1

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! Axa prioritară nr. 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă” Titlul proiectului: „Consiliere, formare profesională şi asistenţă pentru afaceri în mediul rural – FAR” Contract nr. - POSDRU/83/5.2/S/59260

S T U D I U

PRIVIND IDENTIFICAREA AFACERILOR CERUTE LA NIVELUL FIECĂREI REGIUNI

BUCUREŞTI - ILFOV CENTRU SUD VEST-OLTENIA

Autori: Haidimoschi Aurelia – ASOCIAŢIA 'EUROED' Mocanu Mariana - ASOCIAŢIA 'EUROED' Szekely Attila – Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Oancea Mirela - Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Văduva Cecilia – S.C. GICEROVA S.R.L.

2

Scopul prezentului studiu este de a identifica tipurilor de afaceri / initiative antreprenoriale care pot fi dezvoltate in regiunile tinta ale proiectului (Bucuresti-Ilfov, Centru, si Sud-Vest, Oltenia).

3

INTRODUCERE Uniunea Europeană şi-a stabilit, încă din anul 2000 obiectivele privind ocuparea, prin elaborarea Strategiei de la Lisabona, document care a stabilit Agenda Uniunii Europene pentru o perioada de zece ani. În martie 2005, Consiliul European de primăvară reunit la Bruxelles a analizat rezultatele obţinute în implementarea Agendei Lisabona şi a lansat Strategia Lisabona Revizuita, prin care este reafirmat angajamentul de a susţine dezvoltarea durabilă şi de a moderniza modelul social european, bazat pe “ dinamism economic, coeziune socială şi responsabilitate faţă de mediu.” Europa 2020 este strategia de creştere a Uniunii Europene pentru următorii zece ani, conform careia, intr-o lume în continua schimbare, se doreste ca ... „ Europa să devină o economie inteligenta, durabilă şi incluzivă „ . Aceste trei priorităţi ar trebui să ajute Uniunea Europeana şi statele membre sa ofere niveluri ridicate ale ocupării forţei de muncă, productivităţii şi coeziunii sociale. In acest context, fiecare stat membru va adopta propriile sale obiective naţionale în fiecare din aceste domenii, iar la baza strategiei adoptate vor sta masuri concrete , atat la nivelul Uniunii Europene cat si al euro – regiunilor si al statetelor membre. România se aliniază, in calitate de stat membru al UE, la obiectivele Strategiei de la Lisabona Revizuita iar modul concret in care implementeaza la nivel national liniile directoare se reflecta in „ Progranul National de Reforma” si in „Planul National de Dezvoltare „ (PNR si PND perioada 2007 - 2013). PNR este atât un document de raportare cât şi de planificare un instrument fundamental prin care Romania incearca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND al Romaniei pentru perioada 2007-2013 este structurat pe şase priorităţi naţionale de dezvoltare un obiectiv major constituindu-l dezvotarea resurselor umane pentru care s-a elaborat Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă şi Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare. In acelaşi context, a fost elaborat şi a început derularea Programului Operaţional Sectorial

4

Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), care stabileşte axe prioritare şi domenii majore de intervenţie ale României în vederea implementării asistenţei financiare a UE prin Fondul Social European, în cadrul Obiectivului “Convergenţă”, pentru perioada de programare 2007–2013. Obiectivul general al POS DRU este “dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă a 1.650.000 de persoane”. Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de şapte obiective specifice, aflate şi ele în diferite grade de superpozare cu cele ale planului prezent: promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă,

inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării; promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive; promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă; facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Standardele Uniunii în acest moment sunt axate foarte puternic pe o dezvoltare regională complexă, având ca indicatori de realizare performanţe sectoriale ale statelor membre cu cele mai mari succese. Eforturile în domeniu continuă, fiind însă mult stopate de impactul generat de actuala criza economica care a condus la recesiune si somaj ridicat in tarile membre UE.

Proiectul “ Consiliere, formare profesionala si asistenta pentru afaceri in mediul rural “ FAR este finantat prin POS DRU –A.P. 5 Promovarea masurilor active de ocupare ; D.M.I. 5.2 “Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca si are ca obiectiv general “dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii in mediul rural, in regiunile de dezvoltare Bucuresti – Ilfov, Centru si Sud Vest Oltenia , prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca “

5

Regiunea Bucuresti – Ilfov

6

1. Caracteristici generale

Nivelul de calitate a vietii în Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene, în contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti. Integrarea progresiva a orasului-capitala si a teritoriilor înconjuratoare este un fenomen spontan în plina desfasurare. Mai multe studii au identificat schimburi comerciale în crestere între Bucuresti si zonele înconjuratoare, în partea de nord (Bucuresti-Voluntari-Otopeni-Ploiesti), precum si la sud (Bucuresti cu localitati din judetele Ilfov, Giurgiu, Ialomita si Calarasi). Administratia locala intentioneaza sa sprijine acest fenomen organizând activitati teritoriale în jurul conceptului de Zona Metropolitana, prin implementarea unui management condus de modelul calitatii la toate nivelurile, având ca principala referinta obiectivul convergentei cu alte regiuni cu capitale europene. Asadar, o prima optiune de dezvoltare este ÎNTARIREA ZONEI METROPOLITANE prin care se urmareste o integrare policentrica. O alta directie este SPRIJINIREA CRESTERII ECONOMICE DURABILE, bazata pe cresterea standardului de viata, bunastarea sociala si protectia mediului înconjurator si ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si a excluderii sociale . Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare furnizează cadrul de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea ocupării în interiorul regiunii. Acest document se bazează pe o analiză a contextului socio-economic al regiunii în scopul identificării nevoilor regionale şi în scopul stabilirii priorităţilor de acţiune în promovarea ocupării forţei de muncă şi pentru dezvoltarea resurselor umane, în conformitate cu recomandările din Liniile directoare integrate ale politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre. Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este atipică faţă de celelalte regiuni ale României, având în interiorul ei municipiul Bucureşti (capitala ţării) înconjurat de judeţul Ilfov; cele două părţi componente ale regiunii având caracteristici foarte diferite. Conform datelor statistice, la 1 iulie 2009, populaţia stabilă totală a regiunii Bucureşti-Ilfov era de 2.256.543 locuitori, reprezentând 10,49% din populaţia înregistrată la nivel naţional, cu 92,1% din populaţie locuind în mediul urban şi 86,3% din populaţie concentrându-se în Municipiul Bucureşti. Evoluţia populaţiei regiunii Bucureşti-Ilfov se înscrie în tendinţa generală de la nivel naţional, cunoscând o scădere pe ansamblu de 3,5% (în perioada 2000-2003), dar cu evoluţii diferite în interiorul regiunii, în sensul că pentru Bucureşti se înregistrează o scădere mai accentuată (de 4%), în timp ce în cazul judeţului Ilfov tendinţa este de creştere (de 0,5%) în perioada analizată. În ultimii 10 ani, populaţia Municipiului Bucureşti a avut o tendinţă descrescătoare, în timp ce populaţia din judeţul Ilfov a crescut uşor. Ponderea grupei de vârstă 0-20 ani reprezintă 17,3% din totalul populaţiei, care deşi comparabilă cu ponderea tinerilor din alte regiuni europene, este considerabil mai mică decât ponderea naţională (21,3%). Structura populaţiei se schimbă, cu o scădere dramatică a ponderii grupei de vârstă 0-14 ani: în 2009, această grupă de vârstă reprezintă numai 12,08% din populaţia totală a Bucureştilor, în timp ce în Ilfov, acelaşi indicator reprezintă 14,6% din totalul populaţiei judeţului.

7

Bucureşti-Ilfov este cea mai importantă regiune din perspectiva ponderii populaţiei civile ocupate (aproape 13% din totalul persoanelor ocupate din ţară) şi a numărului de salariaţi (aproximativ 19% din totalul salariaţilor din ţară). De asemenea, valorile ratei şomajului sunt în mod constant cele mai scăzute dintre toate regiunile Romaniei Populaţia activă a a regiunii Bucureşti-Ilfov a cunoscut o creştere accentuată între 2002 şi 2008. Dacă la nivel naţional, în ceea ce priveşte populaţia activă creşterea este nesemnificativă, în regiunea Bucureşti-Ilfov aceasta a crescut cu aproape 40% în intervalul 2002-2008. Tendinţa de creştere a debutat în 2004 şi s-a accentuat în anii următori, în cazul femeilor fiind mai mare. Media PIB-ului/locuitor la nivelul regiunii (13887 Euro in 2008) este dublă faţă de media nivelului pe ţară. Acest aspect poate determina caracterizarea regiunii Bucureşti-Ilfov ca fiind cu cele mai bune performanţe economice din ţară. Din punct de vedere al ocupării pe sectoare de activitate, la nivel regional situaţia arată o ocupare într-o economie cu structură modernă, similară cu structura unor state membre UE, dar cu disparităţi mari în interiorul regiunii. Situaţia privind ocuparea tinerilor înregistrează, în general, aceleaşi probleme ca şi la nivel naţional, cu menţiunea că în regiune am sesizat două tendinţe în ceea ce priveşte tinerii : pe de o parte, oportunităţile de pregătire profesională existente, mult mai variate, determină o

menţinere în sistemul de educaţie a tinerilor pe o perioadă mai lungă, o pondere scăzută a tinerilor ocupaţi şi, astfel, peste 64% din populaţia din regiune are un nivel de pregătire mediu şi superior (în 2004).

pe de altă parte, o creştere importantă a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii la nivel primar şi gimnazial este explicată prin creşterea ponderii persoanelor din grupa de pregătire “primar sau fără şcoală” (care în 2004 este mai mult decât dublă faţă de 2002).

Deşi nu suficient cuantificat, acest fenomen este prezent în cadrul regiunii Bucureşti - Ilfov şi sesizat la nivelul serviciilor publice de ocupare, motiv pentru care se impun acţiuni prin prezentul plan, în sensul asigurării unor forme de acces la educaţie/formare profesională a acestor categorii de populaţie. În ceea ce priveşte ponderea şomerilor de lungă durată în totalul de şomeri din regiune, pentru grupa de până în 25 de ani, ponderea şomerilor de lungă durată este mai mare de o treime, fapt ce indică necesitatea identificării cauzelor şi stabilirea de acţiuni corespunzătoare. Trebuie însă menţionată şi necesitatea unei mai atente monitorizări a fenomenului din partea serviciilor publice de ocupare, în special în cazul acestei grupe de vârstă, pentru care la nivelul UE se cer a fi întreprinse acţiuni încă de la perioade de şomaj mai mici de 6 luni.

2. Date demografice:

Regiunea Bucureşti - Ilfov, constituită din municipiul Bucureşti – capitala României - şi judeţul Ilfov, este situată în sud-estul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, la aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 km de Fluviul Dunărea. Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea, numeroase lacuri naturale şi artificiale.

8

Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1821 km2, din care teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti reprezintă 13,07%, iar cel al Judeţului Ilfov 86,93% (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2008). Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii. Reţeaua de localităţi a regiunii Bucureşti-Ilfov este constituită din 9 oraşe şi 32 de comune. Din cele 9 oraşe, doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti). Ca număr de locuitori, dintre oraşele regiunii se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.931.838 locuitori, urmat de Voluntari (circa 30.096 locuitori), Buftea (circa 20.762 locuitori), Pantelimon (circa 17.796 locuitori), Popeşti-Leordeni (circa 14.952 locuitori), Chitila (circa 12.424 locuitori), Otopeni (circa 10.552 locuitori), Bragadiru (circa 8.610 locuitori) şi Măgurele (circa 7.983 locuitori). (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2008 - Populatia judetelor, municipiilor si oraselor la 1 iulie 2007). Municipiul Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative, cu disparităţi semnificative în termeni de structură a populaţiei, ocupare, acces la educaţie, număr total de întreprinderi operaţionale şi performanţe economice Urmare a faptului că, în a doua jumătate a anului 2005, patru comune din judeţul Ilfov au fost declarate oraşe (Măgurele, Chitila, Bragadiru şi Pantelimon), populaţia urbană a judeţului a crescut cu aproximativ 37% în detrimentul populaţiei rurale, ajungând de la 74.014 locuitori la 118.293 locuitori (aproximativ 42% din populaţia judeţului), iar în anul 2007, ajungând la o populaţie de 120.900 locuitori. Existenţa oportunităţilor economice, în regiunea Bucureşti–Ilfov face ca numărul real al populaţiei care locuieşte aici să fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial. Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este importantă, nu numai datorită mărimii populaţiei, ci şi a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele sale administrative. Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi din Sud-Est-ul Europei.

3. Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 :

Cu ajutorul proiecţiilor realizate de INCSMPS, conf. INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025 , (realizată în 2003) - varianta medie, putem realiza o estimare brută a evoluţiilor la orizontul anului 2013, 2015 si 2025. Astfel, municipiul Bucureşti va cunoaşte o scădere extrem de importantă de cca. 45.2% a segmentului de vârstă 15-24 la orizontul anului 2013, dar, populaţia în vârstă de muncă se va menţine la nivele relativ constante în viitorul apropiat, evoluţiile grupei de vârstă 15-25 neafectând şi evoluţiile pe termen mediu şi scurt ale populaţiei în vârstă de muncă In general, forta de munca este influentata de prezenţa capitalei conferă Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat. Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai mare pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, astfel încât, corelat cu oportunităţile oferite de capitală – nivelul de viaţă citadin, cât şi prestigiu populaţia ocupată (în care predomină populaţia capitalei) prezintă un nivel mai ridicat de instruire şi calificare.

4. Profilul economic regional

9

Principalii indicatori economici în perioada 2000-2006 :

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) - evoluţia indicatorului PIB/locuitor cunoaşte în perioada 2001 – 2006 o creştere reală de 11,3% la nivel naţional. Acesta, fiind un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare a unei ţări, ne sugerează că România se află într-un real progres.Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel naţional în anul 2006 reprezintă 38,9% din media europeană (UE-27=100). Comparativ, regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest se plasează peste media naţională, dintre care Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un PIB/locuitor care se apropie de 84% din media UE-27, iar la polul opus Regiunea Nord - Est cu doar 24,7% din media europeană. Evoluţia indicatorului Valoarea adăugată brută (VAB) - reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean.

Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2007

În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel naţional este mai bine reprezentată activitatea de tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi (13%), iar comerţul1 (11,5%) are o pondere mai ridicată cu 4,3 puncte procentuale faţă de media naţională . Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel regional pe ramuri de activitate în perioada 2001-2006 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii şi în construcţii, în

10

paralel cu scăderea ponderii în industrie şi agricultură. Pe sectoare mari de activitate, în 2006, la nivel regional se detaşează sectorul serviciilor, cu o pondere de 70% din VAB, urmat de industrie (19,3%), construcţii (10,1%) şi agricultură (0,6%). Comparativ cu structura VAB la nivel naţional în 2006, regiunea Bucureşti - Ilfov se remarcă prin ponderea mare a serviciilor (70%, cu 14 puncte procentuale peste media naţională). Comparaţia pe componentele regiunii Bucureşti - Ilfov a structurii VAB în 2006 evidenţiază următoarele aspecte relevante:

Municipiul Bucureşti: după cum era de aşteptat, Agricultura este aproape inexistentă privind ponderea VAB,

respectiv de 0,04% comparativ cu 0,6% cât este cea regională şi cu 8,8% de la nivel naţional, respectiv cu 2,2% la nivel european;

în ceea ce priveşte Industria, municipiul Bucureşti începe să fie într-o tendinţă de scădere a VAB, respectiv este la o pondere de 18,3% în 2006 faţă de 18,7% în 2005; ponderea este mai mică şi faţă de 19,3% cât se înregistrează la nivel regional şi de 27,8% cât reprezintă pentru România; la nivel european această pondere este de 20,8%;

în anul 2006 sectorul Construcţii (10,9%) rămâne aproximativ la fel faţă de anul trecut (11%); ponderea acestuia depăşeşte şi media regională (10,1%) şi pe cea înregistrată la nivel naţional (8,4%); fără nici o îndoială, sectorul Servicii este cel care înregistrează cea mai mare pondere a VAB (70,8%), acesta fiind pe departe cea mai mare chiar şi la nivel naţional (55%); acest lucru reflectă statutul de capitală a municipiului Bucureşti, nod de comunicare cu celelalte regiuni, punte de legătură importantă de tranziţie către alte ţări. Această pondere se apropie de cea înregistrată la nivel european (71,5%).

5. Dinamica generală a firmelor din regiune (investiţii brute, investiţii străine directe,

dinamica unităţilor locale active, IMM).

Investiţiile brute realizate în Regiunea Bucureşti - Ilfov în anul 2007 au reprezentat 39,9% din totalul la nivel naţional. Majoritatea investiţiilor au fost realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deţinută de firmele mici fiind însă în creştere de la an la an. La nivelul regiunii, cele mai mari investiţii brute precum şi cea mai mare dinamică s-au înregistrat în Tranzacţii imobiliare şi serviciu pentru întreprinderi (20.194 mil. RON), urmată de Comerţ (9.153 mil. RON), Transport, depozitare şi comunicaţii (8.284 mil. RON) şi de firmele din sectorul Construcţii (7.742 mil. lei) construcţii, comerţ şi alte servicii la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov a înregistrat o scădere foarte mare faţă de anii trecuţi. Investiţii străine directe - în anul 2007, valoarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti – Ilfov a fost de 27.516 mil.euro, ceea ce înseamnă o pondere de 64,3% din valoarea totală a acestui tip de investiţii. Gradul relativ ridicat de dezvoltare economică a regiunii Bucureşti – Ilfov se reflectă asupra acestei ponderi, pe următorul loc fiind regiunea Centru. Aceste concluzii reies din Cercetarea statistică derulată de către INS în colaborare cu Banca Naţională a României pentru anul 2008 care s-a adresat întreprinderilor cu activitate economică, societăţilor bancare şi de asigurări. Este de aşteptat că prin procesul de integrare în UE, regiunea îşi va spori şi mai mult gradul de atractivitate pentru investiţii străine directe.

11

Sursa: Anuarele statistice 2001-2008

Dinamica unităţilor locale active - în regiunea Bucureşti - Ilfov, la sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 120.349 de firme ca unităţi locale active în industrie, comerţ şi alte servicii, cu un număr total de 993.161 angajaţi (în creştere cu 22,7% faţă de 2000). Datele statistice pentru perioada 2000-2007 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr de firme (cu 83% faţă de anul 2000), cât şi ca număr de angajaţi (cu 31,9% faţă de anul 2000).

Sursa: Anuarele statistice 2001-2008

12

Intreprinderile mici şi mijlocii (sursa: ANIMMC, “Raportul anual al sectorului IMM în România, 2008” şi „Concluziile studiului privind competitivitatea IMM, 2008”) În 2007, Regiunea Bucureşti – Ilfov avea o pondere a IMM-urilor de 23,7% din totalul înregistrat la nivel naţional. Se constată la toate tipurile de IMM-uri structurate ca dimensiune a numărului de angajaţi o creştere destul de consistentă în anul 2007 faţă de anul 2000, cea mai mare diferenţă înregistrăndu-se la cele de mărime mică, respectiv cu un număr de angajaţi situat între 50-249, aici ponderea reprezentând 23,9%. Conform Cartei Albe a IMM-urilor densitatea acestora pe km2 regiunea Bucureşti – Ilfov se situa pe primul loc în raport cu celelalte regiuni ale României cu o valoare de 44,6% faţă de media naţională de 1,74%.

Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economicosocială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială. În ianuarie 2009 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 - 2013”. Acesta este ultimul document de prognoză care a fost elaborat ţinând cont de efectele crizei economice şi financiare. Chiar dacă nu sunt realizate aici prognoze în profil teritorial, cifrele prezentate aici ne pot da o imagine a principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013 la nivel naţional. În cele ce urmează vom analiza principalii indicatori ai economiei (PIB şi VAB) din perspectiva evoluţiei prognozate până în anul 2013. Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare, chiar şi în condiţiile crizei economice în perioada 2009-2013 creşteri ale PIB la nivel naţional, chiar dacă în anul 2009 cu numai 2,5%, faţă de cel înregistrat în 2008 de 7,9%.

JUDETUL ILFOV

Date generale: Județul Ilfov este cel mai mic județ al României, cu peste 1.593 km². În anul 1997, Legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov în Județul Ilfov, revenind la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea (reședința oficială, deși administrația își are sediul în Bucuresti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Magurele, Popesti – Leordeni si Pantelimon. Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă București

13

Resursele naturale:

În subsolul judeţului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în special în localităţile Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Căţelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeş – Sabar (la Bragadiru şi Jilava). Potentialul turistic: Judeţul Ilfov este legat de aşezarea sa pe locul vechilor codrii ai Vlăsiei şi a zonelor de pădure rămase, precum şi a prezenţei în regiune a lacurilor şi a vechilor mânăstiri ortodoxe împreună cu muzeele acestora. O atracţie deosebită o reprezintă posibilitatea pescuitului, sporturile nautice, vânătoarea şi accesul la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale puncte de atracţie: Căldăruşani, Râioasa, Cernica, Snagov, şi Mogoşoaia, ce reprezintă complexe alcătuite din păduri, lacuri, şi mânăstiri. Cele mai importante păduri sunt cele de la Căldăruşani, Snagov şi Râioasa. Sunt alcătuite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, având o floră şi faună foarte bogată. Pădurea Snagov face parte dintr-o rezervaţie naturală, conservând atât flora cât şi fauna. Lacul Snagov face parte din aceeaşi rezervaţie, conservându-şi minunata floră, în special nuferii albi şi galbeni, lotusul şi stuful. Mânăstirile au fost construite începand cu evul mediu pe malurile şi insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee în care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult şi arta sacră. Potentialul agricol si serviciile Judeţul Ilfov ne confruntăm cu o valoare adăugată brută în ceea ce priveşte agricultura sub media naţională (4,9% faţă de 8,8% în România); În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel naţional este mai bine reprezentată activitatea de tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi (13%), iar comerţul1(11,5%) are o pondere mai ridicată cu 4,3 puncte procentuale faţă de media naţională o în condiţiile în care în capitală se doreşte scoaterea marilor întreprinderi din oraş, se observă tendinţa de creştere a VAB pentru acest sector economic, aceasta având o valoare apropiată faţă de cea naţională (27,2% faţă de 27,8% naţional); în anul 2006, ponderea VAB pentru sectorul Construcţii pentru judeţul Ilfov este foarte

scăzută (3,8%), dar din surse administrative, acest lucru tinde să se schimbe o data cu apariţia din ce în ce a mai multor construcţii în afara capitalei, incluzând aici şi cele necesare pentru funcţionarea firmelor din industrie care îşi mută locaţia din Bucureşti;

în judeţul Ilfov sectorul Servicii are o pondere a VAB mai ridicată decât cea naţională (64,1% faţă de 55,0%).

14

Valorificarea oportunitatilor locale in regiunea bucuresti – ilfov prin dezvoltarea culturii antreprenoriale si inovare Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta pentru Romania: Cea mai mare concentratie a populatiei; Cea mai mare concentrare de cladiri,dintre care majoritatea blocuri; Cea mai mare zona rezidentiala in dezvoltare; Cea mai mare sursa de absolventi cu studii superioare; Cea mai mare concentrare de specialisti(doctori in stiinte,cercetatori,experti,consultanti,etc) Cea mai mare piata locala; Cea mai dezvoltata infrastructura urbana; Cea mai dezvoltata infrastructura financiar bancara; Cea mai dezvoltata infrastructura culturala.

Prin acestea, Regiunea Bucuresti-Ilfov este singura din Romania care nu se afla in ultima categorie de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene si are sanse de a ajunge la atingerea cerintelor specifice conceptelor dezvoltarii bazate pe cunoastere. Probleme urbanistice, economice si de mediu, actuale si / sau de perspectiva Concentrare mare de populatie si masini in zona centrala si in zona aeroporturilor,care

conduce la blocaje de trafic; Emisii de gaze cu efect de sera,uneori peste nivelele premise,in zona centrala; Lipsa acuta a spatiilor de parcare; Sistem de incalzire a cladirilor centralizat si neperformant,care necesita subventii; Eficienta energetica scazuta a spatiului locativ,care conduce la mari pierderi de energie; Dezvoltarea semi-improvizata a retelelor de telecomunicatii si multi-media;

Potential natural si de dezvoltare Zacaminte semnificative de apa termala in partea nordica; Cuplarea la sistemul national de autostrazi(centura,pasaje); Dezvoltarea retelei rutiere interne pentru descongestionarea zonei

centrale(pasaje,poduri,strapungeri,parcari); Dezvoltarea unei retele de parcari; Dezvoltarea retelei de metrou; Reabilitarea termica a cladirilor; Implementarea incalzirii descentralizate a locuintelor bazata pe energie electrica; Implementarea unor planuri de mobilitate pentru institutiile care functioneaza in zonele

aglomerate; Implementarea unor proiecte de transport ecologic in zona centrala(Taxi-uri

electrice,Transport electric pentru aprovizionarea de mica,capacitate din zona centrala ); Imbinand in mod inteligent premizele existente cu potentialul natural, cel de piata si cel de dezvoltare,la nivelul Regiunii Bucuresti-Ilfov in scopul rezolvarii problemelor mentionate se poate dezvolta un sistem win-win-win pe relatia cetatean-salariat-antreprenor(institutie),care pot crea o multime de oportunitati de afaceri pe o piata locala foarte mare.Pentru aceasta reprezentantii tuturor partilor trebuie sa participe,de invete,sa accepte si sa se accepte ,sa inoveze si tehnic si economic si social.

15

Imbinand in mod inteligent premizele existente cu potentialul natural, cel de piata si cel de dezvoltare,la nivelul Regiunii Bucuresti-Ilfov in scopul rezolvarii problemelor mentionate se poate dezvolta un sistem win-win-win pe relatia cetatean-salariat-antreprenor(institutie),care pot crea o multime de oportunitati de afaceri pe o piata locala foarte mare.Pentru aceasta reprezentantii tuturor partilor trebuie sa participe,de invete,sa accepte si sa se accepte ,sa inoveze si tehnic si economic si social.

16

STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA AFACERILOR IN MEDIU RURAL REGIUNEA BUCURESTI - ILFOV

Studiul a fost realizat pe baza raspunsurilor primite din partea unui numar de 55 persoane cu domiciliul in comunele situate in Judetul Ilfov ( Cornetu, Dragomiresti Vale, Dragomiresti Deal, Ciorogarla, Clinceni, Domnesti si Bragadiru ) respondente la chestionarul atasat

1. Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Din totalul respondentilor 53,8 % doresc sa inceapa o afacere proprie

2. Ce domeniu de activitate prezinta un real interes pentru dvs?

Domeniile de activitate de interes privind deschiderea unei afaceri sunt: Comert : 23% dintre respondenti Constructii : 7,7 % Industia auto : 7,7% Alte domenii de interes : mobilier din pal ( 3,8% ) ; prelucrarea lemnului ( 3,8% ; agricultura

3,8 % ; transport 3,8%; confectii metalice 3,8% )

3. Precizati unde ati dori sa demarati o afacere?

17

Din totalul respondentilor 42,3% doresc sa inceapa o afacere in mediul rural si numai 11,5 % in mediul urban, ceea ce dovedeste necesitatea organizarii cursurilor pentru locuitorii din mediul rural.

4. La ce suma credeti ca s-ar ridica investitia necesara demararii afacerii ?

Pentru inceperea afacerii 23 % dintre persoanele respondente au nevoie de o suma de bani cuprinsa in intervalul 15001 – 35000 lei si 11,5% de o suma de bani cuprinsa in intervalul 4501 – 15000 lei.

