studiu de evaluare adecvatĂ pentru planul “puz lotizare ... · studiu de evaluare adecvatĂ...
TRANSCRIPT
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru
planul “PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1 “
Comuna Corbu, jud. Constanța în raport cu siturile Natura 2000
ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie, ROSCI 0065
Delta Dunării
Întocmit de:
Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – 264/16.09.2010
Autori
biol. Călin Hodor
dr. ing. Dan Traian Ionescu
dr. biol. Oana Danci
dr. biol. Cosmin Manci
biol. Paul Țibu
iunie 2015
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
2
CUPRINS
A. Informaţii privind proiectul supus aprobării .................................................................... 4
1. Date asupra beneficiarului şi scurtă descriere a planului ........................................ 4
Descrierea tehnică a proiectului................................................................................... 4
2. Localizarea geografică şi administrativă a planului ...................................................... 7
3. Modificări fizice ce decurg din plan ................................................................................. 9
4. Resurse naturale necesare planului ............................................................................. 10
5. Resurse naturale exploatate .......................................................................................... 10
6. Emisii şi deşeuri generate de plan ................................................................................ 10
Surse de poluanţi pentru aer .............................................................................................. 10
Surse de poluanţi pentru apă ............................................................................................. 10
7. Cerinţe de utilizare a terenului necesare pentru execuţia planului .......................... 10
8. Servicii suplimentare necesare implementării planului .............................................. 11
9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectelor ........................................... 11
10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................ 11
11. Descrierea proceselor tehnologice ............................................................................. 11
12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul în cauză şi care pot afecta ariile protejate de interes comunitar ............................................................................................................................... 11
B. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar potenţial afectate de implementarea proiectului ............................................................................................. 12
Descrierea Ariei de Protecţie Specială Avifaunsitică ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie ..................................................................................................... 12
Descrierea ROSCI0065 Delta Dunării .............................................................................. 15
C. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................ 20
1. Prognozarea şi evaluarea impactului în raport cu obiectivele de declarare şi conservare ale siturilor ........................................................................................................ 20
1.1. Tipurile de habitat major identificate pe suprafața PUZ-ului propus ................ 20
1.2. Metode de studiu ...................................................................................................... 25
1.3. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SPA ........................................... 32
1.4. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SCI ............................................ 52
1.4.1. Habitatele ........................................................................................................... 52
1.4.2. Plantele ............................................................................................................... 87
1.4.3. Nevertebratele ................................................................................................... 89
1.4.4. Peștii .................................................................................................................... 93
1.4.5. Amfibienii și reptilele ......................................................................................... 94
1.4.6. Mamiferele .......................................................................................................... 95
1.5. Concluziile studiului asupra biodiversităţii ............................................................ 98
1.6. Măsuri de reducere a impactului ............................................................................ 98
Habitate de interes comunitar .................................................................................... 98
Nevertebrate ................................................................................................................. 98
Amfibieni şi reptile ........................................................................................................ 99
Păsări ............................................................................................................................. 99
Mamifere ........................................................................................................................ 99
1.7. Recomandări ............................................................................................................. 99
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
3
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 100
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
4
A. Informaţii privind proiectul supus aprobării
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru “PUZ Lotizare sat vacanță cu specific
pescăresc 1 “ Comuna Corbu, jud. Constanța în raport cu siturile Natura 2000 ROSPA
0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie, ROSCI 0065 Delta Dunării
Întocmit de: SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING SRL, Registrul Naţional al
Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – 264/16.09.2010.
1. Date asupra beneficiarului şi scurtă descriere a planului
Beneficiar: S.C. BLACK SEA TRANSPORT S.R.L., RUSU IONUȚ CRISTIAN ȘI PRIMĂRIA
COMUNEI CORBU
Sediul social: Municipiul Constanța, Comuna Corbu, judeţul Constanța
Denumirea proiectului: “PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1“, Comuna Corbu,
jud. Constanța
Descrierea tehnică a proiectului
Luând în considerare documentele consultate: Memoriu tehnic, hărţi / schiţe de
amplasament, memoriile de prezentare realizate pentru cele două planuri, alte date puse la
dispoziţie de beneficiar, completate cu verificarea în teren a amplasamentului și cu studiile
de teren privind biodiversitatea/obiectivele de conservare ale celor două situri, rezultă
următoarele aspecte importante în raport cu potenţialul impact al planului asupra ariilor
protejate – SPA şi SCI:
- Scopul planului este realizarea unei dezvoltări imobiliare de tip – sat de vacanță, pentru
organizarea turismului estival în zona plajei Corbu, având în vedere că aceasta este
frecventată de sute de turiști în fiecare vară, care practică un turism dezorganizat și cu
efecte negative pentru mediu (lăsarea peste tot a deșeurilor menajere, poluare fonică,
pătrunderea în vegetația ariei etc.)
- Obiectivul principal al proiectului este: construirea unui sat de vacanță turistic pentru
sezonul estival, realizarea facilităților specifice, în concordanță cu regulamentul urbanistic al
ARBDD
- Suprafaţa de teren afectată este de 20,89 ha.
Conform „Proiectului tehnic” pus la dispoziţie de beneficiar, rezultă câteva aspecte elocvente
pentru potenţialul impact al planului asupra obiectivelor de conservare din cele două situri:
- Zona PUZ-ului propus face parte din extravilanul comunei Corbu, zona faleza – golf
a Marii Negre
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
5
- Terenul studiat este situat la o distanta de 8 km nord de Comuna Corbu ce are o
buna legatura rutiera judeteana, pe DJ 226. Acest drum porneste din zona Midia
Navodari, cu conexiune pe DN 22 B, prin Navodari – Ovidiu, la DN 2 A – E 60 spre
Bucuresti – Constanta, autostrada A4 ce face legatura cu Autostrada Soarelui A2 si
pe litoral prin zona turistica Navodari – Mamaia-Constanta.
- Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii – sunt
admise functiuni precum – Locuinte, Case de vacanta, Cazare turistica in locuinte
traditionale, Hoteluri cu max 20 camere, Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere,
Campare, Comert, Servicii, Agrement, Sport si Echipamente edilitare.
- Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii - Locuinte,
Case de vacanta, Cazare turistica in locuinte traditionale, Hoteluri cu max 20
camere, Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere, Campare, Comert, Servicii,
Agrement, Sport, Echipamente edilitare si Parcare cu functiuni complementare.
- Se va constitui și Zona de spatii verzi protejate.
- ZR1 – ZONA MIXTA - Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera
Delta Dunarii – sunt admise functiuni precum - Locuinte/ Case de vacanta/ Cazare
turistica in locuinte traditionale/ Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu
max. 10 camere/Campare/ Comert / Servicii/ Agrement/ Sport/ Echipamente
edilitare.
- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a 10,00m.
- ZR2 - ZONA MIXTA - Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera
Delta Dunarii - Locuinte/ Case de vacanta/ Cazare turistica in locuinte traditionale/
Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere/
Campare/ Comert / Servicii/ Agrement/ Sport/ Echipamente edilitare Parcare cu
functiuni complementare.
- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a 10,00m.
- ZR3 - ZONA SPATII VERZI PROTEJATE
- Zona studiata face parte din extravilanul comunei Corbu zona faleza – golf al Marii
Negre.
- Zona studiata va fi echipata cu principalele dotari tehnico-edilitare: apa, canalizare,
gaze naturale, retea electrica, telefonie, internet
- Se considera doua statii de pompare ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de
loturi. SP1 avand un debit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteaua de
canalizare a localitatii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si
ocupa aproximativ 50 mp fiecare.
- Reteaua de canalizare menajera se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn 250
urmand traseul strazilor din zona lotizata. Caminele de vizitare si de schimbare
directie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabricat confectionate din
PVC sau beton.
- Alimentarea cu energie electrica a noilor obiective se va realiza prin bransarea la
reteaua nou proiectata.
- Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din reteaua nou proiectata.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
6
- Realizarea legaturilor telefonice, cablu - internet, date si tv se vor executa in
canalizatie ingropata.
- Zona studiata, are o suprafata de 208 900 mp (cca. 20,9 ha)
Utilizări permise:
a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta,
cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200
m2 (figurile 1, 2)
b) institutii, servicii, dotari publice;
c) spatii verzi, agrement, sport;
d) echipamente edilitare;
e) activitati prestari servicii si de transport;
f) circulatii rutiere cu dotarile aferente;
a) Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcela, inclusiv constructiile existente
si anexe, va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15% pentru parcelele mai
mari de 1000 mp.
b) Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcela, va fi de 0,5.
c) Pentru dotarile publice, procentul maxim de ocupare a terenului va fi conform
Regulamentului General de Urbanism, in functie de amplasarea in cadrul localitatii.
Suprafata terenului studiat = 208 900mp
- ZR1 – ZONA MIXTA:
Regim de inaltime = P+2E
POT propus= 30%
CUT propus = 0.5
- ZR2 – ZONA MIXTA:
Regim de inaltime = P+2E
POT propus= 30%
CUT propus = 0.5
- ZR3 – ZONA SPATII VERZI PROTEJATA
- Spatiile libere vizibile din circulatiile publice se trateaza ca gradini de fatada.
- Spatiile neconstruite si neocupate de accese, trotuare de garda etc. se
inierbeaza si se planteaza.
- Procentul minim obligatoriu de spatiu verde plantat in interiorul parcelei este
de 25% conform Regulament Rezervatia Biosfera Delta Dunarii
- Spatiul liber dintre cladire si aliniament va fi plantat cu arbori in proportie de
min. 25%.
- Se va acorda o atentie deosebita spatiilor libere publice si semi-publice, prin
amenajari specifice: terase, spatii pentru repaus etc.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
7
Figura 1. Model de casă propus (vedere din față)
Figura 2. Model de casă propus (vedere de sus)
2. Localizarea geografică şi administrativă a planului
Planul se situează în zona litorală / de coastă a Mării Negre, până la platoul terasei abrupte
(figurile 3, 4, 5). Din punct de vedere administrativ, zona planului este parte a UAT Corbu,
judeţul Constanța, Regiunea 2 Sud-Est Dobrogea.
Faţă de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 și ROSCI 0065, perimetrul se situează în
interiorul acestora, la limita sudică a celor două arii protejate (figurile 3, 4).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
8
Figura 3. Amplasamentul propus al PUZ (oval alb) față de limitele ariilor protejate (linie
verde – limita SCI, linie roșie – limita SPA) și localitățile limitrofe
Figura 4. Amplasamentul propus al PUZ (detaliu – oval alb) față de limitele ariilor protejate
(linie verde – limita SCI, linie roșie – limita SPA)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
9
Figura 5. Amplasarea PUZ în teren (C1)
3. Modificări fizice ce decurg din plan
PUG-ul propus se suprapune peste terenuri din categoria nisipuri. Trei tipuri majore
de habitat există pe amplasament, respectiv: terenuri cu vegetație ierboasă diversă, zone
umede (baltă, canale, mlaștini, stufăriși) și terenuri acoperite de vegetație lemnoasă (arbori
și arbuști sub formă de grupuri, dar și izolați). PUG-ul are în vedere trei tipuri de zone, dintre
care două (ZR1 și ZR2) vor afecta total actualele suprafețe de terenuri existente în prezent,
însă cel de-al treilea tip de zonă (ZR3) a fost conceput pentru a păstra o parte din habitatele
de stufăriș și zone umede – bălți, canale, mlaștini, unde există unele specii și habitate de
interes. Considerând astfel că impactul modificator va fi în primele două zone, am estimat
modificările fizice în tabelul nr. 1, prin ocuparea lor cu construcțiile, drumurile de acces,
pietonalele, spațiile verzi, dar şi cu organizările de şantier din timpul lucrărilor (ocupări
temporare). În faza următoare a PUZ, principala modificare fizică o va reprezenta
decopertarea şi săparea, care va modifica astfel terenul.
Tabelul nr. 1. Pierderile estimate de teren (ZR1 și ZR2), raportate la suprafețele SCI și SPA
Pierdere
(ha)
Pierdere
din
toatal
SCI (%)
Pierdere
din total
SPA (%)
17,74 0,004 0,003
Tabelul nr. 2. Bilanțul de suprafețe
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
10
4. Resurse naturale necesare planului
Pentru realizarea planului, nu sunt necesare resurse naturale, dar în faza de
construcție resursa de bază este constituită din materialele necesare construirii imobilelor,
drumurilor și altor tipuri de infrastructură.
5. Resurse naturale exploatate
- nu este cazul. În faza proiectului de execuție a obiectivului propus, vor fi necesare săpături,
drenări și alte lucrări. Planul propus nu presupune exploatarea resurselor naturale din zonă.
6. Emisii şi deşeuri generate de plan
Surse de poluanţi pentru aer
În faza de PUZ nu vor exista surse de poluare ale aerului.
Surse de poluanţi pentru apă
În faza de PUZ nu vor exista surse de poluare ale apei.
7. Cerinţe de utilizare a terenului necesare pentru execuţia planului
Utilizarea terenului în cazul planului supus studiului, prezintă câteva cerinţe specifice
din faza de proiect de execuție, respectiv ocuparea temporară sau permanentă a unor
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
11
suprafeţe de teren pentru construcţiile prevăzute (inclusiv pentru organizarea de şantier),
descrise la punctul 3. Pentru minimizarea impactului asupra siturilor, se vor propune în
studiu măsuri de reducere a impactului, ce vizează și utilizarea terenurilor necesare
execuţiei proiectului, dar suprafețele de habitate cele mai importante pentru anumite specii
de interes comunitar vor fi conservate / menținute prin prevederile PUZ (zona ZR3).
8. Servicii suplimentare necesare implementării planului
- nu este cazul.
9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectelor
În faza de PUZ nu se prevăd durate ale construcțiilor, funcționării și dezafectării
proiectului.
10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
Principalele activități generate în urma implementării PUZ-ului vor fi legate de
practicarea turismului / loisirului civilizat, respectiv activități în interiorul și lângă construcții,
transport / deplasare pe căile rutiere, pe bicicletă sau pe jos, activități de recreare în zona
plajei etc. O parte din aceste activități se practică și în prezent, inclusiv campare, dar cu
impact negativ prin generare de deșeuri depuse în teren, zgomot, pătrundere în diverse
habitate naturale, crearea de cărări și drumuri auto etc.
11. Descrierea proceselor tehnologice
- Nu este cazul
12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul în cauză şi care pot afecta ariile protejate de interes comunitar
Consultând situaţia din teren şi documentele privind alte proiecte / investiţii / planuri
derulate, în curs de derulare sau viitoare din situri, este în paralel prevăzut un PUZ pe
suprafața de teren alăturată, pentru același scop. Studiul de față a integrat cele două planuri
propuse, efectuând evaluarea impactului cumulat, considerând că biodiversitatea este
asemănătoare sau identică pe cele două arii.
Efectul cumulativ al celor două planuri propuse, va fi unul nesemnificativ, deoarece
ficare în parte prezintă un impact neseminificativ. Nu există un efect semnificativ preconizat
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
12
al celui de-al doilea PUZ ce va fi analizat sub raportul evaluării adecvate într-un alt
document.
B. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar potenţial afectate de implementarea proiectului
Datele utilizate în prezentul studiu provin din Formularele standard ale celor două
situri.
Descrierea Ariei de Protecţie Specială Avifaunsitică ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA 0031 este situată în
partea sud-estică a României, în lunca Dunării (zona de formare a deltei și vărsare în Marea
Neagră și zona lacurilor litorale, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 44°
54’ 41”, longitudine E 28° 55’ 42”, cu o altitudine de la 0 m până la 137 m. Suprafața
ROSPA 0037 însumează 512 820 ha.
Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.
Suprafața PUZ este integral inclusă în SPA.
În privința păsărilor ca obiectiv de conservare al SPA-ului, aria deține populații
însemnate sau cele mai mari populații naționale sau europene la numeroase specii
(cuibăritoare, de pasaj sau de iarnă), precum: Pelecanus crispus, P. onocrotalus,
Phalacrocorax pygmeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Ardea
alba, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Platalea
leucorodia, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, C. columbianus, Branta ruficollis, Aythya
nyroca, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Aquila pomarina, Falco cherrug, Charadrius
alexandrinus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Tringa
glareola, Larus genei, L. minutus, Sterna hirundo, S. caspia, S. albifrons, Gelochelidon
nilotica, Chlidonias niger, C. hybrida etc.
Speciile de păsări de interes comunitar pentru care s-a desemnat situl, sunt
prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3. Speciile de păsări interes comunitar (anexa I a Directivei Păsări)
Specia Populaţie
Rezidentă Migratoare
Cuibărit Iernat Pasaj
Gavia stellata 40-50
Gavia arctica 50-80
Puffinus yelkouan 20-100
Pelecanus onocrotalus 3560-4160
Pelecanus crispus 320-410
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
13
Phalacrocorax ppygmeus 8700-9500 4000-6500 4000-6500
Botaurus stellaris 800-1000
Ixobrychus minutus 3000-3500
Nycticorax nycticorax 3500-4000
Ardeola ralloides 3000-4000
Egretta garzetta 1700-2500 20-60
Ardea alba 320-360 1000-1200
Ardea purpurea 230-450
Ciconia nigra 2-5 i 500-1000
Ciconia ciconia 100-120 45000-60000
Plegadis falcinellus 2000-3200
Platalea leucorodia 360-440
Cygnus cygnus 340-1270
Cygnus columbianus 10-40
Branta ruficollis 1000-3000 7000-24000
Anser erythropus 10-30
Aythya nyroca
3800-4200
Oxyura leucocephala 1-4
Mergus albellus R 4000-5000
Haliaeetus albicilla 26-28
Circus aeruginosus 300-400
Circus cyaneus 150-200
Circus pygargus 3-6 i 500-800
Circus macrourus 50-60
Aquila heliaca 1-3
Aquila clanga 8-14
Aquila pomarina 200-300
Pandion haliaetus RC
Hieraaetus pennatus 50-80
Circaetus gallicus R
Buteo rufinus 4-5
Accipiter brevipes 3-5 40-80
Milvus migrans 6-7 20-30
Falco peregrinus 2-4 10-20
Falco columbarius 20-60
Falco vespertinus 300-350 2000-3000
Falco naumanni 1-3
Falco cherrug 2-4 5-10
Porzana porzana 300-400
Porzana parva 2000-3000
Porzana pusilla V
Grus grus R
Himantopus himantopus 220-370 1400-2200
Recurvirostra avosetta 220-280 800-1200
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
14
Pluvialis apricaria 300-500
Eudromias morinellus R
Charadrius alexandriunus 90-120 450-520
Glareola ptatincola 420-450
Philomachus pugnax 13000-18000
Xenus cinereus 1-3
Limosa lapponica 1-5
Numenius tenuirostris 1-3
Gallinago media 20-80
Burhinus oedicnemus 44-60
Phalaropus lobatus 700-1200
Larus genei 20-70
Larus melanocephalus 160-200
Larus minutus 1000-12000
Gelochelidon nilotica 8-12 320-350
Sterna caspia 500-1000
Sterna albifrons 40-100
Sterna hirundo 1800-2300
Sterna sandvicensis 250-300 3000-5000
Chlidonias hybridus 5000-6000 30000-50000
Chlidonias niger 200-300
Asio flammeus 8-12
Alcedo atthis 1500-1700
Coracias garrulus 500-600
Picus canus RC
Dryocopus martius RC
Dendrocopos medius R
Dendrocopos syriacus RC
Melanocorypha calandra RC
Lullula arborea R R
Anthus campestris RC
Acrocephalus melanopogon 400-1000
Sylvia nisoria R RC
Ficedula albicollis C
Ficedula parva C
Lanius collurio RC C
Lanius minor R C
Oenanthe pleschanka 12-24
Luscinia svecica 300-700
Emberiza hortulana R
Legendă:
- rezidentă / sedentară: specie a cărei populaţie cuibăreşte în sit şi iernează în acelaşi
teritoriu
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
15
- cuibărit: specie a cărei populaţie cuibăreşte în sit, dar migrează pentru iernare în alte zone
- pasaj: specie a cărei populaţie nu cuibăreşte în sit, ci apare doar în migraţiile de primăvară
/ toamnă, sinonim cu specie de pasaj de pasaj
- iernat: specie a cărei populaţie nu cuibăreşte în sit, ci iernează aici, sinonim cu specie
oaspete de iarnă
- p = număr de perechi cuibăritoare
- i = număr de indivizi / exemplare referitor la speciile sau populaţiile necuibăritoare şi care
apar în pasaj sau iarna
* - s-a utilizat termenul de populaţie având în vedere posibilitatea ca la aceeaşi specie să
existe populaţii ce au statut fenologic total diferit, cum sunt speciile cu populaţii cuibăritoare
şi populaţii de pasaj sau care iernează, ori specii cu populaţii sedentare şi populaţii de pasaj
sau oaspeţi de iarnă pentru sit
- pentru speciile cuibăritoare din categoriile: cuibărit şi rezidentă, populaţiile sunt exprimate
în număr de perechi, iar pentru celelalte rubrici în număr de exemplare / indivizi
- R – rară
- RC – relativ comună
- C – comună
- V - accidentală
Descrierea ROSCI0065 Delta Dunării
Situl de Importanță Comunitară având codul ROSCI 0065 are în cea mai mare parte
aceeași poziționare ca și ROSPA 0031, având următoarele coordonate geografice: latitudine
N 44° 54’ 1”, longitudine E 28° 55’ 13”, cu o altitudine de la 0 m până la 229 m.
Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.
Suprafața PUZ este integral inclusă în SCI.
În conformitate cu H.G. 971/2011, suprafaţa ROSCI 0065 totalizează 454 037 ha.
Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habitate de interes comunitar,
precum și specii de plante și animale din anexa II a Directivei Habitate.
În ce privește habitatele de interes comunitar, se remarcă o mare varietate (aproape
30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe cele prioritare: Stepe ponto-sarmatice, Lagune
costiere, Dune gri, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus, Tufărișuri de foioase ponto-
sarmatice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști xerice pe
substrat calcaros.
Cinci specii de plante de interes comunitar au reprezentat obiectivele de desemnare
și management ale sitului, dintre care: Centaurea pontica, Marsilea quadrifolia, Echium
russicum.
Animalele nevertebrate sunt reprezentate de 11 specii, precum: Lycaena dispar,
Catopta thrips, Theodoctus transversalis, Anisus vorticulus, Leptidea morsei etc.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
16
Dintre vertebrate, cei mai bine reprezentați sunt peștii. Câteva specii edificante
pentru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis,
Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Umbra krameri, Rhodeus
sericeus amarus etc. Amfibienii și reptilele au împreună 5 reprezentanți specii de interes
comunitar, dintre care amintim: Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis,
Bombina bombina. Tot 5 specii de mamifere de interes comunitar sunt identificate în sit,
astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela
eversmannii.
Habitatele şi speciile de interes comunitar sunt prezentate în tabele 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Tabelul 4. Tipurile de habitate de interes comunitar (anexa I a Directivei Habitate)
Cod Habitat
Procent din
totalul
suprafeţei
sitului (%)
Stare de
conservare
40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 B
62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,002
B
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă
de mare
1 B
1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului 1 B
1310 Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care
colonizează terenurile umede și nisipoase
1 B
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau
argiloase (Molinion caeruleae)
1 B
6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte de Molinio-
Holoschoenion
0,0001 B
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și alpin
30 A
6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 1 B
6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba
officinalis)
1 B
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din
Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea
1 A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Chenopodium rubri și
Bidention
10 A
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie , până la cele montane,
cu vegetație din ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion
2 A
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
17
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
rubri și Bidention
1 A
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 3 A
2110 Dune mobile embrionare (în formare) 1 B
2130* Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) 5 A
1150* Lagune costiere 2 B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de
specii de Chara
1 B
1410 Pajiști sărăturate de tip mediteraneean (Juncetalia maritimi) 1 A
92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și
Securinegion-tinctoriae)
0,2 B
3160 Lacuri distrofice și iazuri 1 B
7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris)
0,8
A
1530* Pajiști și nlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 1 B
6120* Pajiști xerice pe substrat calcaros 1 A
Legenda:
* - habitate de interes comunitar prioritare
Tabelul 5. Speciile de plante din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei Habitate
Cod Specii de plante Stare de
conservare
4067 Echium russicum A
1516 Aldrovanda vesiculosa B
2253 Centaurea jankae B
1428 Marsilea quadrifolia B
2255 Centaurea pontica B
Tabelul 6. Speciile de nevertebrate din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei
Habitate
Cod Specii de plante Stare de
conservare
1037 Ophiogomphus cecilia B
4028 Catopta thrips B
1060 Lycaena dispar B
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
18
4045 Coenagrion ornatum -
1089 Morimus funereus -
4027 Arytrura musculus B
4030 Colias myrmidone B
4064 Theodoxus transversalis B
4056 Anisus vorticulus B
1082 Graphoderus bilineatus B
4036 Leptidea morsei B
Tabelul 7. Speciile de pești din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei
Cod Specii de plante Stare de
conservare
4127 Alosa tanaica B
1130 Aspius aspius A
1149 Cobitis taenia B
1124 Gobio albipinnatus A
1157 Gymnocephalus schraetzer B
1145 Misgurnus fossilis A
2522 Pelecus cultratus B
1134 Rhodeus sericeus amarus A
1146 Sabanejewia aurata B
1160 Zingel streber B
2511 Gobio kessleri -
1159 Zingel zingel B
2011 Umbra krameri B
2555 Gymnocephalus baloni A
4125 Alosa immaculata B
Tabelul 8. Speciile de amfibieni și reptile din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei
Cod Specii de plante Stare de
conservare
1298 Vipera ursinii A
1219 Testudo graeca B
1993 Triturus dobrogicus B
1220 Emys orbiculris B
1188 Bombina bombina A
Tabelul 9. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei
Cod Specii de plante Stare de
conservare
1335 Spermophilus citellus B
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
19
1355 Lutra lutra B
1356 Mustela lutreola B
2635 Vormela peregusna B
2633 Mustela eversmannii B
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
20
C. Identificarea şi evaluarea impactului
1. Prognozarea şi evaluarea impactului în raport cu obiectivele de declarare şi conservare ale siturilor
PUZ-ul supus prezentului studiu, nu reprezintă o parte a Planului de Management al
ROSPA0031 și ROSCI0065 şi nu este necesar pentru realizarea obiectivelor de conservare
ale acestora. Datorită acestor consideraţii şi diversităţii ridicate a ariei, precum şi a
vulnerabilităţii unora din componentelor ecosistemului, sunt necesare evaluări ale
potenţialelor efecte asupra biodiversităţii siturilor în cauză, respectiv asupra obiectivelor de
declarare și conservare (habitate și specii de interes comunitar).
Prezentul PUZ, în florma propusă nu contravine obiectivelor de conservare ale celor
2 situri Natura 2000.
1.1. Tipurile de habitat major identificate pe suprafața PUZ-ului propus
Ȋn raport cu potenţialul impact al planului, identificarea şi descrierea habitatelor
majore ca mediu de viaţă, reprezintă un aspect deosebit de important ce s-a luat în
considerare în prezentul studiu.
Conform Directivei Habitate, habitatele naturale reprezintă areale terestre sau
acvatice, care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale
sau semi-naturale. Dacă ne raportăm la specie, habitatul acesteia este mediul descris de
factorii abiotici şi biotici pentru oricare din stadiile ciclurilor sale biologice.
Este important de subliniat, faptul că în cazul multor specii de animale (mai ales
pasări) există diferenţe mai mari sau mai mici între habitatul de reproducere al lor şi
habitatul de hrănire, eventual de odihnă, înnoptare etc. Există numeroase cazuri în care
specia utilizează habitate total diferite în perioada cuibăritului, spre exemplu pădure pentru
construirea cuibului şi creşterea puilor şi teren deschis (pajişte, cultură, stepă etc.) pentru
hrănire. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al multor specii de păsări răpitoare, ce
cuibăresc în arbori şi se hrănesc mai ales pe terenuri deschise, evitând pădurea. Mai mult,
în perioadele deplasarilor sezoniere, multe specii folosesc tipuri de habitate diferite faţă de
cele unde cuibăresc.
Cât priveşte habitatele de interes comunitar, acestea se vor trata sub raportul
potenţialului impact al proiectului într-un capitol ulterior.
Pe suprafaţa PUZ-ului propus, au fost identificate mai multe tipuri de habitate
majore, prezentate mai jos.
Descrierea tipurilor de habitate majore, caracteristice speciilor de animale de interes
comunitar, s-a realizat în funcţie de cerinţele acestora, privind reproducerea, hrănirea,
staţionarea, înnoptarea, deplasările, hibernarea sau alte activităţi fiziologie.
S-au identificat următoarele tipuri de habitate majore:
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
21
1. Plaja (banda litorală) ca habitat cuprins între mare și stepă, se caracterizează prin
nisipuri tipice plajelor marine și lipsa vegetației (figura 6). Are o lățime de 30-50 m.
Nu va fi vizată în mod direct de contrucțiile prevăzute prin PUZ.
Figura 6. Plaja / banda litorală (foto Ionescu D.)
2. Stepă (vegetație ierboasă pe nisip sau soluri nisipoase). Este cuprinsă între banda
litorală și habitatul cu vegetație emersă sau de mlastină. Se caracterizează prin
vegetație ierboasă în general rară și relativ scundă, ce crește pe nisip (figura 7).
Există și plante lemnoase izolate, precum sălcioara (Eleagnus angustifolia). Are o
lățime de 20-140 m.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
22
Figura 7. Zona de stepă pe nisip, cu vegetație ierboasă rară (oval alb), foto Ionescu D.
