studiu-fezabilitate
TRANSCRIPT
Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea şi dotarea centrului de îngrijire copii tip”after school”, în comuna Bogdana, judeţul Giurgiu
CAPITOLUL I. Denumirea obiectivului de investiţii
1.1. Amplasamentul investiţiei
1.1.1. Caracterizarea geografică a amplasamentului investiţiei
Teritoriul comunei Bogdana se situează în sudul ţării, în cadrul marii unităţi geografice
numită Câmpia Română şi face parte din aşezările rurale situate în apropierea capitalei.
Comuna Bogdana este străbătută, în partea sa sudică de Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Principala cale de circulaţie rutieră este drumul judeţean DJ401A, Bolintin Vale-Palanca-
Găiseni, care străbate aceste sate prin mijlocul lor. De asemenea, satul Bogdana este străbătut
de DJ404.
Din punct de vedere geografic, comuna Bogdana se află în partea de nord a judeţului
Giurgiu, la circa 32 km de municipiul Bucureşti şi 100 km de Municipiul Giurgiu. Suprafaţa
comunei este 4088 ha, din care 335,8 ha în intravilan. Comuna este compusă din satele:
• Bogdana;
• Stoeneşti;
• Palanca.
Teritoriul comunei este alcătuit dintr-o câmpie cu altitudinea cuprinsă între 112 şi 120
m faţă de nivelul mării. Comuna este situată în valea râului Sabar şi este străbătută de râul
Argeş.
În subsol se găsesc zăcăminte de petrol, valorificate în exploatările din zona Palanca-
Stoeneşti.
Pe teritoriul comunei se află 3 poduri peste râul Sabar (unul de-a lungul DJ404).
Vegetaţia naturală este reprezentată de pâlcurile de pădure din sud-vestul comunei, în
apropierea autastrăzii Bucureşti-Piteşti având rol important în imbunătăţirea factorilor
climatici din zonă, conducând şi la o creştere a valorii estetice a peisajului. Vegetaţia zonei în
care este amplasat teritoriul comunei Bogdana aparţine tipului de silvostepă în care covorul
vegetal este constituit din specii lemnoase (cu pondere esenţa stejarului) şi specii ierboase (cu
pondere familia gramineelor).
Cadrul natural al teritoriului comunei Bogdana oferă condiţii bune de dezvoltare,
deoarece localitatea beneficiază de mari suprafeţe netede, stabile şi însorite, accese uşoare şi
posibilităţi de dezvoltare a infrastructurii.
1.1.2. Definirea amplasamentului investiţiei
În conformitate cu Certificatul de Urbanism şi a Hotărârii Consiliului Local al comunei
Bogdana, judeţul Giurgiu investiţia propusă spre realizare are parametrii, in tabelul 1, din
Anexa.
Obiectivul de investiţie propus este situat în comuna Bogdana, judeţul Giurgiu, mai
precis în satul Bogdana. În conformitate cu Legea nr. 213/1998 actualizată privind proprieteta
publică şi regimul juridic al acesteia modificată şi completată prin Legea nr. 241/2003
investiţia propusă este amplasată pe terenul proprietate publică a comunei Bogdana, judeţul
Giurgiu.
- Titularul investiţiei
• Investiţia propusă a se realiza în comuna Bogdana, judeţul Giurgiu are drept
titular comuna Bogdana, judeţul Giurgiu.
- Beneficiarul investiţiei
• Beneficiarul investiţiei este comuna Bogdana, judeţul Giurgiu, care, prin
reprezentantul său, primarul comunei Bogdana, va răspunde de promovarea şi
realizarea investiţiei.
- Elaboratorul studiului
• Elaborarea Studiului de Fezabilitate este asigurată de către:
Sediul societăţii: Prelungirea Ghencea nr 72, Bl 1, sc a, ap 15, et. 5, sect 6, SC Euroconsult
SRL, Bucureşti, Telefon : 021 – 344 34 34, Fax : 021 – 344 34 34, e-mail:
euroconsult @yahoo.com . Număr Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul
Bucureşti: J23/866/2009 Cod unic de Înregistrare Fiscală RO25407873.
1.2. Informaţii generale privind proiectul
Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea
proiectului
2
În comuna Bogdana există activitate industrială întrucât există şi funcţionează câteva
societăţi de importanţă locală, şi anume un atelier de mobilă şi unul de ţesături, ambele fiind
societăţi particulare localizate în satul Bogdana.
Subsolul comunei este bogat în zăcăminte de petrol, pe teritoriul satului Stoeneşti fiind
amplasată o staţie de pompare şi depozitare petrol (S.N.P: Petrom S.A. – Sucursala Videle).
Comuna deţine o suprafaţă agricolă substanţială (3121 ha), terenul arabil având
suprafaţa de 3045 hectare, cultivat cu cereale, plante furajere, legume etc., agricultura
reprezentând principala ramură economică a comunei.
Datorită distanţei mici faţă de Bucureşti, există un număr important de navetişi ce
lucrează în Bucureşti, pentru ei amenajându-se linii speciale de autobuze sau linii de maxi-taxi
particulare.
Populaţia comunei Bogdana este de aproximativ 9000 locuitori, repartizaţi astfel:
aprox. 1900 locuitori în Stoeneşti; aprox. 4300 locuitori în Bogdana şi aprox. 2700 în Palanca.
Densitatea populaţiei este destul de ridicată având în vedere faptul că este o localitate rurală:
220,4 locuitori/km2.
Populaţia este una tânără existând un echilibru între raportul populaţiei feminine şi
celei masculine. Sunt 2897 de gospodării individuale, media fiind de 3,1 persoane pe
gospodărie.
Populaţia activă este în jur de 5000 oameni, mai mult decât jumătate din total, iar rata
natalităţii este în ur de 90 copii pe an.
În comuna Bogdana există 3 şcoli, fiecare şcoală având următoarele efective de elevi:
• Bogdana – 400 elevi;
• Stoeneşti – 250 elevi;
• Palanca – 290 elevi.
Având în vedere numărul mare de copii se consideră absolut necesar înfiinţarea unui
centru de îngrijire tip after-school, ce va fi amplasat în satul Bogdana, întrucât are numărul cel
mai mare de elevi.
Centrul after-school este realizat special pentru elevii claselor I-IV, şi va veni în
ajutorul copiilor cât şi al părinţilor.
În satul Bogdana există un teren disponibil pentru înfiinţarea unui centru after-school
cu suprafaţa de 1000 mp.
3
Implementarea proiectului aparţine comunei Bogdana, judeţul Giurgiu. Echipa de
implementare a proiectului va fi formată din funcţionari ai Primăriei Bogdana, astfel:
Manager de proiect (responsabilul
legal al proiectului)
Atribuţii principale:
- coordonează şi supravegheaza desfăşurarea
în condiţii optime a proiectului;
-îndrumă activităţile pentru atingerea
obiectivelor propuse;
-coordonează întâlnirile echipei de
implementare.Expert tehnic Atribuţii principale:
-organizează desfăşurarea activităţilor de
construcţii;
-întocmeşte raportările tehnice privin stadiul
lucrărilor de construcţii;
-face parte din echipa de evaluare a ofertelor
tehnice în cadrul procedurilor de licitaţie;
-asigură obţinerea avizelor şi acordurilor
necesare implementării proiectului.Responsabil financiar Atribuţii principale:
-răspunde de implementarea proiectului din
punct de vedere financiar-contabil;
-întocmeşte rapoartele financiar-contabile
periodice către finanţator;
-urmăreşte încadrarea activităţilor proiectului
în bugetul estimat;
- face parte din echipa de evaluare a ofertelor
tehnice în cadrul procedurilor de licitaţie.Asistent de proiect Atribuţii principale:
-gestionează dosarele de corespondenţă în
cadrul proiectului;
-organizează şi participă la toate întâlnirile
echipei de proiect;
4
-asigură redactarea şi transmiterea
proceselor-verbale încheiate cu ocazia
întâlnirilor echipei de proiect;
-asigură relaţia cu mass-media.De asemenea, Consiliul Judeţean Giurgiu prin Direcţia Generală pentru Administrare,
emite Avizul de principiu privind realizarea investiţiei propuse în prezentul proiect.
Primăria comunei Bogdana va putea contracta o firmă de consultanţă în vederea
asigurării sprijinului în managementul execuţiei proiectului, precum şi dirigenţia deivit şantier
pentru supervizarea lucrărilor de construcţie.
Consultant (din partea firmei de consultaţă
în implementarea proiectului)
Atribuţii principale:
-urmăreşte încadrarea activităţilor proiectului
în graficul de execuţie a proiectului;
-asigură suport pentru întocmirea rapoartelor
tehnice şi financiare şi pentru întocmirea
cererilor de plată.Diriginte de şantier (dirigintele de şantier
este contractat separat de beneficiar)
Atribuţii principale:
-monitorizează lucrările de construcţii din
partea beneficiarului;
-reprezintă beneficiarul pe probleme tehnice
în relaţia cu furnizorii/colaboratorii.
Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
Comuna Bogdana, judeţul Giurgiu
Telefon: 0246/256 358; Fax: 0246/256 005
E-mail: [email protected];
Primar: Neacşa Constantin
Cod fiscal: 5123799
Cod SIRUTA: 102794
Cont bancar: RO95TREZ32223700120XXXXX Trezoreria Bolintin Vale, judeţul
Giurgiu.
1 .3. Descrierea investiţiei
5
1.3 .1. Necesitatea investiţiei
100 de copii sunt de vârstă primară. Întrucât populaţia acestui sat este foarte activă, iar
o bună parte din părinţii copiilor sunt angajaţi în Bucureşti, aceşti copii nu pot beneficia de
atenţia şi ajutorul necesar în efectuarea temelor şi în educaţie. Mai mult de atât, o altă parte
considerabilă a părinţilor se ocupă cu agricultura, ceea ce înseamnă un timp limitat de
petrecere cu copiii şi o imposibilitate intelectuală de a oferi o bună educaţie copiilor.
