subiecte pentru examenul de licenŢĂ 201 …geografie.ubbcluj.ro/docs/studenti/tematica licenta...

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ 2014

SPECIALIZAREA CARTOGRAFIE

Disciplinele: Topografie generală, Topografie inginerască

1.Cercul topografic și orientarea topografică

Elemente de conţinut

- particularități ale cercului topografic

- reducerea unghiurilor la primul cadran

- modalități de realizare a orientării

- calculul orientărilor din coordonate

2. Marcarea şi semnalizarea punctelor de sprijin


- definirea punctelor de sprijin și a operațiilor de marcare și semnalizare

- marcarea provizorie și permanentă a punctelor de triangulație

- semnalizarea provizorie și permanentă a punctelor de triangulație

- marcarea provizorie și permanentă a punctelor de nivelment

3. Principiul intersecţiilor unghiulare. Intersecţia unghiulară înainte

- Elemente de conţinut

- desen, condiții, principiul intersecției directe

- rezolvarea analitică

- rezolvarea trigonometrică

4. Poligonaţii planimetrice – drumuirea planimetrică sprijinită pe puncte de coordonate

cunoscute


- scop, clasificare, condiții de aplicare în teren

- desen, măsurarea elementelor drumuirii

- calculul drumuirii

5. Ridicarea detaliilor topografice – metoda radierii


- scop, desen, elemente măsurate în teren

- determinarea coordonatelor absolute ale punctelor radiate

6. Rețele de nivelment. Principii ale nivelmentului geometric și trigonometric


- descrierea rețelei de puncte altimetrice

- instrumente de nivelment

- nivelmentul geometric de la capăt şi de la mijloc

- nivelmentul trigonometric de la capăt şi de la mijloc

7. Conţinutul şi cerinţele documentaţiei necesare în topografia inginerescă


-fidelitatea planului

-scările planurilor de situație

-alegerea echidistanței curbelor de nivel

8. Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare când vârful V este accesibil


-desen

-rezolvare

-succesiunea operațiilor în teren

9. Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare când vârful V este inacccesibil


-desen

-rezolvare

-succesiunea operațiilor în teren

Bibliografie

1. Buz V., Rus I., (2002), Geografie tehnică – Topografie, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca.

2. Coşarcă, C. (2003)- Topografie Inginerească – Editura MATRIX ROM Bucuresti

3. Dohotar V., Alexe M., (2006), Topografie generală, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

4. Dragomir P.I., Tămâioagă Gh., ş.a. (2000)– Topografie inginerească – Editura CONSPRESS

Bucureşti

5. Leu I.N. (2005), Topografie inginereasca sau aplicata, Editura Ceres, Bucuresti

6. Leu I.N. şi colab., (1999), Topografie şi cadastru agricol, Editura Didactică şi Pedagogică,

R.A.- Bucureşti.

7. Leu I.N., Vele D., (2010), Măsurători terestre și cadastru. Topografie-Planimetrie, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

8. Leu I.N., Vele D., (2011), Măsurători terestre și cadastru. Topografie-Nivelment, Editura Presa


9. Vele D., Alexe M., Leu I.N., (2011), Topografie-Tahimetrie, Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca.

***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice,

a seminariilor fac parte integrantă din bibliografie

Disciplinele: Cartografie generală, Cartografie digitală, Cartografie tematică

10.Sisteme de coordonate utilizate în cartografie şi topografie.


- Coordonate geografice (desen, definiţii)

- Coordonate în plan (desen, formule de transformare)

- Coordonate în spaţiu (desen, formule de transformare)

11.Nomenclatura hărţilor şi planurilor în proiecţie Gauss-Krüger.


- Definiţie, modul de împărţire a suprafeţei terestre conform sistemului internaţional de

nomenclatură (zone, fuse sferice).

- Numerotarea foilor de hartă şi plan de la scara 1:1.000.000 până la scara 1:2000.

12. Reprezentarea reliefului pe hărţile generale. Metoda curbelor de nivel.


- Condiţii necesare unei reprezentări cartografice de calitate

- Curbe de nivel: definiţie, istoric, principiul curbelor de nivel, clasificare, proprietăţi.

- Avantaje şi dezavantaje ale reprezentării reliefului prin metoda curbelor de nivel.

- Combinaţii cu alte metode pentru creşterea plasticităţii.

13.Reprezentarea apelor de suprafaţă, a vegetaţiei şi solurilor pe hărţile generale.


- Importanţă, categorii de elemente reprezentate

- Ţărmurile – caracteristici, izobate, modificări, metode de reprezentare

- Râurile – caracteristici ale reprezentărilor în funcţie de scară

- Pădurea – moduri de reprezentare.

14.Proiecţii cartografice utilizate în România. Proiecţia stereografică 1970


- elipsoid, punct central, caracteristici, principii care stau la baza adoptării acestui sistem de

proiecţie, utilizare, deformări

15.Proiecţii cartografice utilizate în România. Proiecţia cilindrică Gauss-Krüger


- elipsoid, punct central, axele coordonatelor rectangulare, caracteristici, utilizare, deformări.

16.Metode de reprezentare pe hărțile tematice


- metoda cartodiagramei (construcție, utilizare, caracteristici, tipologie);

- metoda fondului calitativ (construcție, utilizare, caracteristici, tipologie)

17.Proiectarea si designul denumirilor geografice


- scrierea denumirilor pe hărți. Designul denumirilor geografice;

- standarde nationale si internaționale privind denumirile geografice;

- Autoritatea Toponimică Națională;

- surse de date toponimice.

18.Cartografierea transporturilor și căilor de comunicație (sector terțiar)


- Tipologia hărților transporturilor și căilor de comunicație.

- Metode de realizare a hărților din domeniul transporturilor și căilor de comunicație

Bibliografie:

1. Buz, V., Săndulache, Al. (1984), Cartografie, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea

de Biologie, Geografie şi Geologie, 263 pag., Cluj-Napoca.

2. Fodorean, I., Man, T., Moldovan, C. (2008), Curs practic de cartografie şi GIS, Universitatea

„Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, uz intern, 118 pag., Cluj-Napoca.

3. Linc, Ribana (2004), Studiul hărţii, Editura Universităţii din Oradea, 208 pag, Oradea.

4. Năstase, A. (1983), Cartografie-Topografie, Edit. Didactică şi Pedagogică, 424 pag., Bucureşti.

5. Rus, I., Buz, V. (2003), Geografie tehnică. Cartografie, Editura Silvania, 318 pag., Zalău.

6. Săndulache, Al., Sficlea, V. (1970), Cartografie-Topografie, Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

7. http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie

***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice, a

seminariilor fac parte integrantă din bibliografie

Disciplina: Cadastru

19.Calculul punctului pe segment


Figura

Metoda analitică

Metoda trigonometrică

20. Ridicarea unei perpendiculare de pe un aliniament


Figura

Metoda analitică


21. Trasarea paralelelor


Figura

Metoda analitică


22. Detaşarea printr-un punct obligat în triunghi

http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie


Figura

Metoda analitică


23. Detaşarea paralelă cu o direcţie dată în triunghi - detaşarea de la bază spre vârf


Figura

Metoda analitică


24. Rectificarea hotarelor


Rectificarea unui hotar frânt cu o linie dreaptă, care să treacă printr-un punct al vechiului hotar

Rectificarea unui hotar frânt cu o linie dreaptă, care să fie paralelă cu o direcţie dată

Rectificarea unui hotar frânt cu o linie care să aibă la mijloc un singur punct de frângere

25. Unități teritorial – cadastrale


Parcela

Sectorul cadastral

Corpul de proprietate

Partida cadastrală

26. Patrimoniul


Definiție

Caracterele juridice ale patrimoniului

Funcțiile patrimoniului

27. Proprietatea privată


Caracterele juridice ale proprietății private

Subiectele dreptului de proprietate privată

Obiectul dreptului de proprietate privată

Bibliografie

1. Boş N., (2003) Cadastru general, Editura All Beck, Bucureşti

2. Boş N., (2003) Cartea funciară şi expertiza tehnică topo-cadastrală, Editura All Beck, Bucureşti

3. Dohotar V., (2003) Cadastru general. Cadastru tehnic. Note de curs, curs uz intern, Fac. de

Geografie, UBB, Cluj-Napoca

4. Drăgoi A., (2004) Noţiuni de drept civil, drept funciar şi publicitate imobiliară, Univ.

,,1Decembrie’’, Alba-Iulia

4. Dragomir P. şi colab. (1995) Lucrări topografice în cadastru, Editura MATRIX ROM SRL,

Bucureşti

6. Ion Nelu Leu şi colab., (1999) Topografie şi cadastru agricol, Editura didactică şi pedagogică, R.A.-

Bucureşti,

7. Mihăilă M., Corcodel Gh., Chirilov I., (1995) Cadastrul general şi publicitatea imobiliară-bazele şi

lucrările componente, Editura Ceres, Bucureşti

8. ONCGC (2001) Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general, Bucureşti

9. Legea 7 / 1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, M. O. nr. 61 din 26 martie 1996



Disciplinele: Sisteme de poziționare globală și Teledetecție

28.Componentele sistemului GPS


-principii de funcționare

- segmentul spațial (sateliții de poziționare globală)

- segmentul de control

- segmentul utilizatori

29.Structura semnalului satelitar


- undele purtătoare

- codul CA

- codul P

30.Erorile masuratorilor GPS


-erori satelitare

-erori în propagarea semnalelor

-erori datorate receptoarelor

31.Sistemul ROMPOS


-descrierea sistemului

-tipuri de poziționare prin intermediul sistemului ROMPOS

32. Spectrul electromagnetic. Influența atmosferei asupra radiațiilor electromagnetice


- definirea spectrului, domenii spectrale, utilitatea principalelor domenii

- explicarea influenței atmosferei asupra radiațiilor electromagnetice – difuzia, absorbția

33. Senzorii activi și senzorii pasivi: analiză comparativă, exemple, funcționare


- definirea senzorilor activi și pasivi

- exemple de captori activi și pasivi

- funcționarea captorilor și domenii de utilizare a acestora

34. Clasificarea sateliților de teledetecție


- definirea sateliților

- criterii de clasificare, exemple

35. Procedee de determinare a scării fotogramelor


- definirea fotogramelor

- determinarea scării fotogramelor în terenuri plane (desen, formule)

- determinarea scării fotogramelor în terenuri accidentate (desen, formule)

36. Etapele procesului de fotointerpretare. Procedee de fotointerpretare


- definirea fotointerpretării

- etapele procesului de fotointerpretare – enumerare, descriere

- procedee de fotointerpretare – enumerare, descriere, avantaje/dezavantaje

Bibliografie:

1.Neuner J. (2000) Sisteme de pozitionare globala Ed. Matrix Rom, Bucuresti

2. Paunescu C., Mocanu V., Dimitriu S. (2003), Sisteme de pozitionare GPS, Editura Universitatii din

Bucuresti, Bucuresti

3. Rus I., (2013) Sisteme de poziționare globală, Note de curs, Facultatea de Geografie, UBB Cluj

4.http://www.rompos.ro

5.Chitea Gh., Kiss A., Vorovencii I., (2003), Fotogrammetrie şi teledetecţie, Editura Universităţii

“Transilvania”, Braşov.