3. Habitate de plante emerse și de mlaștină, canale, bălți mici (figurile 8, 9). Este cel
mai întins tip de habitat din zona PUZ-ului, reprezentat de stufăriș cu suprafața
dominantă, în cea mai mare parte fără apă la suprafață (în perioadele ploioase mai
ales din primăvară o parte a acestora este inundată). Habitatul cuprinde și mlaștini
cu apă mică, canale și bălți, unde se găsește stuf și alte tipuri de asociații vegetale
(pipiriguri etc.). Canalele sunt parțial acoperite de vegetaţie submersă / natantă
(formată din asocieri de specii, precum: Potamogeton spp., Lemna spp.,
Ceratophyllum demersus, Myrriophyllum spp. etc.). Întreaga zonă umedă și stufărișul
sunt concentrate mai ales între habitatul stepic și baza terasei verticale, ajungând la
o lățime maximă de cca. 200 m.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
23
Figura 8. Stufărișul compact din partea sudică și centrală a zonei propuse pentru PUZ (foto
Ionescu D.)
Figura 9. Baltă, canal, stufăriș și alte plante emerse și submerse (foto Ionescu D.)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
24
4. Habitate cu arbori și arbuști. Se concentrează mai ales la baza terasei, dar apar sub
formă de benzi / buchete sau izolați în interiorul altor habitate majore (ex: stufăriș,
stepă) – figura 10. Specia dominantă este sălcioara, dar apar și altele, precum plopul
chinezezc (Populus simonii), diverse specii arbustive etc.
Figura 10. Habitate cu arbori și arbuști (ovale albe)
5. Malul vertical și terasa. Reprezintă tipul de habitat de la partea exterioară vestică a
PUZ-ului, care face delimitarea între interiorul suprafeței luate în considerare și
terenurile agricole dinspre vest.
6. Habitate construite și antropizate. Pe suprafața PUZ propus, există câteva suprafețe
de teren construite și alte tipuri de zone influențate antropic, precum drumuri de
pământ, cărări, garduri etc. Au fost identificate și mai multe depozite de deșeuri
menajere, dar aproape întreaga suprafață a terenului este afectată de aceste
deșeuri, transportate / răspândite de vânt (figura 11).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
25
Figura 11. Deșeuri menajere răspândite pe suprafețe întinse în sit (foto Ionescu D.)
1.2. Metode de studiu
Pentru prognozarea impactului în raport cu obiectivele de conservare ale ariilor
protejate, au fost aplicate metode standardizate de studiu, ce au avut ca obiectiv atât
identificarea speciilor şi habitatelor în raport cu locaţia / habitatul şi planul în sine, cât şi a
populaţiilor / abundenţei acestora pentru cele unde era necesar a se realiza şi în cazurile
unde acest aspect a putut fi tratat.
Metode folosite la studiul avifaunei
Identificarea tipurilor majore de habitate caracteristice păsărilor s-a realizat în teren
prin observaţie directă, fiind notate caracteristicile determinante ale lor (asociaţiile vegetale,
speciile de plante lemnoase etc.). Au fost utilizate fotografii şi imagini satelitare Google
Earth, Global Mapper.
S-au utilizat și alte surse, precum:
- datele bibliografice existente, datele din formularul standard al sitului etc.
- observaţiile efectuate în teren, care au avut drept scop: identificarea speciilor de
pasări, identificarea locurilor de cuibărit, a zonelor de hrănire, înnoptare etc.
- au fost aplicate metode standardizate, precum:
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
26
o puncte pe transect (point count), ascultarea pasivă a sunetelor păsărilor sau
provocarea sonoră a acestora
o metoda transectelor / punctelor pe transect (point transect method). Transectul a
urmat traseul drumului propus, acoperind toate habitatele majore cu care acesta se
suprapune. Este utilizată mai ales în cazul păsărilor de talie mică (îndeosebi
passeriforme), traseul fiind parcurs dimineaţa, între orele 6-9, observatorul notând
păsările observate sau auzite;
o metoda punctelor fixe (point count method) utilizată mai ales în cazul păsărilor de
talie mare – berze, răpitoare. S-a utilizat concomitent cu metoda transectelor, alegându-
se câteca puncte de observaţie;
o ascultarea pasivă a sunetelor produse de păsări, îndeosebi pentru speciile mai dificil
de observat: specii crepusculare sau nocturne, specii criptice etc.;
o identificarea unor semne particulare a prezenţei speciei în teren (ex: ingluvii, urme,
excremente etc.).
Transectele şi punctele pe transect (point transect) s-au ales așa încât să acopere
uniform întreaga suprafață şi toate tipurilor de habitate, notate astfel:
a. transect „plajă”
b. transect „stepă”
c. transect „drum acces”
d. transect „stufăriş”
e. transect „platou”
f. transect „tufăriş”
Identificarea şi estimarea directă a numărului de exemplare observate s-a efectuat
cu binoclu şi lunetă (spectiv).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
27
Observațiile în teren s-au efectuat pe parcursul anilor 2013-2014, în toate perioadele
fenologice, caracteristice păsărilor. Au fost utilizate carnete de teren, GPS, hărţi.
Figura 12. Aplicarea metodelor standardizate de observație la păsări și introducerea datelor
primare în baza de date electronică (foto Ionescu D.)
Pentru SCI
Metodele de lucru utilizate în prezentul studiu au avut în vedere tipurile de habitate
de interes comunitar (parte a anexei I a Directivei Habitate) și speciile de plante și animale
de interes comunitar (anexa I a Directiva Păsări), în raport cu planul propus şi cu eventualul
impact al său asupra obiectivelor de conservare ale sitului.
Metode de lucru pentru habitate
Pentru identificarea habitatelor, cercetările fitocenologice pornesc de la metodologia
de identificare a asociațiilor vegetale aplicată de școala central-europeană, pe baza
principiilor lui J. BRAUN-BLANQUET (1926).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
28
Studiile efective în teren au la baza eşantioane de vegetație (relevee) cu suprafeţe
variabile în funcţie de tipul de vegetaţie. Releveele constituie descrieri reprezentative ale
fitocenozelor analizate. Pentru fiecare specie se notează abundenţa – dominanţa, uneori şi
frecvenţa locală. Indicele A-D are la bază scara de apreciere Braun-Blanquet, cu 5+1 trepte:
1 – indivizi destul de abundenţi, dar care realizează o acoperire redusă,
2 – indivizi foarte abundenţi sau acoperind cel puţin 1/20 din suprafaţa de
probă,
3 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ¼ şi ½ din suprafaţa de
probă,
4 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ½ şi ¾ din suprafaţa de
probă,
5 – indivizi realizând o acoperire de peste ¾ din suprafaţa de probă.
Frecvenţa locală este un indice utilizat de şcoala românească de geobotanică (AL.
BORZA & N. BOŞCAIU, 1965) care dă informaţii despre omogenitatea covorului vegetal.
Pentru aprecierea lui se consideră releveul împărţit în unităţi (pătrate) mai reduse și se
acordă note după o scară cu 5+1 trepte:
1 – indivizi prezenţi în proporţie de 5 – 20% din suprafeţele în care a fost împărţit
releveul;
2 – indivizi prezenţi în proporţie de 21 – 40% din suprafeţele în care a fost împărţit
releveul;
3 – indivizi prezenţi în proporţie de 41 – 60% din suprafeţele în care a fost împărţit
releveul;
4 – indivizi prezenţi în proporţie de 61 – 80% din suprafeţele în care a fost împărţit
releveul;
5 – indivizi prezenţi în proporţie de 81 – 100% din suprafeţele în care a fost împărţit
releveul;
+ - indivizi rari sub 10% din releveu.
Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor şi constituie
prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor. Descrierea asociațiilor vegetale
include aspecte de chorologie, compoziţie floristică, sindinamică și au la bază lucrări
recunoscute și la nivel european (e.g. SANDA V. et al., 1998; COLDEA GH., 1997, 1991).
Analiza asociațiilor vegetale reprezintă o etapă intermediară în identificarea propriu-
zisă a habitatelor și permite inventarierea și cartarea acestora, conform cu principiile de
conservare ale rețelei europene de arii protejate NATURA 2000. Identificarea și
caracterizarea habitatelor are la baza Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România (coord.: GAFTA D. & MOUNTFORD O., 2008) și Habitatele din România (DONIȚĂ
N. et al., 2005).
Cartarea speciilor și habitatelor se realizează prin înregistrarea coordonatelor GPS,
introducerea acestora în baza de date GIS și realizarea harților de distribuție.
Colectarea datelor s-a realizat în luna mai 2014.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
29
Metode de lucru pentru floră
Flora a fost studiată prin aceleași metode și concomitent cu identificarea habitatelor.
Metode de lucru pentru speciile de nevertebrate
Cercetările au fost de tip calitativ (identificatea speciilor) iar cele de tip cantitativ au
fost limitate la unele specii de interes conservativ (fiind făcute observații adiționale).
Cercetările s-au desfășurat in toate habitatele din zona cercetată, în perioada de activitate a
speciilor: aprilie-iunie 2014.
s-au aplicat urmatoarele metode:
a. observații/fotografiere/colectare pe transecte cu fileul entomologic sau direct cu
mâna (figura 13)
Figura 13. Colectarea cu fileu entomologic (foto Manci C.)
b. utilizarea capcanei luminoase pentru speciile nocturne (figura 14)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
30
Figura 14. Folosirea capcanei luminoase (Foto: Manci C.)
c. montare de capcane barber amorsate cu soluție de oțet și sare, metodă care a
dat rezultate foarte slabe datorită precipitațiilor foarte bogate din sezonul de
studiu și a substratului nisipos instabil care au dus la umplerea capcanei cu nisip
și apă.
Figura 15. Trackuri GPS pentru studiul nevertebratelor (după C. Manci)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
31
Metode de lucru pentru speciile de amfibieni
S-au utilizat observațiile directe și ascultarea pasivă a sunetelor produse de unele
specii, în toate tipurile de habitate, precum și metoda colectării exemplarelor din apă cu
ajutorul unui fileu.
Metode de lucru pentru speciile de reptile
S-au utilizat observațiile directe în toate tipurile de habitate.
Metode de lucru pentru speciile de mamifere
S-au utilizat observațiile directe asupra exemplarelor, precum și indirecte privind
urmele sau semnele lăsate de acestea în teren (excremente, urme ale prăzii, rosături, galerii
etc.). Identificarea mamiferelor s-a realizat pe întreaga perioadă de studiu din anii 2013-
2014, concomitent cu aplicarea altor metode ce vizau specii de animale.
Pentru lilieci
Deși nici o specie de liliac nu figurează în formularul standard al sitului, am
considerat necesar un studiu asupra chiropterelor datorită unor habitate propice acestora și
posibilității prezenței lor pe teritoriul considerat. Deplasările pentru monitorizarea liliecilor au
fost efectuate în perioada 03-05 iunie 2014, de-a lungul a 2 nopţi diferite. Activităţile de
monitorizare a liliecilor au fost iniţiate la scurt timp după apusul soarelui şi au fost încheiate
în jurul orei 1 AM, în fiecare noapte, luând în calcul că în acest interval activitatea liliecilor
este cea mai ridicată. Metodele de cercetare s-au bazat pe înregistrarea de ultrasunete,
emise de speciile de lilieci prezente în amplasament, în vederea elaborării unei liste ce
conţine numărul de specii şi efectivele numerice ale acestora. Ulterior, înregistrările de
ultrasunete au fost analizate folosind programul “BatSound 4.03”. Ultrasunetele au fost
captate cu ajutorul detectorului Pettersson D 240x, conectat la reportofonul Zoom H2.
Acestea au fost înregistrate în modulul “time-expansion” 10x, pentru a menţine o acurateţe
cât mai ridicată şi posibilitatea analizei ulterioare a acestora. Înregistrările au fost efectuate
din puncte fixe, cât şi de-a lungul transectelor efectuate în suprafața PUZ. Data, ora şi
coordonatele GPS au fost de asemenea notate pentru fiecare mostră în parte, în vederea
creării unei hărţi ce prezintă locurile în care au fost prezente specii de lilieci, principalele
intervale de activitate, cât şi distribuţia speciilor pe amplasamentul respective. Ora exactă la
care au fost efectuate înregistrările a fost notată pentru a evita luarea în calcul a aceluiași
individ aparținând aceleiași specii. (Ex.: 2 sonograme înregistrate într-un interval foarte scurt
de timp și conținând aceeași specie și același număr de indivizi - foarte probabil sa fie
același individ/indivizi).
Sonogramele au fost analizate cu ajutorul software-ului “BatSound 4.03”,
deteminările speciilor fiind făcute pe baza deteminatorului “The World of Bats” de Michel
Barataud, cât şi a altor lucrări.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
32
Înregistrările din punct static s-au efectuat în 4 locaţii diferite, luând în calcul tipurile
de habitat prezente şi considerând că acestea ar oferi cele mai bune condiţii pentru
activitatea lilecilor. De asemenea, au fost efectuate transecte mobile între punctele statice
de monitorizare a liliecilor (figura 16).
Figura 16. Punctele statice și transectele mobile de monitorizare a liliecilor
1.3. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SPA
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) a fost declarată pentru menţinerea
într-o stare favorabilă de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar (incluse în
anexa I a Direcivei Păsări). Ȋn acest fel, se vor comenta şi detalia aspectele legate de
existenţa avifaunei, respectiv a fiecărei specii de pasări de interes comunitar în raport cu
planul propus (tabelul 10).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
33
Tabelul 10. Potenţialul efect al investiţiei pentru speciile de păsări de interes comunitar
Specia Informaţii despre populaţia speciei în interiorul
sitului (cf. Formularului Standard)
Aprecierea pierderilor
potenţiale în urma
aplicării PUZ
Habitatul speciei în sit şi potenţialul
efect al planului asupra sa
Rezidentă Migratoare
Cuibărit Iernat Pasaj
Gavia stellata 40-50 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, brațele Dunării. Planul nu va
avea efecte asupra speciei
Gavia arctica
50-80 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, brațele Dunării. Planul nu va
avea efecte asupra speciei
Puffinus yelkouan
20-100 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Zona costieră, în largul mării. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
Pelecanus onocrotalus 3560-4160 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
Pelecanus crispus 320-410 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
Phalacrocorax ppygmeus 8700-9500 4000-6500 4000-6500 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
34
Botaurus stellaris 800-1000 S-a identificat o singură
dată, printr-un exemplar,
considerându-se o
apariție accidentală pe
terenul respectiv.
Habitatul de stufăriș
restrâns, lipsit aproape
în totalitate de apă la
suprafață în lunile
specifice de reproducere
(mai-iulie) și supus
presiunilor antropice, nu
poate furniza speciei loc
de cuibărit. Impactul va fi
nesemnificativ..
Stufăriș inundat, canale bogate în
vegetație emersă, mlaștini. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
35
Ixobrychus minutus 3000-3500 Cuibărește prin 2-3
perechi în vegetația
emersă inundată.
Considerând un maxim
de 3 perechi
cuibăritoare, raportat la
populația cuibăritoare a
întregului SPA, rezultă
că s-ar pierde 0,001%
din populația totală a
sitului. Așadar, planul nu
va afecta specia.
