Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

1

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

2

Lucrarea “Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra

dezvoltării personalității elevilor” este o lucrare de specialitate, concepută

de și pentru cadrele diactice ce fac din profesia de dascăl un destin.

Întreaga responsabilitate cu privire la proprietatea intelectuală a

articolelor revine autorilor

STUDII PRIVIND IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Publicație on-line de cultură și educație

Coord. Prof. înv. primar Georgeta Enache

ISBN 978-973-0-18195-1

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

3

CAPITOLUL I

LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

4

CRĂCIUNUL-SARBATOAREA TUTUROR

Prof. Alina Dragan

Craciunul sau Nasterea Domnului (Sarbatoarea tuturor crestinilor) este o sarbatoare crestina celebrata la 25

decembrie (dupa calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dupa calendarul iulian) in fiecare an. Ea face parte din cele 12

sarbatori domnesti (praznice imparatesti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sarbatoare dupa cea de Pasti si de Rusalii. In

anumite tari unde crestinii sunt majoritari, e de asemenea sarbatoare legala, si se prelungeste in ziua urmatoare, 26

decembrie: a doua zi de Craciun. De la debutul secolului al XX-lea, Craciunul devine si o sarbatoare laica, celebrata atat de

catre crestini cat si de catre cei necredinciosi, centrul de greutate al celebrarii deplasandu-se de la participarea in biserica la

rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, "darurilor de la Mos Craciun".

Cand Dumnezeu a hotarat sa izbaveasca lumea din pacat a trimis pe ingerul Gavriil in cetatea Nazaret, la Fecioara

Maria. Si intrand ingerul la ea i-a spus ca a fost aleasa de Dumnezeu sa nasca pe Iisus Fiul Sau.

Cand a sosit vremea nasterii Domnului, in Tara Sfanta se dadu porunca sa se inscrie fiecare om in localitatea sa de

bastina. Feciora Maria si batranul Iosif,logodnicul ei, au plecat din Nazaret spre Betleem.Cand au ajuns la Betleem , se

innoptase. Casele erau pline de oameni. S-au adapostit intr-o pestera de la marginea Betleemului.

In linistea noptii sfinte Fecioara Maria a nascut pe Iisus Hristos. Nu departe de pestera se aflau niste pastori.

Deodata, o lumina puternica cobori din cer si un inger al Domnului statu langa ei .Impreuna cu ingerul s-a vazut deodata o

multime de oaste ingereasca, laudand pe Dumnezeu .Dupa ce a plecat ingerul de la pastori, acestia, bucurosi de cele ce se

aflasera, au mers in mare graba la Betleem. Au intrat in pestera si au gasit acolo pe Maica Domnului .S-au intors acolo cu

mare bucurie la turmele lor,vestiind tuturor ce aflasera de la inger si ce vazusera cu ochii lor in pestera. Aceasta bucurie o

traim si noi,crestinii, in fiecare an la 25 Decembrie, cand sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul.

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile inainte de sarbatori crestinii respecta Postul Craciunului, care se incheie in seara de Craciun dupa

liturghie. Taierea porcului in ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Craciunul. Pregatirea

mancarurilor capata dimensiunile unui ritual stravechi: carnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, caltabosul si nelipsitul

cozonac vor trona pe masa de Craciun, fiind la loc de cinste alaturi de vinul rosu pretuit de toata lumea.

Origini

Solstiţiul de iarnă a fost celebrat înainte de era creştină, astfel romanii sărbătoreau Saturnaliile între 17 şi 24

decembrie. Ei sărbătoreau şi "naşterea soarelui neînvins" (sol invictus) la solstiţiul de iarnă (către 21 decembrie), când zilele

reîncep să se lungească, un cult preluat de la persani care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui.

În Occident, în anul 354, Liberiu, papa Romei, fixează sărbătoarea naşterii lui Isus pe 25 decembrie, fără însă a

stabili vreo dată exactă a naşterii acestuia, şi stabileşte modul celebrării începutului creştinismului, asimilând sărbătorile

populare şi păgâne deja existente cu ocazia solstiţiului de iarnă.

În Răsărit gnosticii nu sărbătoreau Crăciunul, ci Boboteaza, crezând că Isus ar fi fost adoptat de Dumnezeu cu

ocazia botezului său. Boboteaza era serbată pe 6 ianuarie.

Mai târziu, cele două evenimente - naşterea şi botezul - se sărbătoresc în aceeaşi zi de toată creştinătatea: în

Occident pe 25 decembie, iar în Orient pe 6 ianuarie. Acestor două, romanii le vor asocia vizita magilor, iar galicii nunta din

Cana Galileii, încât Crăciunul a ajuns să fie sărbătoare triplă

Cu timpul, toate Bisericile creştine, cu excepţia Bisericii armene, au separat aceste sărbători, încât în zilele noastre,

aproape toată creştinătatea foloseşte obiceiul vechi roman: Crăciunul e sinonim cu naşterea lui Isus.