Pentru ca aceşti minori ai zonelor rurale să-şi poată depăşi condiţia şi să avanseze
social şi financiar, au nevoie de educaţie şi pregătire suplimentare, pentru a putea forma
viitoarele generaţii. Un astfel de centru, beneficiază de foarte multe oportunităţi.
Consideraţii demografice asupra necesităţii realizării proiectului propus prin prezenta
documentaţiei
Pentru analiza demografică a localităţii Bogdana, judetul Giurgiu se are în vedere
conform literaturii de specialitate o analiză a grupurilor ţintă ce au influenţă în fundamentarea
şi dimensionarea tehnico-economică a proiectului. Astfel, grupurile ţintă vizate de acest
proiect sunt:
Beneficiarii programului sunt copii claselor I-IV ai comunei Bogdana, judeţil Giurgiu.
Stabilirea estimativă a numărului populaţiei se va efectua printr-un calcul recomandat de
literature de specialitate luându-se în evidenţă numărul populaţiei la momentul elaborării
studiului de fezabilitate şi considerându-se o perioadă de 30 de ani. Datele sunt prezente în
tabelul 3, de la anexa 1. Pentru acest calcul se va utiliza următoarea formulă:
Nn=N(1+0,01 p)n; (1)
În care:
• Nn- numărul populaţiei calculat;
• N - numărul populaţiei în momentul elaborării studiului de fezabilitate;
• p - procentul mediu de creştere al populaţiei (se va considera ca valoare 1,2-1,4) ;
• n – numărul de ani;
1.3.2. Oportunităţi
Oportunităţile unui astfel de centru sunt următoarele :
• Copiii beneficiază de o pregătire educaţională suplimentară faţă de cea oferită de
programul şcolar obişnuit.
• Au şansa să îşi perfecţioneaze anumite aptitudini: pictura, cititul, limbile straine.
6
• Copiii vor beneficia de atenţia necesară vârstei lor şi de ajutor în pregătirea temelor
şcolare.
• Copiii vor beneficia de atenţia pe care părinţii lor nu le-o pot acorda din cauza
lipsei de timp.
• Vor interacţiona cu membrii de acceaşi vârstă şi îşi vor consolida relaţii de
amiciţie.
• Vor învăţa spiritul competitiv şi valori morale.
• Vor învăţa să aprecieze etica şi esteticul.
• Îşi vor dezvolta şi defini personalitatea.
• Vor dezvolta respect pentru ceilalţi şi pentru natură.
• Vor căpăta încredere în propriile cunoştiinţe.
Părinţii vor putea să se concentreze asupra locului de muncă pentru a le putea asigura
copiilor un viitor stabil şi materialele necesare pentru studio. Mediul va fi unul relaxant,
obiectiv şi nediscriminatoriu, iar copiii vor fi asistaţi de personal didactic calificat.
Copiii vor îmbina studiul cu joaca, întrucât atmosfera nu va fi tensionată, relaxată şi
călduroasă.
Profesorii care vor active în programul after school sunt motivaţi, dedicaţi lucrului cu
copii şi cu capacitate empatică.
1.3.3. Obiective
• Obiectivul general :
Prezentare obiectiv general şi obiective specific
Măsura 322 se încadrează în Axa III – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi
diversificarea economiei rurale” şi are ca obiective:
a. Îmbunătătţirea infractructurii fizice de bază în spaţiul rural
b. Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală
c. Creşterea numărului de sate renovate
d. Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiu rural sprijinite
Obiectivul general al proiectului îl constitue :
Îmbunătăţirea condiţiilor pentru educarea-supravegherea copiilor de vârsă primară
I-IV, se înscrie în obiectivele Guvernului Românei şi obiectivul general al Programului
Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, repectiv îmbunătăţirea serviciilor de bază
7
pentru populaţia rurală. De aceasta investiţie vor beneficia 30 de copii din clasele I-IV ale
satului Bogdana. Îmbunătăşirea standardelor educativ-culturale în conformitate cu cerinţele
Uniunii Europene, pentru copii de vârstă primară,creşterea numărului de copii cu vârsta între
6-7 ani şi 11-12 ani care vor beneficia de servicii îmbunătăţite
• Obiectivul specific :
Îmbunătăşirea standardelor educativ-culturale în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene, pentru o copii de vârstă primară.Creşterea numărului de copii cu vârsta între 6-7 ani
şi 11-12 ani care vor beneficia de servicii îmbunătăţite.
Obiectivul operaţional :
Construirea unui after-school, într-o nouă clădire, dotat cu toate materialele necesare
pentru o bună educaţie.
Obiectivele specifice :
1. Consideraţii demografice asupra necesităţii realizării proiectului propus
2. Zona de amplasament a clădirii
3. Construcţia clădirii “after school”
4. Dotarea cu echipamente şi mobilier
Îmbunătăţirea condiţiilor pentru educarea-supravegherea copiilor de vârsă primară I-
IV, se înscrie în obiectivele Guvernului Românei şi obiectivul general al Programului Naţional
pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, repectiv îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
populaţia rurală.
Studiul întocmit propune numai utilizarea de materiale şi tehnologii agrementate
conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale
armonizate cu legislaţia Uniunii Europene; aceste material vor fi în conformitate cu
prevederile H.G. nr. 766/1997 şi a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale
şi tehnologii agrementate pentru execuţia lucrărilor.
De aceasta investiţie vor beneficia 30 de copii din clasele I-IV ale satului Bogdana.
8
CAPITOLUL II
2. 1. Scenariile tehnico-economice propuse
Obiectivele social-economice propuse pentru dezvoltare prin programele locale pe
termen mediu şi lung au la bază o analiză bazată pe necesităţi şi posibilităţi pentru rezolvarea
nevoilor imediate şi de perspectivă. S-au analizat deverse variante sub formă de scenarii
pentru construirea unei soluţii de referinţă şi identificarea alternativelor promiţătoare.
Scenarii tehnice propuse
• Scenariul nr. 1 :
Înfiinţarea unui centru de îngrijire copii tip “after-school”, construcţie nouă, cu regim de
înălţime parter, care să cuprindă :
- Sală clasă 1 : Au=25.41 mp, sală clasă 2 : Au=25.41 mp, sală clasă 3 : Au=25.41 mp,
hol intrare : Au=6.75 mp, culoar : Au=26.21 mp, grup sanitar fete : Au=8.39 mp, grup sanitar
baieţi : Au=8.39 mp, SAS : Au=5.99 mp, vestiar fete: Au=7.75 mp, vestiar băieţi: Au=7.75
mp, debara: Au=7.22 mp.
Compartimentarea structurii se realizează folosind pereţi din BCA de 20 cm grosime; tâmpăria
ferestrelor va fii din lemn, cu geam termopan; învelitoarea va fi din ţiglă ceramică de culoare
maro.
• Scenariul nr. 2 :
Înfiinţarea unui centru de îngrijire copii tip “after-school”, construcţie nouă, cu regim de
înălţime parter, care să cuprindă :
- Sală clasă 1 : Au=25.41 mp, sală clasă 2 : Au=25.41 mp, sală clasă 3 : Au=25.41 mp,
hol intrare : Au=6.75 mp, culoar : Au=26.21 mp, grup sanitar fete : Au=8.39 mp, grup sanitar
baieţi : Au=8.39 mp, SAS : Au=5.99 mp, vestiar fete: Au=7.75 mp, vestiar băieţi: Au=7.75
mp, debara: Au=7.22 mp, sală mese : Au=30 mp, bucătărie : Au=15 mp, spaţii depozitare
alimente : Au=15 mp.
Compartimentarea structurii se realizează folosind pereţi uşori din gips carton;
tâmplăria ferestrelor va fi din PVC, cu geam termopan; învelitoarea va fi metalică; din tablă
lindab de culoare albastră.
Scenariul recomandat de către elaborator este scenariul 1.
• Avantajele scenariul recomandat :
9
Înfiinţarea căminului de îngrijire copii tip afterschool in satul Bogdana, este oportună
din punct de vedere al localizării acestuia, respectiv în sat, şi nu în altă locaţie, astfel încât să
nu existe cheltuieli suplimentare cu transportul copiilor.
Din punct de vedere economic, scenariul recomandat a însemnat realizarea unei
construcţii durabile, realizate cu sisteme constructive simple şi la îndemâna comunităţii locale,
cu o reducere a costurilor care nu poate fii neglijată.
Volumele structurii se încadrează în specificul arhitecturii locale, privind respectarea
reglemăntărilor planului de urbanism al localităţii (PUG- unde parcela respectivă este
încadrată în categoria curţi- suprafaţa de 192 mp din totalul de 1692 mp, rezultată din plan
cadastral), aliniament, regim de înălţime, plastic arhitectonică adecvată şi obţinerea spaţiilor
necesare cu suprafeţe utile indicate în tema de proiectare. Parcela prezintă posibilităţi de
recodare la reţele de energie electric, apă, canaizare şi telefonie.
Amenajarea unei bucătării de tip cantină presupune cheltuieli suplimentare de aproximativ
41000 euro, adoptarea scenariului 1, înlăturând acestă cheltuială.
• Creşterea numărului de locuri de muncă pe perioada execuţiei;
• Asigurarea unui loc unde să poată beneficia de toată îngrijirea şi atenţia necesară;
• Parinţii se vor putea ocupa mai mult de muncile câmpului şi nu numai, fără ca
copiii să fie neglijaţi;
• Va creşte nivelul de trai din toate punctele de vedere : economic şi social.
2.2. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică a investiţiei
• Arhitectura
Clădirea are regim de înălţime parter . Dispunerea încăperilor este conform scenariului
numărul 1. Învelitoarea va fii prevăzută cu jgheaburi şi burlane din tablă tratată şi vopsită.
Pentru protejarea construcţiilor la intemperii şi îndepărtarea apei pluviale de lângă
peretele clădirilor se prevede realizarea trotuarului din dale de beton, cu lăţimea de 1,40 m, pe
toate laturile construcţiei.
• Finisaje interioare
Finisajele interioare: pentru pardoseli – gresie ceramică de trafic, antiderapantă şi
parchet laminat. Pereţii şi tavanele tencuite şi tratate cu vopsea lavabilă. Tâmplăria exterioară
lemn cu geam termopan, iar cea interioară lemn. Finisajele exterioare vor fi gleturi şi vopsele
10
lavabile peste termosistemul de termoizolare al faţadei din polistirenul expandat de 5 cm
grosime.
• Infrastructura
Construcţia propusă – centru îngrijire copii tip after school va avea regimul de înălţime
parter, va fi realizată pe o structură din zidărie portantă, cu fundaţii continue sub ziduri.
Acoperişul de tip şarpantă se va realiza din elemente de tip lemn ecarisat şi învelitoare din
ţigle ceramice.
Fundarea se va face la cota de -1,35 m faţă de cota 0,00 a construcţiei. Valuarea de
vârf a acceleraţiei terenului de proiectare este ag=0,16g – P100 – 1/2006, iar perioada de colţ a
spectrului de răspuns este Tc=1,0 sec – P100 – 1/2006. Clasa de importanţă a construcţiei este
2 – P100 – 1/2006.
Este interzisă practicarea de goluri indiferent de mărime în talpa de fundare şi centura
prevăzută la partea superioară a acesteia.
• Suprastructura
Suprastructura de rezistenţă este de tip zidărie portantă, cu centuri şi sâmburi de beton
armat; la uşi şi la ferestre se prevăd buiandrugi din beton armat monolit.
Planşeul peste parter este din beton armat, de 10 cm grosime, rezemat pe centuri şi
grinzi. Şarpanta este din lemn necarisat.
• Instalaţii
Iluminatul natural se va asigura potrivit prevederilor STAS 6221, dispunerea optimă a
ferestrelor. Iluminatul artificial se va realiza cu respectarea nivelurilor de iluminare medie şi a
factorilor de uniformitate pentru iluminatul normal prevăzute în STAS 6646 /1-2-3. Ventilarea
naturală a sălilor de grupă şi a spaţiilor anexe se va asigura cu ajutorul ferestrelor conform
OMS 1955/1995.
Se vor utiliza corpuri de iluminat echipate cu surse fluorescente pentru sala de grupă şi
holurile de acces. În sala de grupă corpurile de iluminat vor fi repartizate astfel încât direcţia
luminii artificiale să fie aceaşi cu direcţia luminii naturale. Comanda iluminatului se va realiza
local, cu întrerupătoare şi comutatoare obişnuite sau capăt cruce, montate îngropat şi
amplasate la 1,5m de pardoseală.
11
Toate spaţiile în care se desfăşoară activităţi sunt prevăzute cu prize simple de tip cu
contact de protecţie de 16 A. Prizele se vor monta la înălţimea de circa 1,7m înălţime în sala
de grupă, 1,5m în celelalte camere.
Circuitele de iluminat şi prize se vor realiza cu conductori de cupru protejaţi în tub
IPEY montat îngropat. Racodurile la corpurile de iluminat monatate pe tavan se vor face peste
placă. Este interzisă străpungerea sau afectarea elementelor de rezistenţă (stâlpi, grinzi).
• Tablouri electrice
Din tabloul TE situate pe hol se vor alimenta cu energie electrică: tabloul electric TCT,
circuitele de iluminat şi prize şi iluminatul de siguranţă.
Tabloul electric TE va fi policarbonat. Tabloul electric TCT, va fi de tip metalic cu
grad de protecţie IP54.
Tablourile electrice se vor echipa cu întrerupătoare automate şi dispozitive de protecţie
diferenţială (pentru circuitele de prize).
Pentru realizarea instalaţiilor electrice ale clădirii la nivelul cerinţelor actuale sunt
necesare realizarea următorele tipuri de instalaţii:
- realizarea instalaţiilor electrice astfel încât să fie îndeplinite cerinţele normativului
I.7/2002 (conductoare cupru, tablouri electrice cu component monobloc, inclusive
dotarea cu protecţii diferenţiale);
- realizarea luminatului artificial, în special cu corpuri fluorescente cu surse de culoare
caldă;
- realizarea instalaţiei electrice pentru central termică;
- realizarea protecţiei clădirii împotriva trăsnetului;
- realizarea instalaţiei telefonice;
- instalaţii de legare la pământ.
• Instalaţii de paratrăsnet
În urma calculelor realizate, conform Normativului I-20/2000, s-a stabilit necesitatea
prevederii cu ITP cu grad grad de protecţie Normal IV.
S-a optat pentru o instalaţie de paratrăsnet tip reţea. Dispozitivul de captare se va
realize prin intermediul unei conducte de captare din OL-Zn 25x4 mm care va urmări coamele
acoperişului şi perimetrul acestuia şi care se va prinde prin suporţi speciali de acoperiş.
12
Suplimentar a fost prevăzută cu o tijă de captare de 1,5 m, pentru a acoperi şi coşul
centralei termice.
Pentru nivelul de protecţie Normal IV vor fi ochiuri de reţea de 20x20 m şi coborâri
din 35 în 35 m.
Coborârile se execută cu conductoare OL-Zn 25x4 mm, montate aparent.
Burlanele metalice se leagă la partea inferioară, la cea mai apropiată coborâre, pentru
egalizarea potenţialelor.
Conductoarele de coborâre se execută dintr-o singură bucată, cu cât mai puşine
îmbinări. La fiecare coborâre se va monta o piesă de separaţie. Piesele de separaţie se prevăd
pe coborâri la înălţimea de 2-2,5 m de sol.
Între piesa de separaţie, şi centura de împământare, legătura se va realiza cu platbanda
OL-Zn 40x4 mm. Conductele de coborâre se vor proteja cu oţel cornier cu aripi egale de
30x30x4 mm de la înălţimea de 1,8 m.
• Instalaţii de legare la pământ
Inslaţia de protecţie împotriva tensiunilo accidentale de atingere, se va realiza prin
legarea la nul a părţilor metalice ala instalaţiei care în mod normal nu sunt sub tensiune dar
care ar putea fi puse în urma unui defect de izolaţie. Se vor lega la pământ: tablourile electrice,
prizele bipolar cu contact de protecţie, corpurile de iluminat etc.
Circuitele electrice sunt protejate la curenţii de scurtcircuit şi suprasarcină iar circuitele
de prize sunt protejate suplimentar împotriva curenţilor reziduali.
Ca schemă de legare la pământ s-a utilizat schema de legare TN-S.
Întrucât clădirea este noua s-a prezăvut priză de pământ naturală (de fundaţie). Aceasta
se va realiza cu platbandă din OL-Zn 25x4 mm care se va monta pe conturul fundaţiei, astfel
să fie acoperită cu un strat de beton minim 3 cm. Platbanda se va lega la armăturile fundaţiei
prin intermediul unor bride speciale metalice.
Legarea la priza de pământ exerioară (artificială) se va realiza tot cu platbandă din
OL-Zn 25x4 mm. La exterior se va realiza o priză de pământ artificială. Priza de pământ
artificială va fi compusă din platbandă din OL-Zn 25x4 mm şi electrozi din ţeavă OL-1=3 m.
La priza de pământ se vor lega tablourile electrice, instalaţia de paratrăsnet.
13
La darea în exploatare, priza de pământ trebuie să aibă o rezistenţă de dispersie sub 1
ohm. În cazul în care din măsurători nu se va obţine valoarea dorită, se va contacta
proiectantul de Instalaţii Electrice pentru stabilirea unei soluţii care să asigure valoarea dorită.
La întocmirea acestei documentaţii au fost respecate Normativul I 7/02, NTE 007/08/0,
NP 061/02, NP 011/97, I 20/2000, GP 052/2000.
Orice neconcordanţă între partea de construcţie şi instalaţii se va aduce la cunoştinţă
proiectantului de specialitate.
• Instalaţii termice
În baza efectuării calculelor necesarului de căldură pentru încălzire spaţii s-a obţinut
capaciatea termică ce trebuie asigurată în Centrala termică. În urma calculului s-a obţinut un
necesar de căldură ce trebuie asigurat pentru crearea confortului termic necesar desfăşurării
activităţii.
În urma calculelor s-a obţinut un necesar de căldură pentru încălzire, Qnec.inc.=37
kW, iar pentru apa caldă de consum menajer, Qne.ac.=35 kW utilajele fiind propuse a se
amplasa în Centrala termică.
Deoarece în zonă nu există gaze naturale, combustibilul necesar pentru centrala
termică va fi solid.
• Instalaţii sanitare
În satul Bogdana va exista în viitor reţea de alimentare cu apă şi canalizare, la care se
va racorda şi noul imobil cu destinaţia after-school.
Alimentarea cu apă rece a clădirii se va realiza printr-un branşament la reţeaua de
alimentare cu apă stradală a satului. Îmbinarea conductelor şi legăturilor la coloane, obiecte
sanitare se realizează prin intermediul fitingurilor cu filet. La ramificaţiile principale s-au
prevăzut robineţi cu sferă şi levier de acţionare. Armăturile montate pe pe conducte vor fi
susţinute separat (devenind astfel puncte fixe obligatorii) pentru a nu se transmite eforturi
asupra ţevilor, datorate manevrărilor.
Prinderea şi susţinerea conductelor se va face cu brăţări metalice. În zonele unde
conductele sunt aparente, montarea acestora se va face după executarea tencuielilor. Montarea
conductelor în pereţi se va realiza in slituri acoperite cu tencuială, sliturile fiind suficient de
largi pentru a permite dilatarea ţevilor.
• Proba de presiune
14
Înainte de îngroparea definitivă a instalaţiilor de apă rece în perete sau pardoseală,
acestea vor fi supuse probelor de presiune prevăzute în UNI 9182 <Instalaţii de alimentare cu
apă rece şi caldă>.
Proba hidraulică la rece se va face pe întreaga distribuţie a apei reci şi calde, înainte de
montarea robinetelor şi închiderea golurilor, menţinând tuburile cel puţin 4 ore la o presiune
de regim de 1,5 Pregim, cu minim 9 kPa.
Proba se consideră trecută dacă la sfârşit, manometrul indică valoarea iniţială de
presiune cu o toleranţă de 30 KPa.
• Canalizarea menajeră interioară
Canalizarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare se va realiza cu
conducte din tuburi de polipropilenă ignifugă pentru canalizare.
Colectarea apelor uzate se va face prin tuburi montate în pardoseală, coloane montate
în ghene, iar perioada acestora se va face prin conducte montate lângă grinzi la plafoane apoi
vor fi deversate în canalizarea stradală prin intermediul unui cămin de racord.
Apele uzate provenite de la instalaţia sanitară vor fi colectate în reţeaua de canalizare
exerioară. Apele uzate de pe pardoseală vor fi colectate prin intermediul unor sifoane de
pardoseală Dn 50 mm, din fontă emailată.
Tuburile de polipropilenă ignifugă, sunt conform ISO 9002 tip 303 UNI 7613.
Clădirea after-school are următoarea compartimentare:
-Spaţiu de învăţământ:
-sala clasă 1: 25,41 mp
-sala clasă 2: 25,41 mp
-sala clasă 3: 25,41 mp
Spaţii auxiliare:
-hol 6,75 mp
-culoar 26,21 mp
-vestiare 29 mp
-debara 7,22 mp
-grupuri sanitare 16,78 mp
-SAS 5,99 mp
15
Dotările din sălile de grupă sunt corespunzătoare cu vârsta copiilor şi cu cerinţele
pentru educaţie (măsuţe, scaune, dulapuri pentru material didactic, tablă multifuncţională,
calculatoare etc.).
Vestiarul copiilor este dotat cu dulăpioare speciale pentru haine.
Camera pentru materiale de curăţenie va fi dotată cu dulap pentru materialele de
curăţenie şi dulap pentru hainele personalului auxiliar.
Centrul va fi dotat de asemenea cu frigider (pentru păstrarea alimentelor) şi cu câte un
calculator în fiecare sală de grupă.
Terenul pentru joacă va fi amenajat pentru activitatea copiilor în aer liber.
Se amenajează alei pavate pentru accesul în clădire şi la spaţiul de joacă. Spaţiul verde
va fi amenajat cu flori şi cu arbuşti pentru a-i învăta pe copii să iubească natura şi frumosul.
2.3. Date tehnice ale investiţiei
• Zona şi amplasamentul
Comuna Bogdana este situată în partea centrală a judeţului Giurgiu, fiind la o distanţă
mică faţă de municipiul Bucureşti şi este compusă din 3 sate: Bogdana, Stoeneşti şi Palanca.
Comuna este dotată din punct de vedere socio-cultural şi administrativ cu: cîte o şcoală
generală şi o biserică în fiecare sat, un dispensar uman în satul Bogdana, respectiv unul în
Palanca, un dispensar veterinar în Palanca, o farmacie în Bogdana, muzeu de etnografie în
Stoeneşti iar primăria se află în Stoeneşti.
În comuna Bogdana există activitate industrială întrucât există şi funcţionează câteva
societăţi de importanţă locală, şi anume un atelier de mobilă şi unul de ţesături ambele fiind
societăţi particulare localizate în satul Bogdana.
Subsolul comunei eeste bogat în zăcăminte de petrol, pe teritoriul satului Stoeneşti
fiind amplasată o staţi de pompare şi depozitare petrol (S.N.P. Petrom S.A. – Sucursala
Videle).
Comuna deţine o suprafaţă agricolă substanţială (3121 ha), terenul arabil având
suprafaţa de 3045 ha, cultivat cu cereale, plante furajere, legume etc, agricultura reprezentând
principala ramură economică a comunei.
16
Datorită distanţei mici faţă de Bucureşti, există un număr important de navetişi ce
lucrează în Bucureşti, pentru ei amenajându-se linii speciale de autobuze sau linii de maxi.taxi
particulare.
Populaţia comunei Bogdana este de aproximativ 9000 locuitori, repartizaţi astfel:
aproximativ 1900 locuitori în Stoeneşti, aproximativ 4300 locuitori în Bogdana şi aproximativ
2700 în Palanca.
Densitatea populaţiei este destul de ridicată având în vedere faptul că este o localitate
rurală: 220,4 locuitori/kmp.
Populaţia este una tânără existând un raport între populaţia masculină şi cea feminină.
• Statutul juridic al terenului ce urmează a fi ocupat
Investiţia ce urmează a se realiza este amplasată în satul Bogdana, comuna Bogdana,
judeţul Giurgiu. Stituaţia juridică a terenului ce va fi ocupat de către investiţie este domeniul
public al comunei.
Lucrările prevăzute în prezentul proiect se încadrează în PUG aprobat pentru comuna
Floreşti Stoeneşti şi în prevederile Planului de Amenajare Teritorială a judeţului Giurgiu.
• Situaţia ocupărilor definitive de teren
Raportat la unitatea fizico-geografică din care face parte comuna, în cadrul realizării
investiţiei se vor ocupa definitiv următoarele suprafeţe de teren evidenţiate în planul de
configurare şi în planul de situaţie al reţelei de apă propuse astfel, conform tabelului numărul 4
din anexa 2.
• Studii de teren
- Studiul geotehnic
În conformitate cu prevederile NP074-2002, GT035-2002 şi SR EN 1536-2004,
cercetarea geotehnică se efectuează prin foraje manuale, investigaţii geofizice, iar probele
colectate vor fi analizate prin investigaţii de laborator.
Conform datelor obţinute din forajele de studiu, începând de la suprafaţă spre
adâncime, stratificaţia terenului este prezentată în detaliu în fişele complexe ale forajelor.
Pământurile interceptate în forajele geotehnice sunt reprezentate de orizonturi necoezive. În
conformitate cu indicatorul TS-1981, după modul de comportare la săpat, terenul din
amplasament se încadrează astfel, conform tabelului numărul 5.
17
În urma observaţiilor de teren şi analizei datelor geotehnice obţinute prin execuţia
forajului de studiu, conform NP 074-2007 “Normativ privind documentaţiile geotehnice
pentru construcţii”, pentru amplasamentul studiat rezultă condiţii bune din tabelul 6, din anexa
2, pentru realizarea construcţiei.
*Notă : Importanţa construcţiei va fi stabilită de către proiectant conform HG261/1994 şi HG
766/1997.
În concluzie pentru obiectivul proiectat, punctajul total este de 9 puncte, rezultând un
risc geotehnic de tip “redus”, respectiv o încadrare în categoria geotehnică 1.
Conform STAS 6054-77 adâncimea de îngheţ în zonă este de 0,80 – 0,90 m de la
suprafaţa terenului. Din punct de vedere seismic, conform zonării teritoriul României,
perimetrul studiat se încadrează conform hărţilot din “Cod de proiectare seismică- Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri”- indicative P100 – 1/2006, astfel :
• zona valorii de vârf a acceleraţiei terenului: ag = 0,24 m/s
• perioada de colţ Tc = 1,6 sec
• zona de macroseismicitate 81 pe scara MSK conform SR 11100/1-93 (unde indicele
1 corespunde unei perioade minime de revenire de 50 de ani).
Date despre condiţii de fundare, sunt în tabelul numărul 7, din anexa 2.
2.4. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţie se
referă la: arhitectură, finisaje interioare, infrastructură, suprastructură, instalaţii, tablouri
electrice, instalaţii de paratrăsnet, instalaţii de legare la pământ, instalaţii termice, intalaţii
sanitare, proba de presiune şi canalizarea menajeră interioară, prezentate pe larg la subpuctul
2.2.
În proximitatea amplasamentului se va afla reţeaua de alimentare cu apă şi cea de
canalizare, ce se vor realiza prin acest proiect integrat. Acestă clădire se va recoda la reţeaua
de energie elctrucă a comunei.
Clădirea se va branşa la reţeaua cu apă rece şi la reţeaua de canalizare. Evacuarea
apelor uzate va respecta legislaţia în vigoare. Consumul de utilităţi este calculat conform
normativelor în vigoare.
18
2.5 . Concluziile evaluării impactului asupra mediului
Clădirea în care va funcţiona acest after school nu va avea impact negativ major asupra
mediului datorită faptului că: apa menajeră se va colecta într-o fosă septică etanşă cu vidanjare
periodică, până la finalizarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării, gunoiul menajer se va
depozita pe o platformă betonată, până va fi ridicat de persoanele însărcinate cu colectarea
deşeurilor nefiind o construcţie nouă, majoritatea lucrărilor se vor efectua la interior, fapt ce va
elimina poluarea fonică.
• Aer
- Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a
criterilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi
ozonului în aerul înconjurător;
- Ordinul nr. 462/1993 – Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei. Norme de
limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere.
• Zgomot
- STAS 10009/1988 – Acustica Urbană. Limita admisibile ale nivelului de zgomot;
- HG nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în
mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.
• Apa
- HG nr. 352/2005 – privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate;
- NTPA 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele
de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare;
- STAS 9450 – 1988 – Condiţii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor
agricole.
• Sol
- Ordinul nr. 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementării privind evaluarea
poluării mediului
19
2.6 . Analiza de mediu
În timpul etapei de evaluare, executării şi întreţinerii lucrării este necesar să se
analizeze impactul asupra mediului a lucrărilor care sunt executate în cadrul proiectului. În
varianta în care nu există reţea publică de apă, cauzele şi consecinţele poluării sunt :
• Poluarea apei datorită agenţilor biologici (microargonisme şi materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternică, bacteriologică a apei, care are
drept urmare răspândirea unor afecţiuni cum sunt colibaciloze sau hepatite virale;
• Poluare chimică datorită deversării în ape a diverşilor compuşi ca: nitraţi, fosfaţi şi
alte substanţe folosite în agricultură care trec în apa freatică. Consumul de apă cu
concentraţie mare de nitraţi poate duce la “boala albastră” a copiilor-
methemoglobinemie;
În varianta investiţiei “Înfiinţare şi dotare centru îngrinjire copii tip after school”,
sintentizăm impactul lucrărilor propuse spre realizare asupra factorilor de mediu:
• Sursele de poluare pentru aer sunt:
-Particule în suspensie (praf) rezultate din fazele de încărcare, transport şi descărcare
material.
• Zgomotul şi vibraţiile
-Activităţile desfăşurate pe amplasament la terminarea construcţiilor nu vor produce
poluare fonică sau vibraţii
-Nu se prognozează creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonă
• La finalizarea lucrărilor de amplasament, se vor realize activităţi de refacere a
mediului afectat, în cazul în care acest lucru va fi necesar… Vor fi luate măsuri
pentru prevenirea oricăror scurgeri accidentale de produse petroliere sau ulei, în
caz contrar utilizându-se materiale absorbante pentru înlăturarea acestora.
2.6.1. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile
legislaţiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătăţii.
Refacerea eventualelor degradări ale carosabilului şi utilităţilor se include în această investiţie.
Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente
Măsuri de protecţia muncii conform:
• Legii nr. 194 din 23 iunie 2005 privind completarea şi modificarea Legii nr. 90/1996;
20
• Asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare;
• Montarea conductelor şi cablurilor electrice şi telefonicw, conform normelor în
vigoare;
Reglementări PSI ce trebuie respectate în timpul execuţiei lucrărilor:
• Legea 307/2006 – rectificată; Ordinul MAI 712/2005 – actualizat
• Ordinele MAI 1435/2006; 1474/2006; 1739/2006; 106/2007; 130/2007; 132/2007
2.6.2. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament
• interzicerea depozitării de materiale de construcţii în afara amplasamentului
obiectivului
• montarea de panouri de avertizare pe drumuri de acces
• măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata construcţiilor
• se vor realiza puncte special amenajate în vederea colectării selective şi depozitării
temporare a deşeurilor
• depozitarea deşeurilor se va face în spaţii amenajate, protejate împotriva unor scurgeri
accidentale, care ar pune în pericol mediul şi sănătatea umană
• eliminarea deşeurilor se va face prin intermediul unei firme autorizate, pe bază de
contract. Se va realiza colectarea selectivă a deşeurilor.
• Deşeurile generate pe amplasament vor fi colectate/ valorificate ca în tabelul 8, din
anexa 2.
2.6.3. Aspecte relevante privind parametrii de mediu
În prezent, problema protecţiei mediului trebuie privită atât strict local cât şi pe ansamblu,
deoarece în contextul actual al luptei împotriva poluării fiecare utilizator are răspunderea
stipulată prin Legea Mediului (137/1995), de a asigura principiul prevenirii riscurilor
ecologice şi de a răspunde la principiul “poluatorul plăteşte”, când se periclitează condiţiile
naturale ale mediului înconjurător.
Fluxul tehnologic şi materialele folosite nu produc nici o interacţiune cu mediul
înconjurător. Aceste materiale nu sunt supuse la acţiuni biochimice de către micro-organisme,
deoarece nu pot oferi suport nutritiv.
21
CAPITOLUL III
3.1. Durata de realizare şi etapele principale, graficul de realizare a investiţiei
Cerinţa de de realizare a proiectului este de maximum 24 luni de la data publicării în
Monitorul Oficial al României partea I, a Hotărârii Guvernului prin care se aprobă acordarea
fondurilor pentru proiect propus prin cererea de finanţare.
• Etape principale
- depunerea dosarului în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile conform Măsurii
3.2.2. – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale;
- Reorganizarea licitaţiei pentru achiziţii publice conform Ordonanţei Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune, de
lucrări publice;
- începerea construcţiei.
• Graficul de execuţie
Graficul de execuţie va fi înaintat beneficiarului în maximum 15 zile după data
semnării contractului de execuţie între beneficiar şi anteprenorul general. Acesta va fi aprobat
şi returnat conform termenelor prevăzute în contractul de execuţie.
În grafic va fi evidenţiată fiecare fază, operaţie sau secţiune a lucrării, marcându-se
prima zi de lucru a fiecărei săptămâni. Fazele de construcţie vor fi prezentate în ordinea
succesivă, indicând lucrările care vor fi executate în stadii separate precum şi activităţile care
se grupează logic. Se vor indica datele de începere şi de terminare a lucrărilor, precum şi
durata. Se va indica procentul din totalul lucrării pentru fiecare fază evidenţiată în grafic. Se
vor indica datele de transmitere spre aprobare a desenelor de fabricaţie, caracteristicilor
produselor, monstrelor, precum şi datele de livrare a produselor, inclusiv cele furnizate de
beneficiar şi cele cerute în înlocuirile aprobate.
Costurile estimate ale investitiei, sunt in valoare de 334,193 mii lei, iar cheltuielile cela
mai mari s-au realizat cu lucrările de construţiei a cladirii, sunt în valoare de 624,106 mii lei.
Valoarea totală cu detalierea pe structură sunt la anexa 3, tabelul 9.
22
• Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei
Tabel 10
Eşalonarea valorii totale a proiectului de investiţiei (lei)Trimestrul I Trimestrul II Triemestrul III Trimestrul IV
An I 41126 164504 123378 82253An II 83498 333944 250495 167047
3.2. Obiectivele proiectului
Obiectiv general
Măsura 322 se încadrează în Axa III – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea
economiei rurale” şi are ca obiective:
e. Îmbunătăţirea infractructurii fizice de bază în spaţiul rural
f. Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală
g. Creşterea numărului de sate renovate
h. Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiu rural sprijinite
Obiectivul general al Măsurii 322 – Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de
bază pentru populaţia rurală este obiectivul care se realizează prin proiectul propus
“Înfiinţare şi dotare centru îngrijire copii tip after school”, în comuna Bogdana judet
Giurgiu.
Prin implementarea acestui proiect, copii vor beneficia de servicii sociale şi educaţionale
prin măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenţă, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea
marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul
creşterii calităţii vieţii.
Totodată proiectul asigura conformarea cu prevederile legislaţiei specifice privind
serviciile sociale (OG Nr. 68 din 28 august 2003).
Copii vor beneficia de un loc unde să-şi petreacă timpul liber, să fie ajutaţi cu scopul
prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu de viaţă, familial
23
şi comunitar. Prin parteneriatul încheiat de primărie cu un ONG, copii vor beneficia de lecţii
de limbi straine, istorie, dar şi de cultură şi tradiţie din recutul comunei.
În acest centru, copii nu se vor mai simţi neglijaţi, vor putea interacţiona cu persoane de
aceeaşi vârstă. O anchetă efectuată de către primăria comunei, printre persoanele vârstnice din
comună dovedeşte faptul că atât copii cât şi familiile acestora sunt interesaţi de acest proiect,
deja existând o listă de părinţi care doresc ca copii lor să beneficieze de serviciile centrului.
Obiective specifice
Prin realizarea investiţiei, 30 copii vor fi beneficiari direcţi ai serviciilor sociale oferite de
acest after school, dar şi alţi pot beneficia de acestă instituţie care va asigura îngrijire cu titlu
permanent sau temporar.
Obiective operaţionale
Facilitarea accesului la servicii sociale de bază în domeniul serviciilor sociale se face
printr-o construcţie nouă.
• Cadrul teritorial de referinţă
Proiectul integrat – Înfiinţarea reţelei publice de apă, Înfiinţarea reţelei publice de
canalizare cu staţie de epurare, Înfiinţarea şi dotare centru îngrijire copii tip after school,
Dotare cămin cultural – în comuna din judeţul Giurgiu, se încadrează în prevederile Strategiei
de Dezvoltare economico-socială a judeţului Giugiu 2008-2013.
Proiectul este conform recomandărilor privind elaborarea analizei cost-beneficiu care au la
bază Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene (Direcţia Generală pentru Politica
Regională), ce reprezintă un îndrumar pentru elaborarea analizei cost-beneficiu pentru
proiectele ce urmează a fi co-finanţate din FEADR sau Fondul de Coeziune în perioada de
programare 2007-2013.
Obiectivul analizei cost-beneficiu este de a stabili măsuri în care proiectul are nevoie de
co-finanţare din FEADR, pentru a fi viabil financiar.
Perioada de referinţă folosită în analiza cost beneficiu este de 15 ani deoarece se consideră
înfiinţarea centrului de îngrijire copii tip after school ca şi serviciu social
3. 3. Analiza cost-beneficiu
24
3 .3.1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor şi specificarea perioadei de
referinţă
• Identificarea investiţiei
Teritoriul comunei Bogdana se situează în sudul ţării , în cadrul marii unităţi
geografice numite Câmpia Română şi face parte din aşezările rurale situate în apropierea
capitalei. Comuna Bogdana este străbătută, în partea sa sudică de Autostrada Bucureşti Piteşti.
Principala cale de circulaţie rutieră a comunei este drumul judeţean DJ401A, Bolintin Vale-
Palanca-Găiseni, care străbate aceste sate prin mijlocul lor. De asemenea, satul Floreşti este
străbătut de DJ404.
Din punct de vedere geografic, comuna Bogdana se află în partea de nord a judeţului
Giurgiu, la circa 32 km de Municipiul Bucureşti şi 100 km de Municipiul Giurgiu. Suprafaţa
comunei este de 4088 ha, din care 335,8 ha în intravilan. Comuna este compusă din satele :
• Bogdana
• Stoeneşti
• Palanca
Teritoriul comunei este alcătuit dintr-o câmpie cu altitudinea cuprinsă între 112 şi 120 m
faţă de nivelul mării. Comuna este situată în valea râului Sabar şi este străbătută de râul
Argeş. Investiţia propusă de comuna din judeţul Giurgiu, prin proiectul “Înfiinţarea şi
dotare centru îngrijire copii tip after school”, presupune :
• reabilitarea clădirii fostului afat popular fără a se interveni în structura de rezistenţă a
acesteia
• reorganizarea spaţiilor la nivelul parterului care să permită o schemă funcţională pentru
utilitatea pe care o va avea ulterior clădirea.
Investiţia de capital necesară realizării proiectului, inclusiv TVA, conform estimărilor
studiului de fezabilitate, este de 280,382 mii lei (echivalent 66,410 mii euro, la cursul BCE
de 4,222 lei/euro din data de 08.06.2009).
3.3 .2. Analiza opţiunilor
• Analiza opţiunilor
Pentru acest proiect s-au luat în considerare trei alternative
- alternativa a nu face nimic
25
- varianta nr. 1- varianta minimală, cea propusă de proiect
- varianta nr. 2- varianta maximală
Alternativa a nu face nimic – Scenariul 1
Reprezintă alternativa de bază a analizei proiectului care vizează cel puţin compararea
situaţiilor cu sau fără proiect
În alternativa “a nu face nimic”, comuna Bogdana nu ar construi nimic, copii ar
rămâne în grija părinţilor, care de cele mai multe ori trebuie să mergă la muncile câmpului
pentru a asigura un venit şi nu le pot oferi toată atenţia şi îngrijirea necesară.
Scenariul 2 – varianta maximă
Arhitectura,
Clădirea are regim de înălţime parter.
Dispunerea încăperilor este următoarea :
• Sală clasă 1 : Au=25.41 mp, sală clasă 2 : Au=25.41 mp, sală clasă 3 : Au=25.41
mp, hol intrare : Au=6.75 mp, culoar : Au=26.21 mp, grup sanitar fete : Au=8.39
mp, grup sanitar baieţi : Au=8.39 mp, SAS : Au=5.99 mp, vestiar fete: Au=7.75
mp, vestiar băieţi: Au=7.75 mp, debara: Au=7.22 mp.
Închiderile exterioare sunt din zidărie : blocuri din BCA de 30 cm grosime pentru
exterior, 20 cm, pentru compartimentările exterioare.
Învelitoarea va fii prevăzută cu jgheaburi şi burlane din tablă tratată şi vopsită.
Pentru protejarea construcţiilor la intemperii şi îndepărtarea apei pluviale de lângă
peretele clădirilor se prevede realizarea trotuarului din dale de beton, cu lăţimea de 1,40 m, pe
toate laturile construcţiei.
Finisaje interioare
Finisajele interioare: pentru pardoseli – gresie ceramică de trafic, antiderapantă şi
parchet laminat. Pereţii şi tavanele tencuite şi tratate cu vopsea lavabilă. Tâmplăria exterioară
lemn cu geam termopan, iar cea interioară lemn. Finisajele exterioare vor fi gleturi şi vopsele
lavabile peste termosistemul de termoizolare al faţadei din polistirenul expandat de 5 cm
grosime.
Infrastructura
Construcţia propusă – centru îngrijire copii tip after school va avea regimul de înălţime
parter, va fi realizată pe o structură din zidărie portantă, cu fundaţii continue sub ziduri.
26
Acoperişul de tip şarpantă se va realiza din elemente de tip lemn ecarisat şi învelitoare din
ţigle ceramice.
Fundarea se va face la cota de -1,35 m faţă de cota 0,00 a construcţiei. Valuarea de
vârf a acceleraţiei terenului de proiectare este ag=0,16g – P100 – 1/2006, iar perioada de colţ a
spectrului de răspuns este Tc=1,0 sec – P100 – 1/2006. Clasa de importanţă a construcţiei este
2 – P100 – 1/2006.
Este interzisă practicarea de goluri indiferent de mărime în talpa de fundare şi centura
prevăzută la partea superioară a acesteia.
Suprastructura
Suprastructura de rezistenţă este de tip zidărie portantă, cu centuri şi sâmburi de beton
armat; la uşi şi la ferestre se prevăd buiandrugi din beton armat monolit.
Planşeul peste parter este din beton armat, de 10 cm grosime, rezemat pe centuri şi
grinzi. Şarpanta este din lemn ecarisat.
Scenariul tehnico-economic recomandat este scenariul 2, respectiv „varianta
maximală”, adică înfiinţare şi dotare centre îngrijire copii tip after-school.
Avantajele scenariului recomandat:
• Creşerea numărului de locuri pe perioada execuţiei;
• Asigurarea unui loc unde să poată beneficia de toată îngrijirea şi atenţia necesară;
• Părinţii se pot ocupa mai mult de muncile câmpului şi nu numai, fără ca copiii să
fie neglijaţi;
• Va creşte nivelul de trai din toate punctele de vedere: economic şi social.
CAPITOLUL IV
27
4.1 . Analiza financiară
Centru de îngrijire copii tip after-school poate fi considerat un bun public.
Principala caracteristică a bunurilor publice este că, odată produse, ele se află la
dispoziţia tuturor consumatorilor. Nimeni nu poate şi nu trebuie exclus de la posibilitatea de a
benficia de utilizarea acestui tip de bunuri. În acest sens, bunurile publice pot fi considerate, ca
un tip special de externalitate pozitivă. Bunurile publice pure au două caracteristici principale:
sunt nonexclusive şi nonrivale.
Un bun este nonexclusiv dacă este imposibil sau extrem de anevoiov să fie împiedicată
utilizarea lui de către anumiţi consumatori: dacă este oferit unui singur consumator pe piaţă,
devine disponibil tuturor consumatorilor, fenomen denumit comunitate în ofertă. În general,
pentru a putea fi puse la dispoziţia întregii societăţi, trebuie ca acest tip de bunuri să fie
produse de sectorul public.
Nonrivalitatea este o caracteristica a bunurilor publice prin care ele pot fi utilizate
(consumate) în acelaşi timp de mai mulţi consumatori sau, cu alte cuvinete, există mai mulţi
consumatori care să obţină beneficii de pe urma utilizării unui bun public, în acelaş timp şi la
acelaşi nivel al ofertei (consumul sau utilizarea unui bun nonrival de către o persoană nu
reduce disponibilitatea acestuia pentru alte persoane).
În cadrul analizei financiare sunt calculaţi indicatorii de performanţă financiară ai
preoiectului. Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
eficienţei operatorului sau a standardului serviciului.
La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat un ecenariu privind evoluţia viitoare a
ratei inflaţiei de-a lungul perioadei de analiză conform “Prognozei pe termen lung 2008-2020
varianta de toamnă”. Din anul 7 până la sfârşitul perioadei se consideră acceaşi rată medie a
inflaţiei, prezentă în tabelul 11, din anexa 4.
Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al
preoiectului pentru a calcula indicatorii de performanţă financiară ai investiţiei: fluxul net de
numerar (FNN), fluxul cumulat de numerar (FCN), valoarea actuală netă (VANF), rata internă
de rentabilitate (RIRF) şi rapotul cost-beneficiu (C/B).
• Perioada de referinţă
Perioada de referinţă reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în
analiza cost-beneficiu. Previziunile proiectelor ar trebui să includă o perioadă apropiată de
28
durata de viaţă economică a acestora şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impacturile pe
termen cel mai lung. Durata de viţă variază în funcţie de natura investiţiei. Intervalele de
referinţă pe sector în baza practicilor acceptate la nivel internaţional şi recomandate de
Comisie – este furnizat in tabelul 12, de la anexa 4.
În situaţia în care durata de viaţă economică utilă actuală a proiectului depăşeşte
perioada de referinţă în cauză, se va lua în considerare şi o valoare reziduală. În mod ideal,
aceasta se va calcula ca valoare actuală a fluxurilor nete de numerar previzionate în timpul
anilor de activitate economică, din afara perioadei de referinţă.
4.2 . Analiza fluxurilor de ieşire şi fluxurilor de intrare
Analiza fluxurilor de ieşire
Evoluţia rezumată a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie,
operarea noilor investiţii, întreţinerea curentă şi reparaţii)
Datele referitoare la costurile de operare sunt furnizate de costurile de exploatare
(personal, materii prime/materiale pentru întreţinere).
În calcularea costurilor de exploatare, în scopul determinării ratei interne de
rentabilitate financiară, toate articolele care nu au dat naştere unei cheltuieli monetare efective
sunt excluse. În particular, trebuie excluse următoarele articole, deoarece nu se în concordanţă
cu metoda DCF:
deprecierea şi amortizarea, deoarece nu reprezintă plăţi efective de numerar
orice rezerve pentru costurile viitoare de înlocuire
orice rezerve neprevăzute, deoarece nesiguranţa fluxurilor viitoare este
luată în considerare în analiza de risc şi nu prin costuri figurative
În aceste condiţii, elementele de cheltuieli luate în considerare pentru acest proiect
sunt: - cheltuieli cu forţa de muncă angajată pentru întreţinerea investişiei
- cheltuieli cu materiale necesare întreţinerii investiţiei
Cheltuieli cu forţa de muncă
Necesarul de forţă de muncă, conform determinărilor din studiul de fezabilitate, se
ridică la 1 muncitor remunerat şi de 3 voluntari din ONG-ul cu care primăria a încheiat un
acord de parteneriat:
îngrijitoare (infirmiere): 1 persoana x 845 lei/lună x 12 luni = 10140 lei/an
29
fochist: 1 persoană angajată a ărimăriei, care se va ocupa şi de after school
3 învăţătoare sau personal didactic de specialitate voluntari de la ONG
Total cheltuieli cu forţa de muncă se cifrează la 10140 lei/an
Cheltuieli directe
Cheltuieli cu materialele necesare bunei desfăşurări a activităţii centrului s-au estimat
la 2000 lei/an. Cheltuieli cu energia electrică, conform puterii instalate a utilajelor, se ridică la
suma de 3000 lei/an. Cheltuieli cu combustilul pentru centrala termică la 5000 lei/an. Total
cheltuieli directe ale operării investiţiei se cifrează la 10000 lei/an
Cheltuieli indirecte
Pe lângă aceste costuri directe, operarea investiţiei generează costuri indirecte,
administrative, apreciate la 10% din valoarea costurilor directe, adica 1000 lei/an.
Analiza fluxuriloe de intrare
Fluxurile de intrare sunt reprezentate de veniturile pe care le generează această
investiţie. Fiind o investiţie publică, veniturile sunt pentru a acoperi cheltuielile.
Veniturile sunt din 2 surse:
venituri obţinute din contribuţia percepută de la beneficiarii centrului
(numai în ipoteza că în centru se va face şi mâncare)
venituri de la bugetul local
pot exista şi venituri din donaţii şi sponsorizări, dar neavând siguranţa
primirii lor nu sunt trecute în analiza financiară. Eventualele venituri
suplimentare vor fi folosite pentru a îmbunătăţi conform locatarilor
centrului dar şi pentru a ajuta alţi copii care au nevoie de ajutor şi nu au
posibilitatea de a beneficia de servicii oferite de centru datorită numărului
limitat de locuri.
4.3. Sursele de finanţare ale investiţiei
30
Cheltuielile eligibile vor fi suportate în proporţie de 100% prin F.E.A.D.R., 80%
contribuţia Uniunii Europene şi 20% contribuţia Guvernului României de la Bugetul Central
de Stat.
4.3.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie
După încheierea contractului de lucrări, executantul va mobiliza resursele meteriale,
resursele umane, utilajele şi echipamentele necesare realizării investiţiei. Pentru realizarea
investiţiei, considerăm că sunt necesare următoarele resurse umane, defalcate pe categorii de
personal:
1. ingineri;
2. maiştrii;
3. fierari betonişti;
4. fierar lăcătuş;
5. instalator alimentare cu apă;
6. electrician;
7. muncitori necalificaţi.
Deoarece cheltuielile de deplasare, diurnă şi cazare cresc substanţial cu costurile cu
manopera ale executantului, acesta va căuta să folosească forţa de muncă locală, mai ales
pentru categoriile de muncitori necalificaţi şi cu calificare medie.
Estimarea beneficiilor unitare corespunzătoare numărului de locuitori permanente şi
temporare generate de implementarea proiectului va ţine seama de costurile sociale generate şi
şomeri ( indemnizaţia de şomaj, costuri cu reinserţia forţei de muncă, etc.).
4.3.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare
După finalizarea lucrărilor propuse a se executa, se va folosi personal de deservire
calificat şi instruit conform Regulamentului de exploatare. Regulamentul de exploatare este
documentul după care se urmăreşte modul de funcţionare a sistemului în situaţie normală sau
în situaţii speciale, respectiv avarii, fenomene naturale sau întreruperi de alimentare cu energie
electrică etc.
Componenţa personalului de deservire va fi:
1. 1 îngijitoare;
31
2. 1 fochist ( din cadrul primăriei, plătit de primărie );
3. 1 administrator ( din cadrul primăriei, plătit de primărie ).
Prin semnarea unui acord de parteneriat între ONG şi primăria comunei Bogdana, 3
învăţătoare vor lucra voluntar, în cadrul acestiu after-school pentru a asigura asistenţa
educaţională necesară, îi vor învăţa pe copii limbi străine, istorie etc.
Prin lucrările care se vor executa, se va crea un loc de muncă.
4. 4. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
În preţuri – iunie 2009 ( conform DELTA 2000 şi Matrix Preţ ), 1 EURO=4,2220 lei
Valoare totală (inclusiv TVA): 1246,245 mii lei /
295,179 mii EURO
din care C+M 959,191 mii lei /
227,189 mii EURO
Fluxul net de numerar (cash-flow) reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile
generate de proiectul de investiţii analizat şi exprimă câştigul sau pierderea din utilizarea
eficientă sau neeficientă a fondurilor de finanţare a proiectelor de investiţii.
Viabilitatea financiară a proiectului ar trebui să fie evaluată verificând dacă fluxurile
de numerar net cumulate (care nu s-a actualizat) sunt pozitive pe durata întregii perioade de
referinţă luate în considerare.
Fluxul de lichidităţi s-a determinat cu relaţia:
Ft=Vt – (Ct+It)
unde: Ft – fluxul de numerar
Vt – venitul din anul t
Ct – cheltuieli în anul t
It – investiţii în anul t
Se remarcă faptul că există un decalaj între momentul cheltuirii fondurilor pentru
investiţie şi perioada când se obţin efectele financiare ale investiţiei. Astfel, pentru a efectua o
comparaţie reală între efecte şi eforturi este necesar ca acestea să fie aduse la acelaşi moment
de referinţă, prin metoda actualizării.
32
În practică, dacă se doreşte să se aducă sumele din viitor spre prezent se foloseşte
factorul de actualizare :
Principalele variabile de intrare în cadrul analizei financiare sunt:
perioada de referinţă
valoarea investiţiei
rata de actualizare
costurile de operare
veniturile din taxarea serviciului
Construirea fluxului de numerar, care include toate aceste elemente, conduce la
determinarea sustenabilităţii financiare (se verifică printr-un sold cumulat pozitiv în fiecare an
al orizontului de timp).
Valoarea actualizată netă (VAN) este considerată cel mai elocvent indicator de
selecţie a proiectelor de investiţii. Indicatorul evidenţiază câştigul efectiv în u.m. comparabile
cu cele de la momentul actual, de care se va beneficia prin adoptarea proiectului de investiţii
supus analizei.
Valoarea actualizată netă este definită ca:
Unde: Ft – fluxul de numerar în anul t
at – factorul de actualizare pentru anul t
i – rata de actualizare
Valoarea actualizată netă financiară se calculează şi ca diferenţa dintre valoarea
actuală a veniturilor şi valoarea actuala a cheltuielilor.
VANF=VTA-CTA
Unde: VANF – valoarea actuala netă financiară
33
VTA – venituri totale actualizate
CTA - cheltuieli totale actualizate
Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) este definită ca fiind rata de
actualizare pentru care valoarea actualizată netă financiară a investiţiei este zero. Acestă oferă
posibilitatea exprimării indicatorului de performanţă a unui proiect de investiţii sub formă
procentuală.
VANF=
Unde: VANF – valoarea eactualizată netă
RIRF – rata internă de rentabilitate financiară
Ft – fluxul de numerar în anul t
Se poate afirma că valoarea actualizată netă calculată reprezintă o măsură absolută a eficienţei
proiectului de investiţii, în timp ce rata internă de rentabilitate este mai degrabă o măsură
relativă a acestuia. În cazul fluxurilor de numerar nete pozitive, valoarea actualizată netă scade
de la valoarea da maximă la zero pe măsură ce rata de actualizare tinde către rata internă de
rentabilitate şi scade din ce în ce mai mult sub zero, pe măsură ce aceasta se îndepepărtează de
rata internă de rentabilitate.
În cazul fluxurilor de numerar nete negative, situaţia este inversă, cu cât rata de
actualizare tinde către rata internă de rentabilitate, cu cât valoarea actualizată netă tinde către
zero.
Raportul cost/beneficiu reprezintă raportul dintre costurile totale actualizate şi
veniturile totale actualizate şi se calculează conform relaţiei
R=
Unde: VTA – venituri totale actualizate din perioada de exploatare
CTA – cheltuieli totale actualizate din perioada de exploatare
Rezultatele obţinute în urma utilizării metodologiei analizei fluxului de numerar
scontat, operaţionalizează printr-un model financiar vor fi centralizate în anexa nr. 5.
34
Analiza financiară se realizează din punctul de vedere al beneficiarului, primăria
comunei FS. Rata de actualizare este cea recomandată, de 85% pentru RON.
Analiza financiară evaluează profitabilitatea investiţiei determinate cu indicatorii
VANF (valoarea actualizată netă financiară) şi RIRF (rata internă de rentabilitate financiară).
Indicatorii calculaţi trebuie să se încadreze între următoarele limite:
valoarea actualizată netă financiară (VANF)<0
rata internă de rentabilitate financiară (RIRF)<rata de actualizare (8%)
fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă
raportul cos/beneficiu ≤1
Rezultatele analizei financiare au fost centralizate în anexa nr. 2. Pentru calcularea
indicatorilor de performanţă se vor analiza în prima etapă fluxurile de ieşire şi fluxurile de
intrare.
Eşalonarea investiţiei ( INV/C+M)
• Anul I 411,261 mii lei / 316,533 mii EURO
• Anul II 834,984 mii lei / 642,658 mii EURO
Durata de realizare ( luni )
Graficul de realizare a fazelor investiţiei se desfăşoară pe 24 luni.
Capacităţi ( în unităţi fizice şi valorice )
În varianta aleasă înfiinţarea şi dotarea centrului îngijire copii tip after-school cuprinde:
• 30 mese
• 30 scaune
• 30 dulăpioare
• 3 catedre
• 3 scaune
• 3 lavoare
• 6 vase WC
4.5 .Concluzii privind indicatorii de performanţă ai investiţiei conform ghidului Măsurii
322
Profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect se determină cu indicatorii VAN
(valoarea actualizată netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoarea investiţiei
35
include totalul costurilor eligibile şi neeligibile din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculaţi
în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:
Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie <0
Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie<rata de actualizare 8%
fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă
raportul cos/beneficiu <1, unde costurile se referă la costurile de exploatare
pe perioada de referinţă, iar beneficiile se referă la veniturile obţinute din
exploatarea investiţiei.
