Subiecte examen – An I, sem. I

I. Embriologie1. Spermatogeneza si bariera hemotesticulara2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor3. Ovogeneza si profaza suspendata4. Ciclul folicularCiclul ovarian cuprinde ciclul folicular şi ciclul ovogeneticCiclul folicular este parte a ciclului ovarianCilul folicular cuprinde procesele legate de evolutia foliculilor, ovulatie si fornarea corpului galben si se desfasoara simultan in stransa corelatie cu ciclul ovogenetic (evolutia ovocitului I)

Foliculii ovarieni prezinta patru stadia de evolutie in cele 28 de zile ale ciclului ovarian:

foliculi primordiali; foliculi primari; foliculi de creştere (evolutiv sau secundar); folicul veziculos (matur, terţiar sau de Graaf).

I. Foliculii primordiali se formează în luna a 3-a intrauterină şi rămân în faza de aşteptare până la pubertate; O parte din ei se atrofiază (devin atretici) în perioada intrauterină, în copilărie şi la pubertate; Se găsesc în corticala externă a ovarului; Sunt în număr de aproximativ 40.000 şi au diametrul de 60-80

microni; Se maturizează 5-15 foliculi primordiali în fiecare ciclu ovarian; Un singur folicul primordial ajunge în stadiul de folicul matur. Structural, foliculul primordial este format din:

ovocit primar care se află în stadiul diploten al profazei diviziunii primare a meiozei;

la exterior se găsesc pe un singur rând celule epiteliale turtite.II. Foliculii primari se formează în primele zile ale ciclului; Ovicitul I creşte în volum; se continua diviziunea primară a

meiozei; Celulele epiteliale se transformă în celule foliculare şi produc o substanţă formată din glicoproteine ce se depune la suprafaţa

ovocitului, formând zona pellucida. În membrana pellucida pătrund microvilii ovocitului şi mici prelungiri ale celulelor foliculare. Acest dispozitiv are rol în transportul substanţelor spre ovocit. Membrana pellucida dispare în stadiul de blastocist. Între membrana pellucida şi ovocit apare un spaţiu numit „spaţiu perivitelin”.III. Foliculii de crestere (secundari)Un folicul de creştere conţine: conţine acelaşi ovocit I aflat în prima diviziune meiotic; el îşi intensifică activitatea metabolică şi creşterea; prezintă la exterior membrana pellicida şi un spaţiu perivitelin între membrana pellucida şi ovocit; celulele foliculare se multiplică sub acţiunea FSH-ului şi produc lichid folicular ce se acumulează în cavităţi; la periferia celulelor foliculare se formează o membrană subţire membrana Kolicker-Slavianski; din stroma ovarului se diferenţiază teaca internă şi teaca externă; Celulele tecale secretă estrogeni (estradiol şi estrona) sub acţiunea FSH-ului în colaborare cu stratul granular intern. Teaca externă este un ţesut conjunctiv ce conţine vase, nervi şi fibre musculare netede care sub acţiunea prostaglandinelor E2 alfa, se contractă, mărind presiunea intrafoliculară în momentul ovulaţiei.IV. Foliculul matur (tertiar, de Graaf ) se formează în zilele imediat precedente ovulaţiei; Ovocitul primar îşi încheie diviziunea reducţională rezultând ovocitul II şi primul globul polar; Ovocitul II haploid, după o interfază foarte scurta, intră în diviziunea secundară a meiozei. Această diviziune se blochează în metafază. Lichidul folicular se acumulează într-o cavitate de formă semilunară. În timpul formării acestei cavităţi, o parte din celulele foliculare sunt împinse la periferie formând stratul granular intern, iar altele vor lega ovocitul de peretele folicular formând cumulus oophorus. Unele celule din cumulus oophorus vorajunge la exteriorul membranei pellucida formând coroana radiată; La maturitatea deplină, foliculul are diametrul de 15-24 mm, iar ovocitul II aproximativ 120 microni. Presiunea lichidului folicular ajunge 15 mm Hg. În acest moment are loc ovulatia.

In a 14 a zi foliculul se rupe eliberand ovocit II + corona radiata si devine corp luteal => corp albicans/ corp luteum de sarcina in functie de fecundatie.

CICLUL FOLICULAR creste secretia de FSH si aceasta crestere declanseaza evolutia a 5-12 foliculi ovarieni primordiali în cadrul foliculogenezei. celulele epiteliale plate ale foliculilor primordiali devin celulecuboidale si astfel apar foliculii ovarieni primari: celulele foliculare secreta un material acelular, glicoproteic, ce se dispune la suprafata ovocitului (acest strat acelular se numeste membrana pellucida si constituie o bariera între ovocit si celulele foliculare). urmeaza stadiul de folicul   de   cre s tere : celulele foliculare cuboidale se dispun pe mai multe straturi celulele foliculare secreta o cantitate   de lichid folicula r si se trece în stadiul de folicul secundar sau veziculos lichidul folicular va fi cuprins într-o cavitate foliculara (antru folicular) o parte din celulele foliculare se dispun în periferia foliculului si devin strat granular; la exteriorul acestui strat este membrana lui Slavjanski alt a p art e di n celul ele   foli culare  se dispun radiar în jurul ovocitului formând corona radiate -legatura celulara dintre stratul granular si corona radiata senumeste cumulus oophorus -la exteriorul membranei lui Slavjanski se diferentiaza din stromaovariana teaca foliculara cu 2 parti: interna si externa -urmeaza stadiul de folicul ovarian matur (foliculul tertiar al lui deGraaf): are loc, în plus fata de structurile celulare ale foliculului secundar,diferentierea tecilor foliculare: -teaca interna are rolul unei glande endocrine: contine o reteacapilara bogata si celule care influentate de FSH-ul hipofizar secreta estrogeni preluati apoi în capilarele respective -teaca externa cuprinde tesut conjunctiv, miocite si este traversatade arteriole ce se capilarizeaza în teaca intern5. Ciclul ovogenetic- parte a ciclului ovarian