6.Donisă I., Grigore M., Tövissi I., (1980), Aerofotointerpretare geografică, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

7.Imbroane Al. M., Moore D., (1999), Iniţiere în GIS şi teledetecţie, Editura Presa Universitară


8.Loghin V., (1998), Teledetecţia spaţială a Terrei, Editura Domino, Târgovişte



http://www.rompos.ro/

1

Subiecte licenţă, iulie 2014

Specializarea Geografie, linia română1

Disciplina: Geografia generală

1. Trăsăturile specifice ale învelişului geografic


- legităţile ce guvernează realitatea geografică: zonalitatea, azonalitatea, etajarea

peisagistică, ritmicitatea şi individualizarea peisagistică.

2. Regiunea geografică ca formă de organizare teritorială a spaţiului geografic

Elemente de conţinut :

- definire;

- caracteristici şi tipologie.

Bibliografie:

Cocean, P., (2002), Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca.

Donisă, I., (1977), Bazele teoretice şi metodologice ale Geografiei, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Mac, I., (2000), Geografie generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca.

Petrea, D., (2005), Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii

din Oradea.

Disciplina: Geografia fizică a României

1. Procese geomorfologice actuale pe teritoriul României


- premise geologice şi geografice ale modelării reliefului României;

- tipuri de procese geomorfologice actuale;

- repartiţia proceselor geomorfologice actuale pe trepte morfogenetice (montană;

deluroasă şi de podiş; câmpie; luncă, deltă şi litoral).

2.Relieful vulcanic din România.


- premise geologice şi geografice ale modelării reliefului vulcanic din România;

- cicluri de erupţii şi tipuri de vulcani în România;

- evoluţia postvulcanică a reliefului;

- tipuri de morfologii vulcanice în România.

3.Relieful glaciar carpatic

1 Pentru fiecare disciplină, cursul predat, notele de curs, tematica lucrărilor practice şi

seminariilor fac parte integrantă din bibliografie.

2


- scurt istoric al cercetării reliefului glaciar din România;

- argumente geomorfologice, speologice şi palinologice asupra fazelor glaciare

carpatice;

- geneza reliefului glaciar carpatic şi tipuri de gheţari;

- tipuri de morfologii glaciare în România.

4.Resursele biogeografice şi pedogeografice ale etajului nemoral în România


- premise geomorfologice şi climatice ale conturării etajului nemoral ;

- etajul pădurilor de stejar (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică

regională);

- etajul pădurilor de gorun (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică

regională);

- etajul pădurilor de fag (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică

regională);

Bibliografie: 1. Irimuş, I. A. (2003), Geografia Fizică a României. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca.

2. Irimuş, I. A. (2004), Procese geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de

relief. Vol.Perfecţionare continuă.Geografie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

Disciplina: Geografia umană a României

1.Repartitia teritorială populaţiei din România

Elemente de conţinut:

-Repartitia populatiei pe trepte de altitudine

-Densitatea populatiei :densitatea generala, agricola, subzinstentiala

-Densitatea la nivel de judete,

-Densitatea la nivel de mari unitati geografce.

2. Bilanţul geodemografic,


-Sporul natural: natalitatea ( fertilitate, nuptialitate), mortalitate

( mortalitatea infantila), speranta de viata.

- Sporul migratoriu ( sositi , plecati), migratie interna , externa,tipuri de

mobilitate.

-Sporul total.

3.Tipologia asezarilor rurale din Romania,


-Clasificare dupa repartitia teritoriala ( trepte de altitudine si unitati de

relief).

-Clasificare dupa fizionomia, structura si textura vetrei,

-Clasificare dupa marime geodemografica

-Clasificare functională.

Bibliografie:

1.Ciangă, N. (2010), Geografia umană a României, Note de curs.

3

Disciplina: Geografia regională a României

1.Regiunea Transilvania Nordică,


Baza naturală de susţinere

Componenta demografică şi de habitat

Economia şi perspectivele de dezvoltare

Analiza chorematică.

2. Regiunea Transilvania Sudică





Analiza chorematică

3. Dobrogea. Abordare regională.





Analiza chorematică.

4.Munţii Apuseni. Abordare regională.






Bibliografie:

1. Cocean P., Filip S. (2011), Geografia regională a României, Presa

Universitară Clujeană, , p. 66-104, p. 211-219.

Disciplina: Meteorologie -Climatologie

1. Forme de condensare a vaporilor de apă din atmosferă şi importanţa lor

pentru mediul geografic, inclusiv pentru om.


- Definiţia condensării şi condiţiile generale necesare condensării vaporilor de apă din

atmosferă ;

- Forme de condensare a vaporilor de apă la nivelul suprafeţei terestre:

roua, bruma, chiciura, poleiul. Definiţie, geneză, importanţă ;

- Forme de condensare a vaporilor de apă în straturile inferioare ale

atmosferei: ceaţa. Definiţie, tipuri genetice şi mod de formare, importanţă;

4

- Forme de condensare a vaporilor de apă în atmosfera liberă: norii.

Definiţie, criterii de clasificare a norilor, clasificarea internaţională a norilor,

nebulozitatea, importanţa norilor.

2. Formele reliefului baric şi importanţa lor pentru evoluţia vremii, cu

exemplificări din spaţiul euro-atlantic şi aplicaţii la România.


- Definiţiile principalelor forme de relief baric: anticiclonul, ciclonul,

dorsala anticiclonică, talvegul depresionar, şaua barică, brâul anticiclonic,

culoarul depresionar, câmpul uniform;

- Exemple de forme de relief baric din spaţiul atlanto-european, mase de aer

asociate lor şi aspecte caracteristice determinate în evoluţia vremii în România

(Anticiclonul Insulelor Azore, Anticiclonul Est-European, Ciclonul Islandez,

ciclonii mediteraneeni, Anticiclonul Nord-African).

3. Caracterizarea complexă - factorii climatogenetici, regimul principalelor

elemente climatice, peisajul natural, repartiţia geografică - a unui tip de climat

din Europa, după clasificarea lui B. P. Alisov. Obs. De ales între climatul subtropical de ţărm vestic (mediteranean), climatul

temperat continental, climatul temperat de ţărm vestic.


- Încadrarea climatului respectiv în clasificarea lui Alisov ;

- Regimul anual al temperaturii aerului. Valori, explicaţii ;

- Regimul anual al precipitaţiilor atmosferice. Valori, explicaţii;

- Peisajul natural;

- Repartiţia geografică în Europa;

- Importanţa economică (potenţialul turistic, exemple de zone turistice).

Bibliografie:

1. Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.

2. Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-

Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

3. Pop Gh., 1988, Introducere în Meteorologie şi Climatologie, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti.

Disciplina: Hidrologie

1. Repartiţia apei în sol şi subsol (inclusiv desenul).


Elementele care condiţionează repartiţia apei în sol şi subsol

Nivelul hidrostatic şi nivelul piezometric

Zona de aeraţie sau de saturaţie incompletă

Subzona de evaporaţie

5

Subzona intermediară

Subzona capilară

Zona de saturaţie

Zona de fluctuaţie

Zonarea în funcţie de procesele geochimice

Desenul

2.Bazinul hidrografic şi influenţa formei sale asupra scurgerii râurilor


Definiţia bazinului hidrografic

Delimitarea clasică şi automată a bazinelor hidrografice

Elementele morfometrice ale bazinului hidrografic

Forma bazinelor hidrografice

Influenţa formei bazinului asupra aspectului hidrografelor de viitură (desene)

3.Modurile de exprimare a scurgerii lichide şi de suspensii


Debitul mediu lichid Q (m3/s)

Volumul scurgerii lichide V (mil. m3)

Debitul specific lichid q (l/s.km2)

Stratul lichid scurs Y (mm)

Coeficientul scurgerii lichide α

Turbiditatea ρ (g/m3)

Debitul de aluviuni în suspensie R (kg/s)

Debitul specific de aluviuni în suspensie r (t/ha/an)

4.Efectele induse de fenomenele hidrice extreme


Efectele induse de fazele scurgerii maxime

Efectele induse de fazele scurgerii minime

Efectele induse de modificarea naturală a calităţii a apelor

Efectele induse de fenomenele de îngheţ pe unităţile acvatice

Bibliografie: 1.Sorocovschi, V. (2002) Hidrologia uscatului. Partea I şi II. Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-Napoca.

2.Sorocovschi, V., Şerban, Gh. (2008) Hidrogeologie. Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca.

3.Sorocovschi, V., Şerban, Gh. (2012) Elemente de Climatologie şi Hidrologie.

Partea II - Hidrologie. Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 242 p.

6

Disciplina: Geomorfologie

1.Alunecările de teren.Geneza, forme, evoluţie.


- condiţiile naturale şi antropice favorizante pentru declanşarea şi evoluţia în timp;

- morfologia iniţială şi derivată;

- tipuri de alunecări de teren;

- modul de intervenţie pentru moderarea procesului;

- răspândirea alunecărilor de teren ăn România.

2.Relieful glaciar montan


- condiţii de apariţie;

- relief glaciar montan;

- geneza gheţarilor;

- formele generate de mobilitatea gheţii pe versanţi;

- gheţarii de platou;

- forme de distrucţie şi reconstrucţie glaciară

- relief generat de gheţari în spaţiu montan românesc.

Bibliografie:

1. Ichim, I., Maria Rădoane, Dumitriu, D. (2000-2001), Geomorfologie, vol. I şi II,

Editura Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava.

2. Mac, I. (1976/1980), Geomorfologie I şi II. Litografiat Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-

Napoca.

Disciplina: Geografia socială

1. Efectele sociale ale mobilităţii teritoriale a populaţiei.


Mobilităţi simple (cu reliefarea efectelor sociale):

- diurne;

- de recreere (vacanţe);

- navetism (muncă, studii);

- rezidenţiale intraurbane.

Migraţiile intra şi internaţionale:

- tipologie şi particularităţi;

- efecte în arealul emitent;

- efecte în arealul receptor;

- efectele asupra migranţilor.

Bibliografie: 1. Ipatiov, F. (2011), Geografia socială – note de curs.

2. Neguţ, S. (2011), Geografia umană, Edit. Academiei Române, Bucureşti.

3. Schifirneţ, C. (2004), Sociologie, Edit. Comunicare.ro, Bucureşti.

7

Disciplina: Geografia politică

1.Componente teritoriale ale statelor: caracteristici şi funcţionalităţi spaţiale.


Caracteristicile geografice ale teritoriului şi influenţele

Trasarea graniţelor şi funcţiile acestora

Criterii de amplasare sau relocare de capitale

2. Delimitarea politică si economică a bazinelor maritime


Resursele oceanice şi dreptul internaţional

Zone naţionale şi zone internaţionale în spaţiul oceanic

Rute maritime strategice.

Bibliografie: 1. Bodocan, V. (1997), Geografie Politică, Editura presa Universitară Clujeană

2. Glassner, M.I. (1996), Political Geography, John Willey & Sons, New York

3. Ilieş, A. (1999), Elemente de Geografie Politică, Editura Universităţii din

Oradea

4. Săgeată, R. (2008), Geopolitică, Ed. Universităţii ”Lucian Blaga”, Sibiu.

Disciplina: Organizarea spaţiului geografic

1. Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii, semnificaţii, caracteristici (Rusu, R)


Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii

Noţiunea de „spaţiu” în diferite ştiinţe

Semnificaţiile noţiunii de „spaţiu geografic”

Caracteristicile spaţiului geografic.