Conform proiectului optim propus
Valoarea actualizată netă (VAN)=-999077<0
Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < -5,18<rata de actualizare
8%
Fluxul de numerar cumulat pozitiv în fiecare an din cei 30 ai previzionării
Raportul cost/beneficii este subunitar (<1) pentru toţi anii luaţi în
considerare
Deoarece toţi indicatorii calculaţi în cadrul analizei financiare sunt conform cerinţelor
Măsurii 322, proiectul necesită intervenţie financiară nerambursacilă.
Analiza economică
Având în vedere că investiţia publică are un cost mai mic de 50 mili euro şi deci nu
este un proiect de infrastructură majoră, conform prevederilor HG nr. 28/2008, analiza
economică nu a fost realizată.
În plus, deoarece acestă infrastructură edilitară este necesară pentru asigurarea unui
nivel de bază al calităţii vieţii, este evident faptul că beneficiile sociale depăşesc cu mult
costurile financiare implicate.
Analiza de senzitivitate
Pentru a vedea ce se întâmplă din punct de vedere al ratei interne de rentabilitate, se va
analiza senzitivitatea investiţiei considerând pentru cheltuieili şi venituri alte valori faţă de
cele ce vor fi luate în calcul pentru proiect.
Analiza de senzitivitate are ca scop selectarea parametrilor şi variabilelor critice ale
modelului, pozitive sau negative, comparativ cu valorile utilizate de cea mai bună estimare de
bază, au efectul cel mai mare asupra ratei interne a rentabilităţii sau asupra valorii actuale nete.
36
Trebuie identificate toate variabilele utilizate la calcularea intărilor şi ieşirilor folosite în
analiza financiară şi cea economică.
Analiza de senzitivitate trebuie făcută pentru evaluarea principalelor riscuri, pentru a
determina gradul de incertitudine a principalelor componente, ale căror modificări afectează
indicatorii financiari ai proiectului, valoarea acuală netă, VANF, şi rata internă a rentabilităţii,
RIRF. Această analiză indică modificarea procentuală a celor doi indicatori în funcţie de
modificarea procentuală a variabilei selectate.
Analiza calitativă a impactului variabilelor pentru a selecta pe acelea care au
elasticitate redusă sau marginală, este prezentată în tabelul 13, de la anexa 4.
Pentru a evalua modul în care variaţiile lor influenţează rata internă a rentabilităţii sau
valoarea actuală netă s-au identificat următoarele variabile critice:
veniturile
cheltuielile cu energia
cheltuielile cu munca vie
cheltuielile cu investiţia
factorul de actualizare.
Analiza de senzitivitate prezentată în continuare a luat în calcul o variaţie cuprinsă în
intervalul [-20%, +20%], pentru fiecare din variabilele critice ale proiectului.
Prezentarea sintetică a rezultatelor din analiza de senzitivitate pentru o marjă probabilă
a fiecărei variabile critice este cuprinsă în tabelul 14 şi 15 precum şi în fig 3 şi 4 de la anexa 4.
Concluzii: - Variaţia cheltuielilor cu variaţia cheltuielilor de întreţinere, cu investiţia şi
variaţia factorului de actualizare nu au o elasticitate redusă sau marginală, deoarece variaţia
pozitiv/negativă de 1% în RIR sau 5% în VAN, deci nu sunt considerate variabile critice.
Fiecare variabilă critică a fost analizată într-o marjă de oscilaţie cu probabilitate
medie.
Considerăm că aceste rezultate sunt neconcludente deoarece elasticitatea redusă sau
marginală a unor variabile creitice este acoperită de beneficiile sociale luate în calcul.
Analiza de risc
Analiza de risc şi senzitivitate a investiţiei are menirea de a identifica riscurile majore
pentru un anume proiect, precum şi probabilitatea de producere a lor.
37
Riscurile sunt legate de subevaluarea costurilor, supraevaluarea veniturilor, de
modificarea preţurilor şi/sau tarifelor la elementele costurilor de operare şi întreţinere.
Analiza ar trebui să releve dacă riscurile au fost luate în calcul la estimarea costurilor,
care sunt măsurile avute în vedere pentru a atenua impactul negativ al riscurilor majore şi
măsurile considerate pentru minimizarea riscurilor.
Analiza de risc constă în studierea probabilităţii ca un proiect să dobândească o
performanţă satisfăcătoare în termenii ratei interne a rentabilităţii sau a valorii actuale nete,
precum şi studierea variabilităţii rezultatelor comparativ cu cea mai bună estimare anterioară.
Procedura recomandată pentru evaluarea riscurilor este ca în primul rând să se efectueze o
analiză a senzitivităţii, adică a impactului pe care schimbările prevăzute în variabilele ce
determină costurile şi beneficiile îl pot avea asupra indicatorilor financiari şi economici
calculaţi, iar în al doilea rând studiul distribuţiilor probabile ale variabilelor selectate şi
calcularea valorii prevăzute a indicatorilor de performanţă a proiectului.
Modul cel mai adecvat de prezentare a rezzultatului este exprimarea în termenii
distribuţiei probabile sau probabilităţii cumulate a ratei interne a rentabilităţii şi a valorii nete
actualizate în intervalul rezultat de valori.
Curba probabilităţii cumulate sau tabelul de valori permite stabilirea unui grad de
risc al proiectului, spre exemplu dacă probabilitatea cmulată este mai mare sau mai mică decât
valoarea de referinţă atunci riscul este ridicat. Se poate evalua care sunt probabilităţile ca rata
internă a rentabilităţii şi valoarea netă actualizată să fie mai reduse decât o anumită valoare
stabilită ca limită.
Există proiecte cu riscuri înalte dar cu beneficii sociale ridicate, dar şi proiecte cu
riscuri mici însă cu beneficii sociale reduse. În cazul acestei investiţii, deoarece scopul
realizării ei nu este obţinerea de profit, analiza de risc şi senzitivitate a investiţiei nu identifică
riscuri majore şi probabilitatea de producere a lor este redusă şi apropiată valorii de referinţă.
Investiţia are beneficii sociale ridicate prin creşterea gradului de civilizaţie, respectiv
prin asigurarea celor mai bune condiţii de trai, prin îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea
confortului edilitar al locuitorilor.
4.6 . Riscuri
38
Fiecare proiect are riscuri în implementare şi operare, mai mari sau mai mici,
importanţa acestora evidenţiindu-se în funcţie de impactul produs. Se vor analiza în continuare
următoarele riscuri:
• Riscul financiar
Investiţia se finanţează de la fondurile UE dar există riscul ca finanţarea TVA să fie
incertă. Din acest punct de vedere riscul este redus. Pentru copiii care nu au posibilitatea să
plătească contribuţia, familiile vor contribui până la suma hotărâtă de administraţia căminului.
Dacă nu există posibilitatea familiilor de a plăti, Consiliul Local va suplimenta de la bugetul
local suma necesară. Acesta este un risc mediu.
• Riscul instituţional şi politic
Adoptarea unei strategii nefavorabile ( ex. în domeniul impozitului pe profit şi pe
salarii ) ce descurajează investiţiile, iniţiativele antreprenoriale, motivarea forţei de muncă şi
toate acestea conduc la scăderea nivelului de trai. Din acest punct de vedere riscul este redus.
• Ristul tehnic şi operaţional
La reabilitarea clădirii există riscul de a nu folosi materiale conforme cu calitatea sau
de a nu respecta cantitatăţile. Din acest punct de vedere riscul este redus datorită faptului că
există diriginte de şantier care răspunde de calitatea execuţiilor.
• Alte categorii de riscuri care pot afeca proiectul
Riscuri interne
Riscurile interne sunt direct legate de proiect şi pot apărea în timpul şi/sau ulterior
fazei de implementare:
• executarea defectuoasă a realizării lucrărilor
• întreţinere şi lucrări de intervenţie defectuoase
• supradimensionarea personalului de intervenţie şi întreţinere
• incapacitatea financiară a beneficiarului de a susţine costurile de întrţinere
• nerespectarea cerinţelor cuprinse în Autorizaţia de Mediu
• nerespectarea programului de întreţinere şi reparaţii
• nerespectarea graficului de implementare
• nerespectarea graficului de plăţi, respectiv întârzierea plăţilor
• nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor.
39
Riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul unor măsuri cu caracter
administrativ, cum ar fi:
• selectarea unei societăţi performante pentru lucrări;
• respectarea termenelor de execuţie prevăzute;
• introducerea unui contract strict, riguros, cu termene şi responsabilităţi clare;
• selectarea riguroasă a personalului pentru exploatare şi întreţinere.
În cazul materializării acestor riscuri pe perioada de implementare a proiectului se
impune identificare şi adoptare de către Beneficiar, Proiectant şi Constructor a unor soluţii
adecvate.
Riscuri externe
Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legătură cu mediul socio-economic,
având o influenţă considerabilă asupra proiectului propus:
- Riscuri economice
• creşterea inflaţiei
• deprecierea monedei naţionale
• scăderea veniturilor populaţiei
• creşterea preţului la materii prime şi energie
• creşterea rate dobânzii
- Riscuri sociale
• creşterea costurilor forţei de muncă
• lipsa personalului calificat.
În timp ce riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul măsurilor de
natură administrativă, riscurile externe sunt greu de anihilat, cu atât mai mult cu cât sunt
independente de acţiunile întreprinse în cadrul proiectului.
Totuşi, probabilitatea producerii unor riscuri externe economice şi politice este foarte
scăzută. Astfel, „aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii importante pentru România în
ce priveşte creşterea economică, schimburile comerciale, investiţiile şi susţinerea financiară
din partea UE”, estimează Institutul pentru Studii Economice din Viena. Aceeaşi sursă
precizează că din punct de vedere economic, pentru România este prognozată o creştere de 5 -
40
6% în mod permanent până în 2013, în timp ce, din punct de vedere politic, aderarea aduce o
stabilizare care s-ar putea extinde la întreaga regiune a Balcanilor.
41