Crăciunul în tradiţia românească

Peste tot unde există suflare românescă cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători

religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim

multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

5

Credinţă şi legende

Pentru lingvişti, cuvântul "Crăciun" este un cuvânt ciudat. Unii susţin că ar proveni din limba latină, şi anume din

"creatio", care înseamnă creaţiune, naştere. Rămâne însă o pură ipoteză. Alţii susţin că e vorba de un cuvânt mult mai vechi,

tracic, dinainte de romanizarea Daciei. În folclor se spune că fecioara Maria, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu,

umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este

dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui Isus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Cristos s-

au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul.

Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Alte obiceiuri

De dată mai recentă este obiceiul împodobirii bradului de Crăciun pentru seara de 24 decembrie. În timpul nopţii,

Moş Crăciun va aluneca prin hornul căminului şi va lăsa daruri pentru toată lumea în cismele puse anume sau sub brad. Un

obicei frumos îl constituie şi trimiterea de cărţi ilustrate cu urări făcute rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor. Chiar dacă

sărbătoarea Crăciunului s-a laicizat într-o oarecare măsură în timpurile moderne, Crăciunul este aşteptat şi prăznuit în toate

straturile societăţii cu bucurie şi bună dispoziţie.

Colindele de Craciun

Sarbatoarea Craciunului este anuntata prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul si cu Steaua, pentru a vesti

Nasterea Mantuitorului. De asemenea, o veche traditie este "mersul cu icoana", un fel de colindat care se face de catre

preotii comunitatii locale cu icoana Nasterii Domnului, binecuvantandu-se casele si crestinii. Colindele de iarna sunt texte

rituale cantate, inchinate Craciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde in vechimile istoriei poporului roman. Evocand

momentul cand, la nasterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a calauzit pe cei trei regi magi la locul nasterii, copiii - cate

trei, ca cei trei magi - merg din casa in casa cantand colindul "Steaua sus rasare...", purtand cu ei o stea. Ajunul Craciunului

incepe cu colindul "Buna dimineata la Mos Ajun!", casele frumos impodobite isi primesc colindatorii. Acestia sunt rasplatiti

de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si chiar bani.

AMPRENTA AFECTIV – EMOȚIONALĂ A SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ASUPRA COPIILOR

Educatoare: Belicaru Ancuța - Elena

Pentru fiecare dintre noi, Sărbătorile sunt clipe speciale, prin prisma semnificaţiilor spirituale, dar şi a

oportunităţilor de a le arăta celor dragi cât de mult îi apreciem. Pentru copii, este un moment magic, care-şi pune amprenta

asupra lor.

Magia Crăciunului începe în bucătăria familiei cu gătirea preparatelor de Sărbători. La pregătirea celor dulci,

turte, foi de aluat coapte şi însiropate, pot lua şi ei parte.Tatăl aduce bradul acasă şi într-un mod misterios, Moş Crăciun este

cel care împodobeşte pomul, care aşază darurile sub el după ce micuţii au adormit.

Pentru copiii din zonele rurale mai ales, magia sărbătorilor este adusă de colinde, de mersul cu alţi copii pe la

casele creştinilor, de recitarea textelor tradiţionale. Toate aceste momente produc fascinaţie, încântare sufletească şi răsunet

emoţional în sufletul celor mici.

Jocurile copilăreşti sunt, de multe ori, imitaţii ale activităţii adulţilor. De aceea, amprenta afectiv – emoţională pe

care Sărbătorile de Iarnă le au asupra copiilor va rămâne impregnată în sufletul lor pentru tot restul vieţii, astfel încât

anumite tipare ale comportamentului adulţilor de mai târziu îşi au rădăcina în aceste momente unice din propria copilărie.

Iată motivele pentru care este o necesitate ca adulţii să le ofere atenţie şi iubire copiilor lor şi să fie modele pentru

ei, cu atât mai mult de Crăciun, când este nevoie de linişte şi de dovezi de iubire în fiecare familie!

Copiii sunt mult mai ușor de mulțumit și de bucurat decât am crede noi. Pentru ei, lucrurile simple precum

spargerea unui ou în castronul în care mama pregatește un cozonac, alegerea bradului împreună cu tata și implicarea în

curățenia casei sau în schimbarea lenjeriei de pătuț sunt activități distractive care le aduce bucurie prin faptul că ei se simt

importanți și mari. Desigur ca, în preajma Sărbătorilor, cutiile frumos ambalate și dulciurile aduc bucurie și zâmbete largi,

dar Craciunul nu se rezumă doar la a deschide cadouri. Surpriza este că și copiii înteleg și resimt bucuria celor din jur și că

nu doar cadourile îi bucură.

Sunt lucruri care îi fac fericiți pe cei mici, de care noi poate nu ne dăm seama. Însă așa suntem și noi, adulții: ne

mulțumim mai degrabă cu o vorbă bună, cu o îmbrățișare. Sunt mai de preț aceste lucruri simple care te fac sa te simți bine.