- indus hormonal

- are loc definitivarea div primare (apara ov II – I globul polaR) - urmeaza div ecuationala cu etapele sale care insa NU se incheie decat in cadrul fecundatiei, ov II fiind eliminat in metafaza acestei diviziuni (ovulatiA) si fiind captat de tuba uterina

6. Ovulatia. Corpul galben. Ciclul endometrial(notiuni generale)7. Factori de selectie a gametilor in tractul genital feminin8. Insamintarea, capacitatia spermiei, reactia acrozomala9. Fecundatia, superfecundatia, superfetatia, nidatia, decidualizarea mucoaseiuterine10. Saptamana a doua – evolutia discului embrionar11. Saptamana a doua – evolutia trofoblastului12. Saptamana a treia – evolutia discului embrionar13. Saptamana a treia – gastrulatia, formarea mezoblastului, a liniei primitive si a notocordului14. Formarea canalului alantoidian, formarea si evolutia placii neurale, aparitiasomitelor15. Formarea sangelui, aparatului circulator, si a celomului intra si extraembrionar16. Foite embrionare – derivate principale; notiunile de dermatomer, neuromer,visceromer si miomer17. Perioada fetala – caractere generale18. Cavitatea (vezicula) amniotica-aparitie, descriere, rol, caracteristicilelichidului amniotic19. Anexe embrionare: cordonul ombilical, vezicula vitelina, alantoida20. Placenta – formare21. Placenta- configuratie externa22. Placenta – structura23. Placenta – functii24. Dezvoltarea membrelor. Anomalii in dezvoltarea membrelor

Articulatii25. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoaseClasificarea articulaţiilorFactorul cel mai important ce determină caracteristicile şi structura unei articulaţii este funcţiunea ei, adică mişcarea pe care o permite.In funcţie de acest factor, la care se adaugă formaţiunile de legătură şi modul de dezvoltare, articulaţiile au fost impărţite in trei grupe:

articulaţii fibroase sau sinartroze, fixe; articulaţii cartilaginoase sau amfiartroze, semimobile; articulaţii sinoviale sau diartroze, mobile.

1. Articulaţiile fibroase sunt articulaţii in care oasele sunt strins legate intre ele prin ţesut fibros dens. Aceste articulaţii nu permit mişcări sau dacă acestea există sunt foarte reduse.După structura ţesutului de legătură există mai multe varietăţi:

Sindesmoza ţesutul de legătură este conjunctivo-fibros sau elastic : sinfibroza n oasele se leagă printr-o membrană interosoasă,

fibroasă(intre procesele spinoase, antebraţ, gambă);

sinelastoza, in ţesutul conjunctiv care leagă cele două oase predomină ţesutul elastic (ligamentele galbene).

Suturile sunt articulaţii care se găsesc numai la craniu. Oasele sunt articulate intre ele, dar despărţite printr-un strat subţire de ţesut fibros. Acesta se continuă, in afară cu periostul de la suprafaţa craniului, iar inăuntru cu stratul fibros al durei mater.Varietăţi de suturi:

suturi drepte, ex intre oasele nazale; suturi dinţate, ex. interparietală; suturi solzoase, ex. temporoparietală.

Gomfoza este articulaţia dintre o extremitate osoasă conică şi o cavitate alveolară. Ex. rădăcina dintelui şi alveolă.

Sinostozele (suturile osoase) rezultă prin osificarea unei sinfibroze sau sincondroze.Anchiloza este sinostoza unei articulaţii sinoviale.2. Articulaţiile cartilaginoase au un grad redus de mobilitate, dar un grad mare de elasticitate, care permite amortizarea şocurilor. Legătura dintre oase se realizează prin cartilaj hialin sau prin fibrocartilaj şi prin ligamente puternice.Există două varietăţi de amfiartroze:

Sincondrozele sunt articulaţii tranzitorii. Suprafeţele articulare sunt unite printr-un cartilaj hialin (ex. sincondroza sfenooccipitală sau a pieselor osoase care compun osul coxal);

Simfizele - intre suprafeţele articulare este un fibrocartilaj (ex. articulaţiile dintre corpurile vertebrale, intre oasele pubiene).

26. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovialMişcările segmentelor corpului - între ele şi ale corpului ca un întreg - sunt asigurate de aparatul locomotor, aparat complet ce subordonează trei sisteme de organe: oasele, muşchii şi articulaţiile.Ca în cazul oricărui organ şi articulaţiile sunt adaptate prin caracteristici şi structură la funcţia pe care trebuie să o îndeplinească : asigurarea mobilităţii şi stabilităţii mişcărilor.Din punct de vedere al funcţionalităţii, al formaţiunilor de legătură şi a modului de dezvoltare distingem:

articulaţiile fibroase (sinartrozele); articulaţiile cartilaginoase; articulaţiile sinoviale (diartrozele);

Articulaţiile sinoviale – diartrozele – cele mai numeroase din structura corpului uman, sunt articulaţii complexe care permit mişcări multiple şi variate.La nivelul lor există elemente anatomice specifice care permit sau franează mişcarea,amortizează şocurile şi conferă stabilitate.Elementele componente ale articulaţiilor sinoviale sunt :A. SUPRAFEŢELE ARTICULARE – capetele osoase articulare (de diverse forme), sunt constituite din ţesut osos spongios care sub cartilajul articular se condensează în aşa-numita lamină osoasă subcondrală.Suprafeţele articulare pot fi:

sferice, eliptice, cilindrice şi plane.

Cunoaşterea formei suprafeţelor articulare este foarte importantă pentru înţelegerea biomecanicii articulare. Aceste suprafeţe, geometric, se pot reduce la două forme principale:

plană şi sferoidala

In articulaţiile cu suprafeţe plane mişcările sunt reduse. In articulaţiile cu suprafeţe sferoidale există porţiuni osoase convexe care corespund unor porţiuni concave. Mişcările in articulaţiile cu suprafeţe sferoidale sunt mult mai întinse.Pentru o funcţie normala este necesară o adaptare perfectă a suprafeţelor articulare, o concordanţă sau cum se mai spune în limbaj clinic o „congruenţă" articulară. Lipsa acestei concordanţe articulare face posibilă producerea de leziuni ulcero-necrotice şi, în final, instalarea de procese artrozice prin alterarea cartilajului şi a ţesutului osos subiacent.B. CARTILAJUL ARTICULAR (sau cartilajul de acoperire) – acoperă suprafeţele articulare ale oaselor, este un ţesut particular, înalt diferenţiat, dotat cu proprietăţi vâscoelastice şi adaptat alunecărilor reciproce ale capetelor osoase.Acest tip de cartilaj, compresibil şi elastic se numeşte hialin datorită aspectului său neted şi translucid.Cartilajul articular este constituit din elemente celulare (condrocite) dispuse în lacune excavate în abundenta substanţă fundamentală (constituită din proteoglicani) sau matrice hialină intercelulară ce conţine şi fibre colagene (de tipul II ).Prezintă două suprafeţe:

una liberă, netedă, lucioasă , care vine in contact cu suprafaţa articulară opusă;

una aderentă , ce se fixează pe suprafaţa articulară a osului.

Marginea cartilajului se continuă cu periostul. La nivelul marginii se termină membrane sinovială.Cartilajul articular şi lichidul sinovial permite alunecarea suprafeţelor osoase. In cazul in care un proces degenerativ (artroză) afectează cartilajul, elasticitatea sa scade, apar rugozităţi care impiedică alunecarea.Se poate intampla ca fragmente din acest cartilaj, rămase in articulaţie, să crească, influenţand negativ biomecanica articulară.Grosimea cartilajului articular este de 1-12 mm.Este important, de asemenea, să se ia în consideraţie şi conţinutul său în apă (50-60%). Deshidratarea ţesutului cartilaginos duce la micşorarea acestei elasticităţi şi constituie una din cauzele artrozelor senile.

Nutriţia cartilajului este asigurată de arterele capsulo-sinoviale,de vasele ţesutului osos subiacent ca şi de lichidul sinovial.El este considerat ca un ţesut braditrof (cu metabolism redus). Uneori fragmente de cartilaj articular se desprind de pe epifize în urma acţiunii unui factor patologic. Acestea rămân în cavitatea articulară menţinându-şi vitalitatea prin alipirea de un ciucure sinovial. în cursul imobilizărilor prelungite (aparate gipsate) cartilajele articulare sunt invadate de vase sangvine. Acestea aduc elemente celulare care vor edifica ţesut osos în locul cartilajului articular ce se resoarbe, ajungându-se în acest fel la „anchiloza articulară".C. FORMAŢIUNI care asigură CONCORDANŢA dintre suprafeţele articulare:

labrul articular (cadrul articular); fibrocartilajele intraarticulare (discurile şi meniscurile).

Labrul articular (cadrul articular) sau fibrocartilajul de mărire este o formatiune anatomica ce se întâlneşte în cazul unor articulaţii sinoviale (de exemplu, articulaţia umărului, articulaţia şoldului). El măreşte cavitatea articulară şi prin aceasta face posibilă o mai bună concordanţă între o suprafaţă articulară sferică – cap articular - şi o cavitate articulară mai puţin adâncă. Uneori labrul constituie în acelaşi timp şi un mijloc de unire.

fibrocartilajele intraarticulare (discurile şi meniscurile)D. MIJLOACELE de UNIRE ale articulaţiilor sinoviale sunt: capsula articulară formată din două straturi;

extern, fibros – membrana fibroasă; intern - membrana sinovială.