2. Teoria locurilor centrale a lui Walter Christaller


Introducere: teoriile spaţiului economic

Premisele teoriei locurilor centrale

Teoria locurilor centrale: de la cercuri la hexagoane

Ierarhia locurilor centrale bazată pe principiul pieţii, principiul transportului,

principiul administrativ.

Bibliografie: 1. Ianoş, I. (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei

RSR, Bucureşti.

8

2. Rusu, R. (2004), Organizarea spaţiului geografic şi amenajarea teritoriului.

Caiet de lucrări practice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

3. Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi

infrastructuri tehnice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Disciplina: Geografia generală a turismului

1.Tipuri şi forme de turism.


- elemente de definire, individualizare şi diferenţiere a tipului de turism în raport cu

forma de turism;

- tipologia tipurilor de turism (de recreere, curativ, cultural şi mixt) şi caracteristicile lor

principale .

2. Perioada turismului de masă şi ale perioadei de „demasificare” a turismului .


- caracteristicile majore.

3. Amenajare turistică.


- definire, rol, importanță și principii majore (principiile unicităţii prestației, al

amplasării la ”sursă”, al localizării îndepărtate, al polivalenței și al favorizării

amenajrilor în arealele cu un nivel ridicat al dezvoltrii sociale și economice - definire,

caracteristici, exemple).

4. Infrastructura turistică de cazare principală.


- definire, scop, tipologie și caracteristici proprii fiecărui tip de structură e cazare în parte

(hotel, motel, vilă turistică, cabană, hanuri turistice).

Bibliografie: 1.Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană,

Cluj- Napoca.

Disciplina: Geografia Europei

1.Configuraţia geopolitică europeană.


- teritoriile cu statut indefinit;

- teritoriile dependente;

- uniuni şi organizaţii suprastatale europene.

2.Europa Nordică


- coordonate fizico-geografice;

- coordonate economico-geografice;

- coordonate geopolitice.

9

3. Europa Estică





4.Europa Sudică (Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Balcanică).





Bibliografie: 1. Boţan, C. N., Cocean, P. (2013), Geografia Europei, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca

Disciplina: Geografia economică mondială

1.Resursele energetice şi industria energiei electrice.


- resursele clasice de energie (cărbuni, petrol, gaze naturale);

- resurse regenerabile (solară, eoliană, hidroenergia).

- repartiţie şi caracteristici geografice;

- industria energiei electrice – indicator al calitatuii vietii;

- structura hidroenergetică;

- structura termoenergetică ;

- producţia şi consumul;

- raspândirea geografică.

Bibliografie: 1.Păcurar, Alexandru, 2006, Geografie economică mondială, Editura Presa Universitară


Comisia,

Subiecte licență iulie 2014

Specializarea Geografia Turismului, linia română

1. Factorii genetici ai fenomenului turistic (demografici, economici, psihologici, sociali, politici):

caracteristici, rol, impact

2. Tipuri şi forme de turism: elemente de definire, individualizare şi diferenţiere a tipului de turism în

raport de forma de turism, tipologia tipurilor de turism (de recreere, curativ, cultural şi mixt) şi

caracteristicile lor principale

3. Fenomene și procese de risc turistic – definire, cauze ale apariției fenomenelor de risc, tipologia

riscurilor: naturale (climatice, alunecări de teren etc.) și antropice (afectarea structurii, deprecierea

calitativă a resursei atractive, epuizarea resurselor, exploatarea neadecvată, ineficiența exploatării,

supralicitarea infrastructurii, uzura morală, accentuarea sezonalității, nesatisfacerea cererii,

incompatibilitatea turismlui cu alte forme de valorificare economic, poluarea turistică)

4. Etapele principale şi activităţile aferente unui studiu general de prospectare turistică

5. Organizarea studiului de prospectare a pieţei turistice: etape, faze şi activităţi

6. Implicaţiile turismului asupra dezvoltării rurale - avantajele şi dezavantajele practicării turismului rural

7. Clasificarea principalelor sisteme de transport utilizate în turism - feroviar, rutier, aerian şi pe apă - şi

caracteristicile lor majore, avantaje şi dezavantaje.

8. Potențialul turistic al reliefului glaciar din România: creste și circuri glaciare.

- definirea reliefului glaciar si geneza acestuia

- componentele de atractivitate

- caracteristicile crestelor glaciare si sectioarele reprezentative din masivele si unitatile montane

- geneza si definirea circurilor glaciare si tipologia acestora

- componentele cu atractivitate turistica acircurilor glaciare

- masive si circuri representative

9. Potențialul turistic al obiectivelor cu atractivitate turistică antropică: bisericile de lemn din Maramureș

- contextul istoric-social de individualizare a civilizației lemnului în regiunea carpatica și în

Maramureș

- caracteristicile arhitectonice, fizionomice și de integrare în peisaj

- repartiția teritorială și obiective reprezentative

- obiectivele monastice Bârsana și Săpânța-Peri

10. Principiul eficienței (rentabilității) amenajărilor turistice

- Principiul eficienței indirecte/sociale a amenajărilor turistice și efectele acesteia

- Principiul eficienței directe a amenajărilor turistice

- Efectul multiplicator al turismului

- Înclinația marginală de consum

11. Tendințe ale amenajărilor turistice în Romania în perioada contemporană

- Contextul social-istoric și economic al dezvoltării turismului după 1960 și efectul socializării

bazei materiale

- Efectele asupra evoluției, dezvoltării și involuției turismului în intervalele 1950-1960, 1960-

1975, 1975-1990

- Tendințele și parcursul turismului și amenajărilor turistice dupa 1990 și efectele tranziției către

economia de piață

Ministerul Educaţiei Naționale Universitatea „Babeş-Bolyai”

Facultatea de Geografie

Departamentul de Geografie Umană şi Turism

Str. Clinicilor, nr. 5-7

400006, Cluj-Napoca Tel: 02 64 596 116; 592 214; 591 807

Fax: 02 64 597 988

E-mail:[email protected]

http://geografie.ubbcluj.ro

2

12. Generații de amenajări turistice de tip statiune în regiunea alpină

Condițiile social-economice motivationale și tehnice ale succesiunii generațiilor de stațiuni în

Alpi, mai ales în Franța:

- Caracteristicile statiunilor din generația a I-a

- Caracteristicile statiunilor din generația a II-a

- Stațiunile din generatia a III-a - stațiunile integrate pentru sporturi de iarnă

- Stațiunile din generația a IV-a, ecoturismul și dezvoltarea durabilă

13. Apariția fenomenului turistic:

- motivațiile care au determinat circulația turistică;

- etapizarea dezvoltării turismului, cu caracteristicile fiecărei perioade: antichitatea greco-

romană, feudalismul, epoca modernă și contemporană. (apariția profesiunilor din turism,

infrastructura de cazare-restaurare, turoperatorii, apariția stațiunilor turistice, a ghidurilor și

asociațiilor turistice, instituții naționale cu rol în turism, factorii care au impulsionat mișcarea

turistică - concediile plătite, acțiunile de marketing etc).

14. Evoluția circulației turistice internaționale și principalele „bazine turistice:

- evoluția numerică a deplasărilor turistice internaționale în perioada 1938-2010;

- evoluția raportului sosiri turistice internaționale (STI) pe încasări turistice;

- repartiția regională a STI și a veniturilor obținute din turismul internațional;

- dinamica spațială a STI și principalele bazine turistice (4); comentariul raportului STI/locuitor.

15. Tipologia regiunilor turistice: regiunile turistice litorale, itemii de atins sunt:

- tipologia generală a regiunilor turistice (montane, litorale, de turism itinerant);

- criteriile de clasificare a regiunilor turistice litorale (amploarea fenomenului turistic, vechimea

amenajărilor pentru turism a litoralului, numărul, repartiția și profilul stațiunilor);

- tipologia regiunilor turistice litorale, cu exemplificări: a) mari sectoare turistice litorale (riviere); b)

sectoare turistice litorale polarizate; c) sectoare turistice litorale difuze.

16. Etapele dezvoltării turismului european:

- motivațiile care au determinat circulația turistică;

- etapizarea dezvoltării turismului, caracteristicile fiecărei epoci (antichitatea greco-romană,

feudalismul, epocile modernă și contemporană): apariția profesiunilor din turism, infrastructura

de cazare-restaurare, apariția To, a stațiunilor turistice, a ghidurilor și asociațiilor instituțiilor cu

rol în turism, factori care au impulsionat mișcarea turistică (concediile plătite, acțiuni de

marketing etc.).

17. Parcurile de distracții și parcurile tematice din Europa:

- definirea conceptelor de parc de distracții și de parc tematic;

- generațiile de parcuri de distracții;

- parcurile tematice și regiunile de turism itinerant tematic cu exemplificări.

18. Elemente de atractivitate turistică a morfologiei vulcanice şi forme de valorificare turistică.

- conţinutul noţiunii de vulcanism (definiţie, originea termenului);

- morfologia vulcanică (conuri vulcanice, platouri vulcanice, văi de tip barancos, cratere vulcanice,

caldere vulcanice, neck-uri, dyk-uri, insule vulcanice, arcuri vulcanice, lanţuri vulcanice);

- resurse naturale asociate activităţii vulcanice: izvoare minerale, emanaţii mofetice, gheizere, roci de

construcţie, minereuri;

- tipuri de turism: turismul ştiinţific, turismul balnear şi climato-turismul, turismul cultural, turismul

religios sau monahal, turismul de afaceri şi expoziţional, turismul de aventură.

19. Elemente de atractivitate turistică a morfologiei litoralelor şi tipuri de turism asociate.

- conţinutul noţiunii de litoral (definiţie, componente);

- morfologia litorală (agenţi modelatori şi forme de relief modelate: ţărm, plajă, faleză);

- regiuni litorale europene (riviera egeeană, riviera adriatică, riviera ligurică, riviera franceză, riviera

spaniolă);

- tipuri de turism: turismul ştiinţific, turismul balnear şi climato-turismul, turismul cultural, turismul

religios sau monahal, turismul de afaceri şi expoziţional, turismul de aventură.

20. Metodologia de evaluare a potenţialului turistic. Modelul PATN – 2009

- Elemente de analiză de bază

3

- Elaborarea unui model de clasificare a componentelor de potenţial şi infrastructură

- Potenţialul turistic natural

- Patrimoniul cultural

- Infrastructură specific turistică

- Infrastructură generală

- Criterii de evaluare a potenţialului turistic

- Evaluarea resurselor naturale

- Evaluarea resurselor antropice

- Evaluarea infrastructurii specifice turistice

- Infrastructura generală

21. Produsul turistic: concept, caracteristici, taxonomie, gama;

- Conceptualizari ale produsului touristic (definire);

- Caracteristicile produsului turistic

- Tipuri şi formule de produse turistice (taxonomie), mod de functionare;

- Gama de produse turistice: definire, componente, proprietati (lungime, latime,

profunzime/adancime), rolul şi funcţia produselor în gamă, linia de produse.

22. Conceperea produselor turistice la cerere

Etapele întocmirii unui produs turistic la cerere:

- colectarea informaţiilor/cerinţelor clientului (Caietul de sarcini al produsului);

- căutarea informaţiilor;

- contactarea prestatorilor;

- conceperea produsului;

- analiza de preţ;

- elaborarea ofertei de vânzare;

- vânzarea propriu-zisă;

- rezervarea;

- realizarea carnetului de călătorie.