Stufăriș inundat, canale bogate în
vegetație emersă, mlaștini. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
Nycticorax nycticorax 3500-4000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
sălcete și răchitiș. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Ardeola ralloides 3000-4000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
sălcete și răchitiș. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Egretta garzetta 1700-2500 20-60 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
sălcete și răchitiș. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
36
Ardea alba 320-360 1000-1200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
sălcete și răchitiș. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Ardea purpurea 230-450 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei
Ciconia nigra 2-5 i 500-1000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, pajiști, amenajări piscicole cu
apă mică. Planul nu va avea efecte
asupra speciei
Ciconia ciconia 100-120 45000-
60000
Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Zone rurarle, mlaștini, pajiști,
amenajări piscicole cu apă mică.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei Plegadis falcinellus 2000-3200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
mlaștini, pajiști inundate și răchitiș.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei
Platalea leucorodia 360-440 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
mlaștini, sălcete și răchitiș. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
Cygnus cygnus 340-1270 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, culturi.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
37
Cygnus columbianus 10-40 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, culturi.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei
Branta ruficollis 1000-3000 7000-
24000
Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, culturi.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei
Anser erythropus 10-30 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, culturi.
Specie foarte rară. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Aythya nyroca
3800-4200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,
vegetație submersă. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Oxyura leucocephala 1-4 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Specie
foarte rară. Planul nu va avea efecte
asupra speciei
Mergus albellus R 4000-5000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
Haliaeetus albicilla 26-28 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul
nu va avea efecte asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
38
Circus aeruginosus 300-400 S-a identificat în
perimetrul PUZ, în
perioadele de migrație,
prin max. 2-3 ex.
Impactul va fi
nesemnificativ.
Stufăriș, pajiști, culturi. Luând în
considerare faptul că specia nu
cuibărește aici și că apare în diverse
perioade ale anului prin 1-3 exemplare,
hrănindu-se mai ales pe suprafața de
stuf (stufărișul reprezintă doar 0,006%
din totalul de 245000 ha din întregul
sit), planul nu o va afecta.
Circus cyaneus 150-200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș, pajiști, culturi. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Circus pygargus 3-6 i 500-800 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș, pajiști, culturi. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Circus macrourus 50-60 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Aquila heliaca 1-3 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
39
Aquila clanga 8-14 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, zone umede. Planul nu
va avea efecte asupra speciei.
Aquila pomarina 200-300 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Pandion haliaetus RC Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Zone umede – lacuri, canale. Planul nu
va avea efecte asupra speciei.
Hieraaetus pennatus 50-80 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Circaetus gallicus R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Buteo rufinus 4-5 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Accipiter brevipes 3-5 40-80 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Milvus migrans 6-7 20-30 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
40
Falco peregrinus 2-4 10-20 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș, pajiști, culturi, păduri. Planul
nu va avea efecte asupra speciei.
Falco columbarius 20-60 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Falco vespertinus 300-350 2000-3000 Apare ca pasăre de
pasaj prin 1-2
exemplare, hrănindu-se
în zonele deshise
(stufăriș, stepă, terasă),
dar s-au identificat și 2
perechi cuibăritoare.
Cuiburile sunt amplasate
în cuiburi vechi de
coțofană, construite în
sălcioară, pe malurile
canalului (figura 17)
Pajiști, culturi, păduri/culturi forestiere.
Considerându-se că cele 2 perechi
cuibăritoare ar fi afectate de plan,
raportat la totalul perechilor din sit
(300-350), rezultă o pierdere de 0,7%
din populația totală cuibăritoare din sit.
Se consideră astfel un efect
nesemnificativ pentru specie, ce va fi
atenuat prin aplicarea măsurilor de
conservare propuse.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
41
Falco naumanni 1-3 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ..
Specie foarte rară.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Falco cherrug 2-4 5-10 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, stufăriș, păduri. Planul
nu va avea efecte asupra speciei.
Porzana porzana 300-400 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș, mlaștini, canale cu vegetație
bogată. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Porzana parva 2000-3000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș, mlaștini, canale cu vegetație
bogată. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Porzana pusilla V Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ..
Specie foarte rară
Mlaștini, canale cu vegetație bogată.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei.
Grus grus R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Himantopus himantopus 220-370 1400-2200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
42
Recurvirostra avosetta 220-280 800-1200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Pluvialis apricaria 300-500 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Eudromias morinellus R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri, pajiști. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Charadrius alexandriunus 90-120 450-520 S-a identificat o singură
dată (aprilie), printr-un
exemplar hrănindu-se pe
banda litorală, la limita
cu linia mării. Nu
cuibărește în suprafața
PUZ, exemplare izolate
fiind prezente exclusiv în
migrație.
Fiind doar o specie rară de pasaj, ce
apare prin exemplare izolate, iar planul
nu are legătură directă cu habitatul său
(banda litorală), deranjul cauzat de
practicarea turismului fiind pregnant în
perioada estivală (nu în pasaj) și
prezent anual, planul nu va avea
efecte asupra sa.
Glareola ptatincola 420-450 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri, pajiști, terenuri
sărăturoase. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
43
Philomachus pugnax 13000-
18000
Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Xenus cinereus 1-3 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Specie
foarte rară. Impactul va fi
nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Limosa lapponica 1-5 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Numenius tenuirostris 1-3 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Specie
foarte rară. Impactul va fi
nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Gallinago media 20-80 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Burhinus oedicnemus 44-60 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Phalaropus lobatus 700-1200 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Mlaștini, țărmuri, ape mici. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
44
Larus genei 20-70 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Larus melanocephalus 160-200 Un maxim de 9
exemplare s-a identificat
în luna mai pe plajă,
staționând și hrănindu-
se. Nu cuibărește în
suprafața PUZ, fiind doar
o specie de pasaj,
exclusiv în habitatul
fâșiei litorale.
Având în vedere că este doar o specie
de pasaj, ce apare prin grupuri mici, iar
planul nu are legătură directă cu
habitatul său (banda litorală), iar
deranjul cauzat de practicarea
turismului fiind pregnant în perioada
estivală (nu în pasaj), planul nu va
avea efecte asupra sa.
Larus minutus 1000-
12000
Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Gelochelidon nilotica 8-12 320-350 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Sterna caspia 500-1000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
45
Sterna albifrons 40-100 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Sterna hirundo 1800-2300 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Sterna sandvicensis 250-300 3000-5000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea
efecte asupra speciei
Chlidonias hybridus 5000-6000 30000-
50000
Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri bogate în vegetație. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
Chlidonias niger 200-300 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri bogate în vegetație. Planul nu
va avea efecte asupra speciei
Asio flammeus 8-12 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, stufăriș. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Alcedo atthis 1500-1700 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lacuri, canale, maluri verticale. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
Coracias garrulus 500-600 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști, culturi, maluri verticale. Planul
nu va avea efecte asupra speciei
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
46
Picus canus RC Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Păduri deschise, lunci (sălcete), grădini
mari. Planul nu va avea efecte asupra
speciei.
Dryocopus martius RC Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Păduri, lunci (sălcete). Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
Dendrocopos medius R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Păduri deschise îndeosebi de
cvercinee. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Dendrocopos syriacus RC Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Păduri deschise, lunci (sălcete), grădini
mari. Planul nu va avea efecte asupra
speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
47
Melanocorypha calandra RC S-a identificat în mai
multe date de
observație, cuibărind sau
folosind habitatele
cultivate pentru cuibărit
sau hrănire / odihnă în
migrație. De regulă s-au
întâlnit stoluri mici, de
până la 20 ex. Toate
ciocârliile de Bărăgan s-
au observat în afara
limitei zonei studiate,
până în apropierea
limitei sitului, pe culturi.
Toate exemplarele identificate au
ocupat habitate agricole (culturi) aflate
în afara perimetrului PUZ), aflate la 2-
300 m minimum de limita sa, impactul
în PUZ (sit) fiind nul.
Lullula arborea R R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Lizierele sau deschiderile din păduri,
terenuri semi-deschise. Planul nu va
avea efecte asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
48
Anthus campestris RC S-a identificat 1
exemplar în luna mai,
cântând pe sol, în
habitatul stepic. Este
posibilă cuibărirea a 1-2
perechi.
Considerându-se un maximum de 2
perechi de fâse de câmp cuibăritoare
în suprafața vizată, pierderea prin plan
ar fi nesemnificativă, în fapt chiar
neglijabilă (specia este coniderată
relativ comună ca și cuibăritoare în
sit). Planul are efecte nesemnificative
asupra sa.
Acrocephalus
melanopogon
400-1000 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Sylvia nisoria R RC Apare rar în migrație
(mai), fiind puțin probabil
cuibăritul său aici. S-au
identificat 1-2 exemplare
în habitatele de
arbori/arbuști de la baza
terasei.
Considerând specia de pasaj și
comparând cele 1-2 exemplare
identificate cu statutul său la nivelul
sitului – relativ comună și unele măsuri
de conservare parțială a vegetației
lemnoase, planul va avea cel mult
efect nesemnificativ asupra speciei.
Ficedula albicollis C Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Păduri, lunci (sălcete), arbori izolați
sau pâlcuri. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
49
Ficedula parva C Apare doar în migrație,
prin exemplare izolate, în
habitatele de tufe / arbori
de la baza terasei.
Luând în considerare numărul relativ
mic de exemplare observate, habitatul
primar utilizat în timpul migrației (zone
cu vegetație lemnoasă) raportat la
suprafața totală a acestuia în sit
(0,004%), planul nuva avea efecte
asupra speciei.
Lanius collurio RC C S-a identificat atât în
zona PUZ, mai ales în
habitatul cu
arbor/arbuști, inclusiv
izolați, dar și în alte
habitate din interior și din
împrejurimile acestei
suprafețe. Este posibilă
cuibărirea a 1-2 perechi
pe suprafața PUZ. În
migrație apare în număr
mai mare, până la 5-10
exemplare.
Considerând cele 2 perechi
cuibăritoare pe suprafața PUZ, se
poate estima o pierdere
nesemnificativă, chiar neglijabilă
(specia apare în formularul standard ca
relativ comună). Așadar, impactul
potențial al planului este nesemnificativ
pentru specie.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
50
Lanius minor R C S-a identificat în zona
PUZ, în habitatul cu
arbor/arbuști. Este
posibilă cuibărirea a o
pereche pe suprafața
PUZ (aliniamentul de
plopi chinezești)
Considerând o pereche cuibăritoare pe
suprafața PUZ, se poate estima o
pierdere nesemnificativă, chiar
neglijabilă. Așadar, impactul potențial
al planului este nesemnificativ pentru
specie.
Oenanthe pleschanka 12-24 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Pajiști pietroase, zone cu stâncă la
suprafață, cariere. Planul nu va avea
efecte asupra speciei.
Luscinia svecica 300-700 Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Stufăriș. Planul nu va avea efecte
asupra speciei.
Emberiza hortulana R Nu s-a identificat în
perimetrul PUZ. Impactul
va fi nesemnificativ.
Terenuri semi-deschise cu arbuști.
Planul nu va avea efecte asupra
speciei.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
51
În conformitate cu observaţiile din teren efectuate în zona planului dezbătut şi
luând în considerare comparativ datele Formularului Standard Natura 2000 al
ROSPA0031, se constatată că pe suprafaţa respectivă există un număr foarte mic de
specii de păsări de interes comunitar. Acest fapt se datorează fie lipsei habitatelor
specifice păsărilor din Delta Dunării, fie gradului de degradare şi antropizare a acestora,
precum și a faptului că cel puțin în perioada sezonului estival, deranjul provocat de turiști
este relativ mare.
Figura 17. Cuib de Falco vespertinus în cuib vechi de corvid, construit în
sălcioară (foto Ionescu D.)
Evaluarea impactului asupra păsărilor de interes comunitar, ca obiectiv de
conservare al SPA, se va face pe baza datelor din teren şi a interpretărilor efectuate la
birou.
Prin analiza tipurilor de impact posibile asupra păsărilor sălbatice ca obiectiv
principal de conservare în relaţie cu planul la care se face referire, se constată:
- pierderea suprafeţei de teren din sit sau din imediata vecinătate a sa nu reprezintă o
influenţă negativă pentru speciile de pasări de interes comunitar, sau pierderea este cel
mult nesemnificativă (de regulă neglijabilă sau nulă). Afirmaţia este argumentată astfel:
a. terenul respectiv reprezintă doar 0,004% din sit, considerând o afectare totală a
habitatelor de pe suprafața PUZ (caz ipotetic),
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
52
b. terenul este reprezentat de habitate cu valoare relativ scăzută sau apropiată de
zero din punct de vedere al importanţei pentru păsările de interes comunitar,
cuibăritoare
c. conceperea unor măsuri de conservare / reducere a impactului, propuse în
memoriul de față
- perturbarea păsărilor pentru care s-a declarat situl, prin activităţile umane specifice
şantierului şi ulterior dării în funcţiune a investiţiei, nu va avea efecte semnificative în sit,
conform motivărilor anterioare, şantierul şi activităţile umane legate de investiţie având o
durată limitată în timp. Chiar dacă se preconizează o creștere a numărului de turiști în
sezonul estival după finalizarea investiției, în prezent, habitatele și speciile sunt
influențate de practicarea diferitelor forme de turism, practicate haotic și cu efecte
vizibile (vetre de foc, deșeuri menajere lăsate în locul de campare și răspândite de vânt
sau câinii hoinari peste tot, zgomote diverse, braconaj la păsărele, drumuri și cărări în
diferite habitate etc.)
Concluzii privind impactul asupra avifaunei
În ce priveşte potenţialul impact al planului asupra păsărilor de interes comunitar
(încadrate în anexa I din Directiva Păsări), se constată că impactul va fi
nesemnificativ sau nu va exista, având în vedere că:
1. habitatul de cuibărit la speciile analizate va fi afectat nesemnificativ sau va fi
practic nul raportat la suprafețele habitatelor ocupate din întregul sit,
2. nu se va produce fragmentarea habitatului de cuibărit / hrănire / staţionare sau
utilizat în alte scopuri la nivelul întregului sit, considerând și poziționarea extrem-
sudică a PUZ-ului
3. nu vor apare efecte de „barieră” care să ducă la limitarea deplasării păsărilor sau
la alte fenomene negative pentru biodiversitate, considerând și poziționarea
extrem-sudică a PUZ-ului
4. efectele marginale vor fi inexistente
5. suprafaţa mică luată în considerare şi terenurile din imediata vecinătate sunt
parţial afectate şi influenţate de alte activităţi umane (construcții, drumuri de
pământ, suprafețe de picnic etc.), potenţialul său pentru speciile de păsări
sălbatice fiind parțial scăzut
1.4. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SCI
1.4.1. Habitatele
În analiza habitatelor Natura 2000 s-a pornit de la lista de habitate trecute în
formularul standard al sitului Natura 2000 Delta Dunării. Astfel, după colectarea datelor
de pe teren, pentru cele 29 de habitate menționate în formularul standard, s-a analizat
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
53
prezența/absența acestora în zona studiată (PUZ C1), datele obținute au fost
centralizate în tabelul de mai jos.
Noțiunea de habitat s-a folosit în înțelesul terminologiei Natura 2000, și nu în
înțelesul clasic dat de ecologi, acela al habitatului unei specii ce reprezintă locul sau tipul
de loc unde trăiește o specie.
Tabelul 11. Analiza prezenței/absenței habitatelor Natura 2000 pe teritoriul studiat
Nr crt. Habitat conform standard Observatii
1. 1110
Bancuri de nisip acoperite
permanent de un strat mic de apă
de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice
înălţate, alungite, rotunjite sau
neregulate, permanent submerse şi
predominant înconjurate de ape mai
adânci. Acestea constau în principal din
sedimente nisipoase, însă depozite cu
granulometrie mai mare, incluzând
prundiş şi galeţi, sau cu granulometrie
mai mică, incluzând mâl, pot fi de
asemenea prezente pe un banc de nisip.
Bancurile, pe care sedimentele
nisipoase sunt dispuse într-un strat
deasupra substratului dur, sunt
clasificate drept bancuri de nisip, dacă
bioturile asociate depind mai curând de
nisip decât de substratul dur de
dedesubt. “Permanent submerse la mică
adâncime” înseamnă că deasupra unui
banc de nisip adâncimea apei depăşeşte
rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.
Bancurile de nisip se pot însă extinde
mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic
zero. De aceea, poate fi adecvată
includerea unor astfel de zone mai
adânci, care fac parte din formaţiunea
caracteristică a bancului şi care
găzduiesc biocenozele sale specifice.
Zona studiată de noi nu include astfel de
bancuri de nisip.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
2. 1210
Vegetație anuală de-a lungul liniei
țărmului
Formaţiuni de plante anuale sau anuale
şi perene, ocupând depozite de material
grosier adus de curenţii marini şi
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
54
pietrişuri bogate în materie organică
azotată (Cakiletea maritimae p.p.).
Siturile propuse pentru acest habitat pot
include comunităţi de Cakiletea
maritimae dezvoltate pe pietriş sau pe
substrate mixte de pietriş şi nisip (aceste
amestecuri fiind adesea foarte dinamice
şi variabile), însă astfel de tipuri de
vegetaţie, dezvoltate pe plaje pur
nisipoase, ar trebui considerate, după
caz, ca parte a habitatului 2110 (dune
mobile embrionare).
Datorită faptului că substratul pe zona
studiată de noi este unul nisipos,
vegetația cu Cakiletea maritimae este
ăncadrată la habitatul 2110 – dune
mobile embrionare.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
3. 1310
Comunități de salicornia și alte
specii anuale care colonizează
terenuri umede și nisipoase
Formaţiuni compuse mai ales sau
predominant din specii anuale, în special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia
sau graminee, care colonizează
porţiunile mâloase sau nisipoase,
periodic inundate, ale mlaştinilor
sărăturate marine sau interioare.
Speciile genului Salicornia nu au fost
identificate pe teritoriul studiat.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
4. 2160
Dune cu Hippophae rhamnoides
Formaţiuni de cătină albă ce constituie
un stadiu premergător colonizării
forestiere în depresiuni interdunale, atât
uscate cât şi umede. Depresiuni
intradunale umede există pe teritoriul
studiat de noi, dar acestea nu sunt
colonizate de cătină.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
5. 2190 Depresiuni umede ale sistemelor dunale.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
55
Depresiuni umede intradunale
Depresiunile umede interdunale sunt
habitate specializate şi bogate în specii,
fiind ameninţate de scăderea nivelului
pânzei freatice.
HABITAT IDENTIFICAT ÎN ZONA DE
STUDIU
6. 6410
Pajiști cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
Pajişti cu Molinia din zona de câmpie
până în etajul montan, pe soluri mai mult
sau mai puţin umede şi sărace în
nutrienţi (azot, fosfor). Acestea s-au
format în urma unei exploatări extensive,
ce implică uneori un cosit întârziat spre
sfârşitul anului, sau corespund unui
stadiu de deteriorare a mlaştinilor de
turbă drenate.
Specia Molinia caerulea lipsește din
zona de studiu.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
7. 6420
Pajiști mediteraneene umede cu
ierburi înalte din Molinio-
Holoschoenion
Pajişti mediteraneene umede cu
graminee înalte şi ţipirig, larg răspândite
în întregul bazin mediteranean,
extinzându-se de-a lungul coastelor
Mării Negre, în special în sistemele
dunale.
Specia Molinia caerulea lipsește din
zona de studiu, fiind identificată doar
specia Holoschoenus vulgaris, în
depresiunile intradunale umede.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
8. 6430
Comunități de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și
alpin
Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi
înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi
lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor
Glechometalia hederaceae şi
Convolvuletalia sepium (Senecion
fluviatilis, Aegopodion podagrariae,
Convolvulion sepium, Filipendulion).
Atât cursurile de apă cât și lizierele
lipsesc în zona studiată de noi.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
56
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
9. 6440
Pajiști aluviale din Cnidion dubii
Pajişti aluviale cu regim natural de
inundare aparţinând alianţei Cnidion
dubii, în condiţii climatice continentale
până la subcontinentale.
Acesta este un habitat de tranziţie între
pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce
acoperă arii restrânse.
Teritoriul studiat nu prezintă condiții de
instalare a acestui tip de habitat,
vegetația specifică acestor pajiști fiind
absentă în zona studiată.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
10. 6510
Pajiști de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis Sanguisorba
officinalis)
Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab
până la moderat fertilizate, din zona de
câmpie până în etajul submontan,
aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi
Brachypodio-Centaureion nemoralis.
Aceste pajişti exploatate extensiv sunt
bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite
înainte ca gramineele să înflorească şi
după aceea, numai o dată sau de două
ori pe an.
Sunstratul nisipos nu permite instalarea
vegetației specifice acestor pajiști de
joasă altitudine.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
11. 3130
Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din
Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-
Nano juncetea
Vegetaţie scundă perenă, acvatică până
la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă,
a malurilor lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi
a zonei ecotonale apă - uscat aparţinând
ordinului Littorelletalia uniflorae.
Vegetaţie scundă anuală, amfibie,
pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de
la marginea lacurilor, bălţilor şi iazurilor,
cu soluri sărace în nutrienţi, sau care
creşte în timpul uscării periodice a
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
57
acestor ape stătătoare: clasa
IsoëtoNanojuncetea. Aceste două unităţi
pot creşte împreună în strânsă asociere
sau separat.
Depreziunile intradunale umede prezintă
ape stătăoare oligotrofe până la
mezotrofe dar pe acestea nu au fost
identificate speciile edificatoare ale
acestui tip de habitat.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
12. 3150
Lacuri eutrofe naturale cu vegetație
tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri
închis către albastru-verzui, mai mult
sau mai puţin tulburi, în mod special
bogate în baze dizolvate (pH de obicei >
7), cu 29 comunităţi din Hydrocharition
ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape
adânci, deschise, cu asociaţii de
broscariţă (Magnopotamion).
Pe teritoiul studiat de noi nu există lacuri
și iazuri.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
13. 3260
Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane, cu
vegetație din Ranunculion fluitantis
și Callitricho-Batrachion
Teritoriul studiat de noi nu este traversat
de cursuri de apă, în concluzie vegetația
asociată acestora lipsește.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
14. 3270
Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetație de Chenopodion rubri și
Bidention
Teritoriul studiat de noi nu este traversat
de cursuri de apă, în concluzie vegetația
asociată acestora lipsește.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
15. 92A0
Zăvoaie cu Salix alba și Populus
alba
Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul
mediteranean şi cel al Mării Negre
dominate de Salix alba, S. fragilis sau
alte specii de salcie înrudite cu acestea.
Păduri de luncă multistratificate
mediteraneene şi central-eurasiene cu
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
58
Populus spp., Ulmus spp., Salix spp.,
Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,
Quercus robur, Q. pedunculiflora,
Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane.
Speciile de plop de talie mare domină de
obicei coronamentul prin înălţimea lor;
aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite
grupări vegetale, care sunt atunci
dominate de specii din genurile
enumerate mai sus.
Acest tip de habitat se instalează pe
luncile râurilor, lunci absente în zona
studiată de noi.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
16. 62C0*
Stepe ponto-sarmatice
Stepe ale câmpiilor, platourilor şi
dealurilor situate la vest de Marea
Neagră, de Nistru şi bazinele
Transilvaniei şi Traciei de nord, inclusiv
al cursului inferior al Dunării, limitei
sudice şi văilor platoului podolic,
platoului Rus Central, platoului Volgăi,
Orenburg şi Bachkiria, cu graminee
precum Stipa capillata, S. lessingiana,
Kochia prostrata, Koeleria lobata (K.
degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium
ischaemum (syn. Bothriochloa
ischaemum). Acest habitat include tipuri
de vegetaţie din alianţele Festucion
valesiacae, Stipion lessingianae,
Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion
zygioidi.
Zona studiată de noi nu include
vegetație stepică, speciile caateristice de
Stipa fiind absente.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU
17. 2110
Dune mobile embrionare
Formaţiuni costiere reprezentând
primele stadii ale formării dunelor,
constituite de ondulaţii sau suprafeţe de
nisip înălţate ale plajei superioare, sau
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
59
de o bordură situată înspre mare la baza
dunelor înalte.
Acest tip de habitat este prezent în zona
studiată, fiind repartizat de-a lungul liniei
tărmului și fiind arat periodic, motiv
pentru care vegetația nu evoluează și
gradul de închegare al vegetației este
unul scăzut.
HABITAT IDENTIFICAT ÎN ZONA
STUDIATĂ
18. 2130*
Dune fixate cu vegetație herbacee
perenă
1) Dune fixate, stabilizate şi colonizate
de pajişti mai mult sau mai puţin închise,
formate din specii perene, şi de tapete
de licheni şi muşchi, de pe coastele
Atlanticului (şi Canalul Mânecii) între
Strâmtoarea Gibraltar şi Capul Blanc
Nez, şi ţărmul Mării Nordului şi al Mării
Baltice. Dune similare apar şi de-a
lungul coastelor Mării Negre.
Subtipuri: 16.22B – Dune fixate pontice
– dune fixate de pe coastele Mării
Negre. Vegetaţia poate fi reprezentată
de pajişti închise, de pajişti deschise
formate din specii anuale, sau poate fi
dominată de muşchi şi licheni; conţinutul
de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult
şi în general se reduce odată cu vârsta
şi desfăşurarea succesiunii spre
sistemele de dune brune (dune cu
lande).
Datorită intervențiilor antropice repetate
asupra habitatelor din zonă acest habitat
lipsește, nefiind compatibil cu practicile
de arare repetată a vegetației de nisipuri
(dune mobile embrionare).
Asociațiile vegetale edificatoare ale
acestui tip de habitat lipsesc în zona
studiată.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
19. 1150* Lagunele sunt întinderi de apă sărată
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
60
Lagune costiere costiere, de mică adâncime, cu salinitate
şi volum de apă variabil, total sau parţial
separate de mare prin bancuri de nisip
sau prundiş ori, mai rar, de roci.
Salinitatea poate varia, de la salmastru
până la hiperhalin, în funcţie de
cantitatea de precipitaţii, intensitatea
evaporării, aportul de apă de mare
proaspătă în timpul furtunilor şi de
inundarea temporară cu apă de mare în
timpul iernii sau la flux. Cu sau fără
vegetaţie din Ruppietea maritimae,
Potametea, Zosteretea sau Charetea.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
20. 3140
Ape puternic oligo-mezotrofe cu
vegetație bentonică de specii de
Chara
Lacuri şi bălţi destul de bogate în baze
dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu
ape majoritar albastre-verzui, foarte
limpezi, cu conţinut sărac (către
moderat) de nutrienţi, bogate în baze
(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul
acestor ape nepoluate este acoperit cu
carofite, Chara şi Nitella, covoare de
alge. În regiunea boreală acest tip de
habitat include mici bălţi turboase
(‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate în
calciu, cu un covor dens de Chara,
adesea înconjurate de diverse mlaştini
eutrofe şi turbării cu pin silvestru.
Speciile de Chara și Nitella nu au fost
identificate în bălțile din regiunea
studiată.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
21. 1410
Pajiști sărăturate de tip
mediteranean (Juncetalia maritimi)
Diverse comunităţi mediteraneene şi
vest-pontice (Marea Neagră) de
Juncetalia maritimi.
HABITAT IDENTIFICAT ÎN ZONA
STUDIATĂ
22. 92D0 Galerii arborescente şi tufărişuri de
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
61
Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-
Tamaricetea și Securinegion
tinctoriae)
cătină roşie, oleandru şi mielărea,
precum şi formaţiuni lemnoase mai
scunde, situate de-a lungul apelor
curgătoare permanente sau temporare şi
din zonele umede ale etajului termo-
mediteranean şi din sud-vestul
Peninsulei Iberice, precum şi din
staţiunile cele mai higromorfe ale
zonelor saharomediteraneană şi saharo-
sindiană. Includ formaţiuni de Tamarix
smyrnensis (syn. T. ramossissima) de
pe malurile apelor curgătoare şi din
staţiunile de coastă ale regiunilor pontice
şi stepice din vestul Eurasiei.
În zona studiată există exemplare izolate
de Tamarix, care nu formează habitat
galerii arborescente ripariene.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
23. 3160
Lacuri distrofice și iazuri
Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună
datorită turbei şi acizilor humici, în
general pe soluri turboase în mlaştini
sau pe lande cu evoluţie naturală spre
turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la
3 până la 6.
Zona studiată nu prezintă lacuri și iazuri
pe zone de turbării.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
24. 7210*
Mlaștini calcaroase cu Cladium
mariscus
Comunităţi dense de Cladium mariscus
din zone lacustre colonizate de plante,
din terenuri abandonate (necultivate)
sau pajişti umede aflate în stadii
succesionale ulterioare exploatării lor
extensive, aflate în contact cu tipuri de
vegetaţie din Caricion davallianae sau
cu alte specii de Phragmition.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
25. 40C0* Tufărişuri caducifoliate ale zonei de
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
62
Tufărișuri de foioase ponto-
sarmatice
stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi
sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din
interiorul sau din afara zonei de limita
estică a pădurilor de stejari cu Potentilla
alba, din zona pădurilor stepice de
stejari şi arţar tătăresc şi pădurilor
stepice subeuxinice care fac parte din
habitatul 91I0 - păduri stepice euro-
siberiene cu Quercus spp. Habitatul
include mai multe comunităţi vegetale cu
specii endemice pentru Dobrogea, cum
sunt asociaţiile Asphodelino luteae-
Paliuretum şi Rhamno catharticae-
Jasminietum fruticantis.
Speciile edificatoare ale acestui habitat
nu au fost identificate pe teren.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
26. 91AA
Vegetație forestieră ponto-
sarmatică cu stejar pufos
Speciile edificatoare ale acestui habitat
nu au fost identificate pe teren.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
27. 91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)
Speciile edificatoare ale acestui habitat
nu au fost identificate pe teren.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
28. 1530*
Pajiști și mlaștini sărăturate
panonice și ponto-sarmatice
Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi
mlaştini sărăturate panonice şi
pontosarmatice, care sunt influenţate în
mare măsură de un climat panonic cu
temperaturi extreme şi ariditate estivală.
Îmbogăţirea în săruri a solului se
datorează evaporării intense a apei
freatice în timpul verii. Aceste tipuri de
habitate au origine parţial naturală şi
parţial determinată de influenţa distinctă
a păşunatului bovinelor. Vegetaţia
halofitică constă în comunităţi de plante
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
63
din depresiuni şi stepe sărăturate
uscate, pajişti sărăturate umede, şi
comunităţi de plante anuale din lacurile
sărate, periodic inundate, cu zonare
tipică.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
29. 6120*
Pajiști xerice pe substrat calcaros
Pajişti uscate, adesea deschise, pe
nisipuri mai mult sau mai puţin calcifere,
cu un centru de distribuţie
subcontinental (Koelerion glaucae,
Sileno conicae-Cerastion semidecandri,
Sedo-Cerastion p.p.).
Acest habitat se întâlneşte doar în
regiunea continentală (pe nisipurile sau
solurile nisipoase din Oltenia şi sudul
Moldovei), deosebindu-se floristic de
celelalte habitate psamofile din
România, fie panonice, fie pontice.
ACEST HABITAT NU A FOST
IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ
Se constată din analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos că din 29 de habitatate
Natura 2000 prezente în sit, 3 se regăsec pe suprafața studiată. Acestea sunt:
2190 Depresiuni umede intradunale;
2110 Dune mobile embrionare;
1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
Aceste habitate sunt descrise detaliat mai jos.
1410 Pajişti sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) [Mediterranean salt
meadows (Juncetalia maritimi)]
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
64
Figura 17. Pajiști sărăturate mediteraneene
CLAS. PAL.: 15.5 1) Diverse comunităţi mediteraneene şi vest-pontice (Marea Neagră) de Juncetalia
maritimi. Diverse asociaţii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante
caracteristice.
Subtipuri:
15.51 – mlaştini sărăturate de pipirig înalt, dominate de Juncus maritimus şi/sau J.
Acutus;
2) Plante: Juncus maritimus, J. Acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,
Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus
valerandi (15.51);.
HdR R1501 Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu et al.
1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al.
1994); Juncetum maritimi (Rübel 1930) Pignatti 1953; Teucrio-Schoenetum nigricantis
Sanda et Popescu 2002.
NrSCI 1
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
65
Corespondența conform habitatelor din România: R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. Littoralis
Răspândire: Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării (delta maritimă).
Suprafeţe: În Delta Dunării (Sulina, Sf. Gheorghe, Letea) sunt cele mai reprezentative
fitocenoze, unde ocupă 7–8 ha. În zona Năvodari – Capul Midia, ca urmare a
construcţiilor industriale efectuate, vegetaţia s-a restrâns la suprafeţe de sub 1000 m 2.
Staţiuni: Litoralul maritim al Mării Negre.
Altitudine: 2–5 m. Climă: T = 110C;
P = 350 mm.
Relief: teren plan cu mici escavaţiuni (microdepresiuni cu acumulări de apă).
Roci: nisipuri sărăturate iar în Delta Dunării cu unele depuneri aluviale, luto-nisipoase,
produse în timpul viiturilor puternice.
Soluri: solonceacuri nisipoase.
Structura: În stratul principal, dominante sunt Juncus littoralis şi J. Maritimus care pot
ajunge la 1 m înălţime. Printre acestease mai întâlnesc: Carex distans, Festuca
arundinacea, Agrostis pontica. Stratul secundar: este alcătuit din specii mai scunde dar
reprezentative cum sunt: Spergularia marina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis.
Înţelenirea şi fixarea nisipurilor este bine realizată pe aceste terenuri.
Valoare conservativă: mare.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juncus littoralis, J. Maritimus.
Specii caracteristice: Juncus littoralis, J. Maritimus, Artemisia santonicum.
Alte specii importante: Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis, Agropyron
elongatum, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Taraxacum bessarabicum, Aster
tripolium, Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochin palustre,
Polypogon maonspeliensis, Chenopodium glaucum.
În zona studiată de noi, acest habitat este prezent în partea centrală a PUZ C1, ocupând
mare parte din teritoriul studiat. Acest tip de habitat este edificat în zona studiată de
asociația Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998, surpinsă în releveul nr 12,
prezentat mai jos.
Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998
Tabelul 12. Rezultate releveu nr. 7
Suprafața (mp) 25
Acoperire % 100
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
66
Nr releveu 7
Specii caract. Acoperire
Juncus littoralis 4
Juncus maritimus 1
Alte sp.
Cynodon dactilon +
Suaeda maritima +
Aster tripolium +
Artemisia
santonicum
+1
Carex distans +
Festuca
arundinacea
+
Euphorbia sequiana +
Eleagnus
angustifolia
+
Figura 18. Aspect tipic al pajiștilor sărăturate mediteraneene
Aceste pajiști, la fel ca și celelalte habitate din zona studiată sunt traversate de
drumuri auto, amenajate sau impovizate de turiști, care duc la fragmentarea habitatului,
așa cum se poate vedea și pe imaginea satelitară.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
67
2190 Depresiuni umede interdunale [Humid dune slacks]
Figura 19. Depresiuni umede intradunale
Figura 20. Detaliu cu Orchis laxiflora ssp. Elegans
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
68
CLAS. PAL.: 16.3 = 16.31 până la 16.35 1) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt
habitate specializate şi bogate în specii, fiind ameninţate de scăderea nivelului pânzei
freatice.
Subtip:
16.33 – Mlaştini interdunale: formaţiuni mlăştinoase calcifile şi, ocazional, acidofile (cf.
54.2, 54.4, mai ales 54.21, 54.2H, 54.49), adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând
părţile cele mai umede ale depresiunilor interdunale.
16.34 – Pajişti interdunale: pajişti umede şi desişuri de pipirig (vezi 37.31, 37.4) ale depresiunilor interdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix rosmarinifolia). 16.35 – Stufărişuri şi rogozişuri de depresiuni interdunale: stufărişuri şi comunităţi de
rogozuri înalte (cf. 53.1, 53.2, 53.3) ale depresiunilor interdunale.
HdR R1606 Veg Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973; Orchio-
Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 subas. plantaginetosum cornuti Ştefan et al. 2001.
NrSCI 3
NB Cu excepţia subasociaţiei plantaginetosum cornuti, cenotaxonul Orchio-Schoenetum
nigricantis corespunde tipului de habitat 7230.
Corespondența cu habitatele din România: R1606 Comunităţi vest-pontice cu
Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris
Răspândire: Delta Dunării (Caraorman, Letea, Sulina), Moldova (Hanu Conachi, jud.
Galaţi).
Suprafeţe: Ocupă suprafeţe restrânse, circa 2–3 ha.
Staţiuni: Se dezvoltă pe dunele de nisip nefixate sau în curs de fixare, deficitare în
umiditate.
Altitudine: 5–80 m.
Clima: T = 10,5(110)–9,50C; P = 400–550 mm.
Substrat: nisipuri.
Soluri: nisipuri nefixate, deficitare în umiditate, foarte slab sărăturate (în Delta Dunării).
Structura: Etajul superior este realizat de speciile: Salix rosmarinifolia, Holoschoenus
vulgaris, Calamagrostis epigeios, Chrysopogon gryllus, Syrenia cana, Euphorbia
sequierena. Etajul secund este format din speciile: Apera maritima, Gypsophila
paniculata, Asperula setulosa, Tragopogon floccosus, Secale sylvestre, Festuca beckeri,
Koeleria glauca, Minuartia viscosa.
Valoare conservativă: foarte mare.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
69
Compoziţie floristică:
Specii edificatoare: Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris, Calamagrostis
arundinacea.
Specii caracteristice: Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris.
Alte specii importante: Gypsophila paniculata, Asperula setulosa, Tragopogon
floccosus, Secale sylvestre, Euphorbia sequierana, Festuca beckeri, Koeleria glauca,
Viola kitaibeliana, Minuartia viscosa.
Specii rare: Tragopogon floccosus.
Literatură selectivă: Mititelu et al. 1973; Popescu et al. 1980; Popescu et al. 1997.
În zona studiată, habitatul este edificat de asociațiile Scirpo-Phragmitetum W. Koch,
1926 și As. Orchido-Schoenetum nigricantis Oberf, 1975, relevee care surprind aceste
asociații sunt prezentate mai jos.
As. Scirpo-Phragmitetum W. Koch, 1926
Tabelul 13. Releveu 6
Suprafața (mp) 25
Acoperire (%) 100
Nr. Releveu 6
Specii caracteristice
asoc.
Phragmites australis 5
Eleocharis palustris +
Alte specii
Scirpus lacustris +
Juncus geradii +
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
70
Figura 21. Detaliu asociația Scirpo - Phragmitetum
As. Orchido-Schoenetum nigricantis Oberf, 1975
Tabelul 14. Releveu
Suprafața (mp) 25
Acoperire (%) 80
Nr. Releveu 5
Specii caracteristice
asoc.
Schoenus nigricans 2
Orchis laxiflora +1
Plantago lanceolata
ssp. Cornuta +
Alte specii
Plantago maritima +
Tamarix ramosissima +
Phragmites australis 1
Lythrum virgatum +
Carex distans +
Carex extesa +
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
71
Lepidium ruderale +
Eleagnus angustifolia +
Juncus litoralis +
Figura 22. Orchis laxiflora ssp elegans, detaliu As. Orchido-Schoenetum nigricantis
2110 Dune mobile embrionare [Embryonic shifting dunes]
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
72
Figura 23. Dune mobile embrionare
CLAS. PAL.: 16.211 1) Formaţiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de
ondulaţii sau suprafeţe de nisip înălţate ale plajei superioare, sau de o bordură situată
înspre mare la baza dunelor înalte.
2) Plante:
16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;
HdR R1602, R1605 Veg Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietum tschernievianae (arenariae)
Popescu et Sanda 1977; Secali sylvestris-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu
1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980; Brometum tectorum Bojko 1934;
Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secali sylvestris-
Brometum tectorum Hargitai 1940.
NrSCI 1
Corespondeța cu HR:
R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia
(arenaria) tschernieviana
Corespondenţe:
NATURA 2000: 2110 Embryonic shifting dunes
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
73
EMERALD: 16.2. Dunes
CORINE: 16.211 Embryonic dunes
PAL.HAB: 16.2124 – Pontic wihte dunes
EUNIS: B1.313 Pontic embryonic dunes
Asociaţii vegetale: Elymetum gigantei Morariu 1957, Artemisietum tschernievianae
(arenariae) Popescu et Sanda 1977, Agropyretum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx.
1952.
Răspândire: Nisipurile maritime, litoralul Mării Negre.
Suprafeţe: Lucrările de amenajare a plajelor, precum şi construcţiile industriale de la
Capu Midia, au redus suprafeţele la câteva sute de metri pătraţi până la cel mult 2–3 ha
(pe Grindul Chituc şi în Deltă).
Staţiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm.
Relief: dune maritime.
Roci: depozite nisipoase, uneori cu roci calcaroase în profunzime.
Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare, sărăturate, foarte uscate.
Structura: Fitocenozele sunt structurate pe două etaje: cel mai scund este format din
specii anuale cum sunt: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Plantago arenaria, Apera
maritima, care folosesc umiditatea nisipului din timpul primăverii, şi îşi încheie ciclul
vegetativ la instalarea sezonului secetos. Alături de speciile anuale, încep să se
instaleze şi unele plante psamofile, perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabulosus,
Agropyrum junceum, Centaurea
arenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisia tschernieviana (arenaria), Corispermum
nitidum, Eryngium maritimum, care alcătuiesc etajul superior al vegetaţiei.
Valoare conservativă: foarte mare.
Compoziţie floristică:
Specii edificatoare: Elymus sabulosus, Artemisia tschernieviana (arenaria), Agropyron
junceum.
Specii caracteristice: Artemisia tschernieviana (arenaria), Elymus sabulosus,
Agropyron junceum.
Alte specii importante: Centaurea arenaria, Gypsophila trichotoma, Eryngium
maritimum, Cakile maritima ssp. euxina, Secale sylvestre, Astrodaucus littoralis,
Euphorbia sequierana,
Bromus tectorum, Salsola soda, Crambe maritima.
Literatură selectivă: Morariu 1957; Morariu 1959; Popescu, Sanda, Doltu, 1980;
Popescu, Sanda, Oroian 1997; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.
R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus
tectorum
Corespondenţe:
NATURA 2000: – 2190 Depresiuni umede interdunale
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beach annual communities
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
74
EUNIS: B1.132 Pontic sand beach annual communities
Răspândire: Nisipurile maritime de pe litoral şi Delta Dunării, Moldova (Hanu Conachi)
şi Oltenia (Dăbuleni – Calafat).
Suprafeţe: Circa 20–30 ha.
Staţiuni: Altitudine: 1–80 m.
Clima: T = 11–100C; P = 400–550 mm.
Relief: dune în diferite stadii.
Roci: depozite nisipoase.
Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare, deficitare în apă.
Structura: Fitocenozele de plante anuale de pe nisipurile în curs de fixare sunt bogate
în specii dar nu realizează o acoperire mai mare de 60–65%. Speciile cele mai frecvente
sunt: Secale sylvestre, Apera spica-venti ssp. maritima, Bromus tectorum, Gypsophila
trichotoma, Plantago arenaria, Euphorbia seguierana, Koeleria glauca, Achillea
ochroleuca, Asperula setulosa, Corispermum nitidum, Gypsophila paniculata,
Tragopogon floccosus, Festuca beckeri care alcătuiesc etajul secundar al fitocenozelor.
Speciile de talie mai mare sunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens, Scabiosa argentea,
Dianthus polymorphus, Onobrychis arenaria, Syrenia canna, Holoschenus vulgaris care
realizează stratul superior al vegetaţiei.
Asociaţii vegetale: Secali sylvestri –Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959,
Aperetum maritimae Popescu et al. 1980.
Valoare conservativă: foarte mare.
Compoziţie floristică:
Specii edificatoare: Secale sylvestre, Apera maritima, Bromus tectorum.
Specii caracteristice: Secale sylvestre, Apera maritima, Bromus tectorum, Achillea
ochroleuca. Pentru fitocenozele de la Agigea sunt diferenţiale locale:
Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.
Alte specii mai importante: Plantago arenaria, Gypsophila trichotoma, G. paniculata,
Euphorbia seguierana, Thymelaea passerina, Cynodon dactylon, Syrenia cana,
Astragalus virgatus, Festuca beckeri, Artemisia campestris, Stachys nitens.
Specii endemice şi rare: Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.
Literatură selectivă: Mititelu et al. 1973; Popescu, Sanda, Doltu 1980.
Habitatul dunelor mobile embrionare este edificat în zona studiată de asociațiile As.
Bromo-Cynodontetum L. Pop 1970 și As. Secaletum sylvestre Rpes. 1927. Impactul
asupra acestui habitat este foarte mare datorită apropierii lui față de plajă, acesta fiind
traversat de drumuri, fiind folosit ca loc de campare pentru corturi. Habitatul prezintă
urme de degradare datorită depozitării deșeurilor menajere rezultate din turismul
neorganizat. Mai mult, în luna iunie 2014 s-a constatat ararea acestui habitat. Ararea
abitatului duce la înrăutățirea stării lui de conservare și la menținerea structurii sale într-
un stadiu incipient de dezvoltare, fără a putea atinge maturitatea habitatului și eventual
fixarea dunelor de nisip. Datorită strategiei competitive a speciilor care edifică acest
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
75
habitat, el are capacitatea de a se reface în scurt timp, dar structura acestuia este
puternic afectată de lucrările agricole realizate.
1. As. Bromo-Cynodontetum L. Pop 1970
Tabelul 15. Releveu
Suprafața (mp) 25 25 25
Acoperire (%) 60 75 65
Nr. Releveu 1 2 3
Specii caracteristice
asoc.
Calamagrostis
epigejos 2 - 2
Cynodon dactylon + 3 1
Bromus tectorum 1 2
Elymus sabulosum 1 + +
Scirpus
holoschoenus + +
Alte specii
Bromus squarossus + + -
Euphorbia
seguieriana - + -
Astragalus varius - - -
Salsola kali - - +
Conyza canadensis + - -
Erysimum diffusum + - -
Linum austriacum 1 - -
Arenaria serpylifolia - - +
Achillea setacea - - -
Linaria genistifolia - - +
Medicago lupulina - + -
Artemisa santonica - - +
Cerastium dubium - - +
Secale sylvestre + - -
Tamarix ramosissima + - -
Elymus farctus + + -
Lythrum virgatum - + -
Cichorium intybus + - +
Gypsophila perfoliata - - +
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
76
Carex distans - - -
Sonchus arvensis - + -
Suaeda maritima + - -
Spergularia marina - - +
Lepidium ruderale + - -
Eleagnus angustifolia + - -
Cakile maritima + - +
Crambe maritima + +
Glaucium flavum +
Figura 24. Fragment de habitat din As. Bromo-Cynodontetum L. Pop 1970 afectat de
depozitele necontrolate de deșeuri
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
77
Figura 25. Fragment reprezentativ de habitat cu Bromus tectorum
As. Secaletum sylvestre Rpes. 1927
Tabelul 16. Releveu
Suprafața (mp) 25
Acoperire (%) 65
Nr. Releveu 4
Specii caracteristice
asoc.
Secale sylvestre 3
Bromus tectorum 1
Alte specii
Bromus squarossus +
Salsola kali +
Spergularia maritima +
Linum austriacum +
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
78
Figura 26. Secale sylvestre
Figura 27. Glaucium flavum
Habitate non Natura 2000
Pe lângă habitatele Natura 2000, în zonă a fost identificată și vegetație ruderală,
edificată în special de Lolium perene, Papaver rhoeas, Delphinium consolida, Conyza
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
79
canadensis, Consolida regalis, Bilderdykia convolvulus, Papaver rhoeas, Capsella bursa
‐ pastoris, Caucalis platycarpos, Setaria pumila, Stachys annua, Hibiscus trionum,
Lathyrus tuberosus, Sinapis arvensis, etc.
Vegetația ruderală este situată în apropierea căilor de comunicații și a culturilor
agricole, zona studiată având un înalt grad de antropizare. Prezența vegetației ruderale
în apropierea habitatelor Natura 2000 identificate în zona de studiu, habitate care sunt
antropizate, reprezintă o potențială amenințare la adresa habitatelor Natura 2000,
deoarece acestea sunt susceptibile de înlocuit de către vegetația ruderală.
Figura 28. Aspect al vegetației ruderale
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
80
Impact antropic
Toate habitatele studiate prezintă un grad ridicat de antropizare, ceea ce
influențează în mod negativ starea de conservare a habitatelor Natura 2000 care, chiar
dacă ar avea valoare conservativă ridicată în stadiu natural, datorită gradului ridicat de
antropizare, valoarea lor conservativă este scăzută.
Fragmentarea habitatelor
Se observă de pe imaginea Google Earth un grad ridicat de fragmentare a
habitatelor, la aprox. Fiecare 250m zona fiind traversată de către drumuri de acces spre
plajă. Acest lucru are impact negativ asura stării de conservare a habitatelor.
Figura 29. Imagine satelitară privind fragmentarea habitatelor studiate
Conform ANPCI, imaginea de mai jos, se remarcă că pe suprafața studiată de
noi sunt constituite multiple blocuri fizice, care pot duce la o și mai mare fragmentare a
teritoriului și la o utilizare diferită a teritoriului de la o parcelă la alta.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
81
Figura 30. Fragmentarea habitatelor de către drumurile de acces
Figura 31. Imagine ANCPI cu gradul de fragmentare al blocurilor fizice
Deșeurile
Datorită faptului că zona este una turistică dar fără facilități de cazare/campare,
deșeurile sunt depozitate necontrolat, peste tot în apropierea plajei, având un impact
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
82
estetic dar și asupra structurii habitatelor. Imagini relevante sunt prezentate în acest
sens.
Figura 32. Campare cu rulota pe plajă
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
83
Figura 33. PET – uri în habitatul dunelor mobile
Figura 34. Campare pe plajă
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
84
Figura 35. Suprafață arartă din habitatul de dune mobile embrionare (foto Manci C.)
Figura 36. Detaliu privind degradarea habitatului de dune mobile embrionare prin arare
(fofo Manci C.)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
85
CONCLUZII
Urmare a studiilor de teren și a analizării datelor colectate și disponibile putem extrage
următoarlee concluzii:
Din cele 29 de habitate prezentate în formularul standard al sitului Natura 2000
Delta Dunării, 3 se regăsesc pe zona studiată, niciunul din ele nu este prioritar la
nivel european;
Datorită impactului antropic ridicat, toate cele 3 habitate Natura 2000 sunt în
stare antropizată, starea lor de conservare fiind afectată;
Adițional habitatelor Natura 2000 a fost identificat un habitat acoperit cu vegetație
ruderală, apărut ca urmare a apropierii drumurilor și culturilor agricole și care
reprezintă sursă de colonizare cu vegetație ruderală și a habitatelor Natura 2000
învecinate, în cazul continuării perturbărilor de natură antropică.
Suprafața afectată de implementarea PUZ a celor 3 habitate Natura 2000
identificate, raportat la suprafața ocupată de acestea în SCI este nesenificativă,
prin urmare și impactul implemtării PUZ asupra habitatelor este neseminificativ.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
86
Figura 37. Distribuția tipurilor de habitate de interes comunitar de pe suprafața PUZ
(Corbu 1)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
87
1.4.2. Plantele
Din cele 5 specii de plante de interes comunitar (anexa Ii a Directivei Habitate),
nu a fost identificată nici o specie. De asemenea, nu s-au identificat pe suprafața
considerată nici alte specii de plante cu valoare conservativă.
În concluzie, proiectul nu va avea efecte asupra acestora.
Au fost identificate specii de plante edificatoare pentru solurile nisipoase și
umede, precum și ruderale. În studiu sunt prezentate câteva fotografii cu câteva specii
de plante identificate pe suprafața PUZ.
Figura 38. Nisipuri cu Artemisia (foto Danci O.)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
88
Figura 39. Schoenus nigricans (foto Danci O.)
Figura 40. Orchis laxiflora (foto Danci O.)
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
89
1.4.3. Nevertebratele
În urma studiului faunei nevertebrate, nu s-au identificat specii de interes
comunitar pe suprafața PUZ-ului propus, așadar nu va exista un impact al planului
asupra nevertebratelor de interes comunitar din sit.
Având în vedere numărul mare de specii de insecte din zonă și varietatea
ridicată a lor, am considerat util să prezentăm în sinteză rezultatele cercetării, chiar dacă
nu s-au identificat specii de nevertebrate de interes comunitar (anexa Ii a Directivei
Habitate).
Astfel, în cursul cercetărilor din teren, au fost identificate în zona studiată 71
specii de nevertebrate:
44 specii de lepidoptere (fluturi) - 6 dintre acestea sunt de interes conservativ
(VU, EN sau NT), ca specii de interes național (Papilio machaon, Argynnis
pandora, Hyles euphorbiae, Odonestis pruni, Isturgia arenacearia și Drasteria
caucasica)
17 specii de coleoptere (gândaci)
3 specii de ortoptere (lăcuste/cosaşi)
7 specii de odonate (libelule)
Tabelul 17. Speciile de nevertebrate (Arthropoda) observate în zona de impact a planului
Nr.crt. Ord. Fam. Specia Vulnerabilitate
1 Lepidoptera Pieridae Pontia edusa NoT
2 Pieris napi NoT
3 Pieris rapae NoT
4 Papilionidae Papilio machaon EN
5 Nymphalidae Issoria lathonia NoT
6 Vanessa cardui NoT
7 Vanessa atalanta NoT
8 Coenonympha pamphilus NoT
9 Melanargia galathea NoT
10 Argynnis pandora VU
11 Lycaenidae Lycaena phlaeas NoT
12 Plebejus argus NoT
13 Aricia agestis NoT
14 Polyommatus icarus NoT
15 Hesperiidae Carcharodus alceae NoT
16 Pyrgus malvae NoT
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
90
17 Erynnis tages NoT
18 Ochlodes venatus NoT
19 Crambidae Cataclysta lemnata NoT
20 Nomophila noctuella NoT
21 Nymphula stagnata NoT
22 Loxostege virescalis NoT
23 Scirpophaga praelata NoT
24 Pyralidae Synaphe moldavica NoT
25 Cossidae
Cossus cossus NoT
26 Phragmataecia castanea NoT
27 Sphingidae Macroglossum stellatarum NoT
28 Hyles euphorbiae NT
29 Arctiidae Phragmatobia fuliginosa NoT
30 Lasiocampidae
Malacosoma castrensis NoT
31 Odonestis pruni NT
32 Geometridae Ematurga atomaria NoT
33
34
Heliomata glarearia NoT
Isturgia arenacearia NT
35 Idaea sp. WD
36 Noctuidae Autographa gamma NoT
37 Acontia lucida NoT
38 Tyta luctuosa NoT
39 Emmelia trabealis NoT
40 Calophasia lunula NoT
41 Acronicta tridens NoT
42 Noctia pronuba NoT
43 Drasteria caucasica VU
44 Heliothis maritima NoT
45 Coleoptera Curculionidae Sitona sp. WD
46 Coccinellidae Coccinella septempunctata NoT
47 Psyllobora vigintiduopunctata NoT
48 Carabidae Calomera littoralis NoT
49 Cerambycidae Agapanthia violacea NoT
50 Agapanthiola leucaspis NoT
51 Paraplagionatus floralis NoT
52 Chlorophorus varius NoT
53 Dynastidae Pentodon bidens WD
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
91
54 Staphylinidae Bledius sp. WD
55 Rutelidae Anomala errans WD
56 Chaetopteroplia segetum NoT
57 Dermestidae Anthrenus sp. NoT
58 Scarabaeidae Onthophagus vacca NoT
59 Ripiphoridae Macrosiagon bimaculatum WD
60 Meloidae Mylabris variabilis NoT
61 Elateridae Drasterius bimaculatus NoT
62 Orthoptera Tettigoniidae Decticus albifrons NoT
63 Acrididae Acrida ungarica NoT
64 Omocestus minutus NoT
65 Odonata Lestidae
Lestes barbarus NoT
66 Lestes dryas NoT
67 Coenagrionidae Ischnura elegans NoT
68 Aeshnidae Aeshna affinis NoT
69 Aeshna isoceles NoT
70 Libellulidae Crocothemis erythraea NoT
71 Sympetrum meridionale NoT
Legenda:
Vulnerabilitate:
VU – Vulnerable (Specii vulnerabile)
EN - Endangered (Specii periclitate)
NT – Near Threatened (Specii potenţial ameninţate)
NoT – No Threatened (Specii neameninţate)
WD – Without Data (fără date)
Se observă că din totalul de 71 specii de nevertebrate înregistrate până acum în
zona cercetată, 6 specii (9%) sunt considerate a avea un grad de periclitare la nivel
național, fără a fi găsite specii de interes comunitar.
Astfel:
83% (59 specii) sunt considerate neameninţate (NoT)
3% (2 specii) sunt specii vulnerabile (VU)
2% (1 specii) sunt specii periclitate (EN)
4% (3 specii) sunt aproape ameninţate (NT)
9% (6 specii) nu au date suficiente.
Specii considerate a avea un grad de periclitare la nivel național sunt: Papilio
machaon, Argynnis pandora, Hyles euphorbiae, Odonestis pruni, Isturgia arenacearia și
Drasteria caucasica.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
92
Papilio machaon este o specie larg raspândită la nivel național, între 0 și 2500 m. Specia
se dezvoltă pe diferite umbelifere. Ca și pentru majoritatea speciilor de nevertebrate
identificate aici zona este doar de tranzit/hrănire. Nu considerăm că specia va fi
impactată.
Argynnis pandora este o specie comună în Dobrgea, dar care prezintă fluctuații
populaționale mari de la an la an, în anii „buni” pentru specie fiind observată în toată
jumătatea de sud a României cu un aflux de exemplare din zona de sud a Europei.
Specia se dezvoltă pe diferite specii ale genului Viola (viorele). Ca și pentru majoritatea
speciilor de nevertebrate identificate aici zona este doar de tranzit/hrănire. Nu
considerăm că specia va fi impactată.
Hyles euphorbiae este o specie relativ comună în România. Specia se dezvoltă pe
diferite specii lemnoase: Prunus, Pirus, Quercus, Tilia, Betula, Alnus, Ulmus, Crataegus,
Salix și Rhamnus. Uneori specia se poate dezvolta în zona impactată astfel că impactul
asupra speciei poate fi cel mult punctual.
Odonestis pruni este o specie relativ comună în România. Specia se dezvoltă pe diferite
specii ale genului Euphorbia (laptele câinelui). Specia se poate dezvolta în apropierea
zonei impactate astfel că impactul asupra speciei poate fi cel mult punctual.
Isturgia arenacearia este o specie larg răspândită în România, local putând fi comună.
Specia se dezvoltă pe Coronilla varia. Specia se poate dezvolta în apropierea zonei
impactate astfel că impactul asupra speciei poate fi cel mult punctual.
Drasteria caucasica este o specie rară la nivel național, fiind găsită doar în zona litorală
a României prin populații izolate. Date istorice există și din jumătatea de sud României
din locații aflate in lungurl rîurilor mari (Olt). În zona cercetată este o specie relativ
comună unde se dezvoltă pe tufele de Elaeagnus. Alte specii gazdă sunt speciile din
genurile Hippophae și Paliurus, neîntâlnite aici. Specia se poate dezvolta în zona
impactată astfel că impactul asupra speciei va fi cel mult punctual.
Atât pentru speciile fără valoare conservativă cât şi pentru cele din anexele
legilor şi directivelor cu privire la protecţia habitatelor şi speciilor impactul va fi
semnificativ în faza de construcţie doar la nivel punctual papulațiile acestora nefiind
afectate la nivel local, regional şi/sau naţional. Pentru niciuna dintre specii starea de
conservare favorabilă nu va fi afectată semnificativ.
Nici una dintre speciile de nevertebrate terestre identificate în zona de impact
direct nu este legată strict de vreun habitat întâlnit doar pe amplasament.
Metodele de reducere a impactului descris pentru celelalte specii şi pentru
habitate vor atenua şi impactul asupra nevertebratelor.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
93
Figura 41. Isturgia arenacearia (foto: Manci C.)
Figura 42. Drasteria caucasica (foto: Manci C.)
1.4.4. Peștii
Din cele 15 specii de pești de interes comunitar, nu s-a identificat nici una pe
amplasament. Corpurile acvatice existente pe terenul suspus studiului sunt foarte mici
ca suprafață și izolate față de apele unde trăiesc speciile de pești de interes conservativ.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
94
1.4.5. Amfibienii și reptilele
Din cele 5 specii de amfibieni și reptile identificate în sit, două specii au fost
observate pe teritoriul PUZ-ului analizat (tabelul 18).
Tabelul 18. Speciile de amfibieni și reptile din SCI, în raport cu potențialul impact al PUZ
asupra acestora
Cod Specii de amfibieni și reptile Date privind speciile de amfibieni și
reptile de pe suprafața PUZ
1298 Vipera ursinii Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
1219 Testudo graeca Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
1993 Triturus dobrogicus Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
1220 Emys orbiculris 1 ex. Identificat în zona canalului principal.
Populația sa aici nu este viabilă, inclusiv
datorită habitatului restrâns. Nu este exclusă
prezența speciei exotice Trachemys scripta,
eliberată din captivitate, care constituie o
amenințare pentru țestoasa de apă
autohtonă.
1188 Bombina bombina Observată în perioada de activitate specifică
în bălțile existente și pe canale. Este foarte
numeroasă la nivelul sitului, nefiind sub nici
o formă amenințată.
Alte detalii privind speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar identificate
pe amplasament:
1. Țestoasa de apă (Emys orbicularis). A fost identificat un exemplar în 24 mai
2014, pe canalul existent, zona cu vegetație submersă și stuf.
Evaluarea impactului potențial. Având în vedere că populația speciei pe teritoriul
PUZ este limitată la suprafața habitatului caracteristic, raportată la totalul
populației din sit (specie considerată relativ comună), impactul va fi
nesemnificativ. În plus, se prevăd măsuri de conservare a unei părți din zona
umedă existentă (canale, bălți).
2. Buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina). Este o specie relativ
frecventă și abundentă în zona umedă existentă, mai ales pe canalele și bălțile
cu adâncime mai mică. Având în vedere că populația speciei pe teritoriul PUZ
este limitată la suprafața habitatului caracteristic, raportată la totalul populației
din sit (specie considerată comună), impactul va fi nesemnificativ. În plus, se
prevăd măsuri de conservare a unei părți din zona umedă existentă (canale,
bălți).
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
95
1.4.6. Mamiferele
Din cele 5 specii, o singură specie de mamifer de interes comunitar (anexa Ii a
Directivei Habitate) a fost semnalată pe amplasament (tabelul 19).
Tabelul 19. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei
Cod Specii de mamifere Date privind speciile de mamifere
de pe suprafața PUZ
1335 Spermophilus citellus Exemplare izolate sau grupuri de 2-3
exemplare au fost identificate frecvent
în habitatele tipice de terenuri
deschise – ierburi din flora spontană,
dezvoltate pe panta terenului, de la
baza terasei până la partea
superioară, inclusiv pe terasă
1355 Lutra lutra Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
1356 Mustela lutreola Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
2635 Vormela peregusna Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
2633 Mustela eversmannii Nu s-a identificat pe suprafața PUZ
Așadar, singura specie de interes comunitar dintre mamifere este:
1. Popândăul (Spermophilus citellus). Este un mamifer ce frecventează doar
habitatele de pajiște de la marginea culturilor agricole de pe terasă (în afara
limitei PUZ), apărând și pe malul înclinat, la limita suprafeței PUZ (figura 29).
Fiind o specie cu o largă răspândire în toate habitatele de stepă ale SCI, cu o
abundență ridicată și ținând cont de faptul că planul are doar în mică parte
tangență cu terenul ocupat de popândău, impactul va fi nesemnificativ.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
96
Figura 43. Popândău pe terasa superioară, la limita PUZ (foto Ionescu D.)
Pe lângă studiul mamiferelor de interes comunitar prezente în formularul
standard al sitului, am realizat și un studiu asupra speciilor de lilieci, care deși nu
figurează în formular, pot fi prezente, o parte dintre ele fiind specii de interes comunitar.
24 de mostre au fost prelevate de-a lungul înregistrărilor din punct fix, acestea
aparţinând următoarelor specii:
Pipistrellus nathusii (Pipistrelul lui Nathusius) – 22 mostre, 19 indivizi;
Pipistrellus kuhlii (Pipistrelul lui Kuhl) – 2 mostre, 2 indivizi;
Tabelul 20. Speciile și efectivele numerice de lilieci înregistrați în punctele fixe
Nr.
crt.
Specii Static WP1 WP2 WP3 WP4
1 Pipistrellus
nathusii
22 5 5 5 4
2 Pipistrellus
kuhlii
2 - - 1 1
Un nivel moderat al activităţii liliecilor a fost înregistrat de-a lungul perioadei de
monitorizare.Nu s-au înregistrat vreo activitate a liliecilor de-a lungul transectelor mobile.
O activitate intensă a speciei Pipistrelus nathusii fost înregistrată în perioada
migrației de primăvară, fiind una dintre speciile cu cea mai mare distanță de migrare și
întâlnindu-se foarte des în zona Dobrogei în această perioadă.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
97
Nu au fost întâlnite colonii sau zone de adăpostire a liliecilor în interiorul
amplasamentului sau în vecinătatea perimetrului.
În perimetrul PUZ-ului nu s-au identificat specii de lilieci de interes comunitar,
așadar nu va exista un impact al planului asupra liliecilor de interes comunitar din sit.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
98
1.5. Concluziile studiului asupra biodiversităţii
Studiul a relevant şi evaluat următoarele tipuri de impacturi (cu italic sunt tipurile
determinate):
- imapact direct şi indirect (impactul direct este cel asupra speciilor sau
habitatelor de interes comunitar; impactul indirect este cel asupra
habitatelor speciilor de animale);
- impact pe termen scurt (în perioada de construcţie) şi lung (pe întreaga
perioada de funcționare a satului de vacanță);
- în faza de construcţie, operare, dezafectare;
- cumulativ (s-a analizat potenţialul impact cumulativ prin
planurile/proiectele derulate sau în curs de derulare în situri);
- rezidual (nu este cazul)
Ȋn cazul impactului (inclusiv cel cumulativ şi rezidual) prognozat asupra
integrităţii ariilor naturale protejate (SPA şi SCI), acesta va fi per general
nesemnificativ. Atât din punct de vedere al integrităţii siturilor, cât şi a stării de
conservare a speciilor și habitatelor, se vor propune câteva măsuri de reducere a
impacturilor unde s-a considerat necesar, chiar dacă pentru nici o specie sau habitat de
interes comunitar nu s-a prognozat un impact semnificativ al proiectului.
1.6. Măsuri de reducere a impactului
Măsurile de reducere a impactului vor trebui implementate de beneficiar, pe
termen scurt, mediu sau lung în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Habitate de interes comunitar
Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei, recomandăm:
o pe cât posibil se vor menţine unele elemente ale habitatelor naturale din prezent
(îndeosebi arborii şi arbuştii)
o se va aplica întocmai conservarea zonei umede propuse în cadrul zonării PUZ,
respectiv a ZR3 – zonă verde protejată (cca. 3 ha)
o depozitarea materialului săpat şi organizarea de şantier va evita mlaştinile,
canalele și alte zone de habitat natural incluse în ZR3
o se vor respecta toate condițiile de protecșia mediului impus de autorități
..............................................................................................................
Nevertebrate
Ȋn faza de construcţie vor fi potenţiale efecte negative mai accentuate asupra
nevertebratelor, comparativ cu faza de operare, propunându-se:
o toate măsurile anterioare propuse pentru habitate
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
99
...................................................................................................................
Amfibieni şi reptile
Pentru cele două specii de amfibieni întâlnite pe amplasament se propun:
o menţinerea pe cât posibil a zonelor umede de tipul bălţilor nepermanente şi mai
ales a celor permanente (aplicarea întocmai a prevederilor zonării PUZ – ZR3)
o nu se vor amplasa organizări de şantier sau depozite de materiale pe zonele
umede existente din cadrul ZR3
............................................................................................................................
Păsări
Pentru minimizarea efectelor asupra păsărilor de interes comunitar, se propune:
o pentru evitarea sau minimizarea deranjului, lucrările se vor executa pe o
perioadă de timp cât mai scurtă, respectiv pe perioada stabilită în memoriul
tehnic
o se va menține o fâșie de teren cu habitatele actuale de pe malurile canalului
principal, unde cuibărește Falco vespertinus (inclusă în ZR3)
Mamifere
Se propun următoarele măsuri în cazul mamiferelor:
o pentru evitarea sau minimizarea deranjului, lucrările se vor executa pe o
perioadă de timp cât mai scurtă, respectiv pe perioada stabilită în memoriul
tehnic
o se va menține habitatul de pajiște cu floră spontană existent în partea superioară
a terasei, la limita cu PUZ, în vederea conservării speciei Spermophilus citellus
1.7. Recomandări
Având în vedere faptul că atât impactul asupra speciilor şi habitatelor de
interes comunitar cât şi cel asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,
este nesemnificativ sau chiar nul, recomandăm autorităţii de mediu eliberarea
avizului Natura 2000 / avizului de mediu pentru acest PUZ.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
100
BIBLIOGRAFIE
Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe.
HarperCollins Publishers, London.
ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The
Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press.
Bartaud M., 1996 – “The world of bats”.
ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester,
England.
BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae
of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany.
BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea.
Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava.
BORDA, D. & C. BORDA , 2005 Chiropterele. Relatii cu omul si mediul inconjurator. Editura
Napoca Star. Cluj Napoca.
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti.
Ciochia V., 1984 Dinamica si migrația pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed.
Acad. Române, Buc., 274
Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations:
estimates and trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life
International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.
DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas
und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart
DECU, V., MURARIU, D. & V. GHEORGHIU. 2003. Chiroptere din Romania. Art Group Int.,
Bucuresti.
Dijkstra, K.-D. B. & Lewington, R., 2006. Field guide to the Dragonflies of Britain and
Europe. British Wildlife Publishing, Dorset, England
Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science
Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected
Areas
Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei
Române, Bucureşti
Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura
Academiei Române, Bucureşti.
Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca
GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood
Press, Wiltshire
Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB
Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
101
Hötker H. et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy
sources: the example of birds and bats
Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian
Review of Systematicall and Ecological Research. Sibiu
Hůrka, K., 2005. Brouci České a Slovenské republiky - Beetles of the Czech and Slovak
Republik. Nakladatelski Kabourek, Zlín
Iorgu, I., Iorgu, E., 2008, Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia
(Romania). Editura PIM, Iaşi
Jere Cs., Szodoray-Paradi A., Szodoray-Paradi F., 2008, Liliecii şi evaluarea impactului
asupra mediului. Ghid metodologic., Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România.
Koch, M., 1991. Schmetterlinge. Neumann Verlag Radebeul, Leipzig
LAFRANCHIS T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris
Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe.
HarperCollins Publishers, London
Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze,
documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti
Papp T., Fântână C., - editori (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică din România,
publicaţie comună a SOR şi Asociaţiei „Grupul Milvus”, Târgu – Mureş.
Petrescu, M., 2007, Dobrogea și Delta Dunării, conservarea florei și a habitatelor, Tulcea
Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura
Academiei Române, Bucureşti.
Rákosy, L., 1996. Die Noctuiden Rumäniens. Stapfia 46, Linz Rákosy, L., Goia, M. & Kovács, Z., 2003. Catalogul Lepidopterelor României /
Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca
RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din
România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136.
Sahlén, G., Bernard, R., Cordero-Rivera, A., Ketelaar, R. & Suhling, F., 2004. Critical
species of Odonata in Europe. In: Clausnitzer V. & Jödicke R. (eds.) „Guardian of the
watershed. Global status of dragonflies: critical species, thread and conservation”.
International Journal of Odonatology 7(2): 385–398
Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii
Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti.
Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit.
Univ. „Lucian Blaga” Sibiu.
SKIBA, R. 2003 Europäische Fledermäuse-Die Neue Brehm-Bücherei 648. Westarp
Wissenschaften.
Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University Press.
ŞTEFAN N, SÂRBU I, OPREA A., ZAMFIRESCU O., 2001 – Contribuții la cunoașterea
vegetaţiei Grindurilor Chituc şi Saele-Istria. Bul. Grăd. Bot. Iaşi, 10: 99-122.
Tatole, V. & all, 2009. Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucureşti
Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.
Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation
strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International.
PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 1
Comuna Corbu, Județul Constanța
Wildlife Management Consulting SRL
102
Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei
Române, Bucureşti.
***, 2004, BirdLife International: Birds in the European Union: a status assessment.
Wageningen.
***, 2004, Birdlife International: Birds in Europe: population estimates, trends and
conservation status, Cambridge.
***, alte documente, schiţe, hărţi privind proiectele menţionate.
***, Monitorul Oficial al României nr. 739 bis / 31 octombrie 2007 (H.G. 1284 / 2007).
***, H.G. 971 / 2011 privind modificarea şi completarea H.G. 1284 / 2007.
***, www.aplr.ro
***, www.batbox.comwww.batecho.eu
***, www.bats.org.uk
***, www.ec.europa.eu
***, www.eunis.eea.europa.eu
***, www.eurobats.org
***, www.ibats.org.uk
***, www.iucnredlist.org
***, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România, 2008 – “Liliecii şi evaluarea
impactului asupra mediului - ghid metodologic“.
***, Bat Conservation Trust, 2007 – “Bat Surveys – Good Practice Guidelines”.
***, EUROBATS, 2006 – “Wind Turbines and Bat Populations”.
***, EUROBATS, 2008 – “THE AGREEMENT ON THE CONSERVATION OF
POPULATIONS OF EUROPEAN BATS (EUROBATS), Report on the Implementation of
the Agreement in Romania”.