudine! lor faţă cu naţionalităţile.

P e când basa pe care ne Inte­rne iăm noi pretenţiile este o lege oganică a statului, a cărei neaplicare este o vina a stăpâ űrel . Dreptul, pe de altă parte, dreptul de a trăi şi de a na desvolta după firea şi aspiraţiile noastre, este un drept na tura l ; ear agresiunea faţă cu aest drept este o nedreptate, şi este dovadă unei infe­riorităţi, este o dovada de slăbiciune,

Í din partea gavernaaiüor noştri.

Tăria noastră, superioritatea mo­rală, ne este în dreptatea cause! noa­stre. Basa morală este cea mai se­rioasă garanţie a una! favorabile so­luţii, a unei viitoare resolvărl a ne­înţelegere! româno-m^ghiare, ca să-I zicem aşa, îa sensul satisfacere! drep­tăţii, şi înlăturare! politicei de sub­terfugii şi de ehiţibuşeril.

Infamie. „Hazánk" în numërul sëu сЫа 4 Sept. seri', un articol de fond, în care recunoaşte că opinia publică a Europei în afacerea conflictului cu Bul­garia este favorabilă României. Cu toate acestea, z arul maghiar îşi permite ne­cuviinţa să compare Liga cui t r ra lă cu comitetul macedo-bulgar, zicând că în ceea-ce priveşte armele de luptă, nu prea se deosebesc una de altu1.

Insinuări infame de felul acesta am citit şi în alte ziare тадЫаге. E de regretai, dacă nici „H<*zânk" nu este mai Une informată. Ori că intenţiomt acuzi Liga, pentru-că în trecut bărba­ţii delà Ligă au dat de atâtea ori de gol toate manoperile şi prigonirile şovi-nisWor.

Contra emigrărilor. Fiepauul din W s у-г-яп, dopă-cum aflăm din ziarele maghiare, îngrozit de numërul enorm ai. emigranţilor spre America, care mereu creşte, a trimis o scrifioare circuli ră îa comitat, prim care crede că va putea împiedeca acest flagel. Recunoaşte că romediacea acestei plage nu sa poate face rîoeât prin .inpOHiţiunl eco­nomice şi admiitistr*tive mal intense, pentru caii se cere mult timp, şi mal ales mari jertfe din partea statului. Deocamdată îngă apelează la concursul preoţimel, mal ales, pentru a abate pe credincioşi delà pornirea lor.

Preoţii slovaci, atât de horopsiţî în tot deauna, a lăur i eu pr^oţ-I celorlalte na­ţionalităţi, sunt aceia la cari apelează, la al căror patriotism apalează, după-ce atât de mult i au înjurat şi le чи contestat pa tnoiismul .mântuitorii patriei*, neputincioşi tn faţa primejdiei.

Să Ie fie de înveţ şoviniştilor, că nu­mai prin iubir a poporului ве dovedeşte şi iubirea patriei, şi se poate servi patria, сагэ nu este numai a maghiarilor.

Ш

a stabili un modus agendi cu şefi! de partide au fost zadarnice. Cum a r ma! şi putea fi chiemai la muncă un parlament, care a foss trimis acasă deja de trei ori, de Badeni, Thun şi Körber ?

Ziarul N. W. Ab. spune că cercurile politice vieneze cred că guvernul disolvând parlamentul nu-'l va m a ! convoca, de cât atunci când va putea convoca un parlament capabil de a luera. Disolvarea parla­mentului actual e fapt, c : t re după sevîrşirea unor formalităţi se va şi publica în ziarul oficios.

„Neue Fr. Pr." spune că di­solvarea parlamentului va urma încă în zilele aces te ; ear ' ştirile lansate de presa cehă, în privinţa unei crise ministeriale", sunt lipsite de orï ce temeiu. Nici ministrul Rezek, mi­nistru ceh, nu va fi sîlit să se retragă din cabinet, deo*re ce di­solvarea parlamentului nu eate în­dreptată în contra cehilor.

Disolvarea parlamentului, după părerea cercurilor hotărîtoare nu în­semnează instalarea absolutismului, căci guvernul va guverna pe basa §-luï 14, până când va deveni iminentă necesitatea convocării din nou a par­lamentului, ceea ce va fl în toamna viitoare, la convocarea delegaţiunilor, de-oare-ce chelutelil© delegaţionale pe anul 1901 au fost votate deja de delegaţiunile din luna Maiu.

Primul ministru ungar, Coloman Széli, a sosit la Viena, şi a avut o întrevedere cu Körber; mâne va fi primit de M. Sa. Se crede că va fi ascultat şi cuvôntul lui îa chestia soluţie! situaţiei austriaco.

Soluţia situaţiei In Ânstria. Suntem în pragul unor eveni­

mente de mare importanţă. Soluţia pentru situaţia îacurcată nu ma! este îndepărtată; cu toate aceste însă, modul în care se va resolva starea încurcată nu-'l putem préconisa.

Un fupt singur este, că Coroana nu mal aşteaptă o resolvare prin schimbarea de persoane, care s'a dovedit de puţin eficace ; astfel svonul scos de presa cehă, despre îndepăr­tarea lui Körbtr de la guvern, e lipsit de temei.

Körber a fost primit într 'o lungă audienţă de M. Sa, cu care ocasiune M. Sa 'şi-a exprimat deplina încredere ce are în persoana primulul-ministru austriac.

Ceea ce este deocamdată sigur, după cum aflăm din ştirile sosite de la Viena, este că parlamentul act al nu va mai fl chiemat să lucreze, deoarece încercările lui Körber de

Din România.

Complotul bulgăresc. Arestării şi expulsăriî.

Poliţia dia Giurgiu a anunţat serviciul de siguranţă din B jcureşti cum că uu Bulgar a fost vëzut la Giurgiu trecând spre Bucu­reşti.

Imediat sau trimes doi agenţi la gara Filaret şi Bulgara! a fost arestat îndată ce s'a dat jos din tren.

Se crede că Bulgarul avea misiuuea să făptuias'jă omorul unul înalt personaj politic d h ţoară. La dînsul s'a găsit un revolver cu foc central, o cartuşieră, im pumnal şi mal multe scrisori de ale membrilor comitetului, adresate Ia mal multe notabilităţi bulgare din capitală, Brăila şi Galaţi.

Dl Judecător I. Th. Florescu a făcut o importantă descindere 1ч Comuna Jilava care se ştie eă e.ite Iii тчго parce locuită de Bulgari. S'&u descoperit lucruri foarie compromiţătoare pentru Bulgari. Mul mulţi Bulgari au fost arestaţi.

Bulgarii Iancu Ivanoff şi loachim Ana-stasiu au fost expulsaţi pe la punctul Giur­giu, fiind dovediţi că au luat parte la complotul împotriva siguranţei statului ro­mân.

* Oraţiarea lui Trifanoff.

In urma importantelor servicii pe care Trifanoff Ie-a adus instrucţiei, căci fără de-stăi'iuirile lui nu s'ar fl putut ajunge aşa de repede ia prinderea vino?aţiIor bulgari, 83 zice că Trifanoff va â graţiat de către M. 8. Regele Trifanoff de altfel are o pnrtura exemplară. Se căeşte de toate fantele sale trecute şi jură eă s'a săturat de chestia ma­cedoneană şi că nu doreşte de cât să trâ-

2

iascS îo linişte în România pe care o prive sie ca pe noua »a patrie.

, Am trăit ca tnfcr'un vi* urît", zice el, când vorbeşte de trecutul sëu. — Criminalii delà Sofls no a m e ţ e a când suntem tineri şi nu ne dam seama de planurile lor n bu neştl şi noi :a nişte scoşi din minţi, lucrăm sub impulsia lor. Aşa se nenorocesc o mul-ţirne da tineri*.

Atitudinea Ы Trifanoff a făcut o bană impresie In cercurile jadejă'.orcş'l şi el nu este privit decât ca o victimă a tempera­mentului şi a verstei sale tinere.

Dosarul secret. Se zice că s'au luat mal multe copil

de pe dosarul e g r e conţin» dovada eomplo tulul In potriva vieţei M. 8. Regelui. Ele au fost transmise tuturor puterilor. De aseme­nea se cred'1 că Regele a luat o copie cu sine la Ischl pentru a o arătă Impëratulul Rege, Costalul Gubjehowsky, precum şi Impëratulul Wilhelm. Cercurile conducă­toare din Europa, se vor convinge altfel d* visu de m&chinaţiuuile criminale ale comi­tetului de zurbagii dm Sofia şi următirea lor efectivă nn ез!;ѳ de cât o chestiune de timp,

O copie după DOSARUL ultra secret care conţine dovada complicitate! unul înalt per sonagiu din anturagia? prinţului Ferdinand al Bulgariei se va scoate de asemenea, dar mult т ч і târziu, căci până acum dosmii se ţine In cei mal nitre secret, fiind păzit ziua şi noaptea*

Se zico că desvelirea actelor din do­sar va produce ces mal enormă sonst-ţie.

Cei iniţiaţi in aeereMe diplomaţiei cred că nu este absolut esclusă ori-ce le­gaturi Intre fuga prinţului Ferdinand din Bulgaria şi aflarea dosarului *

Spioni în armata română Din Botoşani пі-ве transmite următoarea

ştire exirtrn de gravă: Primindu-se un deuunţ că dl căpitan

Kisimoff, de origine Bulgar, din batalionul 8 veaătorî din localitate ar btreţine relaţiunî cu comitetul revoluţionar din Sofia, s'a orân­duit o anchetă la corpul IV de armată.

In acest scop a sosit In localitate dl căpitan Cujba, raportorul consiliului de гёя-boiu al corpului IV de armată, care îu un re cu dl colonel Popescu Gr.. comandantul r-g. 8 călăraşi si ad-interim comandant al divi­ziei VIII infanterie şi cu dl Mihaiu Popovicî. poliţaiul oraşului, au ffteut o des.ändere Ia locuinţa căpitanului Kisimoff din ser. sî. Neculai.

Aici. după muuiţioase cercetări, s'a gă ait o geantă plină cu scrisori bulgare şi cu te egrame cifrate. In faţa acestora, dl căpi­tan Kisimoff a fost arestat, ear' scrisorile confiscate şi date la tradus.

S'a luat apoi un lung interogator că pitanulul Kisimoff. Ancheta se fac* tn cel mal mare secret. Căpitanul Kisimoff are un frate maior în armata bulgară şi uurmî co­lonel Iu armata rus-ă.

Căpitanul P. Kisimoff a fost dus, ares tat la iaşi, de cătră dl căpitan CujbS, rapor-

ţ I. D. lonescu. Nu de mult au anunţat ziar-ie eă

lonescu, popularul artist comic a încetat din vietţă, la Sinaia.

Unanime au fost In presa româno regretele eu cari a fost primită aceaat?. ştire, şi credem că sevîrşim un ?ct de pietate când revenim asupra vieţii acestui artist, dispărut diuire cel vil.

Bilanţul unei vieţi se încheie atunci când trosnind se aşează capacul pe sicriu ; şi dacă sufletul pornit-a să se présente în faţa judecăţii Celui de aus, noue ne rërcâne să apreciem, să preţuim, — şi îa şirul desfăşurării vieţii pămeute şti, după vre-inieie. să fixăm un loc numelui, al cărui purtător un rol a îndeplinit tn vieaţa sa.

Dacă dispariţia uue! personalităţi ni­mic nu însemnează in economia lumel, nu este mal puţin adevërat că existenţa unei anumite personalităţi, în împregiurăr! date, adese or! este hotSrîtoare, este in stare, ca să zicem aşa, să schimbe harta lumel.

Intorcendu na In universul nostru* românesc, tn mijlocul vieţii neamului nostru, ne este o datorie să relevăm tot ce a contribuit ia înălţarea vieţii noastre nati­onale, şi la propagarea sentimentului de unitate.

Un campion în serviciul unităţii şi înălţării naţionale a fost I. D. lonescu.

torul con-ilisilal de rë boia aî corpului IV de armată, sosit a 1 anume pentru a ancheta caşul.

De asemenea au fost duse la Iaşi şi serif»orite precum şi telegramele cifrate din Bulgaria, găsite la căpitanul Kisimoff. An­cheta va urma la Iaşi.

*

Ciocnire între Romiinî şi Bulgari la Vér­ei oro va.

D;»uë ziare german", „Wiener Tagblatt* şi .Bukovináét Nachrichten", aduc o ştire de o extremă gravitat? O ciocnire tâcge-гоаШ s a r petrecut la frontiera româuo-ungara îatre RomâiI şi Bulgari; ar fi m*î ms?iţi morţi şi reniţl.

Acum câteva zile 18 grădinari Bulgari din T - Severin se întorceau tn Bulgaria unde erau chemaţi prin ordin le de mobdi^are ce s'au dat acolo.

ЁТ luaseră trenul pentru Vérciorova, de unde voiau să se îmbarce pa vapor pen­tru a ee duce tn josul Dunărei.

Ajunşi In Vôr iorava, el se duseră Ja o cârciumă pentru a petrece acolo timpul cât тьі aveau de etat pa pămentul româ­nesc, la cârciumă însă so aflau din întêm plare câ ţ iva Români, cu emi «'au încins la o luptă foarte sângeroasă şi vie. Bulgml au avui 2 morţi şi 7 răniţi, Românii au avut 4 răniţi

La vederea paznicilor ungari Românii s'au refugiat luapol pe teritorul românesc, d.r ' o mare pane din el au fost surprinşi şi arestaţi.

UrmSrirI e'ar fi făcend şi de cătră au toritâţib romane şi de cele ungureşti

In cas când ar fi adevërata, aceasta ciocnire dovedeşte cât de încorda1 e sunt raporturile dintre populaţia românească şi cea bulgărească. Patimile au ajuns la apo­geul acuitsţ 1! ei isbucairea lor este, imi­nentă.

*

Dovezile complotului contra Rege ui Carol. Am anunţat că în cursul instrucţie!,

ce se făcea de cătră dl judecător de instruc­ţie e'au descoperit documente important» prin caro s- dovedea existenţa unu! complot împotriva M. S. Regelui României.

Eată acum şi dovezile. Ordinul ht Sirafoff. Sarafoff preş dintele comitetului revo­

luţionar executiv din Sofia, a scris acum câteva Iutii Iulî larcu Bosneacoffurmătoarea scrisoare :

,Eu, presidentui Sarafoff, scriu lui Marcu Boaniacofl, ordonend« I omortrea Re gelul României - '.

Trifanoff a citat această BCiisoare şi a mărturisii; dini I. Th. Floreseu eă erau în aceeaşi scrisoare oare-ear! note explicative St anume că M. 8. Regele ese la plimbare fără escortă, că prin moartea Regelui nostru se va produce tn România o adevërata ză­păceală şi ca atunci bulgarii vor puté nă văii în Macedonia, spre a o aneeta.

Sarafoff mal spunea în scrisoare : „Ragele Carol iirebne să fie raort în

primă-vaca aceasta*.

De naştere din Braşov, lonescu a studiat puţin în oraşul söa natal, o siugviră clasă gimnasială, apoi a dispărut, în Ro­mânia,

Multă vreme nimic nu s'a afht de el, cScî era nn cipirit sburdalnic, pe cât de ager, născut par'că pentru o vieaţa de nomad, - - nană când de-odată apare ca cnpletist po diferitele Feene ale teatrelor de varietăţi de prin oraşele din România.

înfăţişarea Iul neobicinuit de simpatică, vocea sa de tenor de o claritate admi­rabilă, eleganţa în mişcări şi cu deosebire spiritul de improvisaü>, răpea lumea ; nu mele lui lonescu era rostit cu enlusiasm de publicul ce II vëzuso.

— Haidem la .Dacia*, să vedem pe lonescu! se grăbiau bueure-sfenil când se vestea că a r t i ' t i l a sosit Iu capitală.

Era adoratul publicului, copilul sbur­dalnic şi plin de spirit. Pe acelaşi Ionesau, pe eare l'ara vëzut acum 25 de »nî, l'am văzut în anul trecut po o scenă din Bucu­reşti ; şi acelaşi artist rëmësese la vîrsta de aproape de 60 de ani, artistul care ştia să pro­voace publicului un rîs până la lacrimi şi sä-'I stoarcă torente de aplause de admi­raţie.

Cuplete de Milo, Alexandri, Roseti de ale seriiíomhü de cuplete din Iaşi, Macri, şi de ale tale proprii, cu deosebire cuplete oeasionale, popularisa ca prin minune.

Banditul Sarafoff a venit tn Bucureşti toamna tr< cută şi a descins la o teiul .Uni rea* Acolo a chemat pe Trifanoff şi pe Bogdanoff si. după ce i a îndemnat ca să огаоят ! pe M. S. Reg.ib, t-a întrebat ;

Spuneţi 'ml, sunteţi ho-ariţl să-'l omo-riţl, căci, dacă nu aveţî curagiul, atunci tl voiu omorî eu*.

Nicola Bngiísnoff, Intrebit de activul jade d i instrecţe despre cele de mal sug, а negat ca totul faptul.

Po căud dl Fioresctt stetea lângă 11, căutând să-'! smulge mărturisiri, de-odată, din odaia de aia fu rT apSru Trifaarff, care striga lui Bogdanoff:

Nu fi mişel 1 Spune riaea la otel .Uni­rea'', îa luna Decemvrie, Sar«foff nu ne a îndemnat pe arnêndoï ea să omorîm pe re­gele Carol 1

Bogdanoff bu putu să mal résiste şi mărturid totul.

Aceste mărturisiri ^unt în legătuiă şi cu o s tr soare care sa află In dosarul in­strucţiei.

Această gravă descoperire, caro înco­ronează ultimul act si instrucţiei, a fost te-legraflară M. Sale Regelui şi s'a comunicat, ln acelaşi timp, dlul Al. Marghiloman, minis­trul afacerilor străine.

Dr. Raţiu liferant de marfă. Ne doare inima când ne gândim unde

a cazat. Namtc cu cină ani era strbat de întreg poporul român, şi l cunoştea Europa întreagă. Azi abea-'şl mai susţne prăvălia mijlocind cumpărarea de prune pentru raehiu, salimă renumită de Sibiiu etc. etc.

Eată ce citim adică în .Tr ibuna":

„Oferte pentru cumpărători şi venzătorî. Cancelaria de mijlocire (agenţie c o

m e r c i a l ă ) óin Sibiiu, s t r Popliicil nr. 15 mijloceşte vênzarea şi cumpërarea a toi felul da mărfuri şi producte.

Îndeosebi rec mandă şi mijloceşte : 1. Свтрёгіігеа de altoi şi plantaţiunl

de vie. 2. Dumpërarea cu preţuri potrivite

prune p"ntru rachiu. 3 Mjloceşte cumpărări eu pr(.ţwl

potrivite de salami renumită de Sibiiu. 4. Mijloceşte cumperărl de corfe (in

o satä de corfe 70 sunt de mână şi 80 de cărat,)

5 Mijloceşte cumperă TI şi vinde cusă­turi româneşti, şi porturi nationale dsn dife­rite psrţt ale ţării.

6, Mijloceşte cumperărl şi veczări de lemne bune de foc (uscate şi neplutite) cu preţuri foarte potrivite.

7. Liferee.z» cu preţ convenabil ceapă de calitate bună.

Doritorii să se adreseze îu scris sau cu graiu viu l a : Cancelaria de mijlocire Sibiiu strada Poplăcil nr. 15, la admini etraţia „Foii Poporului*.

Cu ocasiunea răpirii Basarabiei cânta lonescu cu mult sue^aä un cuplet dm care dăm aci o strofe :

Se lntômplA cate-odată Ca In cale-'ţl i e găseşt i , Vre-un sërman gonit de . . soartă Să-'l ajuţî, să-'l noroceşti.

Ear ' când soarta-'I se 'nbnneşte Binele 'ti-l'a uitat, Ba să vezi, şi rëu Iţi face, — E mojic şi e ingrat. . .

La vorba de-odinioară Ş'acum prea târziu gândeş t i :

Pe cine nu-'l laşi să moară, Nu te lasă să trăieşti

Cântecul lui Barbu läutirul, In caro e prins cu atâta seatiment tipul vieţii patriarchale, care apune, In faţa zorilor lumel moderne :

Dragi boerî de lumea nouă, Bună ziua Vë zic voue ; Eu më duc, më prăpădesc, Ca un cântec bëtrânesc,

parcă îţi umplea ochii de lacrimi, când îl auzeai cântat de lonescu.

Par'că vezi cum moare o lume de câitece şi veselie, — şi te găseşti tn faţa enigmei reci a viitorului. . .

Trecea după culise, şi tntr'o clipă se întorcea schimbat şi începea :

Un oare care domn, ce avea O viespe de femeea rea, El Intr'o noapte fu anunţat, Că nevestica 'i-s'a furat.

Aida m ajuns deci: Casa Neţiomla agnturâ, ear pentru a o d''Ce după o i\f, alta, directorul averii n^ţonaie (urmaşul Ы Dai'.riu) d. Silvestru Moldova-a, umUà m sate să adune prune. Ear lucrătorii de 2 seplènâni sunt neplătiţi şi peste tot. nu se ştie z'ua în care va bate toba.

Dl Coro;anu şi a făcut bine slvjba.

Scrisoare din Braşov.

3 Sept. ti. 1900.

Graţie celor da la Eforia Şcoalelor, oraşul nostru îşi are şi el senzaţia sa, Făceodu-se alegere pentru împlinirea po­sturilor vacante de profesori la gimnastul român din loc, doşl competase, dl Dr. Valerie Branişte a renias pe dinafară. Ori, cura zic. cel tari în Eforie (Ѵоіва i tovarăşii): Vau trântiţi

Daci lucr 1 acesta se Intêmpla în­ainte cu şepte ani, nu ar fi fost nid n mirare. Pe atunci Branişte era „tribunist* de al Iul Bro'e; da atancl mrwate hsH D-ea a'a (scut o apă cu adversarii politicii vechilor tribaniştl. A redactat .Dreptatea' şi ,o rganisat* — z'ce D-sa şi amicii sel — Banatul şi după ce B'H fScut mal moesonyist de cât di Pavel Ro arin de pildă, u trecut îu Bicovin^, să-'i deştepte şi pe fraţii noştri da acolo. E « ' dn când e ln Br.şov, s'a făcut intimul dlui Voina, Vlaicu si celalalt! .trocarl* şi n ' bine si cu fii înaltpressfinţiel Sale metropolitulul. Unde m:I socoteşti că este ч\ camnatuí dlul V. Oniţiu, valorosul director al gimnasiulul care f;e şîie, s'a apropiat şi el de cel de la cârma bisericeasca.

Toţi deci, tu cnmul rand ;il Branişte, o luau ca sigură alegorea, date fiind nu m< rna? meritele politice ale d-Süle, dar şi dili-ginta şi aptitudisielo sale ca profesor. Dsa se şi aranjase aici şs aştepta numat cu dor dcjehtd'-rea anului şcolar.

Bine înţele.4, căderea l'a afectat mult şi se zice că a exclamat: .Troearil tottro carlP. . . Spirit eminamente Organisator, Branişte îşî propusei?? adecă s i întrolucî o nouă şi -'iguroissí. direcţie tn vnţa braţe venilor. Că iere«j îa?ă i a Incmcişot ріци riie. 8e şi vorbeşte acum că v» csnti tll teren de muncă, tn Macedonia, unde inte­resele românismului «unt atât ds primej duite şi recl*mă devotamentul totuor ăiloi desintereaftţl, idealişti şi curegioşl.

Căderea s'a comentat; cu atât ma! vit cu ci.i biii-jenil au ales pe dr. Daianti pro fesor la 8*minar, adevërat că пиюаі зи plent, dar In fine fot nn l'au lăsat fiira post pe cân i braşovenii resping delà "inul loi un bărbat c-re, fără îndoială,ecu cevai perior lui Daianu şi la ceea ca priveşt profesoratul şi în privinţa talentului politic,

= = = = = I

Cu bucurie zise : Ce spuï î Şi dând bacşiş la sluga lui : — Ţine, Iuoane, ţine, că zeu O serenadă am să-'î dau en!

lonescu a fost cei mal mare cântare)-cupietist aî nearauiul nostru, şi ca atare In istoria vieţii culturale române namslul 1»| 'r-so cuvine o framoaiiă pagină. Na exişti meserie, In care să nu poţi fi mare!

In afară da aceasta Iasă, un man merit II revine prin faptu' că între noi, tu Ardeal şi Uagana, el a fost cal dintèiu ein a încetăţenit dragostea de teatru românesc; el ne-a venit cu limbi frumoascä ro­mânească din România, a unit cel-dintei» plăcutul cu folositorul, întroducênd la noi prin cântec, ceea ce şcoala trebue gl faci prin instrucţie ; limba românească aşa cum se vorbeşte în ţeara гаята, în România, direcţionatoarea limbii şi culturel ro­mâneşti.

Nu exista oraş готаігвз în Ardeal |i tn Ungaria, unde lonescu să nu fi cântai:

Chiriţoaia sprâncenată ŞI ca un balon umflată...

O misiune culturală a împlinit hnmf

— memorie! Iul să-'l dăm cinstea cuveniţi,

Seci la.

3

MŞOAPTE ^ | Г » о М * І > « > І > І ' І > І > І * І - І « Ь « > І М > М

Iubitului meu. SÄ şoptim . .. Dar îneetinel, să nu ne audă nimeni,

m,,, c plin vëzduhul de duşmani, vezuţi i'tewMÍf, rari vor să direge evrsul lumei !

„Лти t'i-am spus, bătut de stele, ,Sâ nu-mi vii seara de vreme, ,Ci să vii mai pe 'nsârat:

,Când duşmanii s'au culcat.. . *

Ce visuri, ce ilusii. ce fantasii ? SmgurăiateŢ- m é 'ntovnrăşeşte, şi doar

|M dnkc, avzit vre odată, îmi fredonează găn-iiil, în mirdire o strofă resună ye ah inimă

wk... Dar zadarnic în lumi închipuite cu

\pk\ m ni aş pierde, căn simţirea mea de-ii inmei tale Va urmărit, şi : ,1иЫп'і în taină am păstrat tăcere.

,Dar nu mai pot. A dorului tărie. ,Cuv'mte dă duioaselor mistere meu să më 'nec de dulcea 'nvăpăiere ,A celui suflet, ce pe al meu ştie I

Laura

isboiul din China. Rusia încurcă.

Ar fl fost o minune, ca Rusia să finto cu mani curate In nişte stări le lucruri atât de Încurcate, cum mi cele ivite în Orientul dépar­tit. Ştirile mal noue vestesc, că Rusia nu vrea să meargă mal de­parte în China mână în mână cu ce-lelslte puteri, ea singură vrea să opereze şi acolo, unde şi alte puteri mat foarte deaproape interesate.

Dlnsa a propus adecă şi s tărue, ci trapele aliate să părăsească PJcin-fú ţi îu pornească tratat vde de pace, nlţiimindu-se că a u Intrat învingë-toire în capitala chineză şi că a u salvat vieaţa ambasadorilor şi a cre-(Mor, scăpaţi de furia Chinezilor. Relativ la acest proiect al Rusiei, Birului ^Indépendance Be{g>-U din Bru-iella'i-se raportează din Viena:

îlmsteriul de ex'trne ausia.-ungar | i jrj(;iii foarte rece propu-urta Rusiei relativ la evacuarea Шщѵкі şi la operaţiunile marilor fiiier! în China» Ministrul de extern', mkle Goluchowski, îşi exprimă peru'., că evacuarea Pehingu-U\ acuma este prematură. Mnimi Austr o-Un g ari a nu­mi pe p ar t e a Germaniei se pute pune în eh н s ti a a acea ilu, ciIci ea a fost mal ales violentată în щкк Chinei.

Tot atât de importantă e şi şti-ca Engluera încă sprigineşte pune

i й plecare al Germaniei în chestia , care, tocmai din pricina ne-

egilor între puteri, e încă foarte mă. Chiar ziarul „Fiiaro" din Paris

ti data 4 Septemvre, îşi spune pare­ra, eä, pâna-ce soseşte în China con tele Waldersee, — nici vorbă nu poate i fe despre seri- ase tratative ?e pace

Cu data 4 Septemvre se t e l e g n e a z ă kBerlin următorul comunicat

Unele fol germane opinează, că Kjiunea mai nouă a Rusiai de-a eva eu Pekingül se atribue îndeosebi faptului, ca atât impëratul Wilhelm, cât ţ tresa germană prea au remarcat nu nirea de comandant-suprem a contelui Wersee, ceea-ce foarte mult a inăi-sus pe Rum. In cercuri normative roşeşti oamenii ave tu teamă, căGer -шіі ar puté să aibă în China ast (el de aspiraţii, cari ar putè fi păgu Шге pentru interesele, ruseşti.

Fapt e deci, că tripla alianţă, susţinută şi de Anglia, observă o ati­tudine hotărît contrară propunerii Ru­siei. In timpul de faţă o viuă cores­pondenţă telegrafică există între mi­nistrul de externe german Bülow şi între lordul Salubury şi acum se con­firmă şi în chip semi-oficios, că En­gluera şi Germania sunt în deplin acord în ce priveşte chestia chineză.

Prin urmare, Rusia ar fi suferit desevirşit fiasco cu proiectul sëu pentru evacuarea capitalei chineze.

Un viitor apropiat va arëta : ce-o să resuite şi din as ta?

— U n a l a z i . — Ascultaţi o frasîS bombastică : „O femeie beată nu e p°, deparU atât

de carfeghioaeă ca o gszetă împopoţonată cu diamantele fals, ale unor Hei Ups te de prin­cipii care caută pe calea ademenirii să elupte respec'ul şi adrararea publicului."

Trsiane dragă ! Cme caută să elupte ? Femeia beată ideile lipsite de principii ori gazeta împopoţonată ?

Ifoutăti Ara^, 5 Septemvrie n. 1900.

Demisia Banului Croaţiei. Se tele-grafesză din Agrara, că Banul Croaţiei, contele Khuen Héderváry, în curêad are 3ă demisioneze din post, deoare ce n'ar mal fl avênd îucre 1ère la loeurile mal înalte. Ca urmaş al lui se aminteşte contele Erdödy István, care ar fl o persoană dorită şi de mi­nistrul président Széli 5n postul do Ban al Croaţiei.

Concertul (Uşoarelor Oniţiu. Despre concertul d-şoarelor Maria şi Ana Oniţiu, dat cu ocasia serbărilor deia A lba lu lb , corespondentul „Tri­bunei" scrie :

Publicul din Caransebeş, Arad, Soliste, Seghedin a fost încântat de frunseţa voeel stăpânită de-o foarte bună şcoală musicală a d-şoare! Aniţa Oniţiu.

Nu mal puţin magic îţi pare jocul taste­lor pianului, atinsa de artisticele degete ale d-şoarf I Măriţi Oniţiu. Aceasta ni a dovedit-o spre faecinarea tuturor domnişoara Aniţa In: ,11 trovatore* de Verdi, cu text italian ; ni-a dovedit o în cântecele poporale : ,Hai mân druţă sua la raunte;" „Cucuruz eu frunza-'n sus*, „Cât trăieşti să nu iubeşti"., şi în ro mav.ts: „Doi ochi verzi"... Cu undulsţiunile vocei perdute ta trile mergea alăturea uşo ral şi veselul acompaniament al pianului. DouÖ artiste însemnăm încă în cartea artei remâieşt? Până ne vom vede întrunite odată toate cântăreţele noastre, le dorim Buece^e şi progres tot mal desSvîrşit, tot mal desevirşit. Căci cele trei buchete de fljrî, cu cari ni-am recompensat artietete noastre, precum şi stima şi dragostea, cu care tineriraes noastră le a însoţit până Ia gară, sunt numai expresia datorită meritu lui talentului.

• Flota română în delta Dunării. In

vederea mobiusărilor bu 'gare la Rusciue Varna, Şumbl», Vidin si în partea nord ostică H B ilgariel, — flota română s'a con centrat la, delta Dunării. La poiuneă mal înaltă vice amiralul Urseanu 'şi-a întrerupt concediul şi a plecat la Constanţa. Flota română concentrată Ia delta fluviului se compune din 28 vase, avênd în frunte un încrucişător de 4800 tone, şi provëzut cu 60 tunuri. 4 fără de acestea navigaţia dună reană a statului, adjustată railităreşte, se comeune din 60 şlepuri şi 15,remoique uri Se prepară deci o mare flotă română în contra mobiVsărilor bulgare.

• F u n d a ţ i mie . „Unirea" scrie : D-na

vëd. protopopeasă Maria Hossu a de­pus la Ven. Capitlu diu Blaj suma 6000 cor., ca fundaţiune pentru bi< serica şi parochul din M.-Oşorheiu în amintirea rëposatuluï sëu soţ Vasilie Hossu, fost protopop la Oşorheiu.

La serbările iubilare ce s'au dat la Constantinopol dl Marghiloman, ministru de externe al României, a fost împărtăşit de o deosebită atenţiuae de M S. Sal tanul.

Prânzul de gală care a avut loc la Ykliz a fost foarte somptuos.

Şease-zeci de invitaţi asistau printre cari membrii misiune! speciile române, dl Ghica, ministrul României, dl Derussi, se­cretar şi primul dragoman al Legaţiunei. M. 8. Sultanul a ţinut cerc înainte şi după prânz.

S'a observat mult luDga convorbire cu Marghiloman. Exc. Sa Tevők Paş s, minis trul afacerilor străine a ridicat, tn numele Sultanului, un toast Suveranilor şi şefilor statelor eare erau reprezintaţi.

D?canul corpului diplomatic, ambasa­dorul corpului diplomatic, ambasadorul ba­ronul de Califice n rSspuns urând Majestă-ţel Sale fericire şi domnie glorioasă. In timpul prânzului musica a cântat şi imnul naţional român.

M. Ѳ. Regele Carol a trimis, o lungă dep; şă de felicitare M. S. Sulta nulul.

St 1 bànffyan Hală cum începe Bàoffy un articol In organul sëu (ural delà 4 Sap ) :

„A vieeféïhiva'alo- főtollforga'ójáró' még a kgmegátalkodottabb barátja" etc. etc.

Şi limba unul Uogur se sclinteşte ci­tind asemenea frasă I

Alegere de preot. Ni-se scrie, că dl Eugen Sudreşian, candidat de preot, a fost ales cu unanimitate pr ot-eepelan în paro-c h a Temereseiu (cl. II.), protopresbiteratul Făgetului, li. fost mare ea'usiasmul popo­rului pentru acest tinör vredaic şi fualifi-cat, pe care 'şi l'a ales de fiitor condaeë-tor.

Cum învaţă juristul maghiar. Subtit­lul .Jurist cl'ijan în fustă* cetim în foile Ui gareşti : .Cißjul îşi are acum o in­teresanta sinsaţie locală. Un vesel jurist îşi perr^ce astfel, că serile se îmbracă în hp.iae de d a 1 ă şi aşa se plimbă рэ bule­vard, îndată ce ceasornicul bate oara 9, el apare рэ trotoar în haine elegante femeeştl, cu pălărie de damă gi cu voal. Se duce Ia parc şi acolo, spre marea всашіаіізаш p. dumelor, provoacă scene necuviincioase cu oameni tineri. Rt !e cu hohot, sbiară şi se fcgaţă de braţul tinerilor trecëtorï. Din parc earăşi se întoarce în oraş, unde-'ş! urmepz^ producţiunile. Fixează pe trecëtovl şi le strigă în urechi, şi se agaţă şi de dame. Foile protestează viu în contra ace­stui .sfieli* şi poliţia e puperată, dar' nü poate nimic să-I facă veseiulul j u r i s t . . . Destul, că o parte a oraşului Cluj îşi petiece, ear aUa se scaudalisează."

Aşa da, ca astfel de tineri nu e greu să-'şî represinte Maghiarii .causa" lor în străinătate, de pildă la Paris; c e l , fără tn doi»lă, veselul jurist,, clujan" s'a Invertit el des td prin — ,Őa-Budavár."

Incendii, in Boratca plângă Pauiiş) Duminecă după ameazi a isbucnit un foc Iu via de acolo a comerciantului Austei weil din A ad. Au ars vila şi locum-a de iarnă ImpreuDă cu mobilile şi cu clădirile apar ţinetoare şi o mare cuaatitata de vin a fost bimicită CU acest prilegiu. Focul s'a estins şi asupra altor clădiri din vecină aie, luminând peste noapte în'reagx po îgom, şi pricirmiiii o p sgubă de peste 40.000 co­roane. — Tot Duminecă, peßte noapte, au ars şi localităţile băilor de abur şi putină ale lui Ledermann din Ыроѵл. — In hota ral comunei Вгщімгх (Io cercul Haîmagiu lui) asemenea s'a aprins şi a ars zilele tro cute un mare terilor de pădure, pricinuim o pqgubă eondierabilă. — Sâmbătă повр tea spre Duminecă s'a escaî тщ foc mare şi In magazinul firmei Bisenius din Viena, cau ân.d o p-gubă de vr'o sută mii corosm.

D'ale Bulgarilor. Se telegrafează, eă îa oraşul Vama, din Bulgaria, zilele tre­cute au fost otrăvite mal multe dame de­odată. Servitorul luvoţătorulul Romxnciuc voind anume să-'şî rësbone ашрга săpânel sale, a umplut eu otrav?i inânt-ările, ce le-a dus la masă. Emu Invitate ia masă încă vr'o 5 dame, cari, gustând din mâncarea otrăvită,- au murit toate cinci împreună cu stăpâna casti. Crifiain-:!uî ssrvitor a foat a-restat.

Sndiţî auetro ungari expulsaţl din Transvaal. Zilele trecute Engt t zii au ex­pulsai din Transvaal pe mul mulţi sudiţl austro-ungarl. Relativ Ia asta se telegra-feazâ acum din Viena următoarele ; Mi­

nistrul die externa contele Goluchowski a adresat guvernului englez o o""* niergicii In causa subiţilor austro-imgar? din Tran­svaal. Totodată ministru) de externe pre­tinde deplină despăgubire pe seama expul­zaţilor.

* Leafa comandantului Waldersee. Co­

mandantul suprem al trupelor aliate din China, contele Waldersee. m dignitaLta sa înaltă, dar împreunată cu atât de шагѳ responsabilitate, primeşte ca loa ffi lunară şi ca spese representaţionale : 15.000 coroane, cât timp va tmé rësboiul cu Chinezii. Va să zică pe un an ar avè : 300.000 coroane.

*

Ciuma îu Anglia, in oraeui Glasgow din Anglia de ra-I multe zile ban tue ciuma. Zac mulţime de bolnavi, dintre cari câţiva au murit deja Intre durei! cumplite.

Felurimi. Cât câştigă ziariştii în America —In

Europa domneşle o ideire In general exa­gerată asupra avantagielor prefeeiuaei de ziarist îa Statele-Uaite. Cu toate acestea afară de exc.pţiuni brilante, unde nu se mai numoră cifra dolarilor, retribuţiile zia­riştilor americani sun» aproape aceleaş ca ale confraţilor lor 'in Europa, la Statele unite apar 2203 ziare zilaice, dintre care vre-o 2000 îa oraşe cu mai puţin de 100.0C0 locuitori. La aceste ziare retribuţia săptămânală ѵагіаий intre 25 şi 100 de franci. Redactorul-şef arareori câştigă mai mult de 15Q frânei pe- sep*ämanä. In oraşele cu mai mult de lOOtOO loeuuori, ziarele îşi repadiapază de obiseiu ast fel budgettd la redacţie: Directorul primeşte 250 franci pa sepîămână, prinml redacîor şef 200 fr., secundul 150, şeful reportBgiuîui 175 fr., şi aşa mai departe. Cel puţiu a c e s t a este mijlocia comună; fac excepţie ziarele cele mari, eari au o redacţie uumerosă şi de primă ordine.

U L T I M C U V Â N T . Un principe turc era atâî de urît, în­

cât se luaseră toate ogliczile din casa lui ca să na-'şl poată vedee groaznica! flgur*.

Intr'a zi Insă, afltudu sa în faţa nnel •iglinzî uitate acolo, el lricspu a plânge vë-zîndu-şî faţa. Marele vizir cară era acolo, începu à plânge şi mal tare. După cât va timp, pri jţul se linişteşte, dar marele vizir plânge într'uDa.

— Da ce mal plâagi, H sise prinţul, când eu msu ral am încetat de-a vărsa la­cră ml ?

— Plâng, rëspunse vizirul. Fiind-eă Mă­ria Ta s'a vëzut nurraï odată, pe când (u te v e l în fie-care z\ /

ULTIME ŞTIIEL

Kësboiul buro-englez. Londra, 4 Septemvre. Agenţiei „Rm-

ieru 'i su raporte iză .din Maseru гп data 27 Árgust :

Trupele bure delà Pouric, Grobbelanr, Lenrer, Massebrock şi o trupă de iscoade (200 oamanï) delà Theron au împresurat oraşul Ladybrand, apërat de Englezi. Gar­nisoana engleză a incendiat toate muni­ţiile, ca să nu ajungă în in&nile I b r i ' o r . daca ar cade oraşul. Si ; naţia garnisoanel engleze e desperată. Generalul (englez) Runter cu trupe numeroase grăbeşte îna­inte, pentru a se pune în apërarea oraşu­lui împresurat.

In partea nord-vestică a Transva-alulul operaţiile de rêsboiu continuă în chip febril. Colonelul Plummer a avut încă o luptă cu Buyil la R a v i k o r, unde au suferit perderi amêndol belige­ranţii. In 31 August Buril au dat năvală asupra apaduetelor delà Johannesburp, voind să le ni~ micească. Deocamdată însă nu ll-a succes.

Tn înaintarea sa delà Zeerus spre Krügersdorp, corpul de armată al co­loniei engleze a dat de mare resistenţă în trupele bure.

Capstatd, 3 Septemvrie, Gen?ralul en­glez Baden-Powell a sosit Sâmbătă din Pre­toria la Capstatd.

Editor: A u r e l Popovici Barcianu. Red. respuns : Ioan Bussu Şirianu.

1 Nr»

Deposit mare de inbrăcăminte pentru bărbaţi şi copiii

U M în Árad colţul lângă Hôtel „CRUCEA AJLBÄ"

P r e ţ u r i fixe.

Comande după mesura se execută solid şi prompt.

In atenţiunea domnilor îuve-ţătorî români. Ad-> cern la cunoştinţa domnilor înveţltori da Ы scoale'e po­porale, că Înaltul minister reg. ung. de culte şi instrucţiune publică cu datul de 26 Martie 1900 Nr. près. 10110 a aprobat manualul „Geografia pentru şcoalele poporale întocmită pe basa planului ministerial d*'. înveţământ, partea primă pentru clasele III. şi IV., de Yasilie Goldiş, profes. gimnas."

In legătură cu aceasta anunţăm pe domnii înveţători, că tocmai acum a esit de sub tipar şi partea a doua din Geografia dlul Vasilie Goldiş.

Ambele părţi se pot ^ocura de la Librăria editoare Ciurcu In Braşov. precum şi de la toate librăriile diu patrie.

F o n d a t 1 8 4 0 . F o n d a t 1 8 4 0 .

S T E I N I T Z E R N . Prăvălie de materii de văpsit, zugrăvit şi de lacuri, eslusiv.

A r a d , p i a ţ a A n d r à s s y N r . 8 .

Lack de cea mai bună calitate pentru padiment şi lack cu luciu pentru parchet.

Vapsea Terpentin Şerlack Firnaie Ulein de in Fournir Brnnolin Carbolineu Laţuri

Cleiu Toate necesariile pentru tîmpiărie. Pansnle. Modele pentru pereţi.

Deposit bograt de materialurl de specielitate. Comandele din рготіпеіе ee execută punctual.

489 2 - 1 0

C e l m a i b u n e r ő i n T

Ф •N U A 0 U Pi Ф

• M

ce •H ( h

Ф TS

Ф •M

•H

es s 9

însoţirea

CALTUNABILOB dínABAD, Straia-Bisericei, PalaM inorijflor.

Singura în felul sëu ţine în deposit numai fabricaţii proprii sau găteşte la comandă

ghete pentru dame şi bărbaţi, cum şi papuci pentru băieţi şi fete,

apoi ghete comode şi alte soiuri de încălţăminte.

T o a t e a e e e t e a n u s u n t l u e r u r i de f a b r i c a , d a r ' s u n t rmai i e f t i n e şi

m a i Ь ш і ѳ .

Comande din afară sei execută prompt şi cu preţuri moderate.

Trimitem şi la casă ghete de probă în orî-ce timp dorit.

Aparat elastic pentru călcâie, invenţia lui Löderer, căpitan de honvezi ung. r e g , aplicabil atât Ia ghete de dame, cât şi la ghete pentru bărbaţi, se poate avé

numai delà noi.

Mare magazin de creme şi Іакк-orï în diferite eolori.

484 5 -

P r e ţ u r i i e f t i n e d e n e c r e z u t

Cel mal mare magazin din Arad şi provinţă în confecţiuni

pentru dame S T E R . Ai

A r a d , piaţa Audi* 479