23. Studiu de antropologie culturală stratigrafică. Studiu de caz: Cultura și civilizația daco-getică

- Amprente în istoria și geografia daco-geților;

- Repere identitare moștenite

24. Muntii Apuseni – analiza de geografie regională: baza naturala de sustinere, componenta demografică

și de habitat, analiza economică și perspectivele de dezvoltare, analiza chorematică

25. Regiunile turistice mediteraneene din Spania, Franţa şi Italia: localizare, factori naturali de cură,

resurse turistice antropice, dotări tehnico-materiale, zonare (coste, riviere) şi centre turistice

26. Regiunea turistică a Munţilor Alpi: extensiune teritorială; zonele şi arealele turistice pe state, cu

caracteristicile proprii (masive montane, văi, lacuri glaciare, resurse antropice, staţiuni turistice, dotări

specifice, tipuri şi forme de turism)

27. Clasificarea serviciilor turistice – criterii: structura (conţinutul) serviciilor prestate în turism; fazele

derulării actului turistic; momentul şi forma cererii; tipurile şi formele de turism

28. Serviciile de cazare turistice: categorii de structuri de cazare, clasificarea unităţilor de cazare (după

nivelul de confort, capacitatea de primire şi funcţionalitate), marile grupuri hoteliere şi lanţuri hoteliere

integrate, funcţiile unităţilor hoteliere, organizarea activităţilor hoteliere (pe departamente,

compartimente, servicii), indicatori de gestiune şi eficienţă economică ai activităţii hoteliere 29. Între agenţia de turism şi unitatea de cazare există două tipuri de contracte de colaborare: de comision și de

contingent. Explicați care sunt principalele caracteristici care deosebesc contractul de contingent de cel de

comision, referindu-vă la: perioada și durata contractului, contingentul de cazare, caracteristicile tarifelor în turism,

garanția contractuală și riscurile agenției de turism implicate într-un contract de contingent.

30. Pornind de la idea că “Ceea ce aflăm de la clienți, ne ajută să elaborăm oferte originale, să negociem şi să

reducem la minimum sau chiar să evităm obiecţiile lor”, enumeraţi şi descrieţi pe larg principalele tipuri de

informaţii necesare pentru a stabili întrebările ce urmează a fi adresate clientului în procesul de vânzare a

produsului turistic în cadrul agenției de turism, cu scopul de a elabora oferte originale şi de a reduce la minimum

obiecţiile

31. Configurația geopolitică europeană (itemi: teritoriile cu statut indefinit; teritoriile dependente; uniuni

și organizații suprastatale europene)

4

32. Structura etnica a populatiei Europei - principalele regiuni minoritare; statele naționale; statele

binaționale; statele multinationale; națiunile fără state

33. Tipuri de climat din spaţiul european şi importanţa lor pentru activităţile turistice (mediteranean,

temperat de altitudine, temperat continental, temperat de ţărm vestic - după clasificarea lui B.P. Alisov).

- localizarea geografică a tipului de climat;

- caracterizarea regimului principalelor elemente climatice: temperatura, durata de strălucire a

Soarelui / nebulozitatea, precipitaţiile, vântul;

- fenomene climatice de risc posibile în climatul respectiv;

- aprecierea gradului de favorabilitate al climatului respectiv pentru diferite tipuri şi forme de

turism;

- exemple concrete de activităţi turistice şi localizarea lor spaţială în zona tipului respectiv de

climat.

34. Relaţia între schimbările climatice şi activităţile turistice.

- Semnificaţia schimbărilor climatice.

- Impactul schimbărilor climatice asupra turismului: forme de impact potenţial, indicatori

relevanţi.

- Contribuţia turismului la cauzele schimbărilor climatice: forme specifice de impact, strategii

pentru diminuarea impactului, indicatori relevanţi.

35. Impactul turismului asupra biodiversităţii – cadru conceptual, forme de impact şi indicatori relevanţi.

- Biodiversitatea – modalităţi de exprimare.

- Forme de impact asupra biodiversităţii specifice turismului.

- Contribuţia turismului la conservarea naturii – indicatori relevanţi.

36. Amenajările antropice ale resurselor de apă cu implicații în turism

Analiza amenajările antropice asociate resurselor de apă, urmărind tipologia acestora, cu exemple, fiind

abordate aspecte privind:

- Amenajările antropice asociate apelor subterane: fântinile arteziene și cele publice, analizate

prin prisma mai multor repere și criterii: istoric, configurație, materiale, arhitectură, cromatică,

dinamică, fond muzical. Exemplificare la nivel mondial și național

- Amenajările antropice asociate apelor curgătoare: morile de apă tradiționale, apeducte, canale

de navigație, sisteme de ecluze, muzee dedicate apei. Toate aceste elemente vor fi tratate prin

prisma tipologiei, a valențelor de ordin turistic, urmând a fi completate cu exemple concrete.

- Amenajările antropice asociate lacurilor: construcțiile de tipul barajelor și parcurile de apă.

Vor fi analizate aspecte de ordin istoric, spațial, funcțional asociate barajelor, dar și aspecte ce

derivă din crearea lacurilor de acumulare, ca spații propice de dezvoltare a activităților turistice

(agrement nautic, pescuit etc).

- Amenajările antropice asociate apei în stare solidă: construcții de zăpadă și gheață cu valențe

turistice și pârtiile de schi artificiale. Se va analiza aspecte ce țin de tipologia și utilitatea

acestor construcții (cu exemple).

- Amenajările antropice ale resurselor de apă marine și oceanice: canalele maritime, acvariile

publice, muzee oceanografice, parcuri de mamifere marine, insule artificiale. Vor fi evidențiate

aspecte legate de importanța turistică, atractivitate, distribuția la nivel mondial.

5

BIBLIOGRAFIE

Subiectele 1, 2, 3,

1. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Subiectele 4, 5

1. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2005), Prospectare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.


Subiectul 6

1. Dezsi, Şt. (2013), Turism rural - note de curs.

2. Petrea, D., Petrea, Rodica (2000), Turism rural, Edit. Presa Universitară Clujeană.

Subiectul 7


Subiectele 8, 9

1. Ciangă, N. (2007), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

2. Cocean P. (2011), Patrimoniul turistic din România, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Subiectele 10, 11, 12

1. Ciangă, N. Dezsi, Şt. (2007), Amenajare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

2. Erdeli, G., Gheorghilaș, A. (2006), Amenajări turistice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca.

Subiectele 13, 14, 15

1. Păcurar, Alexandru (2009), Turism internaţional, ediţia a III-a, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

Subiectele 16, 17

1. Păcurar, Alexandru (2011), Turismul în ţările Uniunii Europene, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

Subiectele 18, 19

1. Irimuş, I.A.(2010), Relieful- Potenţial şi valorificare turistică. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, p.293.

Subiectul 20

1. Ipatiov, F. (2013), Metodologia cercetării în Geografia Turismului – note de curs.

2. * * * (2007), Metodologie privind evaluarea potenţialului turistic în unitățile administrativ-

teritoriale de bază [http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/

amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf – accesat: decembrie, 2007]

Subiectele 21, 22

1. Luca, C., Hurmuzescu, D. (2004), Manualul practic al ghidului de turism, Edit. THR-CG, Bucureşti.

2. Ureche, C. (2006), Agenţia de turism. Tehnici de rezervare, Editura Presa Universitara Clujeană,

Cluj-Napoca

3. Stănciulescu, Gabriela (2008), Managementul agenţiei de turism, Ed. II, www.biblioteca-

digitală.ase.ro.

4. Mălăescu, Simona (2011), Conceperea şi comercializarea produsului turistic, Suport de curs pentru

Învătamantul la Distanţă, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai.

6

Subiectele 23

1. Puşcaş, Angelica, Din istoria culturii și civilizației. Suport de curs Ed. Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca (2010)

Subiectele 24

1. Cocean, P., Filip, S., (2010), Geografia Regionalã a României, Editura Presa Universitarã Clujeanã,

Cluj Napoca

Subiectele 26, 26

1. Nicoară, L, Puşcaş, Angelica (2002), Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară


Subiectele 27, 28

1. Nicoară, L. (2010), Organizarea serviciilor în turism, curs, Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

2. Stănciulescu, Gabriela (1998), Tehnica operaţiunilor în turism, Edit. ALL Educational.

Subiectele 29, 30

1. Stănciulescu, Gabriela (2003), Managementul operaţiunilor de turism, Ed. All Beck, Bucureşti

2. Canargie, D, Crom, J.O., Crom, M.A. (2003), Tehnici de a vinde, Ed. Curtea Veche, Bucureşti

Subiectele 31, 32

1. Boțan, C. N., Cocean, P. (2013), Geografia Europei, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca

Subiectul 33

1. Moldovan Florin (2010), Potenţialul climatic şi valorificarea lui în turism, Suport de curs în format

electronic pentru specializarea GT-ID, UBB, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.

Subiectele 34, 35

1. Bălteanu D., Şerban M. (2005), Modificările globale ale mediului: o evaluare interdisciplinară

a incertitudinilor, Ed. Coresi, Bucureşti.

2. Corpade C., Muntean O.L., Deac C., Biriş I.(2006), Abordări tematice în ştiinţa

mediului: suport de seminar, U. T. Press, Cluj-Napoca.

3. Corpade C. (2013), Turismul şi mediul înconjurător (note de curs)

4. Dinu M. (coord.) (2005), Impactul turismului asupra mediului: indicatori şi

măsurători, Editura Universitară, Bucureşti.

Subiectul 36

1. Bătinaș, R., Sorocovschi, V. (2010), Resurse de apă, potențial și valorificare turistică, Edit.

Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Responsabil specializare,

Conf. univ. dr. Ștefan Dezsi

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ – 2014

SPECIALIZAREA HIDROLOGIE ŞI METEOROLOGIE

Disciplina: Alimentări cu apă şi canalizarea apelor uzate

1.Surse şi captări de apă


Surse de apă potabilă şi industrială

Criterii de alegere a surselor de apă

Zonele de protecţie sanitară

Captări din râuri

Captarea izvoarelor

Captarea acviferelor

Captarea apei din lacuri

Captarea apei marine

2. Reţele interioare şi exterioare de canalizare a apelor uzate


Clasificarea şi caracteristicile apelor de canalizare

Canalizarea apelor uzate menajere

Canalizarea apelor uzate industriale

Canalizarea apelor meteorice

Canalizarea scurgerilor de ape uzate situate sub nivelul terenului

Scheme generale de canalizare

Sisteme de canalizare

3. Determinarea debitelor de calcul pentru instalaţiile de canalizare


Determinarea debitelor apelor uzate

Determinarea debitelor apelor meteorice

Determinarea debitelor apelor de suprafaţă care interferează cu reţeaua de canalizare

Determinarea debitelor apelor subterane care interferează cu reţeaua de canalizare

Ape admise în reţeaua de canalizare

Bibliografie

Ianculescu, O., Ionescu, Gh. C., 2002, Alimentări cu apă. Editura MatrixRom, Bucureşti.

Ionescu, Gh. C., 1997, Instalaţii de canalizare. Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,

Bucureşti.

Mănescu, Al., 1998, Alimentări cu apă - aplicaţii. Editura H.G.A., Bucureşti.