18

5. Ce competente credeti ca va sunt necesare pentru succesul afacerii dvs?

Raspunsuri

Numar Procent

Competente necesare pentru afaceri

Utilizareacalculatorului 9 34,6% Management si

antreprenoriat 8 30.8%

Contabilitate primara 7 26,9% Marketing vanzari 11 42,3% Fiscalitate si legislatie 7 26,9% Altele -

Participantii la studiu au apreciat ca fiind necesare pentru demararea afacerii competentele de marketing si vanzari ( 42,3 % ) , utilizarea calculatorului ( 34,6% ) si cunostinte de management si antreprenoriat ( 30,8% ).

6. Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul 2 ?

19

Din raspunsurile primite in chestionare rezulta ca persoanele care doresc sa demareze o afacere pe cont propriu sunt interesate sa urmeze cursuri de formare profesionala, intr-un procent de 69 %.

7. Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri ?

In ceea ce priveste nevoia de consultanta pentru demararea unei afaceri, 69% dintre respondenti apreciaza ca au nevoie de acest sprijin pentru inceperea unei afaceri pe cont propriu.

8. Va rugam sa precizati varsta si sexul dvs.?

Din analiza celor doua grafice rezulta faptul persoanele de sex masculin sunt cele mai interesate in demararea unei afaceri ( 69% ) iar segmentul de varsta cel mai interest sa inceapa propria afacere este cel cuprins intre 36 – 55 ani.

20

9. Va rugam sa mentionati pregatirea profesionala:

Respondentii au pregatire profesionala diversificata: un absolvent de facultate, o persoana cu 5 clase primare, scoala profesionala, postliceala, specialist in comunicare si relatii publice, maistru ceramist, prelucrator prin aschiere, inginer in industria alimentara, lacatus mecanic, macaragiu

10. Localitatile de domiciliu:

Baloteşti, Bragadiru, Ciorogarla, Clinceni, Cornetu, Dragomiresti Vale, Dragomiresti Deal, Domnesti, Găneasa, Mogosoaia, Peris, Saftica, Snagov si Tunari.

21

11. Corelatie intre intrebarile 1-8

Va rugam precizati varsta dvs? Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Total DA NU Va rugam precizati

varsta dvs? 18-25ani Numar 18 1 19

% din total 32,7% 1,8% 34,5%

26-35ani Numar 7 4 11 % din

total 12,7% 7,3% 20%

36-55ani Numar 12 10 22 % din

total 21,8% 18,2% 40%

Peste 55ani

Numar - 3 3 %din

total - 5,5% 5,5%

Total Numar 37 18 55 %din

total 67,2% 32,8% 100%

Datele arata ca tinerii sunt cei mai doritori sa inceapa o afacere, persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 25 ani detin o pondere de 32,7% iar cei intre 36 si 55 ani o pondere de 21,8%.Din totalul respondentilor 67,2% doresc sa inceapa o afacere, fata de 32,8 % care nu au curajul sa isi assume riscul unei afaceri. Cele mai reticente pentru un astfel de demers sunt persoanele cuprinse cu varsta peste 55 ani.

22

12. Corelatie intre intrebarile 1-6 Doriti sa incepeti o afacere proprie? * Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior?

Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare

profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior? Total

respondenti Da NU Doriti sa incepeti o

afacere proprie? D

A Numar 37 18 55

Total % din

totall 67,3% 32,7% 100%

Corelatia intrebarilor 1-6 arata faptul ca un procent de 67,3% dintre persoanele care doresc sa initieze o afacere proprie si-au exprimat disponibilitatea de a urma programe de formare profesionala, constiente de faptul ca nu pot fi intreprinzatori fara o pregatire antreprenoriala adecvata.

13. Corelatie intrebari 1-7 Doriti sa incepeti o afacere proprie? * Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea

demararii unei noi afaceri? Total

respondenti DA NU

Doriti sa incepeti o afacere proprie? DA Numar 13 0 55 % din total

50% 100%

Total Numar 13 0 55 % din total

50% 100%

In ceea ce priveste nevoia de consultanta, 50% dintre respondentii care doresc sa deschida o afacere proprie sunt dispuse sa apeleze la servicii specializate de consultanta in acest scop

23

Bibliografie / Surse :

1. Institutul Naţional de Statistică – « Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002 » 2. PRAO BI 2010 3. PRAI 2009 4. Buletine statistice INNSE -2010

24

Regiunea Centru

25

STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA AFACERILOR LA

NIVELUL REGIUNII CENTRU

26

A. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII CENTRU SI A OPORTUNITATILOR

DE AFACERI DIN MEDIUL RURAL 1.1. Caracteristici fizico-geografice

Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati. Regiunea Centru este formata din judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei si o populatie de 2.638.809 locuitori Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor. Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum arat fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole. Lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea Montana. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 l/mp in zonele depresionare din vestul regiunii, ajungand la 1200 l/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai. Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase,iar la altitudini de peste 2000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa.

1.2. Situatia economica a regiunii CENTRU

Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia regională (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcţiilor. Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara.Unitatile industriale

27

sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat. În 2006, valoarea PIB/locuitor – indicator sintetic pentru aprecierea gradului de dezvoltare - plasa Regiunea Centru pe locul 3, după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest, cu 0,3% sub nivelul naţional. În valoare absolută, în 2006, PIB regional se poziţionează pe locul al 4-lea, după regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Nord-Vest. În cadrul regiunii, se constată disparităţi semnificative între judeţe, detaşându-se Braşovul care în 2005 înregistrează un PIB/locuitor cu cca. 18% mai mare decât media naţională, iar la polul opus, judeţele din regiune cu cea mai mare pondere a populaţiei rurale, Covasna şi Harghita, având un PIB/locuitor cu cca. 21%, repectiv 14% mai mic decât media naţională. Structura investiţiilor din Regiunea Centru în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 13,9%, servicii 40,4%, comerţ 34%, construcţii 11,7% (anul 2009).

In perioada 1990-2000 regiunea a traversat o perioada dificila, de declin economic, marcata de un inceput greoi al transferului de proprietate si al restructurarii activitatilor economice ineficiente , in conditiile pierderii pietelor traditionale de desfacere din Europa de Est, pe fondul deteriorarii principalelor echilibre macroeconomice si al inflatiei galopante. Incepand cu anii 2000-2001 climatul economic s-a imbunatatit, economia si-a reluat cresterea, iar in prezent asistam la consolidarea cresterii economice. Un rol important in dezvoltarea economica il au investitiile straine, Regiunea Centru reusind sa atraga doar intr-un singur an, 2005, investitii straine directe in valoare de 573 milioane euro. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini. Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă la formarea P.I.B., având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari creşteri sunt transporturile

28

(in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari. Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea Centru. In anul 2006 , Regiunea Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar, 25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de ovine al Romaniei. Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice, care insa nu a atins dezvoltarea ceruta de importantul potential turistic al regiunii. In anul 2006, Regiunea Centru a reusit sa atraga 1,164 milioane turisti cazati in structurile de primire turistica, devenind prima regiune a tarii ca destinatie turistica. Principalele forme de turism practicate in Regiunea Centru sunt turismul montan, turismul balnear, turismul cultural si agroturismul.

Turismul, cu toate ca a inregistrat o serie de progrese pe anumite componente , cum ar fi agroturismul, nu reuseste sa valorifice inca importantul potential turistic al regiunii. Valoarea investitiilor straine directe in Regiunea Centru insumeaza 949 milioane euro doar pentru anul 2006, soldul investitiilor straine directe atingand la sfarsitul aceluiasi an cifra de 2,559 miliarde euro (7,4% din totalul ISD din Romania). Regiunea Centru se plaseaza pe pozitia a 3-a , dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov si Regiunea Sud-Est in ce priveste totalul investitiilor straine si ocupa locul 2, daca se iau in calcul doar investitiile greenfield. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini. Repartizarea investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare – la 31 decembrie 2009 Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind: Regiunea CENTRU (7,4%), Regiunea SUD (7,2%), Regiunea VEST (6,2%) şi Regiunea SUD-EST (5,9%).

milioane

EUR % din

TOTAL TOTAL, din

care: 49 984 100,0

BUCUREŞTI 31 699 63,4 CENTRU 3 703 7,4 SUD 3 576 7,2 VEST 3 095 6,2 SUD-EST 2 938 5,9 SUD-VEST 2 058 4,1 NORD-VEST 1 940 3,9 NORD-EST 975 1,9

Sursa: BNR si INS 1.3. Evolutia demografica si resursele de munca ale regiunii Centru

29

1.3.1. Populaţia totală La 1 iulie 2007, Regiunea Centru număra 2.523.904 locuitori (11,7 % din populaţia României)

Sursa: INS, date prelucrate Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei în perioada dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţă care continuă şi în prezent (v. perioada 2002-2006) în toate judeţele regiunii cu excepţia jud. Braşov unde după 2002 se observă o uşoară creştere. 1.3.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Conform datelor statistice la nivelul anului 2007, Regiunea Centru are un grad relativ ridicat de urbanizare, ocupând locul al 3-lea din punct de vedere al ponderii populaţiei rezidente în mediul urban (59,6%), peste media naţională (55,1%), după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest. În cadrul regiunii, judeţele cu cel mai ridicat grad de urbanizare sunt Braşovul (74,2%) şi Sibiul (67,3%). 40,4% din populaţia regiunii Centru trăieşte în rural. În cadrul regiunii, cea mai mare pondere a populaţiei rurale se regăseşte în judeţele Harghita (majoritar rural, 55,9%), Covasna (49,9%) şi Mureş (47,5%). 1.3.3. Miscarea migratorie Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional, pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (28, 2%), industrie (22, 5%), constructii (6, 8%) si servicii (42.5%), potrivit Anuarului Statistic 2008. Sectorul serviciilor detine cea mai mare pondere din populatia ocupata (41%), fiind urmat de agricultura si industrie. In regiunea Centru nu poate fi ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu si lung. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane, conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2007 Total

(nr. pers.) Femei %

Bărbaţi %

Urban %

Rural %

România 21537563 51,3 48,7 55,1 44,9

Regiunea Centru 2523904 51,0 49,0 59,6 40,4

Alba 376086 50,6 49,4 58,3 41,7 Braşov 593928 51,4 48,6 74,2 25,8 Covasna 223364 50,7 49,3 50,1 49,9 Harghita 325611 50,5 49,5 44,1 55,9 Mureş 581759 51,1 48,9 52,5 47,5 Sibiu 423156 51,4 48,6 67,3 32,7

30

Migrarea în străinătate are implicatii economice si sociale majore, îndeosebi în zonele rurale. Sumele de bani trimise în tară de către cei care lucrează în străinătate, creează fluxuri financiare importante în economia rurală. Alături de modificările de atitudine în ce priveste migrarea în străinătate, acesti bani pregătesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite în tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie în cazul eventualelor probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie si el un element care se dezvoltă în rândul celor care au lucrat în străinătate (7% sunt dispusi să înceapă o activitate agricolă comercială, în timp ce 24% îsi deschid afaceri în sectorul non-agricol). Cu toate acestea, migrarea în străinătate atrage după sine costuri sociale. Dinamica intensă a migrării nu compensează capacitatea de reactie a sistemului de asistentă socială. Au loc separări ale membrilor familiilor, copiii rămânând în grija rudelor din tară. Migratia masiva din ultimii ani a fortei de munca active spre tarile Europei Occidentale accentueaza declinul demografic, iar populaţia regiunii va fi afectată de un proces accentuat de îmbătrânire.

Rata generala a somajului in Regiunea Centru, la data de 31 martie 2009

Număr şomeri la 31 martie 2009

Rata şomajului la 31 martie 2009

TOTAL din care, Femei

TOTAL (%)

Femei (%)

România 513.621 221.366 5,6 5,2 Regiunea CENTRU

74263 31590 6,7 6,2

ALBA 15923 6698 8,7 7,7 BRASOV 16024 7546 6,4 6,8 COVASNA 8022 3122 8,5 7,0 HARGHITA 11215 4561 8,0 6,8 MURES 13578 5761 5,5 5,1 SIBIU 9501 3902 5,1 4,6

Sursa ANOFM

La 31 martie 2009, cele mai mari rate ale şomajului din regiune se înregistrează în judeţele Alba (8,7%), Covasna (8,5%) şi Harghita (8%), mult peste media naţională de 5,6%. Şomajul înregistrat are o rată mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor în toate judeţele regiunii cu excepţia judeţului Braşov. Datele colectate de la AJOM din regiune evidenţiază o creştere semnificativă a numărului de şomeri care în numai 5 luni (octombrie 2008-februarie 2009) a crescut la nivel regional 16856 persoane, ceea ce reprezintă o creştere de 33,5%. În cifre absolute, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Alba, Braşov, Harghita. Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2010

31

(care prevede o rata de ocupare de 70% în 2010). De asemenea rata şomajului se situează peste media naţională în toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţelor Mureş şi Sibiu. Evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).

1.4. Oportunitati de afaceri in mediul rural

Numărul unităţilor active din industrie, comerţ şi alte servicii din Regiunea Centru a ajuns la 67.003 la sfârşitul anului 2009, reprezentând 12,4% din totalul înregistrat la nivel naţional. In judeţul Braşov sunt concentrate 29, 7% din unităţile locale active ale Regiunii Centru. Acestea au realizat 30, 7% din cifra de afaceri a regiunii în anul 2009. Spatiul rural reprezintã o entitate socio-culturalã care cuprinde totalitatea asezãrilor rurale si în care activitatea economicã de bazã este agricultura. Deşi gradul de urbanizare al regiunii este mai ridicat decât media naţională, ponderea populaţiei rurale este semnificativă: 40,1% în 2005 (în Harghita 55,9%, Covasna 49,6%, Mureş 47,2%). Printre factorii care favorizeza dezvoltarea social-economica si oportunitatile de afaceri in mediul rural al regiunii Centru se regasesc: gama larga de resurse naturale, vegetatia forestiera, potentialul agricol ridicat si elementele valoroase ale cadrului natural. O caracteristică deosebită a regiunii este relieful foarte variat, predominant muntos, cu potenţial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafeţe întinse de platou şi luncă propice culturilor agricole. Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă. Judeţele Mureş şi Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureşul având şi un puternic sector de creştere a porcinelor şi păsărilor. Deşi păşunile ocupă peste 1/3 din suprafaţa agricolă a regiunii, creşterea oilor - activitate tradiţională a locuitorilor din zona Branului şi din Munţii Căliman, Gurghiu, Harghita, Cindrelului şi Sebeşului . Un potential ridicat in aceasta zona il pot avea afacerile care sa permita valorificarea productiei agricole obtinuta in aceste zone, tinand cont ca in ultimul deceniu s-au inregistrat dificultati in aceasta directie. Potentialul turistic al regiunii Centru este bogat atat datorita reliefului cat si datorita varietatii istorice si culturale. Exista statiuni in care se practica sporturi de iarna, unele de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis), baze importante de tratament. La polul opus se afla statiuni care dispun de resurse curative naturale, dar de o infrastructura invechita, servicii necorespunzatoare, promovare insuficienta si oferte nedivesificate in care merita investit. Agroturismul s-a dezvoltat intr-un ritm mai alert in ultimii ani in aceasta regiune avand la baza potentialul gospodariilor populatiei din mediul rural.

32

Potentialul de dezvoltare al infrastructurii de afaceri este considerabil in Regiunea Centru si se datoreaza existentei locatiilor industriale nevalorificate, rezultate in urma restructurarii industriale. Multe din aceste locatii pot fi amenajate si transformate in parcuri industriale pentru a gazdui investitii. Principalele domenii agricole care prezinta potential de dezvoltare si reprezinta o sursa de locuri de munca si venituri pentru zona rurala a regiunii Centru sunt: cresterea animalelor, in special in zonele montane ale regiunii (care reprezinta 47% din teritoriul regiunii), viticultura, cultivarea plantelor textile, a cartofului si sfeclei de zahar. Având 36,4% (în 2005) din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, Regiunea CENTRU posedă un mare potenţial silvic, constituind una din zonele cele mai importante de aprovizionare cu lemn din ţară (18,4% din suprafaţa împădurită a ţării în 2005, conf. Anuarului Statistic 2006). Vegetatia silvica a favorizat si dezvoltarea unei variate si bogate faune de animale salbatice pentru vanat. O alta uriaşă sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

B. ANALIZA CANTITATIVA/CALITATIVA A DOMENIILOR DE INTERES PENTRU

IMM – uri DIN MEDIUL RURAL Tabelul de mai jos evidentiaza activitatea unitatilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piata din Regiunea Centru, în anul 2009. Sector Numar de

unitati locale avtive

Numar mediu de salariati

Cheltuieli cu personalul

Cifra de afaceri

Investitii brute

Investitii nete

Regiunea Centru

numar numar milioane lei

milioane lei

milioane lei

milioane lei

TOTAL 67.003 518.778 8688,6 89905,5 11737,7 8010,2 INDUSTRIE 9313 215695 4229,6 38457,8 6315,4 4621,7 CONSTRUCTII 7848 55938 822,2 7066,0 1359,6 666,1 COMERT 22804 109055 1556,3 31169,3 1389,0 911,1 SERVICII 27038 138090 2080,5 13212,4 2673,3 1811,3

La sfarşitul anului 2009 sectorul industrie însuma 9313 unităţi locale active, respective 13,9% din totalul unităţilor active înregistrate în Regiunea Centru. Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile din servicii (40,4%).

33

Analiza microîntreprinderilor din zonele rurale evidentiază capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populatia din mediul rural, numărul mediu al salariatilor din microîntreprinderile din mediul rural fiind de 113.332; în anul 2005, acestea reprezentau 13% din numărul total al micro-întreprinderilor la nivel national, adică aproximativ 4,2 micro-întreprinderi/1000 locuitori. Mai mult de 50% (21.316 micro-întreprinderi) din totalul micro-întreprinderilor din mediul rural (40.714 micro-întreprinderi) desfăsoară activităti de comert. (INS Anuarul Statistic al României, 2006). Explicatia acestei puternice orientări către comert rezidă în resursele scăzute, perioada mai scurtă pentru recuperarea investitiilor, lipsa de capacităti si abilităti. Astfel, apare ca necesitate obiectivul de sprijinire a microîntreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact mult mai pozitiv la nivelul economiei rurale. Pentru aceasta, există o discrepantă în ceea ce priveste abilitătile, care trebuie acoperită prin formare profesională si o serie de alte măsuri cum ar fi sprijin pentru activităti economice, formarea si îndrumarea întreprinzătorilor. Unul dintre grupurile tintă specifice este acela al lucrătorilor agricoli cu un nivel scăzut de educatie. Este nevoie de formare într-o serie de domenii, de la tehnologie si afaceri până la probleme de interes general, cum ar fi mediul, sănătatea si siguranta ocupatională. În prezent, conform datelor ONRC din 2007, există un număr de 145.609 de persoane fizice autorizate (PFA) si 39.433 asociatii familiale autorizate care desfăsoară activităti economice în mediul rural si se constituie, de asemenea, ca micro-întreprinderi. Desi numărul acestora este relativ ridicat, detinând o pondere de aproximativ 70% din totalul agentilor economici din mediul rural identificati ca microîntreprinderi, cifra de afaceri a PFA-urilor si AF-urilor este foarte scăzută, ceea ce explică capacitatea financiară redusă a acestora. (sursa: calcule obtinute pe baza cifrelor furnizate de ONRC, 2007). La nivel regional, situatia curentă arată că cel mai mare număr de PFA si AF se regăseste în regiunile Nord-Est si Nord-Vest iar numărul cel mai mic în Sud-Est si Sud-Vest.

34

În ceea ce priveste împărtirea pe genuri, la nivel national, se remarcă o pondere mai redusă a persoanelor de gen feminin constituite ca PFA si AF, reprezentând 33% din numărul total de PFA-uri, respectiv, o pondere de 41% din total AF-uri. (sursa Oficiul National al Registrului Comertului, date disponibile la nivelul anului 2007). La nivel rural, ponderea femeilor cu initiative antreprenoriale este si mai redusă. Analiza activitătilor comerciale, de artizanat si servicii indică faptul că, în ciuda aparentelor, numărul de locuitori din zona rurală, ocupati în activitătile de acest tip, e nesemnificativ. În realitate, aceste activităti reprezintă o parte componentă a unei piete a muncii neoficiale în spatiul rural. Totusi, venitul care poate fi obtinut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistentă, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activităti care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale, în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în perioada comunistă sub forma cooperatiei, a înregistrat o scădere majoră după anul 1989. Totusi, în alte state membre s-a văzut că există un potential important în cadrul sectorului, dacă se acordă destul sprijin si acesta este dezvoltat. Distributia serviciilor este uneori inexistentă în comune si sate. Situatia acestui sector, ca si a infrastructurii, reprezintă o barieră în calea dezvoltării altor activităti rurale, pentru crearea de oportunităti ocupationale alternative. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunitătile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calitătii vietii si de sporire a atractivitătii zonelor rurale.

Turism

Desi turismul rural a înregistrat cresteri, acesta prezintă un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic în anul 2005, comparativ cu anul 1998, a înregistrat o crestere a numărului structurilor de cazare (+35,4%), a nivelului capacitătii de cazare (+0,95%) si numărul locurilor de cazare în pensiunile turistice a ajuns la 22.061 în anul 2005, dintre care 50,5% în spatiul rural (INS Anuarul Statistic al României, 2006). Dezvoltarea turismului în pensiuni în mediul rural depinde de caracteristicile specifice ale fiecărei regiuni, folclor, regiuni etnografice si produse agricole. La nivel regional, în anul 2005, dezvoltarea turismului rural, depinde foarte mult de existenta si calitatea pensiunilor turistice si de prezenta unor tipuri variate de activităti, de folclor, de existenta regiunilor etnografice si de practicarea agriculturii si viticulturii (agro-turism). Turismul specific pentru regiunea centru si in special in Transilvania este turismul recreational si cultural, arta culinara si a vinului, iar la poalele MunŃilor CarpaŃi se practică pescuitul. Zonele montane si cele forestiere din regiunea Centru asigură o serie de oportunităti pentru practicarea turismului si în special a ecoturismului. În ceea ce priveste împărtirea pe regiuni a numărului de pensiuni în mediul rural, la nivelul anului 2005, se prezintă astfel: Zona Bucuresti - Ilfov deŃine 0,5%, Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arată o dezvoltare diferentiată. Turismul rural si agro-turismul (specific legate de activitătile din fermă) sunt activităti generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităti de dezvoltare a spatiului rural, datorită peisajelor

35

unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitătii înăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitătilor culinare si a băuturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale oferă potential pentru dezvoltarea acestui sector. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul românesc, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizării, promovării si diseminării informatiilor din centrele turistice si de numărul limitat al acestor centre ce activează la nivel local. Turismul rural nu este dezvoltat astfel încât să întâmpine cerintele pietei atât la nivel national cât si international, în mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu răspunde cerintelor turistilor în ceea ce priveste structurile de cazare cât si cele recreationale, atât din punct de vedere calitativ cât si cantitativ. Desi în ultima perioadă numărul de unităti de primire turistică a crescut, cel al centrelor de promovare turistică este limitat, considerent pentru care este necesară concentrarea asupra sprijinirii promovării turismului rural. Există foarte putine metode de măsurare a succesului si rentabilitătii investitiilor în turism, din cauza naturii semi-informale a activitătilor, a promovării si marketingului slab organizate mai ales la nivel judetean si local, ceea ce face dificil ca întreprinzătorii/operatorii să ajungă pe piată si să-si dezvolte afacerile corespunzător. Totusi, cu un marketing adecvat si alte tipuri de sprijin coordonat, produsele unicat ale turismului românesc vor avea un potential important, datorită diversitătii si atractivitătii lor.

ANALIZA CHESTIONARELOR PRIVIND IDENTIFICAREA AFACERILOR IN

MEDIUL RURAL – REGIUNEA CENTRU In urma analizei cantitative / calitative a unui numar de 200 chestionare completate de catre persoane cu domiciliul in mediul rural din regiunea Centru au rezultat urmatoarele:

1. Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Din totalul respondentilor 92% si-au manifestat dorinta de a demara o afacere proprie.

36

2. Ce domeniu de activitate prezinta un real interes pentru dvs? Domeniile de activitate de interes privind deschiderea unei afaceri sunt:

cizmarie, pompe funebre, amenajari interioare, coafura, alpinism utilitar, restaurant, comert, zootehnie, constructii, reparatii auto,cofetarie, ingrijire medicala, prelucrarea lemnului, contabilitate primara, medicina veterinara, turism, imobiliare, fabricarea produselor textile, industria alimentara, fabricarea de mobila, fabricarea hartiei si produselor din hartie, agricultura, service auto, florarie, croitorie, cosmetica, publicitate, transport, servicii medicale, productie, artizanat, prelucrarea metalului, tehnologia informatiei, formare profesionala, industria lemnului, apicultura,comert piese auto, instalatii termice, exploatarea pietrei, industria usoara, apicultura, asigurari, finante, frizerie, invatamant. 3. Precizati unde ati dori sa demarati o afacere?

78.8% din totalul persoanelor chestionate doresc sa demareze o afacere in mediul rural.

37

4. La ce suma credeti ca s-ar ridica investitia necesara demararii afacerii?

Graficul de mai sus evidentiaza faptul ca 36.4% dintre respondentii care intentioneaza sa demareze o afacere proprie au nevoie de o investitie in acest sens cuprinsa in intervalul 15001 – 35000 lei.

5. Ce competente credeti ca va sunt necesare pentru succesul afacerii dvs?

$A Frequencies

Responses Percent of

Cases N Percent Competentenecesarepentruafaceria

Utilizarea calculatorului 135 26.5% 73.4% Management si antreprenoriat

166 32.5% 90.2%

Contabilitate primara 80 15.7% 43.5% Marketing vanzari 76 14.9% 41.3% Fiscalitate si legislatie 48 9.4% 26.1% Altele 5 1.0% 2.7%

Total 510 100.0% 277.2%

Analiza chestionarelor centralizata in tabelul de mai sus evidentiaza faptul ca 90.2 % din respondenti au considerat competentele de management si antreprenoriat sunt absolute necesare pentru succesul unei afaceri iar 73.4% considera ca utilizarea calculatorului este totodata importanta pentru a avea o afacere de succes.

6. Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctual 5?

38

Analiza chestionarelor evidentiaza faptul ca persoanele care doresc sa demareze o afacere pe cont propriu sunt interesati sa urmeze si cursuri de formare profesionala, intr-un procent de aproximativ 97%.

7. Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Si in ceea ce priveste nevoia de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri 91% dintre respondenti acordat importanta acestui aspect si o considera necesara.

8. Va rugam sa precizati varsta si sexul dvs.?

39

Analiza celor doua grafice evidentiaza faptul ca segmentul de varsta cel mai interest de demararea unei afaceri pe cont propriu este cel cuprins intre 26-35 ani si ca persoanele de sex masculin sunt mai deschise in aceasta directie.

9. Va rugam sa mentionati pregatirea profesionala: Respondentii au nominalizat: agricultor, casier, cizmar, functionar, zugrav, faiantar, alpinist, bucatar, coafeza, brutar, fermier, zidar, muncitor, mecanic auto, vanzatoare, cofetar, functionar economic, vanzatoare, Liceul Sanitar Brasov, Ingineria Lemnului, Liceul economic, Fac. de constructii, Medicina veterinara, Grup Scolar Industrial Rasnov, Fac. Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Liceul Silvic, Liceul Sportiv Brasov, Fac. Inginerie Tehnologica, Liceul Agricol, Liceul Industrial Auto, muncitor necalificat, florar decorator, croitoreasa, cosmeticiana, betonist, dulgher, asistent manager, sofer tir, asistenta medicala sefa, maistru, sef echipa santier, vanzator, functionar economic, sofer, sculptor, veterinar, strungar, programator, medic veterinar, contabila, profesor, vanzatoare, economist, agricultor, apicultor, ajutor bucatar, mecanic, liceu economic, instalator, tamplar, tehnolog, contabil, zidar, coafeza, croitor, mecanic, alimentatie si

40

turism, inginer, dulgher, secretara, zootehnist, electrician, mecanic auto, sudor, subinginer, operator cherestea, vopsitor auto, tesatoare, lacatus mecanic, casnica, educatoare, Liceul Industrial, Liceul de Constructii, Facultatea de Arhitectura, Liceul Teoretic.