Iată principalele lucruri care îi fac fericiți pe cei mici în preajma sărbătorilor:

1. Anticiparea – sigur ați observat cel puțin o dată, nerăbdarea din ochii copiilor în așteptarea startului. Pregătirea

este la fel de emoționantă ca și sarbatoarea în sine, deoarece copiii trăiesc fiecare clipa din viața lor cu intensitate maximă.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

6

Chiar dacă până la vârsta de 5 anișori, copiii nu își amintesc prea mult din Crăciunul anterior, acest lucru nu îi împiedică să

fie nerăbdători. Emoția provocată de ceea ce urmează să se întâmple este motivul pentru care obiceiurile dinaintea

Sărbătorilor, precum scrisoarea pentru Moș Crăciun și pregătirea cozonacului, le oferă copiilor atâta bucurie.

2. Decorațiunile – fie că este vorba despre brăduț, beteala strălucitoare, globulețele pictate sau luminițele care

sclipesc în noapte, decorațiunile de Crăciun sunt o adevărată încântare pentru cei mici. Noutatea este un factor important

pentru bucuria copiilor care sunt extrem de receptivi la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Ziua în care văd braduțul

împodobit sau orașul strălucind de la luminițe este magică pentru ei.

3. Mâncarea – fiecare dintre noi are un fel de mâncare preferat pe care-l pregătește de Sărbători. Una din marile

plăceri ale copilașilor este să facă și ei ce fac oamenii mari. Astfel ei pot fi foarte fericiți făcându-și treaba în bucătărie,

alături de mama. Este important să se stabilească încă de la început reguli pentru ca cel mic să știe clar ce are voie să facă,

astfel încât această situație să nu genereze nemulțumiri. Nimic nu îl va face mai mândru și mai fericit decât laudele

bunicului atunci când va gusta din preparatul lui.

4. Tradițiile – în general, ritualurile de familie oferă un aer special sărbătorilor. Cu siguranță vă aduceți aminte de

Crăciunul copilăriei d-voastră și aveți o poveste mai deosebită despre un ritual doar al vostru. Învățăți-l și pe cel mic să

prețuiască tradițiile și faceți-vă un obicei din a repeta anumite ritualuri în fiecare an.

5. Poveștile – este posibil să îi citiți copilului povești pe parcursul întregului an, dar nimic nu se compară cu magia

poveștii lui Moș Crăciun. Nu-l privați de povestea Moșului nici anul acesta, chiar dacă o știe deja. Mai puteți adauga cateva

elemente și chiar detalii în fiecare an. Puteți să-i spuneți că ați vazut sania Mosului în timp ce vă intorceați acasă de la

cumpărături, că ați auzit renii cu o noapte înainte sau că ați vorbit cu Moșul la telefon. Fericirea din ochii micuțului vă va

face și pe d-voastra să credeți mai mult în povești.

Aminteste-ti un singur lucru: Sarbatorile de iarna nu inseamna doar cadouri, ci si multa iubire, distractie si

atmosfera de familie!

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ

“ SFINTELE SĂRBĂTORI LA ROMANI ”

Prof. Călin Simona

Gpp Castelul Fermecat-Pitesti

La români sărbătorile de iarnă în special Crăciunul sunt sărbătorile de suflet.Amintirea copilăriei ce ne revine

puternic în suflet şi în minte ,zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat,colindele şi clinchetele de

clopoţei,mirosul proaspăt de brad dar şi de cozonaci,nerabdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă toate crează în

sânul familiei o atmosferă de linişte si iubire. Decembrie este luna cadourilor şi a sărbătorilor de iarnă (Sfântul Nicolae,

Crăciunul, Anul Nou) şi poate unul dintre cele mai aşteptate momente ale anului mai ales pentru cei mici care ard de

nerăbdare să vadă ce primesc de la Mos Nicolae în ghetuţele pregătite de cu seară.

De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători.Cel mai important este Crăciunul

considerat ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.Oamenii au adaptat-o creând tradiţii si obiceiuri

conform culturi lor specifice . Acest obicei din seara Sfântului Nicolae a luat naştere la oraş şi s-a răspandit şi în mediul

rural. Fiecare traieşte din plin sărbătorile, însă nu toată lumea cunoaşte adevaratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de

iarnă . Pentru a aprecia mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae.