***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor

practice, a seminariilor fac parte integrantă din bibliografie

Disciplina: Hidrogeologie

4. Zonele caracteristice ale stratelor acvifere libere şi captive (desene şi

explicaţii)


Zona de alimentare

Zona de dezvoltare

Zona de descărcare


Stratele acvifere libere (desen)

Stratele acvifere captive (desen)

Apele captive ascensionale şi arteziene (desen)

5. Repartiţia apei în sol şi subsol (inclusiv desenul).


Elementele care condiţionează repartiţia apei în sol şi subsol


Zona de aeraţie sau de saturaţie incompletă

Subzona de evaporaţie

Subzona intermediară

Subzona capilară

Zona de saturaţie

Zona de fluctuaţie

Zonarea în funcţie de procesele geochimice

Desenul

6. Clasificarea izvoarelor după sensul de deplasare a apei (inclusiv desene)


Izvoarele descendente

De strat

De vale

De terasă

De grohotiş

Din roci compacte

Izvoarele ascendente

De strat

De falie

Arteziene

Vocluziene

Bibliografie

Pişota I., Buta I., 1983, Hidrologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Preda, I., Marosi, P., 1971, Hidrogeologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Sorocovschi, V., Şerban, Gh., 2008, Hidrogeologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca.

Disciplina: Hidrometrie şi prelucrarea primară a datelor

7.Cheia limnimetrică. Calcularea debitelor medii zilnice.


Fazele premergătoare construirii cheii limnimetrice

Organizarea graficelor cheii limnimetrice (desen)

Cheia limnimetrică tabelară (schiţă)

Metoda transformării simple după cheia limnimetrică

Metoda ponderată (desen)

Metoda coeficientului de iarna Ki (desen)

Metoda Q = f (T) (desen)

8. Măsurătorile complete şi simple de aluviuni în suspensie. Calculul debitelor

medii zilnice.


Diferenţierea măsurătorilor complete de cele simple de aluviuni în suspensie

Corectarea măsurătorilor simple de aluviuni în suspensie. Graficul ρmal=f(ρmed).

Calculul debitelor medii zilnice de aluviuni în suspensie

Metoda R=f(Q)

Metoda interpolării (coeficientului m)

9.Fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă.


Tipuri de fenomene de îngheţ

Măsurarea fenomenelor de îngheţ

Prelucrarea datelor referitoare la fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă (greficul

complex de iarnă)

Riscuri hidrice generate de fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă

Bibliografie

Diaconu, C., 1999, Hidrometrie aplicată. Editura H.G.A., Bucureşti.

Sorocovschi V., Buta I., 1994, Hidrometrie (Măsurători şi calcule hidrologice). Centrul

de multiplicare al Universităţii, Cluj Napoca

Şerban, Gh., Bătinaş, R., 2005, Noţiuni practice de hidrologie – Partea I, Hidrogeologie,

Potamologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

x x x 1996, Instrucţiuni privind organizarea şi programul activităţii reţelei hidrometrice

pe râuri. I.N.M.H. Bucureşti.

Disciplina: Limnologie

10.Bilanţul apei lacurilor de acumulare


Componentele bilanţului (intrări, ieşiri, stocări)

Debitele afluente

Debitele defluente

∆V/∆T (∆Q)

Bilanţul pe debite afluente (ecuaţia şi eroarea de bilanţ)

Bilanţul pe debite defluente (ecuaţia şi eroarea de bilanţ)

11. Tipuri de stratificaţii termice întâlnite în lacuri (inclusiv desene)


Stratificaţia termică directă. Epilimnionul, mezolimnionul şi hipolimnionul.

Stratificaţia termică inversă.

Stratificaţia termică uniformă (homotermia).

Stratificaţii termice speciale (heliotermia şi dichotermia)

12.Fenomenul de colmatare a cuvetelor lacustre.


Evoluţia şi dinamica fenomenului de colmatare

Indicatorii fenomenului de colmatare

Determinarea cantitativă a colmatării în lacuri

Zonele de intensitate maximă a colmatării

Modificări în morfologia cuvetei ca urmare a colmatării

Dinamica principalelor elemente morfometrice ale acumulărilor sub influenţa colmatării

Consecinţele, prognoza şi măsuri pentru atenuarea colmatării

Bibliografie

Chiriac V., Filotti A., Teodorescu I., 1976, Lacuri de acumulare. Editura Ceres,

Bucureşti.

Gâştescu, P. (1998), Limnologie şi oceanografie, Editura H.G.A., Bucureşti.

Giurma, I., 1997, Colmatarea lacurilor de acumulare, Editura H.G.A., Bucureşti.

Sorocovschi, V., 2003, Hidrologia uscatului. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

Disciplina: Meteorologie generală

13.Formele reliefului baric şi importanţa lor pentru evoluţia vremii, cu

exemplificări din spaţiul euro-atlantic.


Principalele forme de relief baric şi definirea lor: anticiclonul, ciclonul, dorsala

anticiclonică, talvegul depresionar, brâul anticiclonic, culoarul depresionar, câmpul

uniform.

Evoluţia vremii în principalele forme de relief baric (anticiclonul, ciclonul).

Forme de relief baric din Regiunea Atlanto-Europeană, mase de aer asociate şi

importanţa acestora pentru aspectul vremii în România.

14.Vânturile locale: clasificare, geneză, repartiţie geografică, importanţă.


Clasificarea vânturilor locale

Vânturile catabatice: calde (de tip Foehn) şi reci (de tip Bora)

Vânturile de tip briză: brizele marine (de zi şi de noapte) şi brizele montane (de zi şi de

noapte).

Geneza, caracteristicile şi efectele vânturilor locale.

Repartiţia vânturilor locale pe Glob şi în România.

15. Forme de condensare a vaporilor de apă din atmosferă şi importanţa lor

pentru mediul geografic, inclusiv pentru om.


Definiţia condensării şi condiţiile generale necesare condensării vaporilor de apă din

atmosferă.

Forme de condensare a vaporilor de apă la nivelul suprafeţei terestre: roua, bruma,

chiciura, poleiul. Definiţie, geneză, importanţa acestora.

Forme de condensare a vaporilor de apă în straturile inferioare ale atmosferei: ceaţa.

Definiţie, tipuri genetice şi mod de formare, importanţa ceţii.

Forme de condensare a vaporilor de apă în atmosfera liberă: norii. Definiţie, criterii de

clasificare a norilor, clasificarea internaţională a norilor, nebulozitatea, importanţa norilor

Bibliografie

Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.

Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-


Sorocovschi V., 2009, Meteorologie şi Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca.

Disciplina: Climatologie generală

16. Încălzirea globală actuală.


Localizarea în timp a Încălzirii globale actuale.

Argumente pentru dovedirea acestui fenomen.

Consecinţe ale Incălzirii globale actuale, cu exemplificări.

17.Rolul climatogenetic al particularităţilor suprafeţei subiacente. Aplicaţii

la România.


Influenţa repartiţiei uscatului şi a apei asupra climei.

Influenţa reliefului (cu accent pe relieful muntos) asupra climei.

Aplicaţii la relieful României: diferenţieri climatice şi topoclimatice impuse de Munţii

Carpaţi prin poziţie, altitudine, expoziţie, configuraţia formelor.

Rolul climatogenetic al vegetaţiei.

Importanţa climatogenetică a stratului de zăpadă şi gheaţă.

Influenţa antropică asupra climei .

18.Caracterizarea complexă a unui tip de climat după clasificarea lui B. P.

Alisov. (Unul dintre: climatul subtropical de ţărm vestic (mediteranean),

climatul temperat continetal, climatul temperat de ţărm vestic. Elemente de conţinut:

Factorii climatogenetici importanţi pentru climatul respectiv.

Caracterizarea regimului principalelor elemente climatice.

Peisajul natural.

Repartiţia pe Glob.

Bibliografie

Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.

Moldovan F., 2003, Fenomene climatice de risc, Editura Echinox, Cluj-Napoca.

Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-


Sorocovschi V., 2009, Meteorologie şi Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca.

Disciplina: Chimia mediului hidro-atmosferic

19.Compuşii chimici ai atmosferei terestre


Compoziția chimică a atmosferei

Ozonul atmosferic – procese de generare și de distrugere (reacții chimice)

Distribuția spațială a ozonului

Bibliografie:

Holland, H., (1983), Chimia atmosferei si oceanelor, Edit. Tehnica, Bucuresti

Frimescu, M., (1991) Ozonul atmosferic¸ Editura Tehnica, Bucuresti

20.Compoziţia chimică a apei lacurilor


Formarea compoziției chimice a apei din lacuri

Mineralizarea și compoziția chimică a apei din lacuri

Bibliografie

Varduca, A., 1997, Hidrochimie şi poluarea chimică a apelor, Edit. HGA, Bucureşti

Trufaş, V., 1975, Hidrochimie, Editura Tehnica, Bucureşti

21.Mineralizarea apei râurilor şi tipurile hidrochimice principale


Definirea mineralizării apei. Modalități de exprimare.

Debitul și scurgerea substanțelor chimice

Clase și grupe hidrochimice

Bibliografie

Trufaş, V., 1975, Hidrochimie, Editura Tehnica, Bucureşti

Sorocovschi, V., 2002, Hidrologia uscatului, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Găștescu, P., 1998, Limonologie și oceanografie, Editura HGA, București

Disciplina: Amenajarea hidrotehnică a bazinelor hidrografice

22.Barajele – tipologie, criterii de clasificare şi rol funcţional


Definirea termenului şi descrierea elementelor componente ale barajelor

Criteriile de clasificare a barajelor

Definirea tipurilor de baraj în funcţie de criteriile stabilite anterior

Enumerarea funcţiilor deţinute de baraje în amenajarea integrată a bazinelor hidrografice

Barajele de pe râurile din România: repartiţie, tipuri şi funcţii

23.Lucrări de regularizare a cursurilor de apă desfăşurate în albie


Scopul lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă şi a albiei

Gruparea lucrărilor de regularizare a albiei

Tipologia lucrărilor de regularizare a albiei şi descrierea lor

24.Amenajări şi construcţii hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor


Definirea tipurilor de inundaţii

Gruparea măsurilor de prevenire şi combatere a inundaţiilor

Clasificarea construcţiilor hidrotehnice de combatere a inundaţiilor şi localizarea lor

Gruparea şi exemplificarea construcţiilor hidrotehnice de prevenire şi combatere a

inundaţiilor din România

Bibliografie:

Ilie Constantin A., 2007, Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

Tronac Augustina, 2011, Amenajări hidrotehnice. Note de curs, Edit. Facultăţii de

Imbunătăţiri funciare şi Ingineria mediului, Specializarea Măsurători terestre şi

cadastru, Bucureşti.

Teodorescu A., şi colab., 1972, Gospodărirea apelor, Edit. CERES Bucureşti.

Disciplina: Regimul scurgerii naturale a râurilor

25.Factorii naturali de influenţare a scurgerii râurilor.


Clima-factor genetic (precipitații, evaporația)

Factorii neclimatici (geologia, relieful (altitudinea, orientarea versanților), solul,

vegetația)

26.Tipizarea regimurilor de scurgere în funcţie de principalele surse de

alimentare


Alimentarea superficială cu regim intermitent

Caracteristici generale

Tipuri de alimentare

Zonarea latitudinală şi altitudinală

Alimentarea superficială cu regim permanent

Alimentare subterană

Caracteristici generale

Tipuri de alimentare

26.Tipurile de regim şi perioadele ale scurgerii râurilor din România.


Factori generali de determinare (poziția geografică, Carpații, treptele de relief, Marea

Neagră) și factori secundari

Macrotipuri (3 tipuri majore)

Mezotipuri (12 tipuri)

Perioadele caracteristice ale scurgerii

27.Fazele de regim: Scurgerea medie

Definiţie şi caracteristici

Media zilnică, lunară, anuală şi multianuală

Modalităţi de calcul

Variabilitatea scurgerii medii

Coeficientul de debit

Coeficientul de variaţie

Modalităţi de exprimare a scurgerii medii

Bibliografie

Diaconu C., Şerban P., 1994, Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. Tehnică, Bucureşti.

Sorocovschi V., 2009, Hidrologia uscatului, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca.

Ujvari J., 1972, Geografia apelor României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

Disciplina: Eroziunea, transportul şi depunerea aluviunilor

28.Încărcarea râului cu aluviuni şi stările fazei solide faţă de faza lichidă


Acţiunea mecanică a apei asupra rocilor

Competenţa şi capacitatea râului

Forţe active şi forţe pasive

Descrierea celor cinci stări

29.Evaluarea dinamicii verticale a albiilor de râu


Metode geomorfologice

Metode hidrologice

Calculul cu ajutorul datelor din măsurătorile de debit

Întocmirea şi analiza graficului hp=f(T)

Interpretări spaţiale

Analize pe baza factorilor din secţiune şi bazinul aferent

30.Transportul aluviunilor


Tipuri de transport al particulelor solide

Forţele care acţionează şi tipuri de mişcare în mediul lichid

Numărul Reynolds şi numărul Reynolds

Competenţa şi capacitatea râului

Efectele transportului asupra particulelor solide

Efectul curentului asupra patului albiei

Bibliografie

Ichim I. etc., 1989, Morfologia şi dinamica albiilor de râuri, Ed. Tehnică, Bucureşti

Pandi G., 1997, Concepţia energetică a formării şi transportului aluviunilor în suspensie,

Ed. Presa universitară clujeană, Cluj

Sorocovschi V., 2002, Hidrologia uscatului, vol. I,II, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj

Disciplina: Potamologie

31.Curenţii din apa râului şi repartiţia vitezelor


Curenţii din albiile rectilinii (desene)

Curenţii din curburi (desene)

Curenţii la ape mari (desene)

Factorii de influenţare a repartiţiei vitezelor

Variaţia vitezelor în timp

Variaţia vitezelor în spaţiu (desene)

32.Bazinul hidrografic şi influenţa formei bazinului asupra scurgerii


Definiţia bazinului hidrografic

Delimitări de bazine

Caracteristicile bazinului

Tipuri de formă

Influenţa formei asupra alurii hidrografelor de viitură (desene)

33.Exprimarea valorică a scurgerii, coeficientul de scurgere şi nivelul apei


Debitul

Debitul specific

Volumul

Stratul scurs

Coeficientul de scurgere

Nivelul apei

Bibliografie

Gâştescu P., 1998, Hidrologie, Ed. Roza vânturilor

Sorocovschi V., 2002, Hidrologia uscatului, vol.I,II, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj

Zăvoianu I., 1999, Hidrologie, Ed. România de mâine, Bucureşti

Disciplina: Meteorologie sinoptică

34.Criterii de clasificare a maselor de aer


Definirea fiecărui criteriu de clasificare a maselor de aer (criteriul termic, criteriul higric,

criteriul (termo)dinamic, criteriul geografic).

Clasificarea de mase de aer

Definirea fiecărui tip de masă de aer conform fiecărui criteriu.

Prezentarea proprietăţilor fiecărui tip de masă de aer.

Prezentarea evoluţiei/transformării fiecărui tip de masă de aer.

Prezentarea evoluţiei vremii asociate fiecărui tip de masă de aer la trecerea peste o

regiune

35.Evoluţia vremii asociată ciclonilor extratropicali


Originea ciclonilor extratropicali

Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe o traiectorie situată la nord

de centrul ciclonului

Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe traiectoria trecerii centrului

ciclonului

Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe o traiectorie situată la sud de

centrul ciclonului.

-evoluaţia vremii asociată trecerii frontului cald: temperatură, presiune,

nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice asociate.

-evoluţia vremii asociată trecerii frontului rece (de ordinul I si de ordinul II):

temperatură, presiune, nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice

asociate.

-evoluţia vremii asociată trecerii frontului oclus: temperatură, presiune,

nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice asociate.

36.Evoluţia vremii asociată anticiclonilor extratropicali.


Originea anticiclonilor extratropicali

Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe traiectoria unui anticiclon

extratropical: temperatură, presiune, nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene

meteorologice asociate.

Bibliografie

Fărcaş, I., 1988, Meteorologie-Climatologie, Structura şi dinamica atmosferei. Note de

curs, Curs litografiat la Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Moldovan, F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureş

Pop, Gh., 1988, Introducere în meteorologie şi climatologie, Editura Tehnică, Bucureşti.

LICENSZ VIZSGA TEMATIKA, 2014

FÖLDRAJZ SZAK

1. Víz a légkörben (légnedvesség, felhőképződés, csapadékképződés és csapadékfajták) Makkai G., Imecs Z (2006): Meteorológia, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 48-57. o.

Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 28-32. o., 77-85. o., 92-97. o.

2. Az éghajlati elemek övezetes rendje és azonalitásai Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 214-229. o.

3. A folyó morfometriája: a folyómeder keresztszelvénye, a keresztszelvény felvétele, a

szelvényezés, a szelvény területének számítása Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 13-15. o.

4. A talajvíz áramlási irányának meghatározása Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 28-30. o.

5. A külső erők felszínalakító tevékenysége, folyamatok és formák (a felszíni vizek és a jég

felszínalakító tevékenysége) Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,

Budapest–Pécs, 17–124. o.

Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o

6. A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer

Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár,, 46–

47. o., 50–52. o., 54–55. o.

7. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek

Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–

20. o, 103–110. o.

8. A népesség dinamikája Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.

o. (2006-os kiadás) v. 107-128. o. (2010-es kiadás)

9. Az európai kontinens természetföldrajzi alapvonásai. A tájalkotó tényezők által előidézett

tájképi változatosság: domborzati, hidrográfiai és biopedoklimatikus jellemzők a nagytájcsoportok

szintjén Probáld F. (szerk.) (2000): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 21-55. o., 64-85.

o.

10. A települések hierarchiája Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország

településkörnyezete, Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz

szöveggyűjtemény), 9-39. o.

Beluszky Pál (2000): Magyarország városhálózata 1900-ban, in: Magyarország településkörnyezete,

Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz szöveggyűjtemény), 40-

76. o.

11. Térbeli objektum típusok, adatmodellek (vektoros, raszteres adatmodell) Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.

o.

12. A mezőgazdaság társadalmi-gazdasági tényezői Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-

71. o.

13. Az összefüggés-vizsgálat statisztikai módszere Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307. o.

14. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet

Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271. o.

15. Energia: az élet és a társadalom működésének alapja. Energiatermelés és fogyasztás.

Fosszilis energiahordozók. A legvitatottabb eset: az atomenergia előnyei és hátrányai. Megújuló

energiák térhódítása Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218. o.

16. Románia regionális földrajza – az egyes nagytájegységek komplex földrajzi jellemzése –

Kárpátok és Szubkárpátok, Erdélyi-medence, Nyugati-síkság és dombvidék Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35. o.

Pop P. Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,

5-27. o.

Pop P. Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 9-31.

o.

17. A távérzékelés fizikai alapjai Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27 o

GEOGRAFIE

1. Apa în atmosferă (umezeală atmosferică, formarea nebulozităţii, formarea şi tipurile de

precipitaţie)

Makkai G., Imecs Z (2006): Meteorológia, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 48-57.

Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 28-32., 77-85. , 92-97.

2. Zonalitatea şi azonalitatea elementelor climatice

Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 214-229.

3. Morfometria cursurilor de apa: elaborarea secţiunii transversale, calculul secţiunii

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 13-15.

4. Determinarea direcţiei de scurgere a apelor freatice

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok,. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 28-30.

5. Relieful creat de agenții externi - procese și forme, relieful fluvial și glaciar

Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,


Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o.

6. Forma Pământului, sisteme de coordonate

Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–

47., 50–52., 54–55.

7. Clasificarea hărţilor, scara, reprezentarea reliefului

Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–

20., 103–110.

8. Dinamica populaţiei

Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.

(2006-os kiadás) v. 107-128. (2010-es kiadás)

9. Trăsături fizico-geografice ale continentului european. Diversitatea peisagistică indusă de

factorii genetici ai peisajului: caracteristicile reliefului, hidrografiei şi elementele biopedoclimatice

ale macroregiunilor europene

Probáld F. (szerk.) (2000), Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 21-55. , 64-85.

10. Ierarhizarea aşezărilor

Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország


szöveggyűjtemény), 9-39.



76.

11. Tipuri de obiect spațiale, modele spațiale (modelul vector, modelul raster)

Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.

12. Factorii socio-economici ai agriculturii

Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-

71.

13. Analiza legăturilor dintre variabilele statistice


14. Efectele urbanizării asupra mediului. Aşezări, om, mediu.

Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271.

15. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili

fosili. Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile


16. Geografia regională a României – Caracterizare complexă a unităţilor de relief – Carpaţii şi

Subcarpaţii, Depresiunea Transilvaniei, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest

Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35.


5-27.


17. Bazele fizice ale teledetecției

Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27.

TERÜLETFEJLESZTÉS SZAK

A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer.


47. o., 50–52. o., 54–55. o.

1. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek.


20. o, 103–110. o.

2. Az összefüggés-vizsgálat statisztikai módszere

Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307. o.

3. A folyó morfometriája: a folyómeder keresztszelvénye, a keresztszelvény felvétele, a

szelvényezés, a szelvény területének számítása

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 13-15. o.

4. A talajvíz áramlási irányának meghatározása


5. A mélységvonalas helyszínrajz (batimetrikus térkép) elkészítése

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 32-33. o.

6. Vízhozam mérése úszókkal mért sebességek segítségével


7. Területi információk (Területi adatbázis. Térbeliség, időbeliség a területi kutatásokban.

Térségi szintek)

Nemes Nagy József (2005-szerk.): Regionális elemzési módszerek, MTA-ELTE Regionális Tudományi

Kutatócsoport, Budapest, 9-21 o.

8. Kiegyenlítődés és differenciálódás (Wiiliamson hipotézis, Konvergencia vizsgálatok)


Kutatócsoport, Budapest, 119-124. o

9. A külső erők felszínalakító tevékenysége, folyamatok és formák (a felszíni vizek és a jég

felszínalakító tevékenysége)



Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o

10. Területfejlesztés alapjai. A területfejlesztés alapelvei. Területfejlesztési dokumentációk

kidolgozásának szakaszai. Területfejlesztési dokumentációk típusai

Benedek J. (2006): Területfejlesztés és regionális fejlődés. Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 113-128. o.

11. A regionális földrajz fejlődése a földrajztudományon belül és a főbb kutatási irányzatai

Probáld F. (szerk.) (1994): Európa regionális földrajza, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 9-25. o.

12. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet.




energiák térhódítása


14. Románia regionális földrajza – az egyes nagytájegységek komplex földrajzi jellemzése –

Kárpátok és Szubkárpátok, Erdélyi-medence, Nyugati-síkság és dombvidék

Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35. o.


5-27. o.


o.

15. Térbeli objektum típusok, adatmodellek (vektoros, raszteres adatmodell)


o.