10. Va rugam sa precizati localitatea unde aveti domiciliul: Fundata, Purcareni, Budila,Tarlungeni, Zizin, Uzon, Chichis, Lunga,Teliu, Roades, Zagon, Lunca Calnicului, Bigfalau, Bretcu, Lemnia, Bran, Bod, Moeciu, Maierus, Tohanu Nou, Sercaia, Apata, Recea, Podul Oltului, Rucar, Racos, Soars, Sirnea, Cincsor, Bucium, Cobor, Sercaia, Augustin, Mandra, Hoghiz, Harman, Homorod, Rotbav, Sinca Veche, Cata, Carpinis, Comana, Cristian, Crizbav, Dragus, Dumbravita, Beclean, Feldioara, Poiana Sibiului, Selimbar, Ludos, Carta, Sanpetru, Halchiu, Mihaileni, Valcele, Zogan, Prejmer, Ilieni, Apoldu de Jos,Ghiudani, Poiana Marului, Bradeni, Borosneu Mare, Sambata de Sus, Poiana Sibiului, Vulcan, Selimbar, Bazna, Iacobeni, Crizbav, Saschiz, Corund, Lupeni, comuna Satu Mare, Zetea, Beclean, Garbova, Poiana Vadului, Ponor, Vintu de Jos, Fantanele, Biertan, Acatari, Vanantori, Bixad, Belin, Ghidfalau, Dobarlau, Racovita, Almasu Mare, Cernat, Moacsa,Calnic, Livezeni, Reci, Malnas, Sancraieni, Tusnad, Praid, Tulghes.

11. Corelatie intrebari 1-8 Va rugam precizati varsta dvs? Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Total DA NU Va rugam precizati varsta dvs

18-25ani Count 34 3 37 % of Total 17.0% 1.5% 18.5%

26-35ani Count 83 1 84 % of Total 41.5% .5% 42.0%

36-55ani Count 61 8 69 % of Total 30.5% 4.0% 34.5%

Peste 55ani Count 6 4 10 % of Total 3.0% 2.0% 5.0%

Total Count 184 16 200 % of Total 92.0% 8.0% 100.0%

Din tabelul de mai sus, corelatia intrebarilor 1-8 reiese faptul ca din totalul respondentilor cu varste cuprinse intre 26-35 ani un procent de 42% sunt interesati sa dechida o afacere. La polul opus se afla segmentul de varsta peste 55 ani cu un procent de numai 3% din respondenti.

41

Va rugam precizati sexul dvs? Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Doritisaincepeti o afacereproprie?

Total DA NU Va rugam precizati sexul dvs

Masculin Count 112 5 117 % of Total 56.9% 2.5% 59.4%

Feminin Count 70 10 80 % of Total 35.5% 5.1% 40.6%

Total Count 182 15 197 % of Total 92.4% 7.6% 100.0%

42

12. Corelatie intrebari 1-6 Doriti sa incepeti o afacere proprie? Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior?

Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior?

Total Da NU Doriti sa incepeti o afacere proprie?

DA Count 178 6 184 % of Total 96.7% 3.3% 100.0%

Total Count 178 6 184 % of Total 96.7% 3.3% 100.0%

Corelatia intrebarilor 1-6 arata faptul ca un procent de 97% dintre persoanele care doresc sa initieze o afacere proprie si-au exprimat disponibilitatea de a urma programe de formare profesionala acordand o mare importanta acestui aspect.

43

13. Corelatie intrebari 1-7 Doriti sa incepeti o afacereproprie? Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Total DA NU Doriti sa incepeti o

afacere proprie? D

A Count 167 17 184 % of

Total 90.8% 9.2% 100.0%

Total Count 167 17 184 % of

Total 90.8% 9.2% 100.0%

Si in privinta nevoi de consultanta un procent semnificativ, 91.8% dintre persoanele dornice sa-si deschida o afacere proprie sunt dispuse sa apeleze la servicii specializate de consultanta in acest sens. Astfel, intr-un numar de 184 de persoane dispuse sa demareze o afacere proprie, 167 din respondenti au declarat ca au nevoie de consultanta in acest domeniu.

44

C. INTERPRETAREA ELEMENTELOR DE ANALIZA: STABILIREA TENDINTELOR Numarul populatiei active civile din Regiunea Centru, la finele anului 2006, era de 1092 mii persoane, reprezentand 61% din populatia regiunii in varsta de munca (15-64 ani). Populatia ocupata a regiunii numara, la aceeasi data, 1024,9 mii persoane, reprezentand 57,3% din populatia in varsta de munca si 40,6% din populatia totala a regiunii. Rata generala a somajului in Regiunea Centru in martie 2009 era de 6, 7% din populatia activa, iar in randul femeilor de 6, 2%, in crestere cu 20% fata de finele anului 2008. Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere. 40,4% din populaţia regiunii Centru trăieşte în rural. În cadrul regiunii, cea mai mare pondere a populaţiei rurale se regăseşte în judeţele Harghita (majoritar rural, 55,9%), Covasna (49,9%) şi Mureş (47,5%). Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul. Analiza microintreprinderilor din zonele rurale evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de munca pentru populatia din mediul rural. Dezvoltarea antreprenorială este slab reprezentată în zonele rurale ca efect al resurselor materiale limitate, al educatiei deficitare, al nivelului scăzut al utilitătilor precum si al fenomenului de migratie temporară masivă spre urban sau peste hotare. Economia Regiunii Centru are un vizibil profil industrial, evidentiat atat de contributia ridicata a industriei la formarea produsului intern brut cat si de ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar. Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice, care insa nu a atins dezvoltarea ceruta de importantul potential turistic al regiunii. In anul 2006, Regiunea Centru a reusit sa atraga 1,164 milioane turisti cazati in structurile de primire turistica, devenind prima regiune a tarii ca destinatie turistica, iar in anul 2007 numarul turisti cazati a crescut la 1,330 milioane. Contributia turismului la formarea produsului intern brut regional s-a ridicat la 2, 95% in anul 2005. Numeroşi specialişti în turism rural au identificat Regiunea Centru ca fiind zona cu potenţial foarte mare în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori cât şi pentru bugetul ţării.Cu toate acestea, turismul rural în România este încă într-o fază incipientă, abia la început de drum. Şi drumul pentru acest sector nu pare să fie unul uşor, mai ales pentru că autorităţile româneşti nu recunosc decât cu jumătate de gură importanţa şi potenţialul acestui tip de turism, continuând să sprijine investiţii majore în turismul clasic, de masă. Însă din ce în ce mai multe persoane cu spirit întreprinzător încep să întrevadă potenţialul şi beneficiile practicării turismului rural, in special in regiunea Centru. Iniţiativele în acest domeniu au început să apară de acum câţiva ani, la început timid în câteva locuri din ţară cu tradiţie (Valea Prahovei, zona din jurul Braşovului), ca mai apoi să se extindă şi în alte regiuni din ţară.

45

In regiunea Centru, persoane somere / inactive care au migrat catre mediul rural in ultimii ani, datorita dezechilibrelor provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti s-au adaptat la cerintele pietei si au dezvoltat IMM-uri in mediul rural, cu precadere in domeniul turismului. Pentru a stimula creşterea PIB regional, sunt necesare măsuri concertate vizând stimularea dezvoltării serviciilor, cel mai competitiv sector economic, corelate cu măsuri de creştere a productivităţii muncii în mediul rural (prin diversificarea activităţilor economice şi reorientarea populaţiei ocupate în agricultură) şi industrial prin atragerea investiţiilor străine directe si prin initierea de afaceri in mediul rural de catre persoanele somere, aflate in cautarea unui loc de munca.

46

ANALIZA S.W.O.T. - Afaceri in mediul rural – Regiunea Centru

PUNCTE TARI: Poziţionată în zona centrală a României, are legături directe cu 6 din celelalte regiuni

de dezvoltare Existenţa a două aeroporturi internaţionale (Târgu Mureş, Sibiu); Reţea de bază a

infrastructurii feroviare satisfăcătoare cu două importante intersecţii (Braşov, Teiuş) ; Populaţie cu nivel ridicat al civilizaţiei, educată în spiritul hărniciei şi al ordinii; Centre universitare specializate şi centre de cercetare (Brasov, Târgu Mureş, Sibiu) Resurse de muncă calificate în numeroase domenii de activitate (tradiţii în agricultură şi

industrie) Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan,

tradiţiilor, monumentelor arhitecturale şi istorice Reţea bine reprezentată de drumuri publice traversata de principalele şosele europene

(E81, E68, E60) şi de culoarul IV european Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor şi a start -up –urilor din mediul rural Resurse de muncă calificate în numeroase domenii de activitate (tradiţii în agricultură şi

industrie) Un mare potenţial de utilizare a suprafeţelor industriale ce dispun de o infrastructură de

bază (reutilizarea fostelor zone industriale); Orientarea industriei spre prelucrarea resurselor şi produselor existente în regiune;

PUNCTE SLABE : Datorită configuraţiei specifice a reliefului, accesulrutier şi feroviar se realizează doar pe

anumite culoare de trecere Amplificarea migraţiei, în special a populaţiei tinere şi a celei de origine germană; Sporul natural negativ şi procesul de îmbătrânire a populaţiei; Infrastructura educaţională şi sanitară deficitară în unele sate montane izolate; Lipsa sau uzura morală ridicată a dotărilor în sistemul educaţional (în special în învăţământul

profesional) şi sanitar, cu preponderenţă în mediul rural Calitatea scazută a serviciilor de promovare turistica şi a informaţiilor turistice; Investiţii reduse în tehnologii de protecţie a mediului Serviciile de consultanţă în domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate Disparităţi între numărul de IMM-uri înfiinţate în zonele mai dezvoltate şi cele mai puţin

dezvoltate, între mediul urban şi cel rural;

OPORTUNITATI: Poziţie avantajoasă a regiunii în raport cu proiectele europene care vizează infrastructura de

transport Dezvoltarea parteneriatelor sat-oraş Existenta programelor europene care vizează sprijinirea afacerilor, pregătire profesională şi

reconversie pe piaţa forţei de muncă adresate persoanelor fizice si juridice din mediul rural Programe europene pentru reabilitarea / modernizarea de diverse infrastructuri (de afaceri,

sociale, educaţie) Procesul de globalizare va determina creşterea competitivităţii Creşterea cererii pe plan internaţional pentru turismul rural, cultural, eco-turism şi turism

balnear;

47

Crearea unor centre tehnologice şi de cercetare orientate către valorificarea potenţialului regional

AMENINTARI

Creşterea gradului de îmbătrânire a populaţiei Gradul de sărăcie şi izolare a unor zone generează fenomene de depopulare crează premisele

dispariţiei unor localităţi (în special în zone montane cu accesibilitate redusă) Politicile protecţioniste ale UE vor determina scăderea importanţei produselor autohtone faţă

de cele ale ţărilor membre Libera circulaţie a forţei de muncă, în special a celei înalt calificate, va afecta calitatea şi

cantitatea resurselor umane de pe piaţa muncii, in special in mediul rural Lipsa unor strategii de investiţii care să ia în considerare evoluţiile demografice Pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate datorită turismului necontrolat.

D. CONCLUZII SI RECOMANDARI Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia regională (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcţiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor (industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ) şi a firmelor cu capital străin; înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii (orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.). În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii. În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM (care totaliza 72 % din totalul salariaţilor din regiune în 2007). Deasemenea se constata creşterea din ultimii ani la nivel regional a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM la 1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100 de locuitori. Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2010 (care prevede o rata de ocupare de 70% în 2010). De asemenea rata şomajului se situează peste media naţională în toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţelor Mureş şi Sibiu. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).

48

Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii. Nivelul scăzut de instruire a persoanelor din mediul rural al regiunii Centru se reflectă în calitatea fortei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activitătilor economice nu este sustinută de lucrători cu formare sau experientă specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural. Tehnologia IT si echipamentele hardware si software sunt rar întâlnite în cadrul scolilor din spatiul rural în timp ce echipamentul necesar formării profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseste. O problemă suplimentară o constituie dificultatea de a atrage personal calificat în zonele rurale. În general, se poate spune că, în zonele rurale, educatia este chiar mai slabă calitativ decât în cele urbane, din cauza problemei permanente a finantării. Potenţialul Regiunii Centru este variat, dispunând atât de resurse naturale cât şi de resurse umane, sociale şi economice. Reţeaua de universităţi din Regiunea Centru este foarte bine dezvoltată, cele din Târgu Mureş fiind renumite în domeniul farmaceutic, al medicine precum şi în domeniul artei teatrale, Braşov pentru profilul tehnic şi silvic, cea din Sibiu pentru profile umaniste. Profilele de inginerie sunt, de asemenea, bine reprezentate. Din punct de vedere al oportunitatilor pentru mediul rural din regiunea Centru a Romaniei se identifica urmatoarele: Regenerarea comunităţilor rurale Dezvoltarea sectorului IMM în domenii productive şi de servicii, specifice mediului rural Facilităţi pentru asociaţiile agricole Dezvoltarea agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi culturale Investiţii de protecţie a mediului Creşterea volumului de produse ecologice Creşterea activităţilor nonagricole Prin accesarea Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), document

elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală

Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic foarte ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice şi balneoclimaterice renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate

Specificul Regiunii Centru oferă condiţii deosebite pentru turismul montan şi agroturism – locul 1 pe ţară din punct de vedere al numărului de pensiuni acreditate. Agroturismul, beneficiază în mod deosebit de potenţialul gospodăriilor rurale (ex. Zona Bran, zona etnografică Mărginimea Sibiului, zona Munţilor Apuseni, etc.).