Pe 6 decembrie, este ziua Sfantului Nicolae iar, dupa traditia populară, aceasta este prima zi de iarnă. Credincios, Sfantul

Nicolae este faptuitor de minuni si martir pentru credinţa in Iisus. La romani, Sfantul Nicolae este închipuit ca un moş cu

barba albă care poate aduce ninsoarea scuturandu-şi bărbia. Datorită tradiţiei occidentale, Moş Nicolae este şi cel care

face cadouri celor mici. În seara din Ajun (5 decembrie), parinţii pun în încălţămintea copiilor, pe care aceştia şi-o

pregătesc cu mare grijă, multe dulciuri şi, uneori, jucării. În unele locuri există şi obiceiul de a pune alături de cadouri şi

o nuieluşă care ar trebui să ii cumintească, măcar în principiu, pe copii care nu s-au purtat bine în timpul anului.‖Copii

cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei obraznici nuieluşe ―aşa auzeam în copilărie de la parinţii nostrii .Acum la

vremea maturitatii ne amintim cu bucurie de acele seri nimunate când ne pregăteam cizmuliţele şi asteptam cu nerăbdare

să vină Moş Nicolae să ne lase în dulciuri şi jucării. Sfantul Nicolae mosteneşte la moartea ambilor părinti, toată averea

familiei pe care se hotaraşte să o folosească în scopuri umanitare, ajutându-i pe cei săraci. El este cunoscut ca protector al

copiilor mici, al călătorilor, al comercianţilor, al celor acuzaţi pe nedrept, al fetelor nemăritate şi mireselor. Legenda

istoriei lui Moş Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea marita din cauza situaţiei

financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, inainte de a deveni Sfant, a decis să-l ajute pe acest nobil lasând câte un

saculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului. Vrând să ştie

cine ii face aceste cadouri, nobilul a urmarit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a urcat pe

acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei

în nişte sosete puse la uscat. Astfel s-a nascut ideea ciorapilor atarnaţi la gura sobelor şi a şemineelor în care se primeau

cadourile.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

7

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc părinţi ,copiii nepoţi îşi fac

daruri,se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei,cu credintă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom

avea un am mai bun si mai bogat.La sate sunt pastrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei

sărbători.Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece

de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii,

căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm

câteva specifice diferitelor zone ale ţării.Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sarbatoreste ziua Sfantului Ignat. In

aceasta zi datina randuieste sa fie taiat porcul de Craciun. Pentru ca taranii cred ca un porc neinjunghiat in aceasta zi nu

se mai ingrasa pentru ca isi viseaza cutitul. Nerespectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplacute. In

mod evident, si acest obicei pastreaza elemente de ritual pagan (in Egiptul Antic si in Grecia Antica porcul era sacrificat

in cinstea unor zeitati. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede

că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.

În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu

părăsească stupul pe vremea roitului.

În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.

Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pentru colindat, culminând în

cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa

brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun şterguri şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţa, busuioc,

brebenoc. Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.

Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.

Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această

seară, ci bucatele.

Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat. Pomul Crăciunului imbracă

în sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş.

Cel mai răspândit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată, peste ele sunt

trecute sfori din aţă de fuior pe care sunt înşirate boabe de fasole albă.

În alte sate se făcea pom împodobit cu paie de grâu tăiate scurt şi înşirate pe sfoară, delimitate de floricele de

porumb. Fasolea albă simboliza "curăţirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vâsc, pe care se aplicau panglici

de hârtie colorată.

În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în

casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. În unele părţi din Ardeal,

copiii care merg cu colindatul se numesc piţărăi sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire.

Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umbla cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o

icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin

în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc.

În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele

gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste cântece numindu-se "zori", spunându-se că

atunci "cânta zorile".

Prin Transilvania, se înţelege sub numele de "zorit" datina de a se cânta colinde de către feciori şi oameni însuraţi la

"zoritul" în ziua de Crăciun.

Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând

colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.

"Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod,

care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau

printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în

"Descrierea Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau

moldovenii împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele

Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre

tinerii mascaţi.

Despre cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii călători se spune că au venit să se închine lui lisus, după unii din Arabia, iar

dupa alţii din Persia. Tradiţia ne arată că ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.

Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul "O, brad frumos!".

În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

8

Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi în

Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, această datină se întâlneşte în casele nemţilor

din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul ţării, odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad

faimos!)

Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica

Domnului l-a născut pe lisus Hristos.

Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul

animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în

sens pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.

Vinul era în unele regiuni ale ţării şi simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. În momentul solemn al căsătoriei

li se toarnă vin peste mâinile lor împreunate, simbolizând puterea vieţii, trăinicia şi fericirea noii familii. "Paharul de aur"

este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sărbătoarea Crăciunului, din care s-a băut cândva în momente

solemne, la botez , la cununie, şi care reprezenta un bun al familiei, transmiţându-se din generaţie în generaţie. La origine

are un înţeles magic, proprietăţi curative, unele dintre astfel de pahare poartă inscripţii cu caracter misterios.

La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful

capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare şi din ce parte vine sunetul, în acea parte

işi va găsi ursitul.

În Ţara Oaşului, în vatra focului de la stână se introduc patru potcoave pe care, după ce se înroşesc, se mulg oile

peste ele, crezându-se că oile "stricate", care nu dau lapte, se vindecă datorită funcţiei magice a fierului.

În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se da la păsări şi la animale, "să

fie cu spor ca şi colindătorii".