ligamentele articulare (intracapsulare şi extracapsulare) sunt formaţiuni anatomice fibroase, sub formă de benzi, care se inseră pe oasele ce formează o articulaţie, contribuind la menţinerea contactului dintre suprafeţele articulare.După structură şi situaţie topografică, ligamentele se clasifică in:

ligamente capsulare (situate in grosimea capsulei ), care au rolul de intărire a capsulei articulare. Sunt porţiuni intărite ale capsulei;

situate în grosimea capsulei (de ex. ligamentele colaterale ale articulaţiilor degetelor mâinii); ligamente extracapsulare (Ligamenta extracapsularia) situate la exteriorul capsulei (de ex. ligamentul colateral al articulaţiei genunchiului) şi ligamentele intracapsulare (Ligamenta intracapsularia)

situate în interiorul cavităţii capsulei (de ex. ligamentele încrucişate ale articulaţiei genunchiului). După structura lor, ligamentele pot fi: a) diferenţieri ale capsulei (ligamente capsulare); b) ligamente tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane musculare (ligamentul patelar); c) ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare (ligamentul acromio-coracoidian); d) ligamente fibrozate (ligamentul stilo-hioidian). Se mai descriu ligamente interosoase, aşezate între oasele care formează o articulaţie. Unii autori le consideră în mod greşit ca fiind intraarticulare, ele sunt în realitate extraarticulare, deoarece se găsesc în afara membranei sinoviale. Ligamentele la distanţă unesc între ele oase separate printr-un interval, fără a intra în contact cu capsula articulară (de ex. ligamentul stilo-hioidian).

ligamente tendinoase, rezultate din transformarea unor tendoane (ligamentul popliteu oblic, rotulian);

ligamente musculare provenite din atrofierea unor muşchi (ligamentul acromiocoracoidian, lig.capului femural);

ligamente fibrozate (ligamentul stilo-hioidian); ligamente interosoase, intracapsulare;

ligamente la distanţă, care unesc două oase fără a intra in contact cucapsula articulară.

Rolurile ligamentelor in biomecanica articulară sunt: intăresc capsula articulară; previn depăşirea limitei fiziologice a mişcării; sunt suficient de flexibile inc$t să nu impiedice executarea

mişcărilor; sunt suficient de rezistente şi inextensibile inc$t să menţină in

contact suprafeţele articulare.In cazul unor solicitări prelungite apar dureri la nivelul ligamentelor.Cand mişcările depăşesc amplitudinea normală se pot produce rupturi sau smulgeri ligamentare. ligamentele articulare 27. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii.Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor)După numărul axelor de mişcare, se clasifică in:

uniaxiale (trohoide, trohleene); biaxiale (elipsoidale şi in şa); triaxiale (sferoidale).

28. Articulatia atlantooccipitala – anatomie (notiuni generale). Articulatiaatlantoaxoidiana mediana – anatomie (notiuni generale). Biomecanicaarticulatiilor craniovertebrale (notiuni generale; comportamentul inaccelerarea si decelerarea brusca)29. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral. Biomecanica coloaneivertebrale; structurile implicate in hernia de disc. Palpari si repere anatomicela coloana vertebrala.30. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal.Biomecanica articulatiilor costovertebrale si costosternale. Numaratoareacoastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelulvertebral.31. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara – structura sibiomecanica. Palpari si repere anatomice.32. Articulatia umarului – anatomie si notiuni de biomecanica. Determinismulanatomic pentru periartrita scapulohumerala. Punctia articulara- repereanatomice. Palparea elementelor articulare.33. Articulatia cotului – anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice.Articulatia cotului: este un complex articular ce cuprinde trei oase: humerus, radius, ulna, fiind formata din trei articulatii:

articulatia humero-ulnara, care este o trohleo-artroza, articulatia humero-radiala, care e o elipsoida si articulatia radio-ulnara proximala, care e o trocoida.

Din punct de vedere functional (biomecanic) se considera ca e formata din doua articulatii:

articulatia humero-antebrahiala , la nivelul careia se excuta miscarile de flexie/extensie si

articulatia radio-ulnara proximala, cu miscari de pronatie/supinatie.

Suprafetele articulare:

din partea humerusului: troheleea, capitului, si santul capitulo-trohlean;

din partea ulnei: marea cavitate sigmoida a ulnei (incizura trohleara)

din partea radiusului: foseta capului radial (cupusoara radiala) Toate suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Capsula articulara: se insera la periferia cartilajului hialin si este intarita de patru ligamente: anterior, posterior, colateral-ulnar si colateral-radial.1. Ligamentul anterior: se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a epicondilului lateral2. Ligamentul posterior: dinspre profund spre superficial e format din trei fascicule:

fasciculele profunde humero-olecraniene verticale, care se intind de la partea superioara a fosetei olecraniene la olecran;

fasciculele humero-humerale care se intind de la marginea mediala la cea laterala a fosetei olecraniene;

fasciculele humero-olecraniene oblice care se intind de la marginile mediala si lateral ale fosetei olecraniene la marginile corespunzatoare ale olecranului.

3. Ligamentul colateral-ulnar: este cel mai puternic ligament si e format din patru fascicule:

fasciculul anterior: de la fata anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a marginii mediale a procesului coronoidian;

fasciculul mijlociu (mai putin important); fasciculul posterior (sau ligamentul lui Bardinet): are forma de

evantai, cu varful pe epicondilul medial si cu baza pe marginea anterioara a fetei mediale a olecranului;

ligamentul lui Cooper: se intinde de la fata mediala a olecranului la fata mediala acoronoidei, este un ligament foarte puternic

4. Ligamentul colateral-radial: se intinde de la epicondilul lateral la portiunea laterala aincizurii trohleare a ulnei.Miscarile: este o articulatie uni-axiala cu miscari de flexie/extensie.

SAU

Articulaţia cotului

1. Elemente descriptiveLa formarea articulaţiei cotului participă trei oase: humerusul, ulna şi radiusul.Teoretic se descriu trei articulaţii: humeroulnară, humeroradială şi radioulnară proximală.Din punct de vedere fiziologic trebuie descrise două articulaţii diferite:· una în raport cu mişcările de pronaţie şi supinaţie;· una în raport cu mişcările de flexiune-extensiune. Aceasta este formată de articulaţia humeroantebrahială compusă din:

articulaţia humeroulnară, o trohleartroză; articulaţia humeroradială, o elipsoidă.

Suprafeţele articulare ale articulaţiei humeroantebrahiale:De partea humerusului există suprafeţele articulare ale epifizei distale a humerusului:

trohleea; capitulul; şanţul intermediar.

De partea ulnei există incizura trohleară (marea cavitate sigmoida a ulnei); radiusul participă prin foseta capului radial.Trohleea corespunde incizurii trohleare a ulnei, capitulul corespunde fosetei capului radial, iar şanţului intermediar îi corespunde marginea fosetei radiale.Suprafeţele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:· capsula articulară formată dintr-un strat extern fibros şi din altul intern, sinovial.Capsula fibroasă se inseră pe humerus de-a lungul unei linii ce trece înainte, deasupra fosetei coronoide şi a celei radiale; înapoi, la periferia fosei oleocraniene; cei doi epicondili răman în afara capsulei. Inserţia pe antebraţ se face astfel: pe radius, împrejurul colului la 5-6 mm. sub capul radial, iar pe ulnă, pe marginile incizurii trohleare, pe incizura radială, pe olecran şi pe procesul coronoidian; varfurile olecranului şi procesului coronoidian se găsesc în interiorul capsulei;· ligamentul colateral ulnar se inseră pe epicondilul medial al humerusului, de unde radiază spre faţa medială a epifizei proximale a ulnei; are două fascicule:

humerocoronoidian şi humeroolecranian;

· ligamentul colateral radial se desprinde de pe epicondilul lateral al humerusului şi apoi se împarte în două fascicule care trec anterior şi posteriorfaţă de capul radiusului şi se inseră pe incizura radială a ulnei.Stratul sinovial tapetează faţa profundă a capsulei fibroase. Sinoviala tapetează fosa coronoidiană şi radială formand un fund de sac bilobat anterior; pe faţa posterioară tapetează fosa olecraniană formand un fund de sac posterior.2. Biomecanica cotuluiArticulaţia cotului este o articulaţie cu conducere osoasă; are un singur ax de mişcare, fiind posibile două mişcări: flexiunea şi extensiunea.Axul mişcării este transversal şi trece prin mijlocul trohleei şi al capitulului humeral.Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afară-înăuntru, dinainte-înapoi şi de sus în jos, în ambele mişcări, braţul şi antebraţul nu se comportă ca ramurile unui compas; în flexiune, antebraţul ajunge puţin medial faţă de braţ, iar în extensiune cele două segmente formează un unghi deschis în afară.Flexiunea este mişcarea prin care antebraţul se apropie de braţ.

amplitudinea mişcării este de 140-1500; este limitată de întinderea porţiunii posterioare a capsulei şi de

muşchiul triceps brahial; muşchii flexori sunt: brahialul, bicepsul brahial, brahioradialul,

muşchii epitrohleeni.Extensiunea (îndepărtarea antebraţului de braţ).

amplitudinea mişcării este de 1500; este limitată de pătrunderea varfului olecranului în foseta

olecraniană şi întinderea porţiunii anterioare a capsulei; muşchii extensori sunt: tricepsul brahial, anconeul, muşchii

epicondilieni.Prin contracţia muşchilor, antebraţul acţionează ca o parghie de ordinul I, cu punctul de sprijin situat la mijloc (axul mişcării).

34. Articulatia radiocarpiana - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice

Articulaţia radiocarpiană este o articulaţie sinovială elipsoidală. Uneşte radiusul cu randul proximal al carpului. Ulna este separată de oasele carpului prin discul articular.Suprafeţele articulareantebraţul prezintă o cavitate ovalară,cu axul mare orientat transversal, formată din faţa inferioară a epifizei distale a radiusului şi faţa inferioară a discului articular;carpul participă la articulaţie cu o proeminenţă elipsoidală formată din oasele scafoid, semilunar şi piramidal.Suprafeţele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloace de unire sunt următoarele:· Capsula articulară. Stratul fibros se inseră în sus la periferia suprafeţei articulare radiale şi a discului articular, iar în jos pe periferia elipsoidului carpian.· Ligamentele palmare au forma literei ìVî şi sunt formate din două fascicule:

ligamentul radiocarpian, care se inseră în sus pe radius şi în jos pe oasele semilunar, piramidal şi capitat;

ligamentul ulnocarpian, care se inseră în sus pe discul articular şi în jos pe semilunar, piramidal şi capitat.

· Ligamentul radiocarpian dorsal, se inseră superior pe radius şi inferior pe faţaposterioară a osului piramidal.· Ligamentul colateral radial al carpului se inseră pe v$rful procesului stiloid alradiusului şi pe scafoid.· Ligamentul colateral ulnar al carpului se inseră pe procesul stiloid al ulnei şi pe piramidal şi pisiform.Sinoviala tapetează stratul fibros al capsulei.

35. Articulatia soldului - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice .Luxatia congenitala de sold- notiuni generale.36. Articulatia genunchiului – fete articulare, meniscuri, capsula, ligamente.Biomecanica articulatiei genunchiului. Palpari si repere anatomice. Reperepentru punctia articulara.

37. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala, subtalara, talocalcaneonaviculara notiuni generale si elemente de biomecanica. Palpari si repere anatomice.38. Bolta plantara. Notiuni generale.

II. Membru superior, spate, peretii toracelui1. Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice ( recunoasterea paraliziilor).2. Regiunea nucala – topografie, raporturi3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervuluiintercostal .4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandeimamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiuneade ganglion santinela. Implicatii clinice7. Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie.Santul delto-pectoral. Implicatii clinice8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Palpari.9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.Plasarea traseelor vasculonervoase.10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice.11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a feteianterioare a antebratului18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri23. Arcul arterial palmar superficial24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene25. Venele cefalica si bazilica26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior – definitie sisemnificatie biologica27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectulparaliziei29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,

aspectul paraliziei.30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,aspectul paraliziei31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membruluisuperior32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelulmembrului superior33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica a acestui raport

III. Peretele abdominal, membrul inferior1. Muschiul drept abdominal. Teaca muschiului drept abdominal. Implicaticlinice.2. Muschii oblic extern, oblic intern si transvers abdominal – situatie, descriere,raporturi, inervatie. Implicatii clinice (trasee vasculonervoase, paralizii,directia fibrelor musculare)3. Canalul inghinal – delimitare, pereti. Implicatii clinice4. Canalul inghinal – orificii, continut. Implicatii clinice5. Fosete inghinale pe fata profunda a peretelui abdominal- clasificareaherniilor6. Canalul femural. Corona mortis. Implicatii clinice ( diferenta dintre herniileinghinale si cele femurale).7. Puncte slabe ale peretelui abdominal. Liniile albe interna si externa. Traseevasculonervoase la nivelul peretelui abdominal. Implicatii clinice.8. Traseul vaselor epigastrice la nivelul peretelui abdominal. Anastomozainterepigastrica. Implicatii clinice (protectia chirurgicala a vaselor; aspectul

in coarctatia de aorta)9. Pelvisul osos. Pelvimetrie interna si externa10. Regiunea fesiera – topografie, enumerarea si inervatia muschilor. Implicatiiclinice ( injectiile in regiunea fesiera, comunicarile regiunii, posibile leziuniasociate cu fracturi)11. Muschii regiunii anterioare a coapsei – situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice. Tipuri de paralizii.12. Muschii regiunii mediale a coapsei – situatie, raporturi, inervatie. Implicatiiclinice13. Muschii regiunii posterioare a coapsei – situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice14. Lacunele vasculara si neuromusculara. Implicatii clinice15. Canalul adductorilor si hiatusul adductorului mare – delimitare, continut16. Trigonul femural. Implicatii clinice. Palpari.17. Regiunea poplitee. Implicatii clinice18. Muschii regiunilor anterioara si laterala ale gambei – situatie, raporturi,inervatie. Implicatii clinice19. Muschii regiunii posterioare a gambei – situatie, raporturi, inervatie.Implicatii clinice20. Santurile retromaleolare medial si lateral21. Artera femurala – traiect, raporturi, ramuri22. Artera poplitee – traiect, raporturi, ramuri23. Artera tibiala anterioara – traiect, raporturi, ramuri24. Artera tibiala posterioara si arterele plantare – traiect, raporturi, ramuri25. Artera dorsala a piciorului – traiect, raporturi, ramuri26. Venele safena mare si mica. Implicatii cliniceVENA SAFENA MARE- este cea mai voluminoasa vena superficiala.

Traiect: porneste de la extremitatea mediala a arcului venos dorsal. trece pe marginea anterioara a meleolei tibiale, apoi pe fata mediala a gambei, paralel cu marginea mediala a

tibiei.

la genunchi trece pe fata mediala a condililor mediali ai tibiei si femurului. la coapsa are traiect oblic, aprox paralel cu al m. croitor, fiind situate ant. de el. se varsa in a. femurala, dup ace a strabatut fascia cribroasa prin hiatusul safen, descriind o curba cu

concavitatea post., denumita crosa safenei mari.- importanta prntru ligaturare.Raporturi:

la gamba este insotita ant. de n. safen. la coapsa este incrucisata de ram ale n. femural. la varsare are rap cu ggl limfatici superficiali.

Afluenti: venele de pe partea mediala a piciorului, venele antero-mediale ale gambei si toate venele superficiale ale coapsei.

VENA SAFENA MICA- vena superficiala.Traiect:

porneste din extremitatea laterala a arcului venos dorsal. trece posterior de maleola fibulara, traiect ascendant, spre medial, pe fata posterioara a gambei. perforeaza fascia la jumatatea fosei poplitee, descrie o crosa si se indreapta spre anterior- profund. se varsa in v. poplitee la 3-4 cm deasupra interliniei articulatiei genunchiului.