Dintre cele mai importante concluzii rezultate in urma analizei datelor demografice obtinute la ultimul recensamant enumeram urmatoarele:

49

Regiunea Centru se situa pe locul al 5-lea in ce priveste numarul populatiei, avand o densitate sub media nationala

Populatia regiunii s-a redus intre ultimele 2 recensaminte cu 6,6% . In peste 70% din localitatile Regiunii Centru populatia a inregistrat scaderi

grad ridicat de imbatranire a populatiei , in special in localitatile rurale diversitate etnica , lingvistica si `religioasa rata redusa de activitate si ocupare a populatiei in majoritatea localitatilor distributie dezechilibrata a populatiei ocupate intre cele 3 sectoare economice principale in

unele localitati ale regiunii populatia cu un nivel mediu de studii este preponderenta nivel scazut de dotate a locuintelor cu utilitati, in special in localitatile rurale

Locul modest pe care îl ocupă Regiunea Centru din punct de vedere al contribuţiei la producţia agricolă naţională (locul 5 din cele 8 regiuni), este explicabil prin condiţiile de relief (în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile), dar şi unui randamentul mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia. Pe de altă parte, specificul montan oferă regiunii un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:

Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 59% din suprafaţa agricolă a regiunii) favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din regiune.

Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată

Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice) Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiţionale

şi deschişi spre nou) Experienţa şi iniţiativele unor organizaţii active la nivelul regiunii: ex. AGROM-RO

Mureş (în domeniul instruirii şi consultanţei agricole), ANTREC (în promovarea serviciilor agroturistice), Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Montanologie - Cristian, jud. Sibiu, Institutul de Cercetare pentru Pajişti – jud. Braşov, etc.

Zonele rurale din regiunea Centru se confrunta cu provocari specifice în ce priveste cresterea, locurile de munca si durabilitatea în anii viitori. Dar ele ofera reale oportunitati prin potentialul lor de crestere în sectoarele noi, asigurarea conditiilor de recreere rurala si turism, atractivitate ca loc de viata si munca, si rolul lor de rezervor de resurse naturale si de peisaje foarte valoroase. În zonele rurale, venitul pe locuitor este mai mic cu în jur de o treime, ratele activitatii pentru femei sunt mai mici, sectorul serviciilor este mai putin dezvoltat, nivelele de educatie superioara sunt în general mai mici, si un procent mai mic de gospodarii au acces la internet. Îndepartarea si periferalitatea sunt probleme majore în unele zone rurale. Aceste dezavantaje tind sa fie chiar mai semnificative în zonele predominant rurale, desi viziunea generala la nivel UE poate varia substantial între Statele Membre. Lipsa de oportunitati, contacte si infrastructura de pregatire sunt o problema specifica femeilor si tinerilor din zonele rurale îndepartate.

50

Desi se situeaza pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economica in raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare, Regiunea Centru se afla inca mult in urma altor regiuni din statele Uniunii Europene iar situatia actuală a serviciilor si infrastructurii afectează puternic calitatea vietii în spatiul rural si constituie o piedică pentru dezvoltarea activitătilor economice.

E. BIBLIOGRAFIE www.onrc.ro www.insse.ro www.adrcentru.ro www.apdrp.ro

51

Regiunea Sud – Vest Oltenia

52

A. Prezentare generala a regiunii si a oportunitatilor de afaceri

din mediul rural. a) Caracteristici demo-geografice

Regiunea Sud - Vest Oltenia cu o suprafaţă de 29.212 km2 , este una din regiunile mai puţin dezvoltate ale României si cuprinde cinci judete: Dolj (resedinta Mun. Craiova), Olt (resedinta Mun. Slatina), Mehedinti (resedinta Mun. Drobeta Turnu Severin), Gorj (resedinta Mun. Tg. Jiu), Valcea (resedinta Mun. Rm. Valcea). Este una din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei, asa cum au fost acestea constituite, cu localităţile structurate în 40 de oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi 2.066 sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (300.182 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina (80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc. Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale. Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice). Nivelul de dezvoltare al regiunii Sud-Vest Oltenia este unul din cele mai scazute, in comparatie cu celelalte regiuni de dezvoltare ale Romaniei, dar si in comparatie cu nivelul de dezvoltare al regiunilor UE, in pofida cresterilor economice inregistrate in ultimii ani. b) Forţa de muncă şi migraţia spre zonele rurale Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% . La nivel Regional, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%). Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional, pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%).

53

Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă. Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă. Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant în economia regională. Astfel, numărul în creştere al persoanelor ocupate în agricultură şi fărâmiţarea terenurilor în urma reformei privind proprietatea, precum şi utilizarea unor tehnologii puţin avansate, au condus la o descreştere notabilă a productivităţii muncii în acest sector. Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea adecvată a mecanismelor pieţei. Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din sud Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%) se înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale. Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte. c) Economia regională In ceea ce priveste structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii SV Oltenia, acestea sunt determinate de o serie de factori, precum: resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi, de functionarea adecvata a mecanismelor pietei si de forta de munca existenta.

Judetul Dolj:

Doljul este cel mai dezvoltat dintre toate judetele componente ale regiunii Sud-Vest Oltenia, acest lucru reflectandu-se si in numarul unitatilor economice, marimea si cifrele de afaceri, domeniile de activitate si resursele umane, materiale si financiare angrenate in activitatile economice. Cele mai importante activitati sunt desfasurate in urmatoarele sectoare: industria energetica – RA Termoficare SA Craiova, Uzina Termica Calafat (contribuie

decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de: SO2, NOx, CO, CO2, COV, CH4, N2O, NH3, PM si metale grele: As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn)

54

industria constructoare de masini – Electroputere, Intreprinderea de Utilaj Greu, Masini Agricole si Tractoare (MAT S.A.), Intreprinderea de Reparatii Locomotive, etc.

industria electrotehnica - Electroputere Craiova industria chimica – S.N.P. Petrom - Sucursala Doljchim (emisii caracteristice:H2S, SO2,

COV, PM, NOx si CO) industria extractiva – Foraj Sonde Craiova, S.N.P. Petrom-Schele de Petrol Stoina-Vrateju industria alimentara – Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus S.A., etc. (emisii

caracteristice: COV - etanol, acetaldehida, esteri, acizi) industria textila – Fabrica de Confectii Texmodel, Steilmann Modexim S.A. industria materialelor de constructii – Elpreco Craiova fabricarea de armament si munitii – Uzina Mecanica Filiasi industria mobilei – S.C. Metal-Lemn S.A. (emisii caracteristice : COV, SO2, NOx, PM) industria de automobile si constructii avioane – Daewoo, S.C. Avioane S.A. agricultura si zootehnie – indeosebi in lunca Dunarii si a Jiului: Cervina S.A. Segarcea,

Comcerealis S.A., Semrom Oltenia S.A., Zootehnica S.A

Judetul Olt: La nivelul acestui judet, principalele activitati economice, care au si un impact negativ crescut asupra factorilor de mediu sunt: industria energetica –Termocor S.A. industria metalurgica – Artrom Slatina (fabricarea de componente din otel), Alprom Slatina

(prelucrare a aluminiului si a aliajelor de aluminiu), Alro Slatina (productie de aluminiu primar), Termex S.A. (specializata in turnarea fontei)

industria chimica – Olt-Tyre Caracal (prelucrare cauciuc), Electrocarbon Slatina (fabricare produse carbonice: cocsuri, produse din grafit, carbura de siliciu)

industria constructoare de masini: SMR Bals (producerea de componente pentru vagoane), Romvag Caracal (fabricare material rulant – vagoane marfa)

exploatarea carbunelui – Bals, Otesti industrie alimentara – Zahar S.A. Corabia (procesarea sfeclei de zahar si rafinarea zaharului

brut) agricultura si zootehnie – Coarias S.A. Corabia (producerea, industrializarea si

comercializarea produselor agrozootehnice), zonele viticole Samburesti, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, legumicultura in lunca Dunarii si de-a lungul raurilor Olt si Oltet

Judetul Mehedinti:

Judetul Mehedinti este caracterizat de o intensitate mai scazuta a activitatilor economice (atat a numarului unitatilor economice, dar si ca diversificare a ramurilor economice), mai importante fiind: Industria energetica – portile de Fier I si II /RAAN-Romag Termo, Hidroelectrica S.A. Industrie chimica – Celrom SA Drobeta Turnu Severin (prelucrarea celulozei si hartiei),

Uzina de Apa Grea Turnu Severin - Romag Prod (producerea de apa grea destinata reactoarelor nucleare, apa superusoara, azot lichefiat, aer instrumental, apa demineralizata, apa potabila, apa distilata si apa industriala)

Industria alimentara – Fabrica de Bere-Spirt Turnu Severin Constructii nave – Severnav Drobeta Turnu Severin Industria lemnului – Cildro Service S.R.L. Agricultura – in lunca Dunarii Turism – statiunea balneo-climaterica Herculane, cheile Cernei, parcul natural Portile de Fier

55

Judetul Valcea:

Principalele ramuri economice din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente. Cele mai reprezentative sunt urmatoarele ramuri: industria energetica – utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentilor sai, realizand o

productie de 1000 MW, din care 510 MW numai la statia Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania.

industria chimica – judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara - aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care: soda caustica si praf, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonati, pesticide, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt OLTCHIM S.A. si Uzina de Soda Govora, ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii.

industria extractiva – exploatari de carbune de suprafata (lignit) la Berbesti si Alunu si exploatare de calcar la Bistrita; exploatari de titei si gaze naturale de catre Petrom S.A. (avand doua sectii de productie).

exploatarea si prelucrarea lemnului – Cozia Forest S.A., Elvila S.A. industria constructoare de masini – produce echipamente pentru industria petrochimica,

pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt Vilmar S.A., un joint-venture franco-roman, Roti Auto S.A. Dragasani si Hervil S.A., care produce o gama larga de echipamente hidraulice.

industria usoara – este reprezentata de fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori (Vilceana S.A., Finca S.A. Dragasani), textile si materiale netesute (MINET S.A., Moda Sarguinta SCM), etc.

industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe (Oltchim-Fabrica de Conserve Raureni), de produse din carne si lactate (Carvil S.A., Diana S.R.L.), de panificatie (Vel Pitar S.A.) si bauturi racoritoare si alcoolice (Fabrica de Conserve Raureni, podgoria Dragasani-Samburesti)

agricultura si zootehnie – in special in lunca Oltului: podgoria Dragasani, Avicola Babeni, Suinprod S.A. Babeni

turism – statiunile balneare Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora, Ocnele Mari, manastirile Cozia, Bistrita, Dintr-un Lemn, zonele montane Cozia, Buila, Bistrita s.a.

Judetul Gorj:

Principalele activitati economice desfasurate in judetul Gorj sunt: industria extractiva: - carbune (lignit) in cadrul exploatarilor din Rovinari, Motru, Jilt ;

extractia petrolului si gazelor naturale in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea

industria energetica: termocentralele Turceni si Rovinari si hidrocentralele amplasate pe raurile Jiu, Oltet si Motru – Cerna – Tismana

industria materialelor de constructii – ciment, var, caramizi si blocuri ceramice, caramizi refractare, prefabricate din beton la Barsesti, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti: Simcor Var S.A, Macofil S.A., Lafarge Ciment S.A.

exploatarea si prelucrarea lemnului – cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la Targu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Tismana, Pades

industria chimica – fabricarea articolelor tehnice din cauciuc: Artego S.A. Tg. Jiu fabricarea de armament si munitii – Uzina Mecanica Sadu

56

constructii de masini, utilaj minier – Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilt producerea de sticlarie de menaj – Star Glass S.A. Tg. Jiu industrie alimentara – panificatie, bauturi, tigarete: Velpitar S.A – sucursala Gorj, Fabrica

de Tigarete industria textila - Fabrica de confectii Confectia S.A. Tg. Jiu agricultura si zootehnie – Suinprod S.A., Avi Instant. turism - rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului si Sohodolului,

pesterile Muierilor si Polovragi, statiunile montane Ranca s Cresterea economica a regiunii Sud - Vest Oltenia a fost in ultimi ani: In 2006, potrivit estimarilor de 7,2%, peste nivelul mediei nationale. Aceasta crestere fiind

sustinuta de o industrie cu o dinamica de 7,5 %, potrivit studiului „Dezvoltare regionala – prezent si perspective” realizat de Comisia Nationala de Prognoza in 2007.

In 2007, cresterea economica s-a situat sub media nationala, inregistrand doar 6,2%, In anul 2008 cresterea economica au fost incurajatoare, ajungand la 6,5%. In 2009 putem spune ca economia s-a situat la nivelul anului 2008 datorita crizei economice

europene, resimtita puternic si in Romania. De-a lungul ultimilor ani descreşterea PIB s-a accentuat comparativ cu media naţională iar compoziţia sa demonstrează o structură economică neechilibrată în care agricultura înregistrează 15%, sectorul industriei peste 36%, serviciile 31%, transporturile şi construcţiile peste 21%, restul de 11% revenind sectorului public.

Importanţa sectorului primar şi a celui secundar a scăzut la aproximativ 10% din totalul PIB şi a fost compensată de o creştere paralelă a sectorului privat (8,5%) şi a sectorului serviciilor (1,5%). Cu toate acestea capacitatea de export a întreprinderilor din Oltenia a crescut în aproape toate sectoarele, cu excepţia notabilă în sectoarele chimic şi cel al construcţiilor de maşini. Fabricarea textilelor şi a metalului apar în mod special ca fiind in dezvoltare accelerată. În ultimii 5 ani, industria uşoară a înregistrat tendinţe pozitive ale exportului.

