Grila 41.Efectul de levier 2.Hedging sub mare Optiuni la piata4 grile 2 erau probleme

Grila…..1) Optiunea put sub mare2) Ce tranzactii short/call3) De ce sunt contractele futures titluri derivate4) Problema cu marja si ordinea brokerului5) 2 grile , care din % este o asemanare intre contractele forward si futures ( cica

amandoua) 6) sau ce este forwardul ( definitia)

Grila3

1. Strategii cu optiuni (sub larg)2. Ce reprezinta baza?3. Ce inseamna instructiunea « executa sau lasa »

4.1 Care este principala asemanare intre futures si forward : cred ca rasp era ca ambele sunt cu executare ulterioara4.2 Daca un broker are inscrise urm instructiuni de executat : 2 ctr la 10si1/2 4 ctr la 10si1/4 ; 2 ctr la 10si1/8 ; 4ctr la 10si 3/8 ; 2 ctr la 10si 5/8 care va fi primul executat ?4.3 nu mai stiu 4.4 o problema cu tranzactii futures era cam asa : Marja initiala=500um/contract Marja de mentinere=300um/ctr Un operator vinde 15000 bu grau la 2,75/bu La cat tr sa creasca pretul pt a se face apelul in marja ? …….mie mi-a dat 2,79(adica b)

Grila 21. Futures-def, mecanism, importanta2. ce este cash-spot ?3. ……4. la grile imi amintesc ca am vaz una : daca un broker are de la cl sau un ordin de

cump la 100 si pe piata gaseste o camanda de vz la 99 ce face ? si rasp era : indeplineste ordinul la 99

problema era la fel ca si la grila 1 :

m initiala=1500 m mentinere=1000 un operator vinde la 6.25

1

pretul pe piata este de 6,35 ce se intampla cu contul in marja ?a) se debit cu 500b ) se credit cu 500c) se debit cu 250d)se credit cu 250e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu 500…nu sunt sigura

grila 11. functiile bursei2. instructiunea totul sau nimic3. ce inseamna ca evolutia preturilor urmeaza semnul taurului….ceva de genul asta

—rasp era ca piata e in crestere

=======

Am cateva modele de grile pe care ni le-a dat la seminar profu nostru, spunea ca de obicei cele din examen sunt mai usoareti le trimit pe astea, altceva nu am. iti atasez si niste grile pe optiuni, nu mai stiu de unde le am, stiu decat ca le am salvate de vreo 2 sapt in calculatorla ultimul curs proful a dat example de subiecte deschise ce ar putea sa pice la examen:1 .long hedging2. hedging prin baza3.delimitari intre call si put4.diferente intre ctr futures si forward/options si futures( cu exemple)5.care sunt strategiile cu optiuniCam cu atat te pot ajuta, imi cer scuze ca iti rasp asa tarziu abia acum am deschis calculatorulbafta maine la examen! sper sa ne dea ceva usor

BUZZ!!!

Test Nr. 1

1. Care este diferenta esentiala dintre un contract forward si unul futures?

2. Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot viitoare?

3. Ce este profitul virtual al unui contract futures?

2

4. Ce este reportul (contango) pe pietele futures?

5. In ce consta efectul de levier al contractelor futures?

6. Baza (basis) este definita ca;

a) pretul cash – pretul forward;

b) pretul forward – pretul cash;

c) pretul futures – pretul cash;

d) pretul cash – pretul futures;

e) pretul cash + pretul futures;

7. Principala functie a casei de clearing consta in:

a) prevenirea operatiunilor speculative cu contracte futures;

b) garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale aferente tranzactiilor incheiate in bursa;

c) supravegherea tranzactiilor din incinta bursei;

d) sanctionarea celor ce se fac vinovati de incalcarea regulamentelor bursei;

e) nici una din cele de mai sus;

8. In cazul in care piata scade, vanzatorul unui contract futures:

a) poate castiga nelimitat;

b) poate castiga maxim prima;

c) poate pierde nelimitat;

d) poate pierde cel mult prima;

e) nici una de mai sus;

9. Un operator pe piata futures poate primi un apel in marja daca:

a) are o pozitie futures long si pretul contractului este in crestere;

b) are o pozitie futures short si pretul contractului este in scadere;

c) are o pozitie long si pretul este in scadere;

d) a) si b);

e) b) si c);

10. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures scad catre pretul spot viitor, situatia de pe piata se numeste:

a) contango;

b) backwardation;

c) vanzare spot;

d) cumparare cu prima;

e) cost of carry;

11. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit este:

3

a) forward;

b) spot;

c) curent;

d) prin baza;

e) futures;

12. Procentul contractelor futures executate efectiv (delivery) la scadenta este, in medie:

a) mai putin de 5%;

b) aprox. 5%;

c) aprox. 10%;

d) aprox 20%:

e) aprox 50%;

13. Un vanzator futures poate oricand:

a) sa-si inchida pozitia printr-o vanzare futures;

b) sa-si inchida pozitia printr-o cumparare futures;

c) sa-si inchida pozitia inainte de data expirarii contractului;

d) sa-si lichideze contractul prin livrare;

e) sa-si lichideze contractul prin livrare inante de luna de livrare;

14. Pretul cash al graului este de 25,25$/5000bu si cel futures la 6 luni este de 23,75$/5000bu. Baza este:

a) 0,30;

b) 5,05;

c) 4,75;

d) 1,50;

e) 0,49;

15. Daca pretul cash este de 3,75$ si futures la 6 luni este de 3,95$, baza este:

a) 0,20;

b) -0,20;

c) 3,75;

d) 3,95;

e) 7,70;

16. Ce este o optiune de cumparare?

17. Ce este prima optiunii?

18. Cand o optiune este „in afara banilor”?

19. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.

20. Valoarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de exercitare de 40$ cand cursul pe piata este de 35 este de ______.

21. O optiune put al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata al activului suport este _______________.

22. Daca cursul este 63, si un operator cumpara un call 60 cu 5 prima, atunci cursul minim pentru care optiunea se exercita este de _________.

23. Activul suport coteaza pe piata la 92$ si un operator cumpara call la 85, prima 10. Valoarea intrinseca a optiunii in acest moment este _______.

4

24. Daca cumparati o optiune call, cel mai nedorit lucru este ca cursul sa _________.

25. Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui call 50, prima 5 este de _______.

26. Un activ se negociaza la 70 si dvs. cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim la expirare de la care inregistrati pierderi este ________.

27. O tranzactie cu optiuni pune fata in fata un vanzator de optiuni de vanzare si uncumparator de optiuni de cumparare.

a) adevarat b) fals

28. La exercitare, detinatorul unei optiuni put;

a) castiga o pozitie futures long;

b) castiga o pozitie futures short;

c) incaseaza prima;

d) plateste prima optiunii;

e) nici una din cele de mai sus;

29. Vanzatorul unei optiuni call poate:

a) exercita optiunea;

b) vinde optiunea;

c) astepta ca optiunea sa expire;

d) toate cele de mai sus;

e) nici una din cele de mai sus;

30. Cumparatorul unei optiuni poate:

a) exercita optiunea;

b) vinde optiunea;

c) astepta ca optiunea sa expire;

d) toate cele de mai sus;

e) nici una din cele de mai sus;

31. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul castiga cand:

a) PC-PE>p

b) PC-PE=p

c) PC-PE<p

d) PE-PC>p

e) PE-PC<P toate diferentele fiind pozitive

32. Daca un operator plateste o prima de 0,1$/bu pentru un contract call options pe porumb cu un pret de exercitare de 2,9$/bu, care este pierderea maxima pe care o poate inregistra?

a) 0,1$/bu;

b) 2,9$/bu;

c) Nelimitata;

d) Marja;

5

Test Nr. 2

33. Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures? Care este cel mai utilizat? De ce?

34. Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot viitoare.

35. Care este scopul marjelor?

36. Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures?

37. Ce este baza (basis)?

38. Livrarea (delivery) se refera la:

a) compensarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrar;

b) depunerea unor sume de bani in contul in marja;

c) predarea/primirea marfii la scadenta;

d) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate;

e) acordarea de catre broker a unui credit clientului;

39. In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures, baza este egala cu:

a) o valoare negativa;

b) zero;

c) o valoare pozitiva;

d) pretul contractului;

e) pretul contractului mai putin cheltuielile cu livrarea marfii;

40. In cazul in care piata creste, cumparatorul unui contract futures:

a) poate castiga nelimitat;

b) poate castiga maxim prima;

c) poate pierde nelimitat;

d) poate pierde cel mult prima;

6

e) nici una de mai sus;

41. Pentru a oferi protectie impotriva riscului de faliment al operatorilor, pietele futures adopta:

a) situatia de contango;

b) situatia de backwardation;

c) limitarea numarului de pozitii deschise;

d) limitare variatiilor zilnice ale preturilor;

e) sistemul de tranzactionare prin strigari;

42. Fluctuatia minima de pret in cazul unui contract futures se numeste:

a) pit;

b) long;

c) short;

d) tick;

e) settlement;

43. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit este:

a) forward;

b) spot;

c) curent;

d) prin baza;

e) futures;

44. Pretul spot este cunoscut ca fiind un pret:

a) forward;

b) futures;

c) cash;

d) de transfer;

e) prin baza;

45. Prin ce se aseamana contractele futures de cele forward:

a) amandoua sunt standardizate obligatoriu;

b) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza numai la scadenta;

c) amandoua au termen suspensiv;

d) amandoua se marcheaza la piata;

e) amandoua au valoare fixa;

46. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures cresc catre pretul spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de:

a) contango;

b) backwardation;

c) vanzare spot;

d) cumparare cu prima;

e) cost of carry;

47. Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cuoscuta ca:

7

a) deschiderea unei pozitii;

b) marcarea la piata;

c) compensarea unei pozitii;

d) regularizarea pozitiei;

e) situatie de contango;

48. Daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$, atunci baza este:

a) 0,15;

b) -0,15;

c) 4,10;

d) 4,25;

e) 8,75;

49. Ce este o optiune de vanzare?

50. Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane?

51. Cand o optiune este „in bani”?

52. Cand o optiune este „la bani”?

53. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a cumpara un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.

54. Valoarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de exercitare de 40$ cand cursul pe piata este de 35 este de ______.