16. A mintavételi tervek fajtái

Magyari Tivadar (2005): Adatvételi módszerek a társadalomkutatásban, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 141-

155 o.

Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest. 221-228. o.

17. Kérdőívezés során alkalmazott kérdéstípusok


207. o.

Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest, 181-185. o.

18. A távérzékelés fizikai alapjai

Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27. o.

19. Az Európai Unió regionális politikájának mechanizmusa, eszközei és intézményrendszere

Probáld F. (szerk.) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, pp. 33-53 o.

20. A népesség dinamikája


o. (2006-os kiadás) v. 107-128. o. (2010-es kiadás)

21. A települések hierarchiája



szöveggyűjtemény), 9-39. o.



76. o.

22. A mezőgazdaság társadalmi-gazdasági tényezői


71. o.

PLANIFICARE TERITORIALĂ


Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–

47., 50–52., 54–55.



20., 103–110.

3. Analiza legăturilor dintre variabilele statistice


4. Morfometria cursurilor de apa: elaborarea secţiunii transversale, calculul secţiunii

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 13-15.

5. Determinarea direcţiei de scurgere a apelor freatice

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 28-30.

6. Metodologia elaborării hărţilor batimetrice

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel kiadó, Kolozsvár, 32-33.

7. Măsurarea si calculul debitului unui râu cu metoda flotorilor

Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel kiadó, Kolozsvár, 44-46.

8. Informaţii teritoriale (Baze de date teritoriale. Spaţiul şi timpul în analize teritoriale.

Nivele teritoriale)


Kutatócsoport, Budapest, 9-21.

9. Nivelare şi diferenţiere (Ipoteza lui Williamson, Analize de convergenţă)


Kutatócsoport, Budapest, 119-124.

10. A Relieful creat de agenții externi - procese și forme, relieful fluvial și glaciar


Budapest–Pécs, 17–124.

Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337.

11. Területfejlesztés alapjai. A területfejlesztés alapelvei. Területfejlesztési dokumentációk

kidolgozásának szakaszai. Területfejlesztési dokumentációk típusai

Benedek J. (2006): Területfejlesztés és regionális fejlődés. Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 113-128.

12. Evoluţia geografiei regionale ca ramură distinctă a ştiinţei geografice şi orientările de

cercetare în cadrul acesteia

Probáld F. (szerk.) (1994): Európa regionális földrajza, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 9-25.

13. Efectele urbanizării asupra mediului. Aşezări, om, mediu.


14. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili

fosili. Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile


15. Geografia regională a României – Caracterizare complexă a unităţilor de relief – Carpaţii şi

Subcarpaţii, Depresiunea Transilvaniei, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest

Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35.


5-27.


16. Tipuri de obiect spațiale, modele spațiale (modelul vector, modelul raster)


17. Tipuri de eşantioane


155

Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest. 221-228

18. Tipuri de întrebări utilizate în aplicarea chestionarelor


207

Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest, 181-185.

19. Bazele fizice ale teledetecției

Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27.

20. Instituţiile, instrumentele şi mecanismele politicilor de dezvoltare regională în Uniunea

Europeana

Probáld F. (szerk.) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, pp. 33-53

21. Dinamica populaţiei


(2006-os kiadás) v. 107-128. (2010-es kiadás)

22. Ierarhizarea aşezărilor



szöveggyűjtemény), 9-39.



76.

23. Factorii socio-economici ai agriculturii


71.

TURIZMUSFÖLDRAJZ SZAK

1. Magashegységi jég által alakított domborzat és turisztikai hasznosítása

Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,

4.4. fejezet (16 oldal)

2. A tengerpartok típusai. Turisztikai hasznosításuk


5.8. fejezet (9 oldal)

3. Utóvulkáni működések turisztikai hasznosítása. Mofetták, ásványvizek, fumarolák,

szolfatárák, gejzírek


9.4 fejezet (9 oldal)

4. A Föld éghajlati képe

Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 239-256. o.

5. A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer


47. o., 50–52. o., 54–55. o.

6. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek


20. o, 103–110. o.

7. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet




energiák térhódítása


9. A centrális tendencia mérőszámai

Példa: Egy adott településen 1 év alatt a turisták elszállásolása a különböző elszállásolási típusok szerint a

következő eloszlást mutatja:

12 Szálloda........202356 személy, 3 Ifjúsági szálló......1593 személy, 6 Motel......3572 személy, 10

Kabanna......3093 személy, 5 Kemping.......3843 személy, 3 Iskolai táborok......245 személy, 24 Városi

panzió....16443 személy, 32 Vidéki panzió......20349 személy, 26 Más elszállásolási tipus........16542

személy.

Számítsa ki az átlagot, mediánt, móduszt valamint a személyek %-os eloszlását elszállásolási típusok

szerint.

Mezei Elemér - Veres Valér (2001): Társadalomstatisztika, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 35-43. o.

10. Nemzetközi turizmus – A legnagyobb turistaforgalmat lebonyolító államok

idegenforgalmának társadalmi-gazdasági háttere és a nemzetközi turizmus főbb aktuális tendenciái

Probáld F. (szerk.) (1996): Afrika és a Közel-Kelet földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 76-82

Probáld F. (szerk..) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 119-129.

Probáld F. (szerk.) (2008): Ázsia, Óceánia és Ausztrália földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 404-

414 , 464-473

Gyuricza L. (2008): A turizmus nemzetközi földrajza, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 33-41

11. Európa regionális földrajza – Az Európai Unió integrációtörténetének és gazdaságának

komplex elemzése – Nagy

Nagy Egon (2004): Az Európai Unió földrajza, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1-70.

o.

12. A turizmus infra és szuprastrukturája

Michalkó Gábor (2004): A turizmuselmélet alapjai, Kodolányi János Főiskola, Turizmus Akadémia 1,

Székesfehérvár, 90-103. o.

13. A turizmus termékszemléletű értelmezése


Székesfehérvár, 150-173. o.

14. Erdély antropikus turisztikai értékei

Cianga Nicolae (2006): România, geografia turismului, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 113-

142. o.

15. A gótikus építészet stílusjegyei, sajátosságai

Szentkirályi Zoltán–Détshy Mihály (1994): Az építészet rövid története. I. Műszaki Könyvkiadó. Budapest,

127. o. , 129-136. o. , 136-142. o.

Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 146-175. o.

Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 56-66. o.

(A könyvek az Entz Géza Alapítvány könyvtárában találhatóak meg)

16. A reneszánsz építészet stílusjegyei, sajátosságai


156. o. , 158-170. o.

Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 308-315. o.

Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 66-78. o.

(A könyvek az Entz Géza Alapítvány könyvtárában találhatóak meg)

17. A polgári társadalom kultúrája és civilizációja: felvilágosodás és romantika

Kinder H., Hilgemann W. (1999:, Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 257-258. o.,

288-289. o., 318-320. o., 340-346. o.

Kósa László (2000): Magyar művelődéstörténet, Osiris Kiadó, Budapest, 332-380 o.

Norman Davies (2002): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 561-590. o.

18. A modern kor kultúrája: reneszánsz és humanizmus

Kinder H., Hilgemann W. (1999): Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 149-157. o.,

180-182. o., 212-216. o., 230-234. o., 255-256. o.


Szántó Gy. T. (2000): Anglikán reformáció, angol forradalom, Európa Könyvkiadó, Budapest, 84-88. o.,

122-129. o.

19. Az újkor hatásai a turizmus fejlődésére

Lengyel Márton (2004): A turizmus általános elmélete, Heller Farkas Kiadó, Budapest, 24-28. o.

Berend T. Iván-Ránki György (1976): Közép Kelet-Európa gazdasági fejlődése a 19-20 században,

Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest, 27-55. o., 91-117. o.

20. Közép – és Kelet-Európa turizmusa a kommunista rezsim időszakában



Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest 602-619. o.

Kaposi Zoltán (2004): A 20. század gazdaságtörténete, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 225-255.

o.

21. Közép és – Kelet-Európa turisztikai régiói

Nicoară L., Puşcaş A. (2002): Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca, 100-128. o.

Probáld F. (szerk.) (1994):, Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest,. 429-477., 492-

568. o.

22. Észak-Amerika turisztikai régiói

Nicoară L., Puşcaş A. (2002):, Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca, 291-352. o.

Probáld F. (szerk.) (2004): Amerika regionális földrajza, Trefort Kiadó, Budapest, 24-168. o.

GEOGRAFIA TURISMULUI

1. Relieful sculptat de către gheţari si valorificarea in turism


cap. 4.4. (16 pagini)

2. Tipologia ţărmurilor de mare si valorificarea acestora in turism


cap.5.8. (9 pagini)

3. Valorificarea turistica a fenomenelor postvulcanice: mofete, fumarole, solfatare, ape

minerale, gheizere


cap. 9.4 (9 pagini)

4. Zonele climatice ale Pământului



Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–

47., 50–52., 54–55.



20., 103–110.

7. Efectele urbanizării asupra mediului; Aşezări, om, mediu.


8. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili fosili.

Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile.


9. Măsurarea tendinţei centrale

Exemplu: Într-o anumită localitate ăn decursul unui an cazarea turiştilor pe tipuri de cazări turistice arată

următoarea distribuţie:

12 Hotel........202356 persoane, 3 Hostel......1593 persoane, 6 Motel......3572 persoane, 10 Cabană......3093

persoane, 5 Camping.......3843 persoane, 3 Tabere de elev......245 persoane, 24 Pensiuni turistice

urbane....16443 persoane, 32 Pensiuni turistice rurale......20349 persoane, 26 Alte tipuri de cazări

........16542 persoane.

Calculaţi media aritmetică, mediana, modalul precum şi distribuţia persoanelor în % pe baza tipurilor de

structuri turistice.

Mezei Elemér - Veres Valér (2001): Társadalomstatisztika, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 35-43.

10. Condiţiile complexe socio-economice ca premise de dezvoltare a sectorului turistic în ţările

cu cea mai mare circulaţie turistică, respectiv tendinţele actuale de dezvoltare a turismului

internaţional

Probáld F. (szerk.) (1996): Afrika és a Közel-Kelet földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 76-82

Probáld F. (szerk..) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 119-129.

Probáld F. (szerk.) (2008): Ázsia, Óceánia és Ausztrália földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 404-

414 , 464-473

Gyuricza L. (2008): A turizmus nemzetközi földrajza, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 33-41

11. Caracterizare complexă a evoluţiei integrării şi a economiei Uniunii Europene

Nagy Egon (2004): Az Európai Unió földrajza, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1-70.

12. Infrastructura turistică


Székesfehérvár, 90-103.

13. Produse turistice


Székesfehérvár, 150-173.

14. Valori turistice antropice în Transilvania

Cianga Nicolae (2006): România, geografia turismului, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 113-

142.

15. Particularităţile şi specificităţile stilului Gotic


127. , 129-136. , 136-142.

Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 146-175.

Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 56-66.

16. Particularităţile şi specificităţile stilului Renascentist


156 , 158-170.

Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 308-315.

Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 66-78.

17. Cultura şi civilizaţia societăţii burgheze. Iluminismul şi Romantismul

Kinder H., Hilgemann W. (1999:, Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 257-258. o.,

288-289. o., 318-320. o., 340-346. o.

Kósa László (2000): Magyar művelődéstörténet, Osiris Kiadó, Budapest, 332-380 o.

Norman Davies ( 2002): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 561-590. o.

18. Cultura epocii moderne. Renascentismul şi Umanismul

Kinder H., Hilgemann W. (1999): Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 149-157. o.,

180-182. o., 212-216. o., 230-234. o., 255-256. o.