În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită

naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii

Mântuitorului.

În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,

determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.

În ziua de Crăciun nu se scoate gunoiul afară decat a doua zi, deoarece dacă-l arunci "iţi arunci norocul!"

În părţile Muscelului se crede că primele patru zile, începând cu 24 decembrie, corespund în ordine celor patru

anotimpuri: prima zi e de primavară, a doua de vară, a treia de toamnă şi a patra de iarnă, şi cum va fi vremea în aceste

zile aşa vor fi şi anotimpurile. În seara de Crăciun, în satele maramureşene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne şi

şolduri, şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte,

pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndeparta demonii nopţii.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apa curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o

monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.

BIBLIOGRAFIE

1.Constantin Eretescu –―Folclorul literar al ronânilor‖,editura Compania 2007.

2.Narcisa Alexandru Stiuca-Sarbatoarea noastra de toate zilele –sarbatori in cinstea iernii,Editura Cartea de

buzunar,2005

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII COPIILOR

Profesor învăţământ preşcolar: Carmen Tucu

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând. Grădiniţa are

menirea de a transmite valori culturale , istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria educatoarelor , care

sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi .Dintre

aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.

Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu

activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea

creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.

În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la

serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1

iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul

pedagogic dar şi dragostea făţă de copii.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

9

În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la

dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În

învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi

pentru o mai bună integrare socială.

Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform

intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-

au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul ştiinve, la activităţile de

cuboaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o

activitate extraşcolară- vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste

animale.

Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăreşte

îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag

copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la

formarea personalităţii copilului.

De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii.

Dintre aceste activităţii putem exemplifica:

- organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă;

- vizionarea unor spectacole de teatru;

- serbări şi şezătorii;

- vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice);

- concursuri ccolare;

- excursii ci tabere;

- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul

comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător;

- proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinive, şcoala,

primăria, dispensarul, poliţia.

Ca activităţi pe care le-am desfăşurat la grupă pot aminti:serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 martie, Crăciun,

sfârşit de an , desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă (Micul Creştin, Voinicel), activităţi de desene pe asfalt cu ocazia

zilei de 1 iunie , activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie , activităţi desfăşurate în parteneriat cu

alte grădiniţe şi alte activităţi.

După cum se ştie activitatea principală a vârstei preşcolare este jocul. Jocul este o activitate recreativ-instructivă,

prilej de activizare şi dezvoltarea a creativităţii şi imaginaţiei.

În joc copilul dă frâu liber imaginaţiei. Formele creative ale imaginaţiei şi ale memoriei preşcolarului sunt

stimulate de joc şi fabulaţie, de povestire şi compunere, de activităţi practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de

activităţile de muncă.

Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacităţilor de creare a unui sistem de imagini

generalizate despre obiecte şi fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu reprezentări după modelul acţiunilor concrete cu

obiectele în timpul jocului.

Copilul dispune nu numai de capacitatea de a se juca şi de a învăţa, ci şi de aceea de a crea. Creaţiile

preşcolarului dovedesc că viaţa lui interioară este destul de bogată, că intenţiile lui depăşesc cu mult posibilităţile de care

dispune. El este capabil să obţină produse noi, neobişnuite, originale, chiar dacă acestea sunt noi şi originale doar pentru el.

,,Fiecare individ posedă o doză de creativitate, dar depinde cum o valorifică‖.

În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, acectia dovedesc creativitate,

imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin

specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să

colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.

Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a

încrederii în forţele proprii, a vinutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru.

În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca scop date şi obiceiuri ale poporului

românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului ci a

dansului popular în timpul desfâşurării acestei activităţii extracurriculare. Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea

cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor

specifice poporului nostru prin interpretare de roluluri , a dansului popular şi a ―îmbrăcării‖ unor costume populare, oferind

astfel un strop de tradiţie.

Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le

bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar. În cadrul acestor activităţii sunt

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

10

atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – ―copilul care este lăudat

învaţă la rându-i să aprecieze‖ (D.I. Nolte).

Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea

spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi

iniţiativei.

Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-I atragem pe copii să participle la activităţi cu

ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca

noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participle fără să-i

forţăm.

IARNA

Profesor: Lincă Sofia

Iarna este anotimpul care aduce copiilor o mulțime de bucurii. Indiferent de vremea de afara, copiii trebuie sa se

bucure de iarna si de anotimpul celor mai frumoase sarbatori din an, dar mai ales de mult asteptata vacanta. Atunci cand

incepe vacanta, timpul liber al copilului devine responsabilitatea părintelui, iar acesta din urmă trebuie sa fie foarte creativ

pentru a-i distra pe cei mici. Există numeroase modalități de a ne distra împreună cu copiii, iar acestea sunt enumerate mai

jos.