Desi regiunea Oltenia a inregistrat cresteri semnificative in sectoare importante ale economiei, populatia ocupata a inregistrat scaderi continue in toate judetele, dar mai ales in judetul Gorj datorita restructurarilor din industria extractiva. Economia Regiunii Sud-Vest Oltenia este marcată de dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă, practicată de o populaţie rurală îmbătrânită şi de către cei disponibi-lizaţi din mediul urban. Agricultura are o contribuţie redusă la formarea regionala (11,19) şi o pro-ductivitate scăzută, concentrând 46,29% din forţa de PIB muncă ocupată la nivelul regiunii. Totuşi, contri-buţia la PIB regional a agriculturii este peste media la nivel naţional. În totalul forţei de muncă ocupate, 13,08% lucrează în administraţia publică şi apărare, învăţă-mânt

57

şi sănătate. Contribuţia acestor sectoare la PIB regional este foarte apropiată de media regiona-lă, cu excepţia sectorului administraţie publică şi apărare unde contribuţia este cu peste 1% mai mare decât media naţională. Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie o componentă importantă în economia regiunii. În judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa creştere a preţului energiei, determină o revigorare a activităţii în domeniu. După 1990, în condiţiile unui proces de restructurare a economiei relativ încet şi întârziat, întreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Din punct de vedere economic şi social, cea mai afectată zonă este zona minieră a Gorjului, unde dependenţa faţă de minerit rămâne semnificativă. Activităţile de extracţia a cărbunelui se află în recesiune, procesul de restructurare minieră începând doar din 1997. Dupa cum se poate observa, cresterile inregistrate in sectoarele economice importante nu sunt constante, inregistrand oscilatii importante de la un an la altul. Acest lucru s-a datorat, pe de-o parte, procesului de restructurare economica, care a determinat orientarea unei mari parti a populatiei somere in varsta catre mediul rural, unde practica o agricultura neproductiva, de subzistenta si utilizand tehnologii invechite, si imigrarea populatiei active, tinere, indeosebi in tarile occidentale, mult mai atractive din punct de vedere al ofertei de munca. Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Tg. Carbunesti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri recent privatizate. Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agricol (in Lunca Dunarii, de-a lungul raurilor Olt si Oltet – culturi legumicole, zonele viticole Samburesti, Cirlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, Maruntei etc.), o mare parte a angajatilor din industrie reorientandu-se catre activitati agricole. Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro pana la finele anului 2009 (reprezentand 3,4% din totalul investitiilor starine in Romania), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari precum ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, Daewoo, preluata de Ford la sfarsitul anului 2007. Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari: Electroputere Craiova, Combinatul OLTCHIM Rm. Valcea. d) Oportunitati de afaceri in mediul rural Raportandu-ne la clasa de marime a intreprinderilor, exprimata prin numarul de salariati, preponderente in regiunea S-V Oltenia sunt microintreprinderile cu 92, 05%, peste media nationala care este 90,5%. Ponderea marilor intreprinderi este de 0,16% in Oltenia fata 0,65% in regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov. Din totalul celor 1.613 de mari intreprinderi ce functioneaza la nivelul economiei nationale, regiunea Bucuresti detine 46,3%, iar Sud-Vest doar 4,2%. (68 de intreprinderi mari). In ceea ce priveste intreprinderile mici si mijlocii, ponderea acestora in totalul firmelor este de 99,69% la nivel national cu plaja de valori 99, 35% in Bucuresti si 99,84% in regiunea Sud-Vest Oltenia.

58

In regiunea Sud-Vest Oltenia activeaza un numar de 40.733 de IMM-uri, structura judeteana a acestora aratand existenta unor disparitati semnificative - la o extrema se situeaza judetul Dolj, cu un numar de 15.511 IMM-uri (38,1% din totalul IMM-urilor din regiunea Sud-Vest Oltenia), iar la cealalta extrema, judetul Mehedinti cu doar 3.896 de IMM- uri (9,6% din totalul IMM-urilor din regiune). In ceea ce priveste Oportunitatile de afaceri in mediul rural , structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii SV Oltenia, acestea sunt determinate de o serie de factori, precum: resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi, de functionare adecvata a mecanismelor pietei si de forta de munca existenta. Majoritatea unităţilor locale rurale active sunt microîntreprinderi (88,25%), cele mai multe desfăşurând activităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motociclete-lor şi a bunurilor personale şi casnice.

e) Economia rurală este nediversificată, fiind bazată pe practicarea unei agriculturi de subzistenţă; numeroasele exploataţii mici se află în proprietatea unui număr mare de agricultori, care au depăşit vârsta pensionării, constituind sursa principală de venit pentru aceştia.

În regiunea Sud-Vest Oltenia, din totalul veniturilor gospodăriilor de agricultori (exprimateîn lei lunar/persoana), veniturile obţinute din salarii brute şi alte drepturi salariale reprezintă doar 5,5%, în timp ce ponderea cea mai ridicata o deţine contravaloarea consumului de produse agri-cole din resurse proprii (44,2%). De asemenea, ponderea ridicată a veniturilor obţinute din agricultură (19,9%), în comparaţie cu ponderea scăzută a veniturilor obţinute din activităţi neagricole independente (2,4%), ilustrează de-pendenţa economiei rurale de agricultură, fapt demonstrat şi prin aceea că la nivel regional, în anul 2007, 43,9% din populaţia ocupată pe sectoare de activitate desfăşura activităţi agricole în condiţiile în care agricultura are o contribuţie de 11,19% la formarea VAB.

Aceste cifre reflectă nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole datorat slabei înzes-trări tehnice, a fărâmiţării suprafeţelor agricole şi a investiţiilor insuficiente.

59

B. ANALIZA CANTITATIVA / CALITATIVA A DOMENIILOR DE INTERES PENTRU IMM-URI IN MEDIUL RURAL

a) Analiza chestionarelor

In urma analizei cantitativa / calitativa a unui numar de 250 chestionare completate de catre persoane cu domiciliul in mediul rural din regiunea Sud-Vest Oltenia a rezultat urmatorul studiu:

STUDIU PRIVIND IDENTIFICARE AFACERILOR IN MEDIU RURAL 1. Doriti sa incepeti o afacere proprie? Din totalul repondentilor 80,4 % si-au manifestat dorinta de a demara o afacere proprie. 2. Ce domeniu de activitate prezinta un real interes pentru dvs?

Domeniile de activitate de interes privind deschiderea unei afaceri sunt: croitorie, comert, amenajari interioare, frizerie- coafura, manichiura, proiectare, brutarie, ciupercarie, restaurante, zootehnic , consultanta , constructii, reparatii auto, cofetarie, prelucrarea lemnului, contabilitate primara, medicina veterinara, turism, gradinita particulara, alimentatie publica, agricultura, asistenta sociala, florarie, cosmetica, publicitate, transporturi, servicii medicale, artizanat, informatica , formare profesionala, apicultura, pomicultura, instalatii termice, masaj, prelucrarea laptelui, salon de infrumusetare, gradinita 3. Precizati unde ati dori sa demarati o afacere?

Precizaţi unde aţi dori să demaraţi o afacere?

33%

67%

Mediul ruralMediul urban

80,4%

19,6%

0

20

40

60

80

100

1 2

Doriti sa incepeti o afacere proprie?

60

Din totalul repondentilor, 67 % si-au manifestat dorinta de a demara o afacere proprie in mediul rural.

4. La ce suma credeti ca s-ar ridica investitia necesara demararii afacerii? Graficul de mai sus evidentiaza faptul ca 37% dintre repondentii care intentioneaza sa demareze

o afacere proprie au nevoie de o investitie in acest sens cuprinsa in intervalul 4501 – 15000 lei. 5. Ce competente credeti ca va sunt necesare pentru succesul afacerii dvs?

Responses Numar Percent

Competente necesare pentru succesul afacerii?

Utilizarea calculatorului 76 30.4% Management si antreprenoriat

87 34.8%

Contabilitate primara 23 9.2% Marketing vanzari 28 11.2% Fiscalitate si legislatie 22 8.8% Altele 14 5.6%

Total 250 100.0%

Analiza chestionarelor a evidentiat faptul ca 34,8 % din repondenti au considerat competentele de management si antreprenoriat sunt absolut necesare pentru succesul unei afaceri iar 30.4% considera ca utilizarea calculatorului este totodata importanta pentru a avea o afacere de succes.

20,50%

37%30%

12,5%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

<4500 lei 4501-15000 lei

15001-35000lei

>35000 lei

La ce suma credeti ca s-ar ridica investitia necesara demararii afacerii?

<4500 lei4501-15000 lei15001-35000lei>35000 lei

61

6. Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctual 5?

Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul 5?

80,40%

19,60%

DaNu

Analiza chestionarelor evidentiaza faptul ca persoanele care doresc sa demareze o afacere pe cont propriu sunt interesati sa urmeze si cursuri de formare profesionala.

7. Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

0

19,60%

0

74%

0

80,40%

00,10,20,30,40,50,60,70,80,9

1 2 3 4 5 6

Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

80.4% - Da doresc demararea unei afaceri 19.6% - Nu doresc demararea unei afaceri 74% - Da au nevoie de consultanta pt demararea une afaceri

Si in ceea ce priveste nevoia de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri 80,4% dintre

repondenti acordat importanta acestui aspect.

62

8. Va rugam sa precizati varsta si sexul dvs.?

Va rugam sa precizati varsta si sexul

22%

38%

37,20%

2,80%

18-25 ani26-35 ani36-55 anipeste 55 ani

Sexul

feminin; 72%

masculin; 38%

Analiza celor doua grafice evidentiaza faptul ca segmentul de varsta cel mai interest de demararea unei afaceri pe cont propriu este cel cuprins intre 26- 35 ani si ca persoanele de sex feminine sunt mai deschise in aceasta directie.

9. Va rugam sa mentionati pregatirea profesionala: Repondentii au nominalizat: tehnician veterinar, agricultor, jurist, operator in industria alimentara, administrator, lacatus mecanic, contabil, electrician , croitor, economist, tehnician maseur, functionar, gestionar, lucrator in comert , agent comercial, zugrav, faiantar,cosmetician, asistent medicala, profesor, ospatar, bucatar, coafeza, brutar, zidar, mecanic auto, vanzatoare, cofetar, vanzatoare, Liceu enrgetic , Sc. de maistri utilaje, Scoala profesionala, Facultatea de drept, Facultatea de sociologie si asistenta sociala, Ingineria Lemnului, Liceu economic, Liceu mecanic, Fac. de constructii, Medicina veterinara, Fac. Stiinte Economice, Liceul teoretic, Liceul Chimic Rm. Valcea, Sc profesionala de arte si meserii, 10 clase, muncitor necalificat, florar decorator, croitoreasa, cosmeticiana, dulgher, asistent manager, maistru, sef echipa santier, vanzator, functionar economic, sofer, veterinar, programator, medic veterinar, contabila, profesor, vanzatoare, economist, agricultor, apicultor, ajutor bucatar, mecanic, liceu economic, instalator, tamplar, tehnolog, contabil, zidar, coafeza, croitor, mecanic, alimentatie si turism, inginer, dulgher, secretara, zootehnist,

63

electrician, mecanic auto, sudor, subinginer, operator cherestea, vopsitor auto, tesatoare, lacatus mecanic.

10. Va rugam sa precizati localitatea unde aveti domiciliul:

Localitatile de domiciliu pentru cei 250 de repondenti sunt din mediul rural – Regiunea Sud Vest Oltenia.

11. Corelatie intrebari 1-8

Va rugam precizati varsta dvs? Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Doriti sa incepeti o afacere proprie?

Total DA NU Va rugam precizati varsta dvs?

18-25ani Count 41 14 55 % of Total 16.4 % 5.6 % 22 %

26-35ani Count 80 15 95 % of Total 32 % 6 % 38 %

36-55ani Count 79 14 93 % of Total 31.6 % 5.6 % 37.2 %

Peste 55ani Count 1 6 7 % of Total 0.4 % 2.4 % 2.8%

Total Count 201 49 250 % of Total 80.4 % 19.6 % 100.0%

Din tabelul de mai sus, corelatia intrebarilor 1-8 reiese faptul ca din totalul repondentilor cu varste cuprinse intre 26-35 ani un procent de 32 % sunt interesati sa dechida o afacere. La polul opus se afla segmentul de varsta peste 55 ani cu un procent de numai o,4 % din repondenti care doresc sa inceapa o afacere proprie.

22%

38% 37,20%

2,80%

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%

18-25 ani 26-35 ani 36-55 ani peste 55ani

Corelatie intre varsta si initierea unei afaceri

18-25 ani26-35 ani36-55 anipeste 55 ani

64

12. Corelatie intrebari 1-6

Doriti sa incepeti o afacere proprie? * Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior?

Sunteti dispus/a sa urmati programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior?

Total Da NU Doriti sa incepeti o afacere proprie?

DA Count 201 49 250 % of Total

80,4% 19,6 % 100.0%

Total Count 201 49 250 % of Total

80,4% 19,6% 100.0%

Din totalul repondentilor 80,4 % sunt dispusi sa urmeze programe de formare profesionala, in ceea ce priveste domeniile de interes precizate la punctul anterior

Corelatia intrebarilor 1-6 arata faptul ca un procent de 98% dintre persoanele care doresc sa initieze o afacere proprie si-au exprimat disponibilitatea de a urma programe de formare profesionala acordand o mare importanta acestui aspect.

13. Corelatie intrebari 1-7

Doriti sa incepeti o afacere proprie? * Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Credeti ca aveti nevoie de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri?

Total DA NU Doriti sa incepeti o afacere proprie?

