subiectul 8 aplicatii rezolvate
DESCRIPTION
Subiectul 8 Aplicatii rezolvateTRANSCRIPT
CONTABILITATE
1. Dispuneti de urmatoarele date: vânzari de marfuri 8.000 u.m., costul marfurilor vândute
6.000 lei; vânzari de produse finite 10.000 lei; venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4.000
lei; subventii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; productie imobilizata 20.000 lei;
productie obtinuta la cost de productie 40.000 lei; stoc initial de produse finite 1.000 lei; stoc final de
produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind
deprecierea creantelor clienti 3.000 lei.
Care este marimea cifrei de afaceri si a veniturilor din exploatare?
Raspuns:
Cifra de afaceri = 8.000 (vanzari de marfuri) + 10.000 (vanzari de produse finite) + 4.000
(redevente) = 22.000 lei
Cifra de afaceri 22.000 lei
+ Venituri din productie imobilizata 20.000 lei
+ Variatia stocurilor de produse finite (Sf - Si) 11.000 lei
+ Alte venituri din exploatare 10.000 lei
= Venituri din exploatare 63.000 lei
2. Situatia creantelor clienti la sfârsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusiv TVA ,
probabilitate de Incasare 60%; client B 9.000 lei, exclusiv TVA, probabilitate de neIncasare 20%;
client C 5.950 lei, inclusiv TVA, probabilitate de Incasare 70%. Care este marimea provizionului
pentru deprecierea creantelor clienti ce trebuie constituit la sfârsitul anului N?
Raspuns:
Calculul ajustarii de valoare pentru:
Clientul A: 19.193,55 x 40% = 7.677,42 lei
Clientul B: 7.258,06 x 20% = 1.451,61 lei
Clientul C: 4.798,39 x 30% = 1.439,52 lei
TOTAL = 10.568,55 lei
3. Cu ocazia inventarului aferent exercitiului N se estimeaza o cheltuiala probabila privind
activitatea de exploatare de 60.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai
Intreprinderii. In cursul anului N+1 se plateste colaboratorului extern suma de 40.000 lei ca rezultat
al deciziei din instanta.
Cum este afectat contul de profit si pierdere In anul N+1?
In exercitiul financiar N
1 Inregistrare ch. cu constituie provizion pt.litigii
6812 = 1511 60.000
In exercitiul financiar N + 1
1 Plata prin banca a colaboratorului extern, pe baza deciziei stabilita de instanta
658 = 5121 40.000
2 Anularea provizionului ramas fara obiect 1511 = 7812 60.000
3 Inchiderea ct.658 si 7812 121 = 658 40.000
7812 = 121 60.000
La inventar an N – estimare cheltuiala probabila privind activitatea de exploatare de 60.000 lei pt.un litigiu
cu un colaborator extern
In anul N+1 – plata colaborator extern 40.000 lei ca rezultat al deciziei In instanta
4. Societatea ABC a emis un Imprumut obligatar de 10.000 obligatiuni cu un pret de
rambursare de 4.1 lei/obligatiune si o valoare nominal de 4 lei/obligatiune. La dorinta purtatorului,
obligatiunile pot sa fie convertite In actiuni, paritatea de conversie fiind: o actiune cu valoare
nominala de 3 lei pentru o obligatiune. Purtatorii a 2.000 de obligatiuni decid sa converteasca
titlurile lor In actiuni ale societatii ABC.
Care este valoarea primei de conversie a obligatiunilor In actiuni?
Raspuns:
(2.000 x 4,10) 8.200 161 = %
1012 6.000 (2.000 x 3 )
1044 2.200 ( 8.200 – 6.000 )
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni( V.N. x Nr. Total de obligatiuni )
Capital social varsat ( V.N. x Nr actiuni )
Prime de conversie a obligatiunilor (V.N. Totala a obligatiunilor - V.N. Totala actiunilor )
Oblig.convertite în acţiuni – paritate: 1 acţiune cu val.nominală de 3 lei pt.1 obligaţiune. Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiune este de 1leu / tiltu.
5. In cadrul unui agent economic cu activitate de productie se realizeaza si se inregistreaza
mai multe operatii economice, si anume:
a) obtinerea a 1.000 unitati din produsul A, care se urmaresc la pretul prestabilit de 25
lei/unitate;
b) diferenta de pret aferenta productiei Inregistrate anterior este favorabila, de 5 lei/unitate;
c) vânzarea a 50% din bunurile obtinute la un pret negociat care este cu 20% mai mare decât
costul efectiv de productie aferent;
d) scaderea din evidenta a productiei vândute.
Cum se Inregistreaza In contabilitate aceste operatii?
Raspuns:
a) Obtinerea de produse finite la cost standard: 1.000 buc. x 25 lei/buc. = 25.000 lei:
345 = 711 25.000 leib) Diferente de pret favorabile: 1.000 buc. x 5 lei/buc. = 5.000 lei:
711 = 348 5.000 leic) Vanzarea: 1.000 buc. x 50% = 500 buc.:
Costul efectiv = 25.000 lei - 5.000 lei = 20.000 leiPretul de vanzare = 20.000 lei + 20.000 lei x 20% = 24.000 lei
4111 = % 28.560 lei
701 24.000 lei
4427 4.560 lei
d) Descarcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. x 25 lei/buc. = 12.500 lei:
711 = 345 12.500 lei
e) Diferentele de pret aferente produselor vandute:
K = Re 348 - 5.000 lei / Rd 345 - 25.000 lei = 0,2
Diferente de pret aferente produselor iesite: 0,2 x Re 345 - 12.500 lei = 2.500 lei
348 = 711 2.500 lei
6. Se obtine un credit bancar pentru o perioada de 6 ani cu o dobânda anuala de 20%,
referitor la care se vor reflecta In contabilitate operatiile ce privesc:
a) obtinerea creditului In valoare de 600.000 lei;
b) dobânda datorata bancii pentru al doilea an stiind ca In anul 1 s-a rambursat rata si
decontarea acesteia;
c) rata devenita restanta la scadenta fixata pentru primul an;
d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.
Cum se Inregistreaza In contabilitate aceste operatii?
Raspuns:
a) Obtinerea creditului:
5121 = 1621 600.000 lei
a. Dobanda anuala pentru anul 2 calculata la creditul ramas: (600.000 lei - 100.000 lei) x 20% = 100.000 lei:
666 = 1682 100.000 lei
Si plata:
1682 = 5121 100.000 lei
c) Rata restanta:
1621 = 1622 100.000 lei
d) Rambursarea ratei restante:
1622 = 5121 100.000 lei
7. O Intreprindere fabrica si vinde un produs In urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil
unitar / factor de acoperire: 8.000 buc. / 2.800 lei/buc. / 30%; costurile fixe totale sunt de 27.000.000
lei. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vânzare
unitar.
Raspuns:
Fa = = = 30 %, deci Pe = 90.000.000 lei
Specificare Total% din Cifra de afaceri
Cifra de afaceri 8.000 buc × pvu 100 %
-Cheltuieli variabile
8.000 buc × 2.800 lei/buc = 22.400.000 lei
70 %
= Marja asupra costurilor variabile
8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei 30 %
(8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei) / 8.000 buc × pvu = 30 %1 – 22.400.000 lei / 8.000 buc × pvu = 0,38.000 buc × pvu – 22.400.000 lei = 2.400 buc × pvu5.600 buc × pvu = 22.400.000 leipvu = 4.000 lei/buc
8. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si
costul variabil 32.036 u.m. Cu câte procente poate sa scada cifra de afaceri a societatii pentru ca
aceasta sa nu suporte pierderi?
Raspuns:
CA=53.400 lei
Ch fx=14.554 lei
Cost var=32.036 lei
CV=32.036 lei
Varianta1:
1. Cifra de afaceri (recalc. 53.400 x 68,12%) [CA] 53.400 u.m. 36.378 u.m.
2a. cheltuieli fixe [CF] 14.554 u.m. 14.554 u.m.
2b. cheltuieli variabile (recalc. 32.036 x 68,12%) [CV] 32.036 u.m. 21.824 u.m.
2. Total cost de producţie 46.590 u.m. 36.378 u.m.
3. Rezultat (rd. 1 – rd.2) 6.810 u.m. 0 u.m.
4. Coeficient de recalculare pentru rezultat „0” [rd.2a/(rd.1 +2b)x100]
adică: CF/(CA-CV)x100 adică: 14.554 / (53.400 - 32.036) x 100 68,12%
5. Procent de reducere cifră de afaceri pentru rezultat „0” (100 – rd.4) 31,88 %
Varianta 2:
1).Indicatori folositi in metoda Direct-Costing Punctul de Echilibru sau Punctul Mort sau Punctul Critic sau
Cifra de Afaceri la Prag este acel nivel de activitate la cheltielile = veniturile, cheltuielile fixe acoperindu-
se din contributiile brute unitare.Poate fi exprimat cantitativ sau valoric.
Dpdv valoric formula de calcul este :
Pev = Chfx = um
Fa Peq = Pev = buc,
kg Pvu
Orice unitate de produs obtinuta peste nivelul Peq(punctului de echilibru) va genera unprofit egal cu
contributia bruta unitara (cbu).
Cbu = CA-Chvar cantitatea relatia CA-Chvar = marja asupra costurilor variabile
2).Factorul de acoperire(Fa)exprima rentabilitatea potentialaa activitatii analizate si este caklculata
procentual. Pentru ca o activitate sa fie rentabila este indicat cafactorul de acoperire sa fie cat mai mare.
Formula de calcul pentru Fa = contributia bruta unitara*100 Pret de vanzare unitar
Fa = CA-Ch var*100 CA
3). Intervalul de siguranta (Isig)-marimi absolute4). Coeficientul (Indicele)de siguranta dinamic (%) Ambii
exprima acelasi lucru si anume cu cat pot sascada vanzarile astfel incat productia sa ajunga la nivelul
Punctului mort.
Isig = CA-CA prag => Isig = 53.400-36.385 = 17.015 um
Casig=Isig/CA*100 => Casig = (17.015 / 53.400)*100 = 31.86%
Interpretare: Cu atat pot scadeavanzarile (31.86%) pentru a nu avea nici profit nici pierdere.
9. Se produc doua produse, A si B, pentru care se suporta urmatoarele costuri: materie
prima: 3.000 lei pentru A si 5.000 lei pentru B; manopera directa 400 ore pentru A si 200 ore pentru
B, costul unei ore de manopera fiind de 10 lei, salarii indirecte 10.000 lei si amortizarea masinilor
folosite pentru ambele produse 5.000 lei. Calculati costul de productie pentru A si B utilizând ca baza
de repartizare: a) materia prima; b) numarul de ore de munca directa. Comentati impactul bazelor
de repartizare.
Raspuns:
Calculul costului de productie pentru A si B folosind ca baza de repartizare: materia prima
Costul de productie pt produsul A:___________________ ___12.625 lei
Din care:
- Materie prima 3.000 lei
- Manopera 400 ore x 10 lei/ora 4.000 lei
- Costuri directe cu salarii 10.000 x 3.000/8.000 3.750 lei
- Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 3.000/8.000 1.875 lei
Costul de productie pt produsul B:___________________ ___16.375 lei
Din care:
- Materie prima 5.000 lei
- Manopera 200 ore x 10 lei/ora 2.000 lei
- Costuri directe cu salarii 10.000 x 5.000/8.000 6.250 lei
- Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 5.000/8.000 3.125 lei
Calculul costului de productie pentru A si B folosind ca baza de repartizare: numarul de ore de
munca directa
Costul de productie pt produsul A:___________________ ___17.000 lei
Din care:
- Materie prima 3.000 lei
- Manopera 400 ore x 10 lei/ora 4.000 lei
- Costuri directe cu salarii 10.000 x 400/600 6.667 lei
- Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 400/600 3.333 lei
Costul de productie pt produsul B:___________________ ___ 12.000 lei
Din care:
- Materie prima 5.000 lei
- Manopera 200 ore x 10 lei/ora 2.000 lei
- Costuri directe cu salarii 10.000 x 200 / 600 3.333 lei
- Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 200 / 600 1.667 lei
Baza de repartizare „materii prime” face ca cea mai mare parte a costurilor indirecte sa se
regaseasca pe produsul B, iar baza de repartizare „nr.de ore de munca directa” dace ca cea mai mare parte a
costurilor indirecte sa se gaseasca pe produsul A.
Intrucat cea mai mare parte a costurilor indirecte este reprezentata de salarii consideram ca cea mai
buna baza de repartizare ar fi manopera directa.
Ideal este a se folosi in mod combinat cele doua baze in sensul repartizarii manoperei indirecte cu
ajutorul bazei de repartizare „nr.de ore de munca directa” si repartizarea amortizarii cu ajutorul bazei de
repartizare „materii prime” intrucat de regula activitatea utilajelor si instalatiilor este indreptate spre
prelucrarea materiilor prime.
10. Societatea BETA produce ciocolata. Aceasta cumpara materii prime In valoare de 6.000
u.m. Stocul initial de materii prime este de 1.000 u.m., iar stocul final este de 2.000 u.m. Salariile si
amortizarea pentru productie sunt de 16.000 u.m., iar pentru distributie sunt de 4.000 u.m. Aceasta
are un stoc initial la produse finite de 3.000 u.m. si un stoc final de 5.000 u.m. Calculati costul de
productie si costul complet.
Raspuns:
D__________301_____________C
SI 1.000
6.000____________________
SF 2.000
Achizitie materii prime: 301 = 401 6.000
Consum materii prime: 1.000 + 6.000 – 2.000 = 5.000
Materii prime consumate 5.000
+ Salarii si amortizari 16.000
= Cost de productie 21.000
+ Cheltuieli de desfacere 4.000
= Cost complet 25.000
11. Societatea Alfa are un capital social In suma de 50.000.000 reprezentând 2.500 actiuni cu o
valoare nominala de 2 lei/actiune. Societatea procedeaza la rascumpararea In vederea anularii a
unui numar de 500 actiuni la un pret de rascumparare de 2 lei/actiune. Se diminueaza valoarea
capitalului social pentru actiunile rascumparate. Sa se efectueze Inregistrarile contabile conform
OMFP nr. 3055
Raspuns:
1. Rascumpararea actiunilor proprii:
109 = 5121 1.000
2. Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a cestora:
1012 = 109 1.000
12. Situatia stocurilor unei societati comerciale se prezinta astfel: la sfârsitul anului N valorile
contabile ale stocurilor sunt: 301 – 1.900 lei, 391 – 700 lei, 345 – 4.000 lei. La sfârsitul anului N+1
valorile contabile sunt: materii prime – 2.000 lei si produse finite – 4.500 lei, iar valorile realizabile
nete sunt: pentru materii prime – 2.000 lei si pentru produse finite – 4.000 lei. Care sunt
Inregistrarile la sfârsitul anului N+1?
Raspuns:
1) Materii prime:
Val.realizabila neta = Val.contabila => se anuleaza ajustarea pentru deprecierea existenta
2.000 = 2.000
391 = 7814 700 um
2) Produse finite:
Val.realizabila neta < Val.contabila => se constituie o ajustare pentru depreciere
4.000 < 4.500 => ajustare 500
6814 = 394 500 um
13. Contabilizati conform OMFP nr. 3055 urmatoarele operatii:
a) produse finite acordate sub forma de donatie. Evidenta produselor finite se tine la cost
efectiv. Costul efectiv al produselor finite este de 50.000 u.m., TVA 24%;
b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9.000 u.m., amortizat 70%, care este
imputat unui salariat la pretul de 3.000 u.m., TVA 24%. Imputatia se retine din salariu;
c) donarea de catre un tert a unui utilaj In valoare de 20.000 u.m., amortizat 80%.
Raspuns:
a) Produse finite acordate sub forma de donatie:
6582 = 345 50.000
Daca cheltuiala este nedeductibila se colecteaza si TVA:
6582 = 4427 12.000
b) Lipsa echipament la inventar:
% = 2131 9.000
2813 6.300 (70% * 9.000)
6583 2.700
Imputare salariat:
4282 = % 3.570
7581 3.000
4427 570
Retinere imputatie din salariu:
421 = 4282 3.570
c) Donatie utilaj:
% = 2132 20.000
2813 16.000 (80% * 20.000)
6582 4.000
Daca cheltuiala este nedeductibila se colecteaza si TVA:
635 = 4427 760
14. Societatea X obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate
au fost: – cheltuieli directe 6.000 lei; – cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei si fixe
2.000 lei; – cheltuieli administrative 1.000 lei; Gradul de utilizare al capacitatii de productie este de
90%. Costul productiei neterminate la sfârsitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei. Costul
productiei neterminate la Inceputul perioadei de gestiune este de 2.000 lei. Calculati costul
echipamentului.
Raspuns:
Cheltuieli directe 6.000
+ Cheltuieli Variabile 6.000
+ Chlet.fixe * gr.de activ 2.000 * 90% = 1.800
+ Productie in curs la inceputul perioadei 2.000
- Productie in curs la sf perioadei 1.000
= Cost de productie 14.800
15. Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale, cunoscându-se
urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate In mii lei): cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele
cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane
pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din
provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.
FISCALITATE
1. O persoana fizica obtine din Inchirierea unui apartament, conform contractului Incheiat,
un venit lunar de 1500 lei Incepând cu luna ianuarie pâna In luna decembrie, inclusiv. La sfârsitul
anului se constata ca persoana fizica a mai beneficiat de efectuarea de catre chiriasi a unor cheltuieli
ce cad In sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriasilor) In suma de 3000 lei. Sa se determine diferenta
de impozit pe venit datorat de persoana fizica cu ocazia regularizarii.
Raspuns:
Calculul impozitului platit sub forma de plati anticipate:
Venit brut total = 1.500 x 12 = 18.000 lei
Cheltuieli forfetare = 18.000 x 25% = 4.500 lei
Venit net = 18.000 – 4.500 = 13.500 lei
Impozit sub forma de plati anticipate = 13.500 x 16% = 2.160 lei
Calcul impozit final:
Venit brut total = 1.500 x 12 + 3.000 = 21.000 lei
Cheltuieli forfetare = 21.000 x 25% = 5.250 lei
Venit net = 21.000 – 3.000 = 18.000 lei
Impozit final = 18.000 x 16% = 2.880 lei
Diferenta de impozit de plata = 2.880 – 2.160 = 720 lei
2. O persoana fizica obtine In luna mai 200X urmatoarele categorii de venituri : 3000 lei din
drepturi de autor asupra unor opere monumentale si 10000 lei din drepturi de autor aferente unor
opere literare. Persoana este salariata cu carte de munca la o societate comerciala. Determinati
diferenta de recuperat ca urmare a definitivarii impozitului In anul 200X+1.
Raspuns:
Total drepturi de autor opere monumentale 3.000 lei
Total drepturi de autor opere literare 10.000 lei
Dat fiind ca este salariata persoana fizica nu va mai plati contributii salariale, doar impozit dupa scaderea
cheltuielilor forfetare. Prin urmare:
Venit net impozabil opere monumentale = 3000lei-3000lei*25% = 2.250 lei – impozit de plata 360 lei
Venit net impozabil opere literare = 10.000lei – 10.000lei*20% = 8 000lei – impozit de plata 1.280 lei
3. Un agent economic importa o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un pret extern
unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa
vamala aferenta acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Sa
se determine Accizele.
Raspuns:
Valoarea videorecorderelor este de: 50 euro x s lei x 100 buc = 2.000 lei
Ch.transport extern= 100 x 4 = 400 lei
Valoare taxa vamala = (2.000 + 400) x 10% = 240 lei
Valoare accize = ( 2000+400+240) x 20% = 528 lei
4. Prezentati modul de majorare a impozitului pe cladiri In functie de numarul de cladiri
detinute In proprietate.
Raspuns:
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
(1) Persoanele fizice care au In proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri,
majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire In afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire In afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele In afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care detin In proprietate cladiri dobândite prin
succesiune legala.
(3) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri In afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat
se determina In functie de ordinea In care proprietatile au fost dobândite, asa cum rezulta din documentele
ce atesta calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele
de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale In raza carora Isi audomiciliul, precum si la
cele In raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut
prin norme metodologice aprobate prin hotarâre a Guvernului.
5. Sa se determine impozitul pe cladire datorat de proprietarul ei, persoana fizica, daca o
vinde pe data de 22 septembrie, cunoscând urmatoarele date: cladirea este situata In mediu urban,
suprafata totala desfasurata este 105 mp, din care 30 mp sunt aferenti unui garaj situat la subsol,
norma de impozitare unitara este 669 lei/mp, anul construirii cladirii este 1965.
6. Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Raspuns:
Raspuns: Declaratia 101Ca regula generala, potrivit art. 35, alin 1 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15
aprilie inclusiv a anului urmator.
Conform art. 34, alin 4 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, organizatiile
nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a
anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Conform art. 34, alin 4 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii
care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au
obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pâna la data de 15 februarie inclusiv a anului
urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Conform art. 34, alin 11 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii
prevazuti la art. 34, alin. (1) lit. b) ( deci altii decât societatile comerciale bancare, persoane juridice
române, si sucursalele din România ale bancilor, persoane juridice straine), care definitiveaza pana la data
de 15 februarie Inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si
platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal Incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului
urmator.
Conform art. 34, alin 12 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele
juridice care Inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la
prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data
depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
Rezulta deci ca termenele de depunere a declaratiei anuale pentru impozitul pe profit sunt: 15
aprilie, 15 februarie si data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului pentru persoanele juridice
care Inceteaza sa existe in cursul anului fiscal.
7. O societate comerciala achizitioneaza si pune In functiune In luna mai 200X un mijloc fix
In valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul
fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce
influenta are amortizarea fiscala, precum si cea contabila asupra profitului impozabil In perioada In
care este amortizat?
Raspuns:
Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) Incepând cu luna urmatoare celei In care mijlocul fix amortizabil se pune In functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul
public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului
de concesionare sau Inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, Inchiriate sau luate In
locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de
utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de
10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie In solutie prin sonde,
carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a
caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea
rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, In functie de
rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 In 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru
descoperta;
2. din 10 In 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si In functie de numarul de kilometri sau numarul de ore
de functionare prevazut In cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator
suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite In conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme
metodologice
(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data
intrarii In patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de
amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
AN I An II An III An IV An V
amortizare fiscala 50.000 12.500 12.500 12.500 12.500
amortizare contabila 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
Intodeauna la calcul impozitului pe profit vom lua in considerare amortizarea fiscala si nu cea contabila.
Astfel avem :
An I : amortizare fiscala 50.000, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 50.000
An II : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e
nedeductibila
An III : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e
nedeductibila
An IV : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e
nedeductibila
An V : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de
7.500 e nedeductibila
8. O societate comerciala a Inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri
este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezinta
impozitul pe profit platit In cursul anului, 30.000 lei reprezinta cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei
reprezinta majorari de Intârziere rezultate In urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta
contravaloarea unor servicii de consultanta furnizate de un partener, pentru care nu exista contract
Incheiat si nu este justificata necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.
Raspus:
a) Determinam profitul impozabil.
Venituri impozabile = 790.000 lei
Analiza cheltuielilor:
- cheltuieli cu impozitul pe profit platit 10.000 lei – nedeductibile
- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei – nedeductibile
- cheltuieli cu majorari de Intârziere in urma controlului fiscal 3.000 lei – nedeductibile
- cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei – nedeductibile
Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei
Profit impozabil = 790.000 – 600.000 + 48.000 = 238.000 lei
b)Determinarea impozitului pe profit datorat
Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei
c) Determinam impozitul pe profit de plata
Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care
efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli Indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
1. este In limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculam:
3‰ x CA = 3‰ x 750.000 = 2.250 lei
20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei
=> din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea In suma de 2.250 lei
Impozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit platit – Cheltuieli cu sponsorizarea
care se pot scadea= 38.080 - 10.000 – 2.250 = 25.830 lei
9. Când intervine exigibilitatea TVA In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri.
Rezolvare:
Exigibilitatea TVA reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului la o anumita data,
plata taxei datorate bugetului de stat .
Raspuns:
Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine Indreptatita, In baza legii, sa
solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amânata.
Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul
statului. Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de Intârziere pentru neplata
taxei.
1. Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Prin derogare de la acest principiu,
exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, Inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se Incaseaza avansul, pentru platile In avans efectuate Inainte de data la care
intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile Incasate pentru plata importurilor
si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri Incasate pentru operatiuni
scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii
bunurilor si serviciilor, efectuata Inainte de data livrarii sau prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin
masini automate de vânzare, de jocuri sau alte masini similare.
2. Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
Prin exceptie de la prevederile aferente pct.1, In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite
de taxa conform art. 143 alin. (2) CF, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare
celei In care a intervenit faptul generator.
Prin exceptie de la prevederea anterioara, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevazute
la art. 155 alin. (1), daca factura este emisa Inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit
faptul generator.
3. Exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar
interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, In statul membru In care se face achizitia.
In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a
lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator
Prin exceptie de la prevederile anterioare, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii
prevazute In legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), daca aceasta este emisa
Inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator.
4.Exigibilitatea pentru importul de bunuri
In cazul In care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe
comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe
valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe
comunitare.
In cazul In care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. anterior,
faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul
generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de
taxe.
In cazul In care, la import, bunurile sunt plasate Intr-un regim vamal special, faptul generator si
exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea Inceteaza a mai fi plasate Intr-un astfel de regim.
Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
(1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar
interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, In statul membru In care se face achizitia.
(2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi
a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii
prevazute In legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) sau, dupa caz, la data
emiterii autofacturii prevazute la art. 155 alin.(4), daca factura sau autofactura este emisa Inainte de cea
de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator.
Norme metodologice
Exista o relatie clara Intre faptul generator In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri și faptul
generator In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, care intervin In același moment, respectiv In
momentul livrarii de bunuri. Pentru a evita orice neconcordanta Intre livrarile intracomunitare de bunuri,
scutite de TVA, care se includ In declaratia recapitulativa pentru astfel de livrari, In statul membru de
origine, și achizitiile intracomunitare, evidentiate In decontul de TVA și In declaratia recapitulativa pentru
achizitii intracomunitare, prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, In România, momentul exigibilitatii a
fost stabilit fie In a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a avut loc faptul generator, fie la data facturii
pentru contravaloarea totala sau partiala, atât pentru livrarile intracomunitare, cât și pentru achizitiile
intracomunitare.
Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa In luna urmatoare celei In care se
efectueaza livrarea:
Alt stat România
Livrare intracomunitara Achizitie intracomunitara supusa TVA si
scutita de TVA taxabila
Data livrarii: 25.01.2010
Data facturii: 12.02.2010
Faptul generator: 25.01.2010 Faptul generator: 25.01.2010
Exigibilitatea: 12.02.2010 Exigibilitatea: 12.02.2010
Livrarea este inclusa In Achizitia intracomunitara se evidentiaza
declaratia recapitulativa si In declaratia recapitulativa si
decontul de TVA aferente lunii decontul de TVA aferente lunii
februarie 2010 februarie 2010
Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa In aceeasi luna In care se
efectueaza livrarea intracomunitara:
Alt stat România
Livrare intracomunitara Achizitie intracomunitara supusa TVA si
scutita de TVA taxabila
Data livrarii: 25.01.2010
Data facturii: 29.01.2010
Faptul generator: 25.01.2010 Faptul generator: 25.01.2010
Exigibilitatea: 29.01.2010 Exigibilitatea: 29.01.2010
Livrarea este inclusa In Achizitia intracomunitara este inclusa
declaratia recapitulativa aferenta In declaratia recapitulativa aferenta
lunii ianuarie si se evidentiaza lunii ianuarie si se evidentiaza In
In decontul de TVA din luna decontul de TVA din luna ianuarie"
ianuarie 2010
10. Precizati In ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.
Rezolvare :
Operatiunea triunghiulara se deruleaza intre trei agenti economici stabiliti in state membre UE. Aceste
operatiuni au urmatoarele caracteristici esentiale:
a. livrarea de marfuri trebuie efectuata de un furnizor catre un cumparator revanzator inregistrati fiecare in
scopuri de TVA in state membre diferite;
b.livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea
acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat
in al treilea stat membru;
c. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea
indeplinirii obligatiei de plata a TVA
d. bunurile trebuie sa fie expediate sau transportate direct din primul stat membru (al furnizorului) catre al
treilea stat membru (al beneficiarului) livrarii;
e. furnizorul sau cumparatorul revanzator isi asuma responsabilitatea transportului de bunuri in
conformitate cu conditiile cuprinse in contractele incheiate intre cele doua parti (din primul si al doilea stat
membru).
Pe scurt operatiunea triunghiulara are loc atunci cand firma Z in calitate de beneficiar final al livrarii ar
face parte dintr-un stat membru si ar fi obligata la plata taxei de catre firma Y in calitate de cumparator
revanzator, persoana impozabila, care este stabilita in Ungaria, iar marfa este livrata direct de la un furnizor
X din Romania.
Obligatiile celor trei firme sunt urmatoarele:
1. firma X din Romania in calitate de furnizor, inregistrata in scopuri de T.V.A. in Romania:
-emite factura catre firma B din Ungaria si inscrie codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei obtinut
in urma solicitarii acestuia;
-incadreaza operatiunea la livrare intracomunitara scutita cu drept de deducere a T.V.A. si o raporteaza in
declaratia 394 la livrari in cadrul unei operatiuni triunghiulare. In declaratie se va evidentia suma totala a
livrarilor de bunuri efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare
beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in
trimestrul calendaristic respectiv.
-bunurile achizitionate de firma Y in calitate de cumparator revanzator sunt transportate de firma
transportatoare care poate fi firma X sau Y , sau un tert in contul firmei Y, direct din Romania catre
beneficiarul direct al livrarii ulterioare efectuate in Bulgaria, conform conditiilor prevazute in contractul
incheiat intre firma X si Y.
2. firma Y din Ungaria, inregistrata in scopuri de T.V.A. are urmatoarele obligatii:
-comunica codul sau de inregistrare in scopuri de T.V.A. firmei X din Romania;
- incadreaza operatiunea la livrari intracomunitare scutite efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare;
-emite factura cu mentiunea ca persoana obligata la plata TVA este beneficiarul livrarii
3.firma Z din Bulgaria, inregistrata in scopuri de T.V.A., desemnata de firma Y ca fiind obligata la plata
taxei, incadreaza operatiunea la achizitii intracomunitare, impoziteaza livrarea prin taxare inversa si o
raporteaza in declaratia 394 ca fiind achizitie intracomunitara efectuate in cadrul unei operatiuni
triunghiulare.
DEONTOLOGIE
1. Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile?
Raspuns:
Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: -
proportionala,
- transparenta,
- sa nu fie Impotriva competitiei,
- nediscriminatorie, precisa,
- segmentata In functie de tinta sa,
- implementata consecvent si just,
- supusa unei examinari periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si
calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.
2. Modalitati de implementare a reglementarii profesiei.
Raspuns:
Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii:
1. Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: Organismul profesional este recunoscut de
guvern, care Ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externa : Profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale,fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a
delegat sarcini de reglementare;
3. Coreglementarea: Reprezinta o combinare Intre autoreglementare si reglementarea externa
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte In asa fel Incât sa fie
complementare, si nu sa se concureze.
Modalitati de combinare Intre autoreglementare si reglementarea externa:
- Autoreglementarea Impreuna cu supravegherea Intreprinsa de o agentie independneta:
supravegherea este complementara reglementarii si o Intareste
- O combinare In care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii factori :
- experienta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului profesional;
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
Organismele profesionale trebuie sajoace un rol hotarâtor In reglementarea profesiei fiind cel mai
bine pozitionate pentru apararea interesului public:
• Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta
calitatea serviciilor oferite de membrii sai;
• Ele sunt apropiate de pietele In care opereaza membrii lor si deci cunosc felul In care
reglementarea poate afecta comportamentul;
• Ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;
• Ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele In interesul public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge obiectivul
referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele trebuie:
Sa Inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le rezolve;
Sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului Insarcinat cu
reglementarea profesiei;
Sa se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generala si consecventa serviciilor contabile;
Sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie.
Organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionistii contabili sa
serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de Inalta calitate In serviciile prestate.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul
public, lucru care va face ca profesia sa câstige respectul comunitatilor si al organelor de reglementare din
tara si la nivel global.
3. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.
Raspuns:
1.Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE Inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE
cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit Intr-un stat
membru cel mai Inalt nivel de pregatire si formare cerut In acea tara pentru activitatea de profesionist
contabil si care are acces fara restrictii la toate srviciile si activitatile componente ale profesiei contabile,
inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au : Studii universitare de specialitate;
Un stagiu practic de cel putin trei ani;
Au promovat un test de aptitudini
Calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri:“expert contabil” (In tarile latino-
continantale), “chartered accountant” (zona anglo-saxona), “contabil public” (CPA) In SUA
2.Reglementarea speciala
Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a
Directiva ,Inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta si sub denumirea de noua Directiva a 8-a.
Prevederi principale ale Directivei a 8-a:
Conditiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit
statutar. Conditii ce trebuie Indeplinite de o persoana fizica sa fie autorizata sa efectueze audit
statutar sunt:
- sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
- sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
- sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;
- sa fi promovat un examen de competenta profesionala
Conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile
Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor
statutari.
Auditul statutar Incheie fluxul informatiilor desprinse din situatiile financiare Inainte acestea sa
ajunga la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim aparator al
interesului public.
4. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Raspuns:
Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor care presupun cunostinte in
domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si organismele lor profesionale. Profesia
contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. Lista principalelor activitati care compun
profesia contabila este formata din tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor
financiare, audit statutar, alte lucrari de audit financiar-contabil, servicii fiscale, servicii de studii si
consultanta pentru crearea intreprinderilor, evaluari de intreprinderi si titluri, alte servicii contabile si
paracontabile.
Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai ca pot, dar si trebuie sa se asocieze
pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de
conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o
are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei domenii,
care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul
de calitate. Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o
eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul
profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce
priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventuale
intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre
acestia, aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente de
etica si deontologie profesionala.
Rolul profesiei contabile este de a satisface interesul public si de dezvoltare a economiei. Profesia contabila
se distinge de celelalte profesii, intre ele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de
toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori-creditori,
banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori, etc. Profesionistul contabil, fie ca
elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii, este platit de catre intreprinderea
respectiva, dar utilizatorii(consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile
interesate, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.
Nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor, dar pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili,
deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Indeplinirea rolului contabilitatii si a profesionistilor
contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de
existenta unor organisme profesionale nationale puternice care sa lupte pentru aplicarea standardelor
internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, ei lucreaza in firme
mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in
organizatii non-profit, in entitati din domeniul public, in institutii, in educatie, etc. Rolurile pe care le joaca
profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate
si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si
inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie, etc. Ei asista guvernele
in atingereaobiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor financiare, etc.
Criteriile de recunoastere a unui organism profesional de catre autoritatile publice si de organismele
internationale se bazeaza pe faptul ca un organism national al profesiei contabile trebuie:
- Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
- Membrii sai sa fie profesionisti contabili;
- Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
- Sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina,
practica profesionala, controlul calitatii);
- Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale
efectuate de profesionistii contabili;
- Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.
2.Conceptul de integritate
Integritatea este unul dintre principiile etice fundamentale ale profesiei contabile. Ea presupune ca un
profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu se
asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.Un profesionist contabil nu
trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- Contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;
- Contin declaratii sau informatii eronate;
- Omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.
5. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Raspuns:
Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti
contabili deci profesia contabila satisface un interes general.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea
interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice care sa lupte pentru
aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii.
Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra ,sunt foarte
diversificate:
• Ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara;
• In mamagement;
• In fiscalitate;
• In sisteme informatice;
• In finante corporative si inteligenta manageriala,
• Ca auditorui interni sau externi,
• In consultanta,in educatie,etc;
• Asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale;
• Contribuie la performantele pietelor financiare etc.