Raporturi: in 1/3 inf a gambei se afla medial de n. sural, fiind situate cu acesta lateral de tendonul lui Achile. in 1/3 superioara este asezata medial de n. CSM.

Afluenti: venele superficiale din din partea lat a piciorului si postero-lat a gambei. Anastomozele intre cele doua vene safene se fac

la picior prin arcul venos dorsal, la gamba prin anastomoze transversale, inconstante, iar la coapsa prin v. safena accesorie.

27. Ganglionii limfatici inghinali. Implicatii clinice (diagnosticul diferential aladenopatiilor)28. Plexul lombar – formare, raporturi, enumerare ramuri29.Nervul femural- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectulparaliziei. Importanta clinica a raporturilor.30.Nervul obturator. Importanta clinica a raporturilor. Aspectul paraliziei.31.Nervii femurocutanat lateral, iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural.Importanta clinica a raporturilor32.Plexul sacral – formare (notiuni generale), raporturi- importanta clinica33.Nervii fesieri si nervul femurocutanat posterior34.Nervul ischiadic – traiect, raporturi, ramuri. Aspectul clinic al compresiei la

L4-L5 si L5- S1.35.Nervii peronier comun si peronier superficial- traiect, raporturi, ramuri,teritoriu de inervatie. Aspectul clinic al paraliziei.36.Nervii peronier profund si sural. Nervul tibial si nervii plantari. Notiunigenerale.Aspectul paraliziilor37.Inervatia senzitiva a membrului inferior.Repere osoase palpabile la nivelulmembrului inferior.38.Palpari si proiectii arteriale la membrul superior si inferior. Repere pentrupunctia arteriala si pentru denudari venoase la nivelul membrului inferior

EmbriologieNr. Crt. Subiect Langman1 Reproducerea2 Celulele germinale primordiale 113 Diviziunile de maturatie 11-144 Spermatogeneza 25-285 Spermiogeneza 286 Ciclul folicular 22-257 Ciclul ovogenetic 22-258 Ovulatia 319 Corpul galben 3210 Ciclul endometrial 3111 Insamantarea, capacitatia spermiilor 3512 Fecundatia - scop, etape 36-3713 Segmentatia oului 38-40

14 Nidatia (implantatia). Reactia deciduala 4115 Saptamana a II-a de viata intrauterina 45-4916 Mezenchimul extraembrionar 45-4917 Evolutia trofoblastului in saptamana a II-a 45-4918 Evolutia discului embrionar insaptamana a II-a 45-4919 Notocordul 55-5620 Evolutia trofoblastului in saptamana a III-a 63-6421 Ectoderm - evolutie si derivate 67-7222 Crestele neurale 68-7023 Endoderm - evolutie si derivate 79-8124 Mezodermul intraembrionar - stadiu presomitic25 Somite - evolutie, derivate26 Mezodermul intermediar 7627 Mezodermul lateral 7728 Perioada fetala - caractere generale 89-9029 Placenta - formare 9530 Bariera placentara. Tipuri de placenta 10131 Placenta umana matura 9732 Placenta ca membrana de schimb si organ endocrin 98-10133 Dezvoltarea membrelor 132-13434 Anomalii in dezvoltarea membrelor 137-13935 Vezicula amniotica 101-10236 Cordonul ombilical 101-10237 Vezicula vitelina38 Alantoida 56ArticulatiiRangaNr. Crt. SubiectVolum Pagini39 Clasificarea articulatiilor40 Articulatii fibroase41 Articulatii cartilaginoase42 Alcatuirea unei articulatii sinoviale44 Miscarile in articulatii. Axul miscarii45 Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa nr. Axelor)

50 Articulatii intervertebrale 1 31-3251 Discul intervertebral 1 3152 Biomecanica coloanei vertebrale 1 104-11053 Articulatiile costovertebrale 1 34-3554 Articulatiile costosternale 1 35-3656 Articulatia sternoclaviculara - structura, biomecanica 2 1757 Articulatia acromioclaviculara - structura, biomecanica 2 17-18

Articulaţia acromioclavicularăEste o articulaţie plană.Suprafeţele articulare sunt:· extremitatea acromială a claviculei prezintă o feţişoară articularăovală, uşorconvexă.· acromionul prezintă o feţişoară ovală uşor convexă.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:· capsula articulară, tapetată de sinovială;· ligamentul acromioclavicular;· discul articular dintre suprafeţele articulare.58 Articulatia umarului - anatomie 2 18-1959 Biomecanica articulatiei umarului 2 5460 Articulatia cotului - anatomie 2 19-2061 Articulatia cotului - biomecanica 2 5462 Articulatiile radioulnare - anatomie, biomecanica 2 2063 Articulatia radiocarpiana - anatomie 2 2064 Articulatia radiocarpiana - biomecanica 2 5565 Articulatia soldului - anatomie 2 96-9866 Articulatia soldului - biomecanica 2 160-16167 Articulatia genunchiului (fete articulare, meniscuri) 2 98-9968 Articulatia genunchiului (capsula, ligamente) 2 99-10069 Biomecanica articulatiei genunchiului 2 161-16270 Articulatii tibiofibulare 2 10171 Articulatia talocrurala 2 101-102Membru superiorLupu RangaNr. Crt. SubiectPagini Volum Pagini1 Muschi trapez 63 1 412 Muschi latissimus dorsi 64 1 423 Muschii romboizi si levator scapulae 65 1 424 Muschii dintati posteriori superior si inferior 66 1 435 Trigonul lombar 101 1 429 Muschi pectoral mare 53 1 46-4710 Muschi pectoral mic 54 1 47-4811 Muschi dintat anterior 55 1 4812 Glanda mamara - topografie, vascularizatie 59-60 1 129-13013 Regiunea mamara - limfatice 61-62 1 130-13214 Muschi deltoid 102 2 22-2315 Muschii supraspinos si infraspinos 103 2 2316 Muschiul subscapular si muschii rotunzi 104-105 2 23-2417 Muschi biceps brahial 106 2 2418 Muschii coracobrahial si brahial 107 2 2519 Muschi triceps brahial 108 2 2520 Muschii regiunii anterioare a antebratului 110-115 2 25-2821 Muschii regiunii laterale a antebratului 116-118 2 28-2922 Muschii regiunii posterioare a antebratului 118-123 2 29-30

23 Retinaculul muschilor flexori si extensori la nivelul antebratului 2 31Teci sinoviale ale muschilor flexori si extensori la antebrat si24 173-174 2 31-32mana25 Regiunea axilara 163-164 2 59-6126 Regiunea anterioara a cotului 167-168 2 64-6527 Santului pulsului. Tabachera anatomica 170

28 Canalul carpian 17129 Regiunea palmara - topografie, alcatuire 172-17330 Ganglionii limfatici axilari31 Artera axilara - traiect, raporturi 134 2 3632 Artera axilara - ramuri 135-136 2 36-3733 Reteaua arteriala a scapulei 14434 Artera brahiala 137-138 2 38-4035 Artera radiala 141-142 2 40-4136 Artera ulnara 139-140 2 41-4237 Reteaua arteriala a cotului 143 2 4238 Arcuri arteriale palmare39 Vena cefalica si vena bazilica 146 2 4440 Plexul brahial - formare 151-153 2 46-4741 Plexul brahial - raporturi 154-15542 Nervul median 158 2 48-4943 Nervul axilar 156 2 4844 Nervul radial 157 2 4845 Nervul ulnar 159 2 49-5046 Nervul musculocutan 161 2 5147 Nervii cutanati brahiali si antebrahiali 162 2 5148 Inervatia senzitiva a membrului superiorMembru inferiorLupu RangaNr. Crt. SubiectPagini Volum Pagini1 Muschi drept abdominal 82 1 63-642 Teaca muschiului drept abdominal 82-83 1 62-633 Muschi oblic extern abdominal 84-85 1 55-584 Muschi oblic intern abdominal 86 1 58-595 Muschi transvers abdominal 87 1 59-616 Canal inghinal - delimitare, pereti 95-967 Canal inghinal - orificii, continut 97-988 Puncte slabe ale peretelui abdominal 100-1019 Vascularizatie si inervatie a peretelui antero-lateral abdominal 1 81-85, 98-10010 Pelvisul osos. Pelvimetrie interna si externa 1 20-2511 Muschi iliopsoas 175 2 105-10612 Muschi fesier mare 176 2 106-10713 Muschi fesier mijlociu si mic 176-177 2 10714 Mischii pelvitrohanterieni 177-179 2 107-10815 Muschi croitor 181 2 109-11016 Muschi cvadriceps femural 180 2 110-11217 Muschi tensor al fasciei lata 181 2 10918 Muschi pectineu si muschi gracilis 2 112-113, 11519 Muschii adductori mare, lung si scurt 2 113-11520 Muschi biceps femural 185 2 115-11621 Muschii semimembranos si semitendinos 185-186 2 116-11722 Lacunele vasculara si musculara23 Canalul adductorilor24 Regiunea poplitee 239 2 173-17525 Trigonul femural 237

26 Muschii regiunii anterioare a gambei 188-190 2 117-11927 Muschii peronieri lung si scurt 190-191 2 119-12028 Muschi triceps sural 192 2 120-12129 Muschii profunzi ai regiunii posterioare a gambei 193-19630 Santurile retromaleolar lateral si medial 240-24131 Artera femurala - traiect, raporturi 204 2 133-13432 Artera femurala - ramuri 204-205 2 134-13533 Artera poplitee 207 2 135-13734 Artera tibiala anterioara 209 2 137-13935 Artera tibiala posterioara si arterele plantare 211-213 2 140-141, 14236 Artera dorsala a piciorului 210 2 139-14037 Venele safene mare si mica 217 2 144-14638 Ganglioni limfatici inghinali 218-219 2 147-14839 Plexul lombar - formare, raporturi 221 2 14940 Nervul femural 223 2 152-15341 Nervul obturator 224 2 150-15142 Nervii femural cutanat lateral, iliohipogastric si ilioinghinal 225-22643 Plexul sacral - formare, raporturi 228 2 153-15444 Nervii fesieri si nervul femural cutanat posterior 229-230 2 154-15545 Nervul ischiadic - traiect, raporturi 231 2 155-15646 Nervii peronier comun si peronier superficial 232-233 2 156-15747 Nervii peronier profund si sural 23248 Nervul tibial si nervii plantari 235-236 2 157-160