DA Count 201 8 98 % of Total 80,4% 19,6% 100.0%

Total Count 201 8 98 % of Total 80,4% 19,6% 100.0%

65

Nevoia de consultanta in vederea demararii unei noi afaceri

26%

74%

DANU

Si in privinta nevoi de consultanta un procent semnificativ, 80,4% dintre persoanele dornice sa-si deschida o afacere proprie sunt dispuse sa apeleze la servicii specializate de consultanta in acest sens.

b) Interpretarea elementelor de analiza si stabilirea tendintelor

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomaju-lui de lungă durată. Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Deze-chilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei. Populaţia activă civilă a regiunii la 1 ianuarie 2009 era de 931.5 mii persoane. Resursele de muncă la nivel regional se situau la 1401,7 mii persoane în anul 2008, în scădere cu 5400 persoane faţă de anul precedent. Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2008, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nive-lul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat. Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere. Pentru a stimula creşterea PIB regional, sunt necesare măsuri concertate vizând stimularea dez-voltării serviciilor, cel mai competitiv sector economic, corelate cu măsuri de creştere a productivităţii muncii în mediul rural (prin diversificarea activităţilor economice şi reorientarea populaţiei ocupate în agricultură) şi industrial prin atragerea investiţiilor străine directe si prin initierea de afaceri in mediul rural de catre persoanele somere, aflate in cautarea unui loc de munca. Dat fiind numarul ridicat de persoane somere care au migrat catre mediul rural in ultimii ani, criza economica fiind si ea un factor primordiar al acestei migratii, tendintele benefice sunt dezvoltarea IMM-urilor in mediul rural si initierea in afaceri a persoanelor din mediul rural. Pregtirea profesionala in domenii de interes rural cat si consultanta in afaceri este prioritara pentru

66

persoanele fara venituri sau cu venituri reduse din mediul rural care doresc sa se integreze pe piata fortei de munca cat si sa inceapa o afacere pe cont propriu.

C. ANALIZA SWOT - Afaceri in mediul rural la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă următoarele aspecte:

Puncte tari: O regiune de tranzit cheie între Banat şi Muntenia - localizată la intersecţia a două din

cele trei coridoare Europene care traversează România. Aeroportul de provincie cel mai accesibil din ţară, dispunând de facilităţi şi dotare

tehnică satisfăcătoare. Infrastructură de transport (reţea de drumuri) bine dezvoltată în comparaţie cu media

naţională dar concentrată doar în anumite zone. Judeţul Vâlcea are cele mai bine categorii de drumuri (naţionale, judeţene din Regiune)

Cel mai mare producător de energie din România. In ciuda regresului inregistrat in ultimii ani., regiunea SV Oltenia are o traditie

industriala de 8 decenii, cu spirit antreprenorial. Potential ridicat al fortei de munca in mediul rural care doreste deschiderea unei afaceri

in mediul rural. O regiune bogată în produse minerale care dispune de un potenţial turistic diversificat,

incluzând: turismul montan şi speologic (Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea), balnear (izvoare termale, în judeţul Vâlcea (Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata), eco-turismul, parcuri naturale (peste 200.000 hectare de zone protejate), religios (peste 60 mănăstiri şi schituri ortodoxe).

Industria lemnului şi serviciile de transport sunt foarte competitive. Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din ţară,

existând şi în judeţul Vâlcea două Universităţi acreditate. Puncte slabe: Regiune tradiţional subdezvoltată, o regiune “de graniţă” (la graniţa cu Bulgaria şi

Serbia). În privinţa densităţii populaţiei, Sud-Vest Oltenia se află sub media pe ţară, respectiv 82

locuitori / km2 şi are un număr relativ mare de sate şi localităţi mici. Pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură şi rentabilitate scăzută a activităţilor

agricole; ( 54,7% din populaţia regiunii trăieşte în mediul rural şi contribuie cu 11,62% la formarea PIB regional).

Discrepanţa evidentă între meseriile oferite de sistemul educaţional şi cerinţele pieţei muncii (calitatea educaţiei în mediul rural este afectată de infrastructura de educaţie slab dezvoltată)

Densitate scăzută a populaţiei distribuita intr-un număr mare de sate mici - Oltenia se află pe locul 3 între regiunile României, după Moldova şi Muntenia, în privinţa proporţiei populaţiei rurale în total, respectiv 54,6 %.

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei Regiunii SV Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii.

Numarul redus al programelor de instruire pentru afaceri si neadaptarea celor existente la nisele de pe piata.

67

Posibilitatea de interventie scazuta a autoritatilor locale in mediul de afacerii, datorita limitarilor legislative (lipsa legii parteneriatului publicprivat).

Slaba promovare a potentialului economic al judetului in afara tarii, in randul potentialilor investitori,

Sprijin insuficient pentru reconversie profesionala a somerilor, inclusiv pentru initierea in dezvoltarea unei afaceri.

Posilitatea de investitie scazuta a autoritatilor locale in mediul de afaceri. Comparativ cu alte regiuni, Oltenia are unul din cele mai scăzut număr de IMM-uri din

România şi cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin1. Deficienţe mari în furnizarea apei potabile, reţele (canalizare, gaze, telefonie) slab

dezvoltate . Slaba educaţie antreprenorială şi marketing regional slab. Capacitate scăzută de atragere a investiţiilor străine directe. Investiţiile străine directe

concentrate în câteva operaţiuni mari. Prezenţa unor zone monoindustriale.

Oportunităţi Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor în principalele oraşe. Integrarea Europeană care a determinat o creştere a comerţului trans-frontalier. O investiţie majoră a Uniunii Europene a fost planificată pentru construirea unui pod

peste Dunăre spre Bulgaria. Primul asemenea pod în istoria Regiunii. Rata scăzută a angajării în sectorul serviciilor (de două ori mai mică decât în UE) oferă

oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului Posibilităţile oferite pentru exportul de materii prime/produse spre Vestul Europei de

către coridoarele pan-europene, Coridorul VII – Dunarea şi Coridorul IV - care trece prin nordul judeţului Vâlcea.

Flux de investiţii semnificativ privind infrastructura de transport principală deja planificat în regiune.

1 Sursa: ANIMM -

68

Sectorul serviciilor,deşi încă relativ slab dezvoltat, are un bun potenţial pentru dezvoltare.

Extinderea Internet-ului care ar putea suplini lipsa altor posibilităţi de comunicare. Potenţial de dezvoltare a unor grupuri de IMM (clustere) în regiune. Potenţial mare pentru turismul montan, rural, educaţional şi monahal. Posibilitatea exploatării parcurilor naturale şi a zonelor protejate ca resurse turistice în

acelaşi timp protejând mediul regional (ecoturism) Ameninţări Restructurare industrială şi privatizare întârziate ceea ce duce la un număr mare de locuri

de muncă ameninţate cu desfiinţarea. Migraţia masivă a tineretului datorită lipsei locurilor de muncă. Oltenia poate fi exclusă din societatea informaţională datorită posibilităţii reduse de

procurare a computerelor, accesului scăzut la internet etc. Creşterea indicelui de dependenţă (populaţia inactivă şi neocupată raportată la 1.000 de

persoane ocupate) Persoane gata să emigreze către Bucureşti şi în afara ţării. D. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia regională. În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii. Pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură şi rentabilitate scăzută a activităţilor agricole; ( 54,7% din populaţia regiunii trăieşte în mediul rural şi contribuie cu 11,62% la formarea PIB regional). Deasemenea se constata creşterea din ultimii ani la nivel regional a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor desi Comparativ cu alte regiuni, Oltenia are unul din cele mai scăzut număr de IMM-uri. Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2010 (care prevede o rata de ocupare de 70% în 2010). De asemenea rata şomajului se situează peste media naţională în toate judeţele regiunii. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban). Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie, în paralel cu creşterea în servicii şi în agricultură.

69

Nivelul scăzut de instruire a persoanelor din mediul rural al regiunii Sud Vest Oltenia se reflectă în calitatea fortei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activitătilor economice nu este sustinută de lucrători cu formare sau experientă specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural. Tehnologia IT si echipamentele hardware si software sunt rar întâlnite în cadrul scolilor din spatiul rural în timp ce echipamentul necesar formării profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseste. O problemă suplimentară o constituie dificultatea de a atrage personal calificat în zonele rurale. În general, se poate spune că, în zonele rurale, educatia este chiar mai slabă calitativ decât în cele urbane, din cauza problemei permanente a finantării. Potenţialul Regiunii Sud Vest Oltenia este variat, dispunând atât de resurse naturale cât şi de resurse umane, sociale şi economice. Reţeaua de universităţi din Regiunea Sud Vest Oltenia este foarte bine dezvoltată, cele din Craiova fiind renumite în domeniul farmaceutic, al medicine precum şi în domeniul artei teatrale, Rm. Valcea pentru profilul tehnic şi economic. Profilele de inginerie sunt, de asemenea, bine reprezentate de Sectiile de profil ale Universitatii de stat Pitesti cu sectii deschise in orasul Rm. Valcea. Din punct de vedere al oportunitatilor pentru mediul rural din regiunea Sud Vest Oltenia a Romaniei se identifica urmatoarele: Regenerarea comunităţilor rurale. Dezvoltarea sectorului IMM în domenii productive şi de servicii, specifice mediului rural. Facilităţi pentru asociaţiile agricole. Dezvoltarea agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi culturale. Investiţii de protecţie a mediului. Creşterea volumului de produse ecologice. Creşterea activităţilor nonagricole. Prin accesarea Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), document

elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Regiunea Sud Vest Oltenia dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice şi balneoclimaterice renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate.

Specificul Regiunii Sud Vest Oltenia oferă condiţii deosebite pentru turismul montan şi agroturism. Agroturismul, beneficiază în mod deosebit de potenţialul gospodăriilor rurale (ex. Zona Horezu, Calimanesti , Ranca, Ocnele Mari, Voineasa, Bistrita, Olanesti, zona etnografică Valea Oltului, zona Munţilor Fagaras etc.).

Dintre cele mai importante concluzii rezultate in urma analizei datelor demografice obtinute la ultimul recensamant enumeram urmatoarele: Regiunea Sud Vest Oltenia se situa pe locul al 4 -lea in ce priveste numarul populatiei, avand

o densitate sub media nationala

70

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei Regiunii SV Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii.

grad ridicat de imbatranire a populatiei , in special in localitatile rurale . diversitate etnica , lingvistica si `religioasa . rata redusa de activitate si ocupare a populatiei in majoritatea localitatilor. distributie dezechilibrata a populatiei ocupate intre cele 3 sectoare economice principale in

unele localitati ale regiunii. populatia cu un nivel mediu de studii este preponderenta. nivel scazut de dotate a locuintelor cu utilitati, in special in localitatile rurale

Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 59% din suprafaţa agricolă a regiunii) favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din regiune.

Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată

Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat. Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism. Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiţionale

şi deschişi spre nou). Zonele rurale din regiunea Sud Vest Oltenia se confrunta cu provocari specifice în ce priveste cresterea, locurile de munca si durabilitatea în anii viitori. Dar ele ofera reale oportunitati prin potentialul lor de crestere în sectoarele noi, asigurarea conditiilor de recreere rurala si turism, atractivitate ca loc de viata si munca, si rolul lor de rezervor de resurse naturale si de peisaje foarte valoroase. În zonele rurale, venitul pe locuitor este mai mic , în jur de o treime, ratele activitatii pentru femei sunt mai mici, sectorul serviciilor este mai putin dezvoltat, nivelele de educatie superioara sunt în general mai mici, si un procent mai mic de gospodarii au acces la internet. Îndepartarea si periferalitatea sunt probleme majore în unele zone rurale. Aceste dezavantaje tind sa fie chiar mai semnificative în zonele predominant rurale, desi viziunea generala la nivel UE poate varia substantial între Statele Membre. Lipsa de oportunitati, contacte si infrastructura de pregatire sunt o problema specifica femeilor si tinerilor din zonele rurale îndepartate. Desi se situeaza pe locul patru ca nivel de dezvoltare socio-economica in raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare, Regiunea Sud Vest Oltenia se afla inca mult in urma altor regiuni din statele Uniunii Europene iar situatia actuală a serviciilor si infrastructurii afectează puternic calitatea vietii în spatiul rural si constituie o piedică pentru dezvoltarea activitătilor economice.

E. BIBLIOGRAFIE www.onrc.ro www.insse.ro www.adrcentru.ro www.apdrp.ro

71

CONCLUZII GENERALE Analiza mediului economic din cele trei regiuni tinta pune in evidenta, in primul rand, ponderea diferita (pe regiune) a actvitatilor agricole vs cele industriale si in al doilea rand, dinamica diferita a sectorului IMM vs dezvoltarea generala a sectorului privat. De asemenea, analiza (referentiala a) pietei muncii facuta in cele trei regiuni a condus la urmatoarele observatii generale:

1. reducerea ponderii populatiei active vs. populatia celor trei regiuni (cu accent pe zona rurala) 2. rata relative ridicata a somajului existenta in mediul rural vs mediul urban 3. existenta unui decalaj accentuat de instruire al populatiei ocupate din mediul rural vs. cea din

mediul urban. Pe cale de consecinta, calitatea fortei de munca din mediul rural se constituie intr-un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din regiuni

In urma analizei de piata desfasurate – si care se constituie in fundamentul practic al prezentului Studiu, au fost identificate urmatoarele oportunitati (principale) de afaceri, comune pentru cele 3 regiuni de dezvoltare: Dezvoltarea sectorului IMM în domenii productive şi de servicii, specifice mediului rural.

(cizmarie, pompe funebre, coafura, restaurant, comert, constructii, reparatii auto, cofetarie, ingrijire medicala, contabilitate primara, medicina veterinara, imobiliare, fabricarea produselor textile, industria alimentara, fabricarea de mobila, fabricarea hartiei si produselor din hartie, etc)

Facilităţi pentru asociatiile agricole. Servicii conexe activitatilor agricole Investitii in agroturism, artizanat si prelucrarea lemnului si alte servicii conexe

In aceste conditii, se observa o heterogenitate mare a optiunilor individuale vs. existenta unui decalaj de instruire al populatiei ocupate din mediul rural. Se impune astfel, o corelare a acestor observatii generale cu necesitatile unor cursuri de formare initiala pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale si punerea pe picioare a unei afaceri viabile intr’un mediu concurential