Szántó Gy. T. (2000): Anglikán reformáció, angol forradalom, Európa Könyvkiadó, Budapest, 84-88. o.,

122-129. o.

19. Influențele epocii moderne asupra dezvoltării turismului



Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest, 27-55. o., 91-117. o.

20. Turismul în Europa Centrală și de Est în timpul regimului comunist



Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest 602-619. o.

Kaposi Zoltán (2004): A 20. század gazdaságtörténete, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 225-255.

o.

21. Regiunile Turistice din Țările Europei Central Estice

Nicoară L., Puşcaş A. (2002): Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca, 100-128.

Probáld F. (szerk.) (1994):, Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest,. 429-477., 492-

568.

22. Regiunile turistice ale Americii de Nord

Nicoară L., Puşcaş A. (2002):, Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca, 291-352.

Probáld F. (szerk.) (2004): Amerika regionális földrajza, Trefort Kiadó, Budapest, 24-168.

..””

_____________________________________________________

Subiectele pentru examenul de licenţă, 2014

Specializarea PLANIFICARE TERITORIALA, linia română

1. Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii, semnificaţii, caracteristiciSpaţiu şi spaţiu geografic: definiţii

Noţiunea de „spaţiu” în diferite ştiinţe

Semnificaţiile noţiunii de „spaţiu geografic”

Caracteristicile spaţiului geografic

2. Teoria locurilor centrale a lui Walter ChristallerIntroducere: teoriile spaţiului economic

Premisele teoriei locurilor centrale

Teoria locurilor centrale: de la cercuri la hexagoane

Ierarhia locurilor centrale bazată pe principiul pieţii, principiul transportului,

principiul administrativ

3. Obiectivele şi principiile de bază ale planificării teritoriale

Obiectivele generale şi speciale ale planificării teritoriale

Principiile economice ale planificării teritoriale

Principiile sociale ale planificării teritoriale

Principiile tehnice ale planificării teritoriale

4. Holarhia planurilor de amenajare a teritoriului şi a celor urbanistice în

România

Piramida planurilor de amenajare a teritoriului în România

Planul de amenajare a teritoriului naţional şi secţiunile sale

Planurile de amenajare a teritoriului regional şi zonal

Planurile urbanistice: generale, zonale şi de detaliu

5. Etapele procesului de planificare teritorialăDocumentarea

Analiza situaţiei existente

Etapa de propuneri de dezvoltare

Implementarea obiectivelor

Monitorizarea implementării

6. Structura unui plan de amenajare regionalăMemoriul de sinteză

Memorial general

Anexe

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1

400084, Cluj-Napoca

Tel: 02 64 405 300*; 405 301; 405 302

Fax: 02 64 591

FACULTATEA DE

G E O G R A F I E

Str. Clinicilor nr. 5-7

400006, Cluj-Napoca

www.geografie.ubbcluj.ro

Tel: 02 64 591 807; 592 214

Fax: 02 64 597 988

2

7. Regiunea geografică: aspecte teoretice generaleDefinire,

Regiunea ca teritoriu,

Regiunea ca entitate politico-administrativă

Regiunea ca system

8. Regiunea funcţionalăDefinire

Centre de polarizare

Aşezări polarizate

Relaţii funcţionale

Delimitarea regiunilor funcţionale

9. Criterii de delimtare a regiunilorCriteriul peisagistic

Criteriul funcţionării

Criteriul politico-administrativ

Criteriul mental

10. Obiective şi principii ale amenajării teritoriuluiObiective

Principii economice

Principii sociale

Principii tehnice

11. Strategii de dezvoltare teritorialăStrategia centrelor de creştere

Strategia axelor de dezvoltare

Strategia centrelor de aglomerare

Strategii de dezvoltare rurală

12. Factorii dezvoltării regionaleFactorii interni

Factorii externi

Factorii de localizare

13. Principiile politicii de amenajare durabilă în EuropaConform CEMAT

14. Demersul metodologic în Geografia regionalăPrincipii

Metode

Etape de cercetare

15. Regiunea Transilvaniei de Nord – analiză regională





16. Regiunea Transilvaniei de Sud – analiză regională



3



17. Regiunea Munţilor Apuseni – analiză regională





18. Modele urbanistice clasice. Oraşul grădinăContextual istoric şi social al structurării modelului urbanistic

Conceptele fundamentale ale modelului urbanistic

Tipare spaţiale specifice

Implicaţiile modelului urbanistic asupra planningului urban din secolul XX şi de

la începutul secolului XXI

19. Modele urbanistice contemporane. Green urbanism (urbanismul

“verde”) Contextual istoric şi social al structurării modelului urbanistic

Concepte urbanistice conexe

Principii

Axe specifice de acţiune

20. Elementele structurale urbaneSubsistemul elementelor naturale

Subsistemul social

Subsistemul elementelor construite

Subsistemul economic

21. Zonificarea teritoriului urbanZona rezidenţială

Zona centrală

Zona industrială şi a ctivităţilor economice conexe

Zona spaţiilor urbane deschise

22. Participarea publică în procesul de planning urbanAspecte normative

Instrumente de lucru specifice

Avantaje

Dificultăţi

23. Certificatul de urbanismDefiniţie

Rol

Conţinut

Eliberarea certificatului de urbanism

Valabilitate

24. Zona periurbanăAbordarea normativă

Conceptul de spaţiu periurban şi particularităţile sale

Criterii de delimitare

4

25. “Ţara” – model regional funcţionalCaracteristici generale ale “ţărilor” din România (poziţionare, structură,

polarizare)

Spaţiul mental şi rolul său în structurarea ţărilor

Structura spaţiului mental românesc

Oportuniţăţi de dezvoltare şi tendinţe evolutive

26. Procesul strategic de planificare şi managementul territorialPrincipiile managementului teritorial

Strategii de planificare teritorială: strategia de diferenţiere, strategia de

diversificare, strategia de flexibilitate

27. Componenta de mediu şi implicaţiile sale în dezvoltarea regionalAbordarea problemelor de mediu în procesul de planificare teritorială

Priorităţi de mediu în spaţiile urbane şi rurale

Necesitatea protecţiei şi conservării mediului

28. Infrastructuri de alimentare cu apăDefiniţii şi caracteristici

Nevoile de apă

Calitatea apei

Sursele de apă

Sisteme de captare a apei

Sisteme de tratare a apei

Sisteme de stocare a apei

Sistemul de transport al apei

Sistemul de distribuţie a apei

Sisteme de canalizare

Canalizarea pentru ape meteorice

29. Infrastructura de combatere a eroziunii terenurilorScheme şi specii pentru împăduririle de protecţie

Măsuri agrotehnice şi silvice

Lucrări silvico-tehnice de „stingere” a ravenelor active

Garnisajele

Palisadele

Fascinajele

Cleionajele

Pragurile

Barajele antierozionale

Canalele de scurgere

30. Infrastructura rutieră de transportDefiniţii şi caracteristici

Clasificarea şi administrarea drumurilor

Elementele caracteristice ale drumurilor

Drumul în plan orizontal (traseul drumului)

Drumul în profil longitudinal - elemente componente

Drumul în profil transversal

Intersecţii de drumuri

Alcătuirea structurilor rutiere

5

Semnalizarea rutieră

Amenajări pentru servicii în lungul căilor rutiere

31. Probleme specifice ale amenajării teritoriului în ţările mediteraneeneCaracteristici geografice ale ţărilor din Europa Sudică

Condiţionări în amenajarea teritoriului

32. Amenajarea teritoriului la nivel regional în FranţaLegea Voynet

Schemele Regionale de Amenajare şi Dezvoltare a Teritoriului (SRADT)

Teritoriile de proiect şi regiunile-proiect

33. Analiza integrată a spaţiului ruralConcepte novatoare în tipologia rurală

Clasificarea calitativă a zonelor rurale

Modele ale dezvoltării urbane durabile

34. PNDR Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului ruralMăsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole

Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere

35. PNDR Axa 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei

ruraleMăsuri privind diversificarea economiei rurale

Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale

36. Imbunătăţirea calităţii vieţii rurale (Măsura 322)Obiective

Beneficiari potenţiali

Criterii de eligibilitate

Servicii şi acţiuni sprijinite

Investiţii şi cheltuieli neeligibile

Bibliografie

1. Bădescu, Gh. (1972), Ameliorarea terenurilor erodate. Corectarea torenţilor.

Combaterea avalanşelor, Editura Ceres, Bucureşti.

2. Belc, Fl. (1999), Căi de comunicaţie terestre. Elemente de proiectare, Editura Orizonturi

Universitare, Timişoara.

3. Benedek, J. (2001), Introducere în planning teritorial, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.

4. Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Edit. Presa


5. Cândea Melinda, Cimpoeru Irina, Bran Florina, (2006), Organizarea, amenajarea şi

dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic, Edit. Universitară, Bucureşti.

6. Cocean, P. - coordonator (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-

Vest. Coordonate majore, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

7. Cocean, P. (2005), Geografia Europei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

8. Cocean, P. (2007), Amenajarea teritoriilor periurbane, Edit. Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

9. Cocean, P. (2010), Geografie regională (Ediţia a III-a), Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj Napoca

6

10. Cocean P., 2011, Tările. Regiuni geografice şi spaţii mentale, Presa Universitară

Clujeană

11. Cocean, P., Filip, S. (2010), Geografia regională a României, Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj Napoca

12. Davidson, F., Lindfield, M., Pennink, C., (2000), Strategic Planning, IHS Rotterdam.

13. Filip, S. (2003), Îndrumător practic pentru planning urban şi planning rural,

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

14. Filip, S. (2009), Planning urban, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

15. Gârbacea, V. (1999), Geografia continentelor. Europa de Sud: regiuni geografice,

Litografia UBB, Cluj-Napoca.

16. Groza, O. (2005), Bazele teoretice ale planificării teritoriale, Universitatea „Al. I. Cuza”,

Iaşi.

17. Hall, P. (1996), Cities of Tomorrow: an Intlectual History of Urban Planning and Design

in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford.

18. Ianoş, I. (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei RSR,

Bucureşti.

19. Ianoş, I., Heller, W. (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Edit. Tehnică,

Bucureşti.

20. Ianoş, I., Humeau, J.B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane, Edit. Tehnică,

Bucureşti.

21. Mureşan, Alina Gabriela (2008), Bordura Munţilor Apuseni cu Depresiunea

Transilvaniei (sectorul Someşul Mic – Ampoi). Organizarea spaţiului geografic, Edit.

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

22. Rusu, R. (2004), Organizarea spaţiului geografic şi amenajarea teritoriului. Caiet de

lucrări practice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

23. Rusu, R. (2007), Organizarea spaţiului geografic în Banat, Edit. Mirton, Timişoara.

24. Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi

infrastructuri tehnice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

25. Vincze, Maria, (2000), Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici, Edit. Presa


26. Zotic, V. (2005), Componentele operaţionale ale organizării spaţiului geografic, Presa


27. x x x, Guvernul României, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013.

28. X x x. Acte normative în domeniul AT şi U.

29. Xxx, 2000, Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului

(CEMAT) Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului

european, elaborate de către Comitetul Înalţilor Funcţionari, Hanovra.

subiecte pentru examenul de licenŢĂ 201 …geografie.ubbcluj.ro/docs/studenti/tematica licenta...

Documents