Patinaj recreativ

Cei mici adora sa petreaca timpul in aer liber, iar patinajul este una dintre activitatile favorite ale copiilor in

anotimpul rece. In cazul in care stiti deja sa patinati, puteti patina impreuna cu cei mici si chiar ii puteti invata daca nu stiu

deja. Aveti grija sa ii imbracati potrivit pentru aceasta activitate: nici prea gros pentru ca vor transpira, nici prea subtire

pentru ca pot raci. In ceea ce priveste costurile practicarii patinajului recreativ, nu trebuie sa va ingrijorati: nu va va ruina

bugetul, cu conditia sa nu patinati mai mult de cateva ore pe saptamana. In ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe

patinoare, iar patine se gasesc aproape in orice magazin de echipamente sportive, chiar si in hipermarketuri.

Gatiti impreuna

Din pacate, nu in fiecare zi ne putem bucura de activitati in aer liber sau de excursii la munte. Chiar si zilele

petrecute in casa trebuie sa fie diferite si amuzante, asa ca ar fi bine sa mai inchideti televizorul si calculatorul si sa petreceti

cateva ore placute impreuna... gatind. Nu este nevoie sa va apucati de gatit mancaruri complicate sau sa puneti copiii sa faca

actiuni plictisitoare. Incercati sa faceti cornulete, fursecuri sau saratele in forme de sezon: stelute, clopotei, braduti, reni sau

Mosi. Orice implica aluat, murdarie si bombonele pentru decorat va captiva atentia copiilor timp de cateva ore. Toata

familia va gasi aceasta activitate amuzanta si delicioasa.

Schi, sanius sau snowboard

In timpul vacantei de iarna, cei mici s-ar putea bucura de cateva zile in care sa invete sa schieze, sa se dea cu

sania sau snowboard-ul. Acestea reprezinta cateva dintre activitatile de iarna preferate de foarte multe familii, mai ales ca se

pot practica de la varste destul de fragede. Indiferent ca alegeti sa ii instruiti chiar voi pe cei mici sau, daca nici voi nu

sunteti experti, profitati de priceperea unuia dintre instructorii pe care ii poti gasi pe orice partie, cu siguranta familia voastra

va avea parte de cateva zile de vis. In plus, aceasta activitate o puteti repeta in fiecare vacanta de iarna, chiar si cand cei mici

nu vor mai fi... mici. Nu uitati sa echipati copiii corespunzator. Chiar si cand va distrati siguranta trebuie sa fie pe primul

loc.

Decoratiuni pentru Sarbatori

Iarna inseamna zapada, vacanta si... sarbatori fericite! Iar perioada sarbatorilor necesita multe decoratiuni pentru

casa si gradina ta. Implica-i si pe cei mici in realizarea decoratiunilor pentru Craciun si Anul Nou si ii vei tine ocupati si

fericiti cateva zile bune. Invata-i pe cei mici sa faca ghirlande din hartie colorata - nu au nevoie decat de cateva coli de

hartie colorata, lipici, sclipici si foarfeca. Cel mai mult s-ar bucura insa, daca ati face fiecare cate un glob de zapada. Nu

aveti nevoie decat de cate un borcan cu capac cu filet, o figurina de plastic, lipici rezistent la apa, sclipici, apa distilata si

glicerina lichida. Lipeste figurina pe capac, umple borcanul cu apa si putina glicerina lichida, puneti sclipici, infiletati

capacul si intoarceti-l! Copiii vor fi incantati sa aiba un glob unic.

Jocuri cu zapada

In cazul in care Mos Nicolae sau Mos Craciun indeplinesc dorintele celor mici si in ceea ce priveste conditiile

meteorologice, atunci, in timpul vacantei de iarna va fi zapada. Iar daca este zapada, nici micutii vostri, dar nici voi nu mai

aveti ce cauta in casa. Bataia cu bulgari, oamenii de zapada si ingerasii pe zapada, sunt numai cateva moduri de a va distra

cu cei mici in curtea casei, in parcuri sau chiar in padure. Si daca bataia cu bulgari de zapada nu necesita multe indicatii, cei

mici sigur vor avea nevoie de putin ajutor si cateva elemente de recuzita pentru a ridica un om de zapada. Asadar, nu uita sa

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

11

iei doua maturici sau doua crengute pentru bratele omului de zapada, morcovul pentru nas, doua bucatele de carbuni pentru

ochi, o cratita veche pentru palarie si daca sunteti milosi, un fular.

Dupa ce faceti omul sau oamenii de zapada, faceti si cativa ingerasi sa stea de paza. Ai grija ca si voi si, mai ales,

cei mici sa fie bine imbracati cu hainute impermeabile si culcati-va pe spate in zapada pufoasa, cu picioarele apropiate si

mainile pe langa corp. Apoi ridicati de cateva ori bratele deasupra capului pe zapada si departati picioarele. Atunci cand va

veti ridica veti observa ca ati lasat in zapada siluetele unor ingeri. Iar daca aveti omat din belsug, puteti ridica si un mic iglu.