55. O optiune call al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata al activului suport este _______________.

56. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.

57. Daca cumparati o optiune call, cel mai nedorit lucru este ca cursul sa _________.

58. Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui put 50, prima 5 este de _______.

59. Un activ se negociaza la 70 si dvs. cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim la expirare de la care nu exercitati optiunea este ________.

60. La exercitare, detinatorul unei optiuni call;

a) castiga o pozitie futures long;

b) castiga o pozitie futures short;

c) incaseaza prima;

d) plateste prima optiunii;

e) nici una din cele de mai sus;

61. Vanzatorul unei optiuni put poate:

a) exercita optiunea;

b) vinde optiunea;

c) astepta ca optiunea sa expire;

d) toate cele de mai sus;

e) nici una din cele de mai sus;

8

62. Cumparatorul unei optiuni poate:a) exercita optiunea;

b) vinde optiunea;

c) astepta ca optiunea sa expire;

d) toate cele de mai sus;

e) nici una din cele de mai sus;

63. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul castiga cand:

a) PC-PE>p

b) PC-PE=p

c) PC-PE<p

d) PE-PC>p

e) PE-PC<P toate diferentele fiind pozitive

64. Daca un operator vinde o optiune put, prima de 0,3$ si pret de exercitare de 40$, care este maximul pierderii sale?

9

a) 0,3$;

b) marja initiala;

c) prima;

d) nelimitat

Burse

Grile de la ASE – alt profesor nu Hurduzeu Sub 2

1) Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures? Care este cel mai utilizat? De ce?2) Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot vitoare?3) Care este scopul marjelor?4) Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures ?5) Ce este baza (basis)?6) Livrarea (delivery) se refera la

a) compensarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrarb) depunerea unor sume de bani in contul marja c) predarea/primirea marfii la scadentad) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultatee) acordarea de catre broker a unui credit clientului

7) In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures baza..a) are o valoare negativab) zeroc) are o valoare pozitivad) pretule) pretul…. Putin.. c… marfii ( ilizibil)

8) in cazul in care piata creste , cumparatorul unui contract futures

9)….(ilizibil) a) ….. preturilorb) situatia de backwardation c) limitarea numarului de pozitii deschise d) …. Preturilore) sistemul de tranzactionare prin…. strigari

10) Fluctuatia minima de pret in cazul in cazul unui contract futures se numeste:

a) pit

b) longc) shortd) ticke) settlement

11) Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stab.. este:

a) forwardb) spotc) curentd) prin bazae) futures

12)Contractul spot este cunoscut ca fiind un contract:a) forwardb) futuresc) cashd) de transfere) prin b…

13) prin ce se aseamana contractele futures de cele forwarda) amandoua sunt standardizate obligatoriub) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza la…

scadentac) amandoua au termen suspensivd) amandoua se marcheaza la piatae) amandoua au valoare fixa

14) Daca de-a lungul vietii unui contract futures , preturile futures cresc catre pretul spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de :

a) contangob) bacwardationc) vanzare spotd) cumparare cu primae) cost of carry

15) Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cunoscuta ca:

a) deschiderea unei pozitiib) marcarea la piatac) compensarea unei pozitiid) regularizarea pozitieie) situatie de contango

16) daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$ , atunci baza este: a) 0,15 c) 4,10 d) 4,25 e) 8,75b) – 0,15

d) 4,2517) Ce este o optiune de vanzare?18) Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane19) Cand o optiune este in bani?20..21) Detinatorul unei optiuni ____________ acestuia dreptul de a cumpara un activ …..?un pret stabilit, inainte de data expirarii.22)Valoarea intrinseca a unei operatiuni call cu un pret de exercitare de 40$ cand cursul de pe piata este de 35 este de ___________23) O optiune call al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata activului suport este_____________24) Detinatorul unei optiuni ____________ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.25) Daca cumparati o optiune call , cel mai nedorit lucru este ca cursul sa…26) Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui put 50, prima 5 este de__________27) Un activ se negociaza la 70 si dvs cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim la expirare de la care nu exercitati optiunea este _____________28) La exercitare, detinatorul unei optiuni call:

a) castiga o pozitie futures long b) castiga o pozitie futures short c) plateste prima optiuniid) nici una din cele de mai sus

Bursa de valori si de marfuri – GRILE DE PE NET

1.Bursa este:a. o institutie a economiei de piata;b. o societate pe actiuni;c. o institutie financiara.

2.Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca:a. forma organizata de schimb pentru marfuri sau titluri financiare;b. forma organizata pentru titluri de plasament;c. forma organizata pentru vanzarea actiunilor.

3. Dupa obiectul tranzactiei bursele se clasifica in:a. burse de marfuri;b. burse de servicii;c. burse de valori;d. toate raspunsurile sunt corecte.

4. Dupa forma de organizare:a. burse publice;b. burse de stat;c. bursa privata.

5.Caracteristici ale bursei de marfuri:a. sunt fungibile;b. sunt bunuri masurabile;c. au caracter standardizabil;d. un grad redus de prelucrare;e. a, b, df. a, b, c, d.

6.Bursa pentru servicii se refera la: a. transporturi;b. asigurari;c.tranzactii imobiliare.

7. Bursele de valori ofera:a. tranzactii mobiliare;b. tranzactii imobiliare;c. tranzactii asupra unor titluri de valori.

8. Bursa este o piata:a. libera;b. piata de interes public;c. o societate cu raspundere limitata.

9.Functia cea mai importanta a bursei este:a. functia fundamentala de a asigura cadrul optim necesar efectuarii de

tranzactii bursiere;b. functia fundamentala de a asigura un cadru restrans pentru tranzactii

bursiere;c. functia fundamentala de a asigura servicii de intermedieri intre vanzator si

cumparator.10.Formarea unui pret corect este important pentru ca:

a. atat vanzatorul cat si cumparatorul sa fie multumiti;b. echilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in punctul ce reprezinta pretul

corect, acesta fiind pretul reprezentativ pentru intreaga piata de referinta;c. echilibrul cererii si al ofertei sa varieze in permanenta.

11. Documentele institutiei bursei sunt:a. statutul si regulamentul bursei;b. statutul si contractul de societate;c. a si b.

12. Statutul bursei reglementeaza urmatoarele probleme:a. numele, sediul, scopul, membrii bursei;b. conducerea executiva, functiile bursei, managementul bursei;c. principiile generale de functionare a bursei;d. reguli privind contractele si executarea contractelor.e.a, b, d;f. a, b, c, d.

13. Reglementarile privind solutionarea litigiilor sunt reglementate in:a. contractul de societate;b. statutul bursei;c. regulamentul bursei.

14. Regulamentul bursei cuprinde:a. procedura de listare;b. mecanismul tranzactiilor;c. clasificarea comisioanelor;

d. modalitati de incasare.15. Membrii bursei pot fi:

a. persoane fizice;b. persoane juridice;c. a si b.

16.Pentru a deveni membru al unei burse, conditiile generale sunt:a. sa primeasca autorizatie;b. sa dispuna de capitalul necesar;c. sa respecte regulile bursei;d. a si b;e. b si c.

17.Organele de decizie ale bursei sunt:a. adunarea generala si consiliul de administratie;b. actionarii;c. asociatia bursei;

18. Organul suprem de decizie a bursei este:a. Adunarea Generala sau Asociatia Bursei;b. Asociatia Bursei;c. Consiliul de Administratie.d. a si b;e. a si c.

19. Departamentul pentru cotatii urmareste:a. desfasurarea tranzactiilor;b. lansarea unor produse noi;c. executarea contractelor.

20. Departamentul informativ urmareste:a. lansarea unor produse noi;b. informarea asupra clientilor, stabileste relatiile intre membri;c. informare asupra cotelor, valorii tranzactiilor.

21.Comitetul pentru Etica Bursiera face investigatii:a. in rezolvarea litigiilor;b. asupra eticii afacerilor;c. in defasurarea tranzactiilor.

22. Brokerii sunt:a. angajatii firmei;b. agentul profesionist angajat al busei;c. agentul de consultanta.

23.Piata bancara se caracterizeaza prin:a. tranzactii cu active bancare negociabile;b. tranzactii cu active bancare non-negociabile a caror lichiditate este maxima;c. tranzactii cu active bancare a caror lichiditate este minima.

24. Societatile bancare au rolul de:a. intermediere intre posesorii de disponibilitati si utilizatorii de fonduri;b. client;c. utilizator de fonduri.

25. Piata monetara este caracterizata prin:a. tranzactii cu active bancare;b. tranzactii cu marfuri;c. tranzactii cu active financiare de catre societatile financiare.

26. Tranzactiile financiare includ:

a. depozitele bancare la vedere si la termen;b. bilete la ordin, cambii, cecuri, certificare de depozit;c. alte titluri mobiliare pe termen scurt (pana la un an);d. a si b;e. a si c.

27. Piata primara are rolul de:a. plasarea titlurilor;b. plasarea emisiunilor de titluri mobiliare;c. a si b.

28. Procedura de emisiune a unui titlu este formata din:a. pregatirea, plasamentul, lansarea;b. lansarea, vanzarea si rascumpararea;c. pregatirea, lansarea si plasamentul.

29. Gestiunea portofoliului de titluri mobiliare se refera:a. armonizarea dorintei de castig cu cea de diminuare a riscului;b. dorinta de a realiza un castig rapid;c. cotarea titlurilor pe piata primara.

30. Bursa oficiala este:a. piata de marfuri;b. piata in numerar sau piata cu reglare la termen;c. piata de titluri imobiliare.

31.Caracteristica majora a pietei cu reglare la termen este data de faptul ca:a. operatiunile de vanzare-cumparare se realizeaza o data pe luna;b. operatiunile de vanzare-cumparare se realizezaa o data pe saptamana;c. operatiunile de vanzare –cumparare se achita o data pe luna, in ziua de

lichidare.32. Actiunile sunt:

a. titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei cote parti din activul social al emitentului;

b. titluri de plasament;c. titluri de proprietate.

33. Valoarea nominativa este:a. pretul actiunii;b.pretul obligatiunii inscris pe document;c. pretul obligatiunii rascumparate.

34. Pretul de emisiune fata de valoarea nominala este:a. mai mica;b. mai mare;c.egala.

35. Dobanda se calculeaza in raport cu:a. valoarea de piata;b. valoarea nominala;c. pretul de emisiune;

36. Bonurile de tezaur sunt:a. titluri de creanta emise de catre stat, purtatoare de dobanda;b. titluri de emisiune emise de catre stat;c. obligatiuni emise de catre stat, purtatoare de dobanda.

37. Obligatiunile ipotecare sunt:a. titluri de valoare;b. titluri de creante;

c. titluri de plasament.38. Managementul bursier include patru mari categorii de organisme:

a. organe de control, de decizie, de emisie, de conducere;b. organe de conducere, de supervizare, de audit si de executie;c. organe de decizie, de executie, de consultanta si de control.

39. Agentii piete bursiere sunt:a. investitorii;b. clientii;c. agentii bursieri.

40. Pietele bursiere se disting prin modul de realizare:a. a echilibrului intre cerere si oferta;b. a echilibrului intre stabilirea pretului de vanzare si de cumparare;c. a si b.

41. Cotarea unui titlu este determinat in cursul:a. unei sedinte in functie de cerere si oferta;b. unei sedinte bursiere prin confruntare libera;c. niciun raspuns nu este corect.

42. Metodele de cotare sunt:a. metode de strigare;b. cotare prin opozitie;c. prin urna;d. prin calculator;e. a, b si c;f. toate raspunsurile sunt corecte.

43. Indicele bursier este un indicator:a. financiar;b. statistic;c. real.

44. Operatiunea de cotare stabileste un curs care sa:a. sa poata fi contestat de client;b. sa fie cel mai bun;c. sa nu poata fi contestat de client.

45. Investitorii bursieri pot fi:a. persoane fizice;b. societati financiare;c. companii;d. toate raspunsurile sunt corecte.

46. Dupa obiectul de activitate avem:a. burse de stat;b. burse private;c. ambele.

47. Actiunile au mai multi parametri, printre care:a. valoarea nominativa;b. cursul actiunii;c. prima de emisiune;d. data de gratie a unei actiuni noi;e. toate raspunsurile sunt corecte.

48. Emisiunea de titluri de credit atrage fonduri banesti:a. sub forma de imprumut pe termen scurt;b. sub forma de imprumut pe termen lung;

c. sub forma de imprumut pe termen mediu;d. toate raspunsurile sunt corecte.

49. Titlurile de creanta aduc un profit:a. fix sub forma de dobanda;b. variabil;c. ambele.

50. Bursa de marfuri este un organism:a. cu putere de autoreglementare;b. cu reguli si legi bine stabilite;c. ambele.

Raspunsuri corecte:1. a2. a3. d4. a,c5. f6. b7. c8. a, b9. a10. b11. a12. f13. b14. a, b15. c16. a, b, c17. a18. a19. a20. c21. a22. b23. b24. a25. c26. a, b ,c27. b28. c29. a30. b31. c32. a, c33. b34. a35. b36. a37. b38. c

39. a, c40. a41. b42. f43. b44. b, c45. d46. c47. e48. b, c49. a50. a

CAP I. BURSA - ELEMENTE DEFINITORIIBurse de marfuri: = commodities echangesBurse de valori: stock exchangeDe la tranzactiile SPOT s-a trecut la tranzactiile la termen FORWARDCerealele au fost primee unde s-au aplicat primele reguli ale bursei, apoi produsele s-au extins: bulbi de lalele,orez, cafeaOperatiunile FORWARD = contract realizat prin negociereBurse = asociatii de tip mutual, fara scop lucrativTreptat se trece la standardizare, marfurile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pt a putea fi tranzactionate.In sec al 19-lea –inovatii = contractele FUTURES sunt introduse la CBOTCBOT ( Chicago Board of Trade) = Bursa de marfuri din Chicago , ramasa pana la zilele noastre cea mai mare bursa de mf din lumeSingurul element care se determina la bursa este PRETUL

SUBIECT : Caracteristicile bursei: 1) Bursa este o Piata de marfuri si valori- pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentru diferite tipuri de hartii de valoare. - chiar daca se bazeaza pe un model comun, bursele de marfuri si de valori au functii diferite in economie.

a) Bursele de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri gene rice, care se individuali zeaza prin masurare, numarare si cantarire; sunt fungibile ( pot fi inlocuite unele cu altele); au caracter standardizabil , (adica marfa poate fi impartita pe loturi omogene), sunt depozitabile si au un grad redus de prelucra re , Ex: cereale (grau, porumb, orez, soia etc)., metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahar etc.), petrol; oua, carne., si burse organizate pentru servicii, ca inchirieri de nave (navlosire) sau asigurari.

b) Bursele de valori sunt centre ale vietii financiare unde se fac vanzari/cumparari de hartii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.) si unde se realiza operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. Bursa de valori indeplineste si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si international, in care isi exercita influenta. 2)Bura este o Piata simbolica

a) Pt ca la bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, prezente ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative (hartii), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii - bursa este o piata dematerializata b) Bursele de valori sunt prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare (ex, mobilizare de capital, atragerea unui imprumut). Acest caracter este pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere (ex la contractele futures pe indici de bursa, obiectul tranzactiei este o suma de bani determinata prin calcul iar executarea acesteia presupune exclusiv plata/incasarea unei diferente banesti.

Procesul de simbolizare a tranzactiilor ajuta la:- cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii;- sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de castig;- posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ; - facilitarea circulatiei marfurilor .3)Bursa este o Piata libera. Pt ca - nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta libera, ( adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului;)- bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol. - menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, excluzand orice interventie extraeconomica, - bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte4)Bursa este o Piata organizata. - ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. - tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate (societati de bursa) si prin intermediul unui personal specializat (agentii de bursa), - prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei: credibilitatea acesteia, . 5) Bursa este o Piata reprezentativa. - ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sau valori - la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate - asa-numitul curs al bursei a dica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale - functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul de echilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul maxim de tranzactii. In concluzie. Bursa este piata prin excelenta.

SUBIECT : Tipurile de marfuri si servicii care se tranzactioneaza la bursa(poate fi intrebari de tipul: In ce categorie intra zaharul?)Intrebari grila1) Cereale si plante tehnice: grau, grau furajer, grau de morarit, porumb, porumb furajer, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola (planta specifica americana), seminte de in, mazare, cartofi;2) Carne si animale vii: carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine la ingrasat, porcii vii, porci la ingrasat;

3) Produse lactate: lapte, lapte praf, unt, branza;4) Pproduse tropicale: cafea, cacao, zahar, bumbac, ulei de palmier, citrice, concentrat de portocale, cauciuc natural;5) Mmetale: aur, argint, cupru, aluminiu, nichel, zinc, plumb, staniu;6) Produse energetice: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale;7) Aalte produse: cherestea, oua, energie electrica;8) S ervicii: navluri.

Subiect: Repartitia burselor in plan geografic- nu apare ca intrebare

Cea mai importanta bursa de marfuri engleza este London Metal Exchange (LME).

Institutia burseiSUBIECTE : Aici vor fi intebari punctuale, sunt importante, raspunsurile pot fi cu mai multe variante Ex; Ce inseamna un club in bursa? ( mu am gasit nicaieri) Ce stabilesc ei (regulamentul)? Cum se organizeaza membrii unei burse? Cum sunt organizate bursele de marfuri?- Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactii ci functia ei primordiala consta in crearea unei cadru eficient pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea unor servicii si facilitati:- mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societati comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital.- Bursele de marfuri pot fi organizate a) sub forma de cubluri si b) sub forma de comitete- Din punct de vedere institutional, bursa este o organizatie ai carei membrii pot fi persoane fizice sau juridice. - Membrii unei burse se organizeaza in: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete- Calitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri- La bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigura dreptul de a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de brokeraj. - Locul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective.- membrii bursei au diverse avantaje, cum ar fi : sunt indereptatiţi sa execute in mod direct operatii in bursa- Conducerea si administrarea bursei

a) Managementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal administrativ.

b) Conducerea executiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa specialisti nemembrii ai bursei. - Documentele institutiei bursiere : a) sunt statutul si b) Regulamentul bursei este stabilit de catre Consiliul de directori si implementat in practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de personal administrativ.

Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea lor difera de la bursa la bursa.

CAP II. FUNCTIILE BURSELOR DE MARFURISUBIECTE : Acest cap este f f important - de aici se dau sinteze, de comentat. Atentie!!!!! Sa nu se confunde functiile cu caracteristicile bursei cu functiile bursei

SUBIECT: Functiile bursei Bursele de marfuri au o serie de functii economice, financiare si comerciale.

1) Functia de facilitare a tranzactionarii. Aceasta este cea mai importanta functie; bursele sunt create pentru a oferi un loc de intrunire a comerciantilor, pentru a concentra oferta si cererea 2) Functia de exercitare a unor influente determinante asupra evolutiei comertului international cu produsele respective.

Comertul international “la vedere”, realizat in afara institutiilor bursiere, va urma aceeasi evolutie ascendenta sau descendenta ca in cazul pietelor la termen. Cu alte cuvinte, se poate spune ca bursele de marfuri reprezinta adevarate “barometre” ale comertului mondial pentru produsele respective. 3) Functia de stabilire (formare) a preturilor reprezentative pentru produsele de baza. Aceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca:a) raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures, b) evolutia preturilor pe aceste piete, c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante, 4)Functia de a reflecta fidel conjunctura dintr-un moment dat. bursele dau tonul pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pentru produsele negociate. 5) Functia de stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctuatiilor de curs. tranzactiile la termen pe marfuri agricole duc la o reducere a volatilitatii preturilor marfurilor tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudinea fluctuatiilor de pret si reduce decalajul dintre cursurile extreme in interiorul unui sezon precum si amplitudinea fluctuatiilor de pret de la un sezon la altul.6) Functia de minimizare a riscurilor de pret pentru marfa efectiva. Aceasta functie este indeplinita prin hedging. Operatorul care initiaza o asemenea operatiune de acoperire pe piata la termen isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate pe piata fizica (piata spot), in speranta compensarii oricarei pierderi aferente pietei fizice, cu un castig de pe piata la termen. Hedging-ul poate fi de vanzare sau de cumparare in functie de pozitia pe care o are operatorul pe piata la termen.

Astfel, prin intermediul burselor un operator se poate asigura fata de riscul de pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata (unui speculator). 7) Functia de favorizare a liberei concurente. Prin metoda de comercializare specifica burselor si reguli respectate de toti operatorii, este imposibil ca un individ

sau un grup sa exercite o influenta negativa asupra preturilor.Astfel, bursele de marfuri se apropie de concurenta perfecta.

Pietele la termen contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotriva pozitiilor dominante. Pietele futures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la toti participantii de pe piata.

Conditiile ce duc la formarea pretului intr-un cadru sunt:- numarul mare de participanti de pe piata;- pietele la termen sunt piete centralizate si reglementate - sistemele de tranzactionare permit tuturor participantilor sa cunoasca pretul oferit si cerut de fiecare, - contractele la termen sunt standardizate;- nu exista bariere de acces pe piata.8) Functia de oferire de informatii asupra nivelului preturilor unor marfuri disponibile la un anumit termen. Preturile la bursa sunt influentate doar de raportul cerere-oferta, dar si de alti factori de natura economica, sociala sau politica (inflatie, modificari semnificative ale cursurilor valutare, greve, schimbarea regimului politic sau al regimului fiscal, etc.), Prin acesata functie se pot studia toate contractele la termen cu scadenta la orice moment dorit ptr a-si crea o imagine de ansamblu cu privire la preturile viitoare prin intermediul studierii cotatiilor futures.

Aceasta functie este realizata prin publicarea si promovarea unor informatii diverse, care permit evaluari pentru perioadele curente si viitoare cu privire la stocul de marfuri sau cererea mondiala.

SUBIECT   : Pe cine intereseaza informatiile furnizate de burse   ? - informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantii la bursa( operatorii bursieri :: fermieri, comercianti, consumatori, speculatori, arbitrajisti etc. Ce sunt informatiile bursiere   ? Ce rol au informatiile bursiere   ? - aceste informatii constituie un adevarat ghid in programarea actiunilor viitoare ale participantilor la activitatile bursiere. Ce rol au pietele bursiere  ?Pietele bursiere conduc la o uniformizare a preturilor, a pietelor locale si la o mai redusa segmentare a pietelor. Eventualele practici de monopol ce ar putea interveni la nivel local vor fi anihilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o piata unificata, reprezentativa. Pietele bursiere de tip futures confera participantilor locali sa acceseze pietele nationale sau internationale. O piata integrata la nivel national semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele pietei nationale iar preturile vor deveni mult mai stabile. Cei care recurg la comertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza o mai mare stabilitate a veniturilor decat cei care nu recurg la astfel de piete

Analiza functiilor economice ale burselor de marfuri dezvaluie :importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint prin urmatoarele: - bursa constituie o piata caracteristica pe care se concentreaza cererea si oferta privind anumite genuri de marfuri, - busa exercita o influenta determinanta asupra comertului mondial cu produse de baza; inflenteaza nivelul preturilor ce se formeaza in afara burselor;

- bursa constituie locul in care se concentreaza informatiile cu caracter economic si politic; - tranzactiile din bursa inlatura o parte din riscul de productie si din riscul comercial; sunt folosite si de alte organisme de piata pentru incheierea tranzactiilor.

SUBIECT : Avantajele bursei Avantajele operatiunilor bursiere

Avantajele conferite de participarea la comertul de bursa

O bursa functioneaza ca o piata la termen( tranzactii in viitor) si trebuie sa vorbim despre avantaje si dezavantaje.Hedging= modalitate de acoperire a risculuiPrincipala caracteristica a bursei este permiterea tranzactiilor la termen. Realizarea tranzactiilor la bursa genereaza o serie de avantaje ca :

- se obtin informatii cu privire la piata, prêt- cum se faci sa reduci riscul

Operatiunile bursiere efetuate in scop de acoperire ofera urmatoarele avantaje :

Avantajele operatiunilor futures efectuate in scop de aoperire sunt   : 1) Cunoasterea preturilor- se cunosc preturile in conditii de concurenta- aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete conexe. 2) Informatii cu privire la preturi. - Bursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind preturile curente si la termen ale produselor. - firmelor mici si mijlocii nu negociaza la bursele de marfuri, dar ele pot pleca de la informatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bune decizii in materii de productie si comercializare3) Informatii cu caracter comercial. -agentii de bursa, autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu-le la dispozitie diverse studii asupra pietei prin: ziare profesionale, reviste financiare,i presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele de marfuri.4) Cresterea schimburilor comerciale ( alt avantaj al bursei)- dezvoltarea burselor de marfuri a condus la cresterea schimburilor comerciale prin: a) liberalizarii schimburilor, b) liberalizarea miscarilor de capital c) princresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere.5) Reducerea expunerii la risc (alt avantaj al bursei)Pietele bursiere sunt instrumente de gradare voluntara a expunerii la risc- Prin initierea unor operatiuni de hedging cei care le initiaza doresc sa-si protejeze marfurile (pe care le detin sau urmeaza sa le detina) impotriva fluctuatiilor preturilor de pe pietele “spot”. Hedgerii pot fi: fermierii, societatile de productie-procesare si cele de comercializare. Fermierii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc

a) sa-si protejeze valoarea produselor obtinutei acoperindu-si costurile aferente pastrarii marfii pana in momentul livrarii ; b) sa se asigure ca va exista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o obtina c) sa fixeze un pret de vanzare pentru aceasta productie.Societatile de productie efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa se protejeze impotriva cresterii preturilor la materiile prime b) sa fixeze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta. Comerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de hedging datorita faptului ca nu sunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor produselor agro-alimentare; Comerciantii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretul dorit; b) sa-si asigure o alternativa(importul) pt cazul in care mf nu soseste la timp, cumparand un nr de contracte futuresEficacitatea operatiunilor de acoperire depinde de evolutia preturilor pe cele doua piete - cea reala (la vedere) si cea la termen (futures) Pe cele doua piete, preturile evoluand cam la fel, adica au o evolutie paralela I) Paralelismul dintre pretul la vedere si pretul la termen se explica prin faptul ca: a) aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala (la vedere) si la termen ( futures) b) este intotdeauna posibil sa fie executat un contract prin livrare fizica; c) vanzatorul/cumparatorul unui contract este obligat sa livreze/primeasca produsul fizic, daca nu si-a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare la bursa( rar utilizata, numai 2-3% din tranzactii derulandu-se asa).Cand variatia preturilor la termen nu este strict paralela cu cea a preturilor la vedere, operatiunile de acoperire aduc un profit sau operatorul va inregistra o pierdere. In consecinta, protectia nu este intotdeuna perfecta dar operatorii care le initiaza sunt acoperiti fata de riscurile de pret importante la care sunt expusi. II) Evolutia neidentica a preturilor pe cele doua piete se explicata prin faptul ca: a) piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice b) volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cu produse fizice, ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar si modificari ale preturilor pe cele doua piete; c) preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropie scadenta contractelor.6) Bursele (Pietele futures) asigura optiuni in materie de fixare a preturilor (alt avantaj al bursei)- pietele futures permit operatorilor sa isi fixeze preturile pe o perioada determinata, alegand ziua, saptamana si luna cea mai favorabila de executare. Toti operatorii utilizeaza, in consecinta, cotatiile futures, care sunt cele mai bune informatii de care se poate dispune, pentru a cumpara cand cotatiile permit sa se anticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere.Prin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures, toate informatiile sunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile , la aparitia de noi informatii sa fluctueze mai putin brutal.

7) Pietele bursiere contribuie la cresterea intregii activitati de productie, prelucrare si comercializare constituind si oportunitati de finantare. ( alt avantaj al bursei) a) prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un acces mai usor la credite, caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi cand beneficiile viitoare sunt protejate b) Pe de alta parte, bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si-au acoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului. 8) Bursa reprezinta si o posibilitate de investitie. ( alt avantaj al bursei)Disponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa, al caror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare.9) Piata bursiera permite derularea activitatii eficiente de stocare a marfurilor (alt avantaj al bursei)Daca se anticipeaza o crestere a preturilor, operatorul acumuleaza marfa in stoc iar daca se anticipeaza o scadere a preturilor, operatorul vinde marfa. Operatorul care isi constituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute, ci diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen ( futures ), cunoscuta si sub denumirea de baza (basis).Functiile pietei futures

Asadar, pietele futures indeplinesc doua functii prioritare: 1) Transferul riscului de pret si 2) Identificarea pretului activului respectiv.

ACTORII DE PE PIETE (participanii la bursa)Interesele participantilor la pietele futures 1) Hedgerii – apeleaza la contractele bursiere deoarece ei au ca scop acoperirea riscului de pret la care sunt expusi pe piata fizica a produsului respectiv. Astfel, pietele futures permit transferul riscului de pret de la cei ce nu doresc sa si-l asume (hedgeri), catre speculatori. Pozitia short = pozitie de vanzare2) Speculatori – ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret, - adopta similar pozitii long sau short, insa nu cu intentia de a-si acoperi riscul (ei nu detin si nici nu doresc sa achizitioneze marfa respectiva, ci profita de situatiile de pe piata) Short selling = vand ccea ce nu detin - asigura lichiditatea pietei3) Arbitrajorii – observa discrepante intre preturile activelor (aceluiasi activ), vor cumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump.

- au functie de echilibrare a preturilor

Piata spot = piata cu livrare imediata

Intrebare; Care dintre pietele forward si futures reprezinta un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret? Raspuns piata futures

Desi aceasta functie este realizata si de pietele forward , pietele futures reprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datorita gradului inalt de accesibilitate in incheierea tranzactiilor, lichiditatii sporite si, in final, datorita costului scazut al tranzactiilor.

Operatiunile speculative sunt indispensabile unei bune functionari a pietelor, in ideea ca ele sunt contrapartea celor de hedging. Intreprinzatorul se protejeaza impotriva scaderii/cresterii pretului vanzand/cumparand futures . - Capacitatea pietelor futures de a identifica pretul de echilibru al activului de baza reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. Tranzactiile futures au loc exclusiv in cadrul burselor; contractele futures asupra aceleiasi marfi, dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. Aceasta are ca rezultat formarea de preturi futures diferite pentru aceeasi marfa, la momente diferite din viitor. Toate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor. In continuare aceste preturi sunt diseminate in mod continuu pe plan mondial.

Deci pietele futures identifica preturile de echilibru curente cat si cele ce vor exista la anumite momente din viitor.Motivele care stau la baza importantei cunoasterii preturilor futures   sunt doua   : 1) primul motiv -aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la marimea stocurilor; preturi futures scazute vor determina cresterea stocurilor. Astfel preturile futures contribuie la evitarea conditiilor de sub sau supra-oferta.2) al doilea motivr este cunoasterea preturilor futures, afecteaza deciziile de productie si consum. - preturi futures inalte reprezinta un semnal pentru o productie ridicata; - preturi futures scazute pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consumIn concluzie, capacitatea pietelor futures de a asigura informatiile cu privire la preturile de echilibru reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.

Cap III. NATURA PIETELOR LA TERMENSubiecte : Descrierea contractelor la termen (long, short) Ce este o pozitie long pt contractul forward? ( vom compara long la cumparare si short la vanzare)

Contractele la termenTranzactiile cu lichidare la un anumit termen de la incheierea contractului au

aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. In practica de afaceri exista doua categorii de contracte la termen:

1) Contract forward ("anticipate") 2) Contract futures ("viitoare").

1) Un contract forward este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si cumparator), prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la plata pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in momentul contractarii. Contractele forward sunt tranzactionate la OTC = over the counterContractul, in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale esentiale (obiect, pret, scadenta), ramine insa incerta valoarea acestuia la lichidare (deci rezultatul virtual al contractului), tinind seama de faptul ca intre momentul incheierii contractului si cel al executarii lui, pretul marfii, valutei sau activului

financiar se modifica pe piata. Prin urmare, vinzatorul sau cumparatorul poate inregistra diferente favorabile sau nefavorabile de pret (deci profit sau pierdere in urma tranzactiei), dupa cum pretul la lichidare este mai mare sau mai mic decat cel contrac-tual.

Asadar, printr-un contract forward cumparatorul se obliga sa cumpere o anumita marfa sau valoare (activ financiar sau valuta) la un pret stabilit in momentul incheierii contractului (pret forward), la o scadenta fixa. Contractul forward apare ca un bloc compact, cumparat la o anumita data si mentinut pina la expirare. Acest contract urmeaza sa fie lichidat numai la scadenta, iar rezultatul lui virtual depinde de pretul zilei (pret spot ) din momentul expirarii contractului 2) Un contract futures = a) sunt contracte standardizate , tranzactionate la bursa ( fata de contractele forward care sunt tranzactionate la OTC = over the counter) b) este tot un acord de vointa de a cumpara/v inde o cantitate determinata dintr- o marfa, valuta sau activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii contrac-tului, cu lichidarea contractului la o data viitoare. c) Sau un contract futures este un sir de contracte forward , fiecare lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret, egal cu pretul zilei curente. Pt ca sunt contracte standardizate , in contract se regasesc tiparite toate elementele, singura variabila din contract este pretul. Elementele standardizate sunt:calitatea marfii, cantitatea, tipul/variatia, bunurile de livrare, orele de tranzactionare, unitatile de masura ASEMANARI intre un contract forward si un contract futures Dar, desi atat in contractele forward cat si in cele futures executarea are loc la un termen viitor, cele doua categorii de operatiuni se deoseb esc in mai multe privinte .

DEOSEBIRI intre un contract forward si un contract futures Deosebirile dintre contractele la termen FORWARD si FUTURES

SUBIECT: Paralela intre contractele FORWARD si contractele FUTURES

--------------------------------------------------------------------------------------------CONTRACTUL FORWARD CONTRACTUL FUTURES------------------------------------------------------------------------------------------1. Se incheie in afara bursei, prin negociere 1. Se incheie numai in bursa, printr-un mecanismdirecta intre parti. Ele stabilesc si cantitatea tranzactional specific.Pretul se stabileste si pretul si conditiile de livrare. in bursa in functie de cerere si oferta pt fiecare contract standardizat

2. Modalitatea de incheiere. Contractul se 2. Modalitatea de incheiere – pt ca este incheie doar daca ambele parti convin, standardizata putem avea si al doilea tip pe incheiere - compensarea

3. Conditiile din contract se negociaza, 3. Conditiile contractuale sunt intotdeaunaele nu sunt standardizate standardizat.

4. Are o valoare fixa, iar rezultatul virtual la 4. Are o valoare variabila, fiind zilnic marcat scadenta este dat de diferenta dintre pretul la piata pe baza diferentei dintre pretulcontractului (forward) si pretul curent (spot) curent (al zilei respective) si pretul zileial activului care face obiectul contractului. precedente (astfel incat pierderile uneia dinNu are piata secundara. partile contractante sunt transferate ca venituri partile contractante sunt transferate ca venituri celelaltei parti. Se castiga prin procentul de marcare

in piata. Se poate spune ca un contract futures este un sir de contracte forward, fiecare fiind lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret egal cu pretul zilei curente. Are piata secundara, cotand la bursa ca un titlu financiar derivat.5. Este lichidat la scadenta, mereu in natura 5. Sunt active in sineprin predarea activului, respectiv plata 6. Poate fi executat in natura(mai rar) sau cash contravalorii acestuia la pretul forward sau lichidat in bursa (vanzare, de catre cel caredin contract. are o pozitie long, cumparare pentru cel cu pozitie shortDEOSEBIRI intre un contract forward si un contract futures ( aici detaliat, mai sus paralela) 1) Intr-un contract futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce priveste natura activului de baza (o marfa de o anumita calitate, o anumita valuta cantitatea contractata, numita si unitate de tranzactii2) Toate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen de contracte futures; de exemplu, contractele pe grau negociate la CBOT formeaza genul denumit grau futures (engl. wheat futures).3) Fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o luna in care urmeaza sa aiba loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite si coteaza la bursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie a contractului futures pe acel activ. Ex contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza specia grau futures mai.4) Pretul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de negociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este expresia raportului dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza, aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. Ca atare, valoarea contractului (data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai este fixa, ca in cazul contractului forward, ci este variabila. De aici rezulta una din caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic actualizat sau "marcat la piata" (engl. marked to market), astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti.5) Se poate spune ca un contract futures este practic, un sir de contracte forward, fiecare fiind lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul zilei curente. Aceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi explicata prin faptul ca, contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracte forward expirate zilnic. Adaptarea valorii contractului (numita si actualizare ) se face pe baza diferentei dintre pretul de lichidare (engl. settlement price) al zilei respec tive si cel al zilei prece dente . Acest pret se determina pe baza cotatiilor de inchidere a bursei din fiecare zi (de aici denumirea de pret de inchidere) si serveste la regularizarea diferentelor de valoare a contractului (de aici denumirea de pret de regularizare).Spre deosebire de contractul forward, care se executa la scadenta in conditiile stabilite la incheierea contractului, in contractul futures partile au doua posibilitati:

a) sa lichideze contractul prin predarea/primirea activului care face obiectul acestuia, adica prin livrare (engl. delivery);

b) sa lichideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar, respectiv o compensare (engl. offsetting).

Astfel, cel care detine o pozitie long poate lichida pozitia sa, realizind o vinzare futures a contractului respectiv; iar cel care detine o pozitie short o poate lichida prin

cumpararea futures a aceluiasi contract. Prin aceste operatii profitul/pierderea virtuala (sau "pe hartie") se transforma in profit/pierdere efectiva.

Operatorii (vinzatorii sau cumparatorii) care isi mentin pozitiile deschise trebuie sa faca executarea in natura a contractului la data livrarii (engl. delivery date). Aceasta data este stabilita prin regulamentul bursei si poate fi: o zi determinata din luna de livrare; mai multe zile succesive din luna de livrare; oricare din zilele lucratoare din luna de livrare incepind cu prima (engl. first delivery day) si sfarsind cu ultima (engl. last delivery day).

Operatorii ramasi cu pozitii deschise pina in ultima zi de livrare, vor intra automat in procesul lichidarii contractului prin predarea/primirea activului care sta la baza contractului (executare in natura). In cazul contractelor futures la care executarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (de exemplu, contractele pe indici si pe eurodolari), "livrarea" se face printr-o lichidare cash (plati in numerar).

Avind o valoare de piata si putand fi negociat la bursa contractul futures este, de fapt, un titlu financiar; fiind bazat pe un activ standardizat (marfa, valuta, activ financiar) el reprezinta un titlu derivat. Ca atare, contractul futures coteaza la bursa (ca orice titlu financiar), dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza. De exemplu, o crestere a pretului la contractul futures pe grau, expresie a unei cereri mai mari decat oferta pe piata futures, va insemna o sporire a pretului si pe piata cash a tranzactiilor cu marfa efectiva. Preturile futures si cele cash evolueaza in acelasi sens si, pe masura apropierii de scadenta contractului futures, ele tind sa se egalizeze

8.2. Tehnica tranzactiilor comerciale futuresSubiect: Cum arata un contract comercial futures? In ce consta un contract futures?

Un contract comercial futures consta in angajamentul partilor de a livra, respectiv prelua, la o data viitoare (intr-o anumita luna), o marfa determinata, la un pret convenit in momentul contractarii. In cadrul unui contract comercial futures:

- cumparatorul (cel care isi asuma obligatia de a prelua marfa) deschide o pozitie "lunga" (long),

- vinzatorul futures are o pozitie "scurta" (short). Executarea contractului in natura se poate face in cursul lunii de livrare prin predarea/primirea unui titlu asupra marfii (recipisa-warrant, conosament etc.).Diferentele dintre contractul la termen futures si contractele spot cu livrare a,amata (engl. cash forward ). a) contractul spot cu livrare amanata (cash forward) are caracteristicile unui contract spot propriu-zis ( adica se executa in natura) dar spre deosebire de tranzactia spot propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cash forward livrarea marfii are loc la un anumit termen de la incheierea contractului. b) fata de contractul futures poate fi lichidat nu numai prin livrare efectiva ci si prin inchiderea pozitiei.

Elementele contractului futures – elemente standardizate

SUBIECT: – Care sunt elementele unui contract futures pe marfa ( contract comercial futures)

Tranzactiile futures sunt , standardizate, adica termenii contractului sunt mentionati deja in contract, negocierea se face doar asupra pretului.

De exemplu un contract futures pe marfa ( grau) la CBOT, cuprinde urmatoarele elemente standardizate 1) Denumirea contractului: : contract "viitor" pe grau (wheat futures);2) Unitatea de tranzactie (trading unit): 5000 busheli (bu);3) Cotatia (price quote) : se exprima in centi/bu;4) Variatia minima de pret (tick size) :: 1/4 centi/bu = 12,50 $/contract;5) Limitele de variatie zilnica a pretului (daily price limit): : 20 centi/bu (1000$/contract) peste sau sub pretul de inchidere al zilei precedente;6) Lunile de livrare (contract months) : iulie, septembrie, decembrie, martie, mai;7) Anul contractual (contract year) : iulie - mai;8) Ultima zi de tranzactii (last trading day): : a saptea zi de bursa care precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare;9) Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucratoare a lunii de lichidare;10) Programul bursier (trading hours ) : 930 a.m. - 115 p.m., de luni pina vineri.

Unitatea de tranzactie este volumul standardizat de marfa care face obiectul contractului; )in exemplul de mai sus vanzatorul unui contract se angajeaza sa livreze 5000 busheli de grau (1 bushel = 27,9kg), la pretul convenit in contract, si anume unul din urmatoarele sorturi: grau rosu tare de iarna, grau rosu slab de iarna, grau nordic inchis de primavara, grau nordic de primavara. In cazul livrarii altor sorturi se practica prime sau rabaturi la pret, in functie de diferentele de calitate.

Pentru contractul pe grau coteaza in fiecare zi de bursa cinci luni de livrare; este vorba, practic, de cinci contracte diferite, fiecare avind un pret propriu, corespunzator fiecarei luni de cotare (contract month). De exemplu, in cazul contrac-tului iulie, livrarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie la pretul cotat in momentul incheierii contractului, vinzatorul putind sa stabileasca data exacta.

Graul va fi livrat prin predarea unei recipise de depozit apartinind unor antrepozite acceptate de bursa si avind o anumita localizare (Chicago, Toledo sau Ohio); la predarea recipisei de depozit din partea vinzatorului, cumparatorul va plati cash pretul stabilit in contract. Locurile sau zonele unde se poate face livrarea marfii fizice in contul contractului incheiat la bursa se numesc puncte de livrare (delivery points) si sunt stabilite prin Regulamentul Bursei.

Teoretic, vanzatorul este obligat sa livreze marfa si cumparatorul sa accepte aceasta livrare pina in ultima zi lucratoare (de bursa) a lunii de livrare (engl. last delivery day), care reprezinta scadenta finala a livrarii; practic, putine contracte (sub 3%) sunt executate in natura, deci prin livrare efectiva de marfa, operatorii compen-sindu-si pozitia la bursa printr-o operatiune futures de sens contrar.

Acoperirea pozitiei prin compensare, deci lichidarea pozitiei, se poate face pina in ultima zi de tranzactii (engl. last trading day), respectiv a saptea zi de bursa dinainte de ultima zi lucratoare a lunii de livrare. Prin urmare, durata de viata a contractului curge din momentul cotarii acestuia pina in ultima zi de tranzactii (aceasta fiind numita si ziua expirarii).

SUBIECT: Pretul contractului futures Pretul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului se marcheaza la piata. Initial se depune MARJA INITIALA. In cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier = (adica cu un efort mic se obtin randamente mari)

Pretul coteaza pentru fiecare luna de livrare in centi/bu shel ; totodata, contractul prevede un "pas de licitatie" (engl. tick) de 1/4 centi/bu, ceea ce inseamna ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta marime (sau cu multipli ai tick -ului ). Se vor striga, deci, preturi de 300, 300 1/4,, 299 1/4, dar nu preturi de 300 1/8. Pe contract, tick-ul este de 0.25 centi/bu x 5000 bu = 12.50$. Totodata, in cursul unei zile de tranzactii, variatia pretului nu poate sa depaseasca +/-20 centi/bu fata de pretul de inchidere al zilei precedente; daca, de exemplu, in ziua precedenta, piata s-a inchis la 300 centi/bu, pretul poate sa ajunga pina la 320 centi/bu (limita superioara sau limit up) sau 280 centi/bu (limita inferioara sau limit down). Cind limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pret sau la unul mai redus (cind s-a atins limit up), respectiv la unul mai ridicat (cind s-a atins limit down).

Incheierea si derularea contractului Subiect Incheierea si derularea unui contract futuresProcesul initierii, incheierii si lichidarii unui contract futures cuprinde urmatoarele etape: a) transmiterea si executarea ordinului, b) operarea contului in marja, c) interventia casei de compensatie (de cliring) si d) executarea finala a contractului.

Subiect: Meca nismul tranzactiilor comerciale futures la CME

cuprinde urmatoarele faze:1) Tranzactia este initiata de cumparatori/vinzatori ce dau ordine firmelor broker cu care lucreaza pentru incheierea unui contract futures; ordinul este transmis brokerului de bursa (floor broker), care urmeaza sa-l execute in sala bursei, in "groapa" (pit).2) Dupa incheierea contractului, brokerul de bursa semneaza tichetul de ordine si-l trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost executat contractul si preci-zindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).3) Dupa incheierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei; pretul va aparea instantaneu pe tabela electronica. 4) In cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma broker ia legatura cu o firma membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (4a). Aceasta din urma procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunile legate de compensa rea pozitiilor si lichidarea contrac telor , instiintind membrul cliring despre aceste activitati (4b).

5) Casa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din operatiune in legatura cu creditarea/debitarea contului membrului cliring (5a), iar banca avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (5b).6) Banca plateste/incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din efectuarea compensatiilor. Ulterior, membrul cliring anunta firma broker, iar aceasta face reglarile corespun za toare in contul clientu lui .

SUBIECT : Contul in marja Marja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broker. Partea foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier = (adica cu un efort mic se obtin randamente mari)In vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii deschid conturi speciale (engl. commodity accounts) la firmele broker cu care lucreaza. Firmele broker solicita clientilor garantii pentru indepli nirea obligatiilor asumate prin contractele futures (margin requirements), care difera de la o bursa la alta. De regula marja initiala este de 10% din valoarea contractului. Daca disponibilul din cont scade sub aceasta marja, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa existe o marja de mentinere de 2/3-3/4 din marja initiala. Cind disponibilul din cont scade sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un apel in marja (margin call), brokerul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Garantia ramasa in cont la lichidarea contractului se restituie clientului.

SUBIECT : Paralela intre Diferenta intre TRANZACTII in MARJA si TRANZACTII FUTURES

Tranzactii in marja Tranzactii Futures 1) Marja initiala 50 % 3 –10 %2) Marja de mentinere ( mm m i ) 25 % cand scade contul 3) Cand contul scade sub marja de mentinere primesc apel in marja - trebuie sa aducem bani trebuie sa aducem bani cash pana la marja de cash pana la marja mentinere initiala

SUBIECT Casa de compensatie sau Casa de cliring Are un rolul esential in primul rand prin faptul ca se interpune intre vanzatorii contractelor futures si cumparatorii acestora , apoi prin faptul ca asigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se efectueaza la bursa. Ansamblul operatiunilor de compensatie, decontare si predare/primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring - poarta numele de regularizare (engl. settlement). Prin procesul de regularizare are loc actualizarea (marcarea la piata) sau , dupa caz, lichidarea contractelor futures. In acest sens, membrii cliring depun la casa de compensatie garantii, numite marje de regularizare (engl. clearing margin), pentru asigurarea executtrii contractelor derulate prin mijlocirea lor.

In cazul in care firmele broker care lucreaza cu clientii nu sunt membri ai casei de compensatie, ei depun marjele respective la membrul cliring, prin intermediul caruia efectueaza regula rizarea contractelor . Garantiile depuse de firmele broker provin din marjele pe care ei insisi le solicita clientilor.

SUBIECT; Marcarea la piata (marking to market) Este f importanta deoarece fara marcarea la piata , tranzactionarea pe bursa nu se poate realiza.. Ea reprezinta adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata. Regula este ca a) daca valoarea contractului creste, cumparatorul primeste in contul sau in marja o suma cash echivalenta cu diferenta dintre pretul de lichidare (regularizare) al zilei curente si cel al zilei precedente, multiplicata cu numarul de contracte. b) daca valoarea contrac tu lui scade, se deduce din contul sau in marja o suma obtinuta prin multiplica rea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si cel al zilei anterioare. Procesul de marcare la piata se deruleaza la doua nivele: 1) Casa de compensatii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai 2) Firmele broker/ brokerii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau

diminuind disponibilul din contul in marja al acestora. Daca marja se reduce sub nivelul de mentinere, casa de compensatie va solicita o marja suplimentara (variation margin), pe care brokerul trebuie sa o depuna in cel mai scurt timp (o ora). La rindul sau, brokerul va face un apel in marja, solicitind clientului depunerea unei garantii suplimentare.

SUBIECT: Lichidarea contractului Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face in doua modalitati:

1)Prin livrare (engl. delivery ), adica prin predarea/plata marfii, Livrarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzato ru l, avand la dispozitie in acest sens trei zile:

Ziua 1 - Ziua pozitiei - Cu doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din (positon day) luna respectiva detinatorul unei pozitii short anunta casa de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa; ) Ziua 2 – Ziua notificarii - In urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe (notice day) destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long cea mai veche; apoi ii anunta pe vanzator si pe cumparator in legatura cu efectuarea livrarii.

Ziua 3 – Ziua livrarii - are loc predarea marfii (respectiv a titlului asupra (delivery day) acesteia) de catre cel cu pozitia short , cel cu pozitia long facand plata.

In cazul in care detinatorul unei pozitii deschise nu isi anunta intentia de livrare pana in ultima zi a pozitiei (adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii), casa de compensatie va lichida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi de livrare (last delivery day).Lichidarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa din ansamblul tranzactiilor futures. 2) Prin lichidarea pozitiei (engl. liquidation), adica operatorii inchid pozitiile inainte de expirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operati une de sens

contrar. iar casa de compensatie si brokerii procedeaza la regularizarea contractului (engl. settlement). Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor ot a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in speranta obtinerii de profit.

SUBIECT: Modalitatile de iesire dintr-un contract FUTURES1) lichidare sau compensarea pozitiei2) La expirare – avem doua cazuri: a) incasarea profitului sau platim pierderea b) livrarea fizica a marfii , executarea contractuluiImportanta contractelor futures pe marfa 1) Piata futures reprezinta o sursa de informatii comerciale Aceste informatii sunt publicate in ziare si reviste de specialitate, cum sunt "Wall Street Journal" (SUA) si "Financial Times" (Marea Britanie).2) Permit realizarea de tranzactii in vederea obtinerii de profit: - in principal se fac operatiuni de speculatie si arbitraj- on aceste operatiuni nu conteaza marfa propriu-zisa, ci evolutia valorii contractelor futures (pretul)- operatorii in acest caz se numesc jucatori ( in cazul speculatiei.)3) Acoperirea riscului comercial prin operatiuni de hedging

Hedging = tranzactii la termen, al caror scop este de a oferi producatorilor o modalitate de acoperire a riscurilorExista doua feluri de hedging – hedging de vanzare

- hedging de cumparare

Short hedgig Long hedging----------------------------------------------------------------------Pozitie pe piata spot long short

Pozitie pe piata futures short long

----------------------------------------------------------------------------------

Avantajele tranzactiilor FUTURES - efectul de levier- lichiditate- transparenta- integritate financiara – se refera la riscul de credit riscul ca partenerul din contract sa nu-si indeplineasca obligatiile.

SUBIECT; Tranzactiile speculative; ( ce sunt ele, ce inseamna speculator la scadenta, speculator la crestere)

Operatiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din diferentele de pret intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii pozitiei luate in bursa. In aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriu-

zisa, ea fiind aici reprezentata de un titlu, ci evolutia valorii contractului futures, ea insasi fiind o expresie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului (pretul bursei). Operatorul isi asuma riscul evolutiei pretului, mizind pe contrafata profitabila a acestei atitudini - castigul. De aceea, acesti operatori se si numesc "jucatori" gamblers ),

In acest sens, sunt posibile doua situatii. 1) Speculatorul la scadere (fr. à la baisse ; engl. bear ) mizeaza pe o scadere a pietei si deci pe reducerea valorii contractelor futures. El va da un ordin de vinzare futures, ia o pozitie short, pentru ca, in cazul in care pina la scadenta pretul scade, sa-si acopere , mai tarziu, pozitia, printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigind din diferenta de pret.2) Speculatorul la crestere (fr. à la hausse ; engl. bul l) anticipeaza o crestere a pretului si da un ordin de cumparare futures (pozitie long). Daca pina la scadenta pretul creste, el va face o noua operatiune pentru acelasi termen, de data aceasta de vinzare, castigind diferenta de pret. In ambele cazuri, daca piata invalideaza estimarile operatorului, pretul evoluind contrar asteptarilor sale, el va inregistra o pierdere, cu atat mai mare cu cat abaterea pretului va fi mai mare.

SUBIECT: Operatiunile spreading Operatiunile de spreading (sau spread-ul) constau in luarea la bursa a doua pozitii opuse pe pietele futures , contrac tele respective avind scadente diferite . Astfel, un operator care cumpara pentru scadenta t1 (pozitie long), face concomitent o vinzare pentru scadenta t2 (pozitie short). Ca si in cazul hedging-ului, el vizeaza diferenta dintre cele doua preturi futures care reprezinta si ea o "baza" ( spread ). Deci spread = diferenta dintre cele doua preturi futures Ca urmare, el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor, preluind, in schimb, riscul mai redus asociat cu schimbarea spreadului .

Preturile cash si futures tind sa oscileze in aceeasi directie, iar pentru aceeasi marfa pretul cash si pretul futures tind spre aceeasi valoare in luna de livrare . Tendinta de egalizare a pretului cash si a celui futures, in luna de livrare, este dat de actiunea celor care fac arbitraj intre piata cash si piata futures.Concluzie: 1) Daca pretul cash ar fi mai mic decat pretul futures - arbitrajistii ar vinde futures, executind contractul la scadenta cu marfa cumparata cash mai ieftin; dar oferta suplimentara pe piata futures ar duce la scaderea pretului futures la aceste contracte, in timp ce cererea de marfa fizica ar determina cresterea preturilor cash, ceea ce ar elimina dezechilibrul creat intre cele doua piete. 2) Daca pretul cash ar fi mai mare decat pretul futures, arbitrajistii ar cumpara futures (sporesc cererea), cerind executarea in natura, in urma careia, revinzind cash (pentru a obtine diferenta de pret) ar contribui la reducerea pretului marfii fizice.

IV. CONTRACTUL DE BURSA

Caracterele juridice si elemente specifice ale contractului futures

SUBIECT: Caracteristicile contractului bursier ( numai caracteristicile juridice ale contractului futures)De citit elementele specifice ale contractului de bursa Definirea contractului de bursa = forma pe care p imbraca operatiunea juridica prin care se infaptuie activitatea bursiera de vanzare sau cumparare.

Caractere juridice ale contractului futures1) Contractul de bursa este reglementat- inchierea acestuia se realizeaza doar in incinta institutiei de bursa sub observarea riguroasa a regulamentului, la care au aderat atat membrii (prin cererea de adeziune), cat si operatorii (prin contractul de brokeraj, care contine o clauza in acest sens). 2) Contractul de bursa este uniform- contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele, cu exceptia a trei elemente; a) apartilor, b) a lunii de livrare si c) a pretului. - este un document tipizat3) Contractul de bursa este impersonal- la contractele de bursa consideratia persoanei nu joaca nici un rol la inchierea lor, insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. Ca vanzator si cumparator apar brokerii si nu clientii lor.4) Contractul de bursa este lichidabil sau executabil prin plata unei simple diferente- majoritatea contractelor nu ajung la scadenta sa se execute in natura, ci sunt acoperite inainte printr-o tranzactie inversa (engl. offsetting); executarea facandu-se prin plata unei diferente.5) Contractul de bursa este garantat a) Daca bursa nu functioneaza cu o casa de compensatie, executarea in natura este garantata de stocurile mari de marfa detinute de bursa; membrii bursei raspund solidar pt acela dintre ei care nu-si indeplineste obligatiunile scadente. b) Daca lucreaza cu o casa de cliring, executarea tranzactiilor este garantata de casa, care indeplineste contractul in locul partii in defect.

Elemente specifice ale contractului de bursa ( INFORMATIV) 1) Termenul viitor sau futures - in contractul de bursa executarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoare; dreptul de proprietate nu se transfera, pretul nu se plateste inainte de scadenta, iar marfa care ii face obiectul poate chiar nici sa nu existe in momentul contractarii.- se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau chiar pana la doi ani. 2) Inchierea de catre persoane abilitate

– afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediari profesionisti; ei detin monopolul inchierii de contracte de bursa, iar incalcarea acestui monopol se pedepseste 3) Inregistrarea la casa de cliring a contractului de bursa- La finele fiecarei sedinte de bursa, dar nu mai tarziu de urmatoarea, intermediarii inregistreaza tranzactiile la casa de lichidare, clearing , ea devenind astfelparte a contractului , garantandu-l si asigurandu-i executarea.- In realitate, toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliring si nu fata de alti brokeri ori persoane fizice”.

- Aceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a executarii obligatiilor contractuale, ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta, care ar putea releva insolvabilitatea uneia din parti. 4) Depunerea de garantii de buna executare- La bursele cu casa de decontare, gratie interventiei acesteia, operatorii nu au riscul insolvabilitatii cocontractantului; dar pentru ca insa casa sa indeplineasca aceasta functie de asigurator se cere de la fiecare membru al corporatiei de cliring o contrbutie la fondul comun de garantie.

S-a instituit un sistem de garantare multipla si succesiva prin depunerea unor acoperiri, depozite sau marje (engl. margin) atat de brokeri cat si de clientii acestora.5) Respectarea regulamentului si a uzantelor bursiere- inchierea unei afaceri cu neobservarea unei reguli imperative poate atrage nulitatea contractului

- se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile de concurenta

V. PRETUL SI RISCUL DE PRET PE PIETELE BURSIEREDin acest capitol sunt grilele pg 46-58Un termen importan este baze

De-a lungul timpului preturile produselor agricole s-au caracterizat printr-o natura volatila si de multe ori imprevizibila.

Riscul de pret = componenta a riscului pietei – risc conjunctural -, ce apare ca urmare a variatiilor preturilor produselor agricole, si se manifesta printr-o neconcordanta in timp a valorii unei afaceri.Cautarea unei protectii contra riscurilor de pret explica nasterea tranzactiilor la termen. Prin utilizarea pietelor la termen se asigura protectia operatorilor care nu doresc sa-si asume riscul de pret prin transferarea acestuia unor altor participanti de pe piata, in speta speculatorii.

Tranzactiile la termen s-au dezvoltat pt ca operatorii pe o piata fizica - cash – (producatori, organisme de stocare, utilizatori, exportatori, importatori) nu pot sa se protejeze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari.

1.3. Preturile futuresPe o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa

respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret. Pietele futures identifica preturile de echilibru curente (cash) dar si pe cele ce vor exista la anumite momente in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate.Deci pietele la vedere si pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cash si pretul futures exista diferente.Aceste diferente de sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis).

Definitie: Baza = diferenta dintre preturile chas si cele futures sunt cunoscute sub denumirea de baze

Marimea bazei poate fi influentata urmatoarele elementede:

Elementele care modifica marimea bazei (adica a diferentei dintre pretul cash si pretul futures).1) Stocurile ramase din anul anterior; 2)Cererea si oferta de produse substituibile;3) Perspectivele privind productia anului curent; 4) Productia mondiala;5) Cererea externa; 6) Costurile stocarii; 7) Facilitatile de stocare;8) Costurile de transport; 9) Problemele de transport; 10) Costurile asigurarii;11) Politicile agricole; 12) Fluctuatiile sezoniere de pret;12) Termenul de expirare a contractului futures.

1.3.1. Determinarea bazei1) Daca pretul futures este mai mare ca pretul spot

- avem o situatie de contango (report), - adica pretul futures face o prima fata de pretul cash. - Diferenta dintre pretul cash si pretul futures este negativa

2) Daca pretul futures este mai mic ca pretul spot - avem o situatie de backwardation (deport), - adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount. - diferenta dintre pretul cash si pretul futures este pozitiva

f.f. important Pe piata futures de marfuri agricole, pretul futures este, de regula, mai mare dacat pretul spot (deci o baza negativa), datorita costului de stocare (sau cost de stoc) (engl. cost-of -carry, carrying charges). In aceasta situatie, baza este cotata ca o prima al pretului futures fata de pretul cash. Daca, de exemplu, pe 10 februarie pretul cash FOB Chicago al boabelor de soia nr. 2 yellow este de 6,20 $/bushel iar pretul futures mai este de 6,50 $/bushel, atunci baza pentru boabe de soia la contractul futures este de (6,20 – 6,50) $ = – 0,30 $. Aceasta situatie este denumita “30 sub” (engl. 30 under ), insemnand ca pretul cash este cu 0,30 $ sub nivelul pretului futures mai.

Deoarece locatia, costul de transport si calitatea marfii fizice se modifica, baza se schimba. De exemplu, in aceeasi zi pretul cash CIF al boabelor de soia de o calitate superioara, (de exemplu nr. 1), la New Orleans, ar putea fi de 7 peste pretul futures mai (engl. 7 over) pentru un pret cash echivalent cu 6,57 $/bushel. Figura 1.1 ilustreaza cum relatia cash – futures difera in raport cu locatia si calitatea.

Important!!!!!!!La o anumita locatie preturile futures fac prima in raport cu preturile

cash, iar la o alta locatie preturile futures inregistreaza discont fata de cele cash.Diferentele in baza ( preturi diferite), in cazul de mai sus, sunt date de:a) locatia diferita, b) costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare c) diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru contractul futures. d) Disponibilitatea facilitatilor de transport, e) vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului, f) greve etc. pot influenta componentele bazei.

Fiecare piata locala are un set specific de fundamente ale relatiei cerere – oferta care o diferentiaza de alte zone. Daca aceste fundamente se modifica, baza se va ajusta corespunzator. De exemplu, conditii diverse pot cauza o insuficienta a ofertei intr-o anumita regiune, in timp ce oferta intr-o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea. Aceasta situatie ar putea determina o evolutie anormala a relatiei dintre pretul cash si pretul futures datorita dezechilibrului local intre cerere si oferta.

Diferentele in baza pot de asemenea reflecta diferentele intre tipurile de pret cash luate in calcul.

De exemplu, pt aceeasi locatie, un pret CIF cash va face prima in raport cu pretul FOB, deoarece, fata de acesta din urma, reflecta costuri suplimentare. Cele doua preturi, desi reprezinta aceeasi calitate a locatiei, vor avea baze diferite.

Un pret futures reflecta asadar, asa numitul cost cu marfa fizica (engl. cost of carry, carrying changes), intre momentul incheierii contractului futures si cel al livrarii.

Daca marfa poate fi depozitata, acest cost are in vedere cheltuielile ce includ in primul rand, costul depozitarii sau stocarii marfii, asigurarea acesteia, dobanzile si costul manipularii. Astfel, in cazul cerealelor, costul-de-stocare poate fi format din cheltuieli de cantarire, de stabilire a calitatii, de spalare si de curatare, de administrare etc.

La acestea se adauga o prima sau se deduce un discont ce reflecta varietatea conditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cu atat mai importanta cu cat data de expirare este mai indepartata (o anumita "valoare-timp" a contractului).

Dam, spre exemplificare, componenta cost of cary a pretului futures la canola, cotat la Winnipeg Commodity Exchange. Aceasta include urmatoarele:- manipulare: 9,00 $ per tona;- curatare/spalare: 4,25 $ per tona- cantarire/inspectare: 0,30 $ per tona- administrare: 2.50 $ per tona- depozitare/dobanzi: 7,80 $ per tona- transport: 10,00 $ per tona- prima 6.15$ per tonaTotal: 40,00 $ per tona

Asadar, pe o piata normala preturile futures se pot determina pe baza preturilor cash, relatia de calcul fiind in acest caz:

FPt,T = CPt + CPt × Rt,T × (T-t)/365 + Gt,T

unde CPt este pretul cash la momentul t; Rt,T este rata anuala a dobanzii aferenta unui credit lipsit de risc, pentru perioada T-t, iar Gt,T reprezinta costurile aferente pastrarii unei unitati de marfa pe perioada dintre t si T.

1.3.2. Piata normala versus Piata inversataIn conditii normale, preturile cash la punctele de livrare vor ramane sub

nivelul preturilor futures . fenomenul fiind cunoscut, asa cum am mai spus, sub numele de contango sau report.Contago = situatia cand la punctele de livrare pretul cash va fi sub pretul futures.

Baza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce priveste actiunea sa pe piata. Cu cat pretul futures este mai mare, cu atat un producator este mai tentat sa-si depoziteze marfa, pentru a-l oferi pe piata mai tarziu, fapt ce poate incuraja constructiile de facilitati de stocare.

Preturile futures nu pot depasi preturile cash cu o valoare mai mare decat cea a cheltuielilor cu marfa ( carrying charges, cc ). Daca pretul futures ar depasi pretul cash + cc (pentru marfurile livrabile, intrunind specificatiile contractuale), atunci ar fi profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cash, sa suporte cc, sa vanda simultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia. Profitul realizat ar consta in diferenta dintre pretul futures si pretul cash insumat cu cheltuielile cu marfa (cc) , dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme: pe masura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident, cresterea vanzarilor de futures (pozitii short) ar duce la scaderea pretului futures, iar cumpararile crescande ale marfii cash ar determina cresterea pretului cash, astfel incat relatia cash – futures s-ar diminua si diferenta dintre preturi s-ar micsora pana cand acest profit nu ar mai putea fi obtinut.

De asemenea. operatorii, care detin deja pozitii futures long , ar vinde futures pentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cash cu pret mai mic si sa plateasca cc, decat sa-si pastreze pozitia de cumparare (pozitia long), platind un pret peste cc. Invers, daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economica preluarea marfii cumparate futures, in locul cumpararii si detinerii mai costisitoare a produsului cash, cererea mai mare pentru futures in raport cu cash tinde sa mareasca baza. S-ar dovedi atunci mai economica vanzarea cash in locul mentinerii pozitiilor futures short. Oferta mai mare de marfa cash in comparatie cu contracte futures ar duce la marirea bazei.

Pe piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de backwardation (deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si/sau cererea de livrari imediate devine excesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile futures (fac prima fata de preturile futures)

Pe o astfel de piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de expirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare. Ca atare, lipsa unei marfi de pe piata (deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste „piata rasturnata”, anormala sau „piata inversata” (engl. inverted market).

Pe piata rasturnata sau pe piata inversata nu se poate determina prima pe care pretul cash o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile contractelor futures care expira mai devreme si cele care expira mai tarziu.

Exista situatii (in special la marfurile agricole cu productie sezoniera) in care piata inversata apare ca piata normala:

1) In luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie (luna recoltarii) poate fi mai mica decat cotatia spot;2) Piata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de Casa de Clearing situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica;3) Piata futures devine excesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei;4) Piata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural cerere – oferta;5) Scade foarte mult volumul tranzactiilor futures – datorita unei imobilitati prelungite a pietei spot.

1.3.3. Sezonalitatea bazei Diferenta dintre pretul cash si pretul futures pentru marfurile agricole cu

productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea ofertei in raport cu cererea viitoare. Sa luam cazul graului. Sa presupunem ca:(a) productia este constanta pe termen lung;(b) productia este egala cu consumul;(c) luam in consideratie 4 cicluri de recolte.

Aceste lucruri vor determina ca de-a lungul perioadei dintre o recolta si urmatoarea, marfa ramasa in stoc sa fie constanta.Pe o piata normala, cand a) presiunea ofertei in sezonul de recoltare este maximab) si exista cerere pentru spatii de depozitare, preturile cash sunt mai mici decat cele futures si in acest caz vorbim de situatia unei baze „slabe” (weak). In aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii de depozitare sporeste costul de stocare si implicit costul cu marfa (cost of carry). Preturile cash, reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare, vor mentine o baza mare in raport cu preturile futures, pana cand cererea si oferta se vor apropia de echilibru.

De exemplu, recoltarea boabelor de soia in Statele Unite, din octombrie pana in decembrie, determina sporirea semnificativa a ofertei in raport cu cererea pe piata interna si la export. Cu timpul, pe masura consumului, oferta se diminueaza, cererea pentru spatii de depozitare scade iar baza preturilor pentru boabe de soia tinde sa se reduca. Acum preturile cash reflecta si costurile de depozitare si de pastrare a produsului. Contractele futures nu mai reflecta alte costuri suplimentare, caci cheltuielile cu marfa pana in momentul livrarii (carrying charges) au fost deja incluse in preturile acestor contracte, cand baza era “slaba”. Atunci cand, urmare a consumului, oferta se diminueaza, diferenta cash – futures se micsoreaza si baza se numeste “tare” ( situatia unei baze tari = strengthening ).

Intr-o piata inversata, in care preturile cash sunt mai mari decat preturile futures, situatia este opusa .

1.3.4. Convergenta preturilorPe masura trecerii timpului, cu cat termenul de livrare pentru contractul

futures se apropie, diferenta dintre cash si futures se reduce, reflectand cheltuielile (cost of carry) din ce in ce mai mici cu marfa fizica.

Desi preturile cash si cele futures tind sa convearga, foarte rar ele ating acelasi nivel.

Motivele pentru care cele doua preturi nu sunt identice la momentul expirarii contractului, sunt :a) diferentele tehnice intre comercializarea marfii (tranzactionarea ei ca obiect al contractului futures) si indisponibilitatea de a livra efectiv marfa pentru indeplinirea obligatiei din contractul futures.b) operatorul nu cunoaste cu exactitate momentul sau locul in care poate prelua marfac) cumparatorul nu are certitudine in legatura cu calitatea marfii livrate. d) cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei exacte de livrare.