Cei mici vor avea cu siguranta rabdare si placere pentru aceasta activitate.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ

Profesor Răboj Felicia

G.P.P. Castelul Fermecat- Pitesti

Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi

obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnului.

Obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie că încă se mai

păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătoarea respectivă precum şi să ne bucurăm

împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care

facem parte.

Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui neam, sunt esenţe ale

bogăţiei noastre spirituale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al

Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă

colindele propriu-zise - cântece de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia),

teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi

mituri străvechi sau creştine.

Se spune că în seara de Ajun se deschid cerurile şi cei evlavioşi pot auzi glasurile îngerilor.

Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) şi ţin până la Sfântul Ioan

(7 ianuarie). Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători

creştine prăznuite în această perioadă. Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi

Sfântul Ioan. În funcţie de acestea, grupele de tradiţii şi obiceiuri diferă.

Sărbătorile şi obiceiurile populare, grupate în preajma solstiţiului de iarnă (20 decembrie - 7 ianuarie), poartă

numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Crăciunul, cât şi

Boboteaza, şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă - Crăciunul, Anul

Nou, Boboteaza - au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de început de an.

Un obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului‖. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie.

Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a

fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de

alte boli.

Ignatul este divinitatea solară care a preluat numele şi data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din

calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - în zorii zilei de Ignat se taie porcul de Crăciun - şi cu Inatoarea. Potrivit

calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitică a panteonului românesc, pedepseşte femeile care sunt surprinse lucrând

(torc sau ţes) în ziua de Ignat. Animalul sacrificat în această zi este substitut al zeului care moare şi renaşte, împreună cu

timpul, la solstiţiul de iarnă. În antichitate, porcul a fost simbol al vegetaţiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat în

iarnă.

În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun: cârnaţi, caltaboşi, jumări, sângerete, slănină sau suncă, etc.

Tot atunci se toacă şi carnea pentru sarmale, iar pulpele se tranşează pentru friptură. Unele dintre preparate se pun la afumat

(cârnaţii, slănina, pieptul ardelenesc, etc.). Imediat după sacrificare, gospodarul face ―pomana porcului‖: oferă celor care l-

au ajutat la tăiat (uneori şi vecinilor) şorici, carne proaspăt prajită şi un pahar de vin (sau ţuică fiartă în anumite zone). În

puţinele zile rămase până la Crăciun, gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale, cozonaci cu nucă, mac şi rahat (sau brânză şi

stafide), plăcintă şi prăjituri diverse. În acelaşi timp, începe curăţenia în casă şi în curte, împodobirea locuinţei şi pregătirea

hainelor pentru Sărbători.

Odată finalizate toate pregătirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva într-un coş de nuiele şi o sticlă

cu vin şi duc acest coş la biserică, în seara de ajun, pentru sfinţire.

Un obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crăciun, a bradului. Bradul care este veşnic verde simbolizează

viaţa, făcându-se astfel analogie cu viaţa care intră în lume o dată cu Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Căci Cel Ce este Viaţa

Se naşte pentru ca noi să dobândim viaţa veşnică. Datina împodobirii bradului de Craciun pare a fi de obârşie germană, aşa

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

12

cum este şi cântecul "O, brad frumos!". În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.

Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaza fitoformă, care moare şi renaşte la sfârşit

de an, în preajma solstiţiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Împodobirea bradului şi aşteptarea de către copii a

"Moşului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la

oraş la sat, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al

incinerării Butucului (zeul mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea şi renaşterea divinităţii şi a anului la solstiţiul

de iarnă, Obiceiul a fost atestat la români, aromâni, letoni şi sârbo-croaţi.

Primele semne ale Sarbatorii Naşterii Domnului le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă, cu o traistă

încăpătoare pe umăr, pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi

melodie, care conţin mesaje speciale (religioase sau satirice la adresa celor uraţi). Colindătorii vestesc naşterea Domnului,

urează gazdelor sănătate şi bucurii, primind pentru aceste urări cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colăcei - pe

care gospodinele care respectă tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte. Diferind doar destul de puţin, colindele religioase

sunt foarte asemănătoare în toate zonele ţării, cele mai cunoscute şi apreciate fiind: ―O, ce veste minunată‖, ―Steaua‖, ―Trei

păstori‖, ―La Vifleim colo-n jos‖, ―Cântec de Crăciun‖, ―Aseară pe înserate‖.

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor uliţele satelor răsunau de

glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte.

În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni şi cântarea religiosă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii,

la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfăţisează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele

dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofiţer şi soldaţi îmbrăcăţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior,

Baltazar şi Gaspar, un cioban, un prunc şi în unele părţi o paiaţă.

Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei

magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din Transilvania. Din prima

formă a Vicleimului, prezentarea magilor şi dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri

principale, în cele trei mari ţinuturi: Muntenia, Moldova şi Ardeal.

Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar şi astăzi, partea profană, jocul păpuşilor. Într-

o cutie purtată de doi băieţi este înfăţişată grădina lui Irod şi o parte din piaţa oraşului. Moş Ionică, îngrijitorul curţii şi o

paiaţă dau naştere la o serie de scene care satirizează întâmplari şi obiceiuri prin care sunt ridiculizaţi hoţii, fricoşii ori

femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul păpuşilor a fost o petrecere plăcută chiar în palatele Domnitorilor ţării.

Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele

obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obiceiul ca flăcăii să umble cu ţurca, capra sau brezaia.

Ca şi la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă

măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase,

măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.

Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de

cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în

turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul "caprei".

Capra joacă

după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească.

Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.

"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este

cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a ―caprei‖ este mobilă, astfel încât gura acesteia poate închide sau deschide, dar

mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi şi costumati

specific, unii dintre aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară.

Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr

impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în

casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug.

Asemanator cu ―Capra‖ este obiceiul de a umbla cu ―Ursul‖, această datină avându-şi de asemenea originea într-un cult

geto-dac, ce urmărea fertilizarea şi purificarea solului şi a gospodăriei.

Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri şi pe spate blana unui astfel de animal, având în jurul

urechilor nişte ciucuri roşii.

În timp ce ursul mormăie şi joacă în ritmul tobelor şi al fluierăturilor, ursarul strigă: ―Joaca bine, măi Martine, / Că-ţi dau

pâine cu măsline‖. ―Ursul‖ este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi costumaţi, care reprezintă diverse animale sau

personaje şi care îl aţâţă prin strigături.

La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani.

,,Steaua" este un colind care începe din prima seară a Crăciunului şi se încheie la Bobotează.

De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine.

Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

13

provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievala a Bisericii Catolice,

câteva din literatura de nuanţă Calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale.

Micul cor al stelarilor, care intră în imobil în zilele Crăciunului, cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus: "Steaua

sus răsare"; "În oraşul Vitleem"; "Trei crai de la est".

Obiceiul Plugu;orului este legat de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde

bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Legat de jocul caprei, cel al

ursului, caluţii şi jocul cerbului, aceste obiceiuri şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale (capra - personificarea

productivităţii/înmulţirii uşoare şi rapide în lumea animală şi a fertilităţii pământului; ursul - animal sacru la geto-daci,

căluţii/căiuţii - care simbolizează protejarea gospodăriilor de spiritele rele; cerbul - simbolul soarelui, întruchiparea purităţii

şi a dreptăţii) şi sunt practicate mai mult în scop de diverstisment.

Urarea de pluguşor este de fapt un adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile

agricole. Obiceiul de a merge cu plugusorul contribuie la veselia generală a Sărbătorilor de Anul Nou, pluguşorul colorează

desfăşurarea acestei sărbători de Anul Nou cu acele elemente care ilustrează una dintre principalele ocupaţii ale poporului

nostru - agricultura şi creşterea animalelor.

Pluguşorul copiilor este tot un obicei străvechi agrar. În ajunul Anului Nou, cetele de copii intră din casă în casă să ureze,

purtând bice (harapnice) din care pocnesc, buhaie (un instrument specific), clopoţei, tălăngi etc

Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar şi cei mari, merg şi seamană, simbolic, cu

boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă în casă şi asupra celor din casă. Versurile însoţite de urări specifice diferă de la o

zonă la alta „Sorcova, vesela/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra, iute ca

săgeata/ Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anul şi la mulţi ani‖ sau, o variantă mai scurtă „Sorcova vesela/ Să trăiţi să înfloriţi/

Ca merii, ca perii, în mijlocul verii/ Ca toamna cea bogată de toate-mbelşugată/ La anul şi la mulţi ani‖.

Nu putem încheia fără a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina Bradului de Crăciun - o practică veche, pe care unii

o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care simbolizează ―pomul vieţii‖. Cei care îi atribuie o semnificaţie

creştină spun că bradul este ―pomul cunoaşterii binelui şi răului‖, împodobirea acestuia cu mere roşii amintind de păcatul

originar. De altfel, aşa a fost consemnat istoric primul brad împodobit despre care vorbesc documentele: în anul 1605, a fost

înălţat la Strasbourg, într-o piaţă publică, un brad împodobit cu mere roşii. Această tradiţie germană a cucerit rapid Europa,

dar şi - mai apoi - America şi restul continentelor, prin intermediul coloniştilor care au populat Lumea Nouă. În zilele

noastre, în ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande,

bomboane, artificii şi lumânări sau beculeţe).

Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub brad bineînţeles, numai celor care merită.

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se

bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an

mai bogat.

Bibliografie 1. M. Radulescu-Codin, Sărbătorile poporului, 1909, p. 89, apud I. Ghinoiu, op. cit., p. 281

2. T. Pamfile, Mitologie românească, Ed. All, Bucureşti, 1977, p. 117

3. I. Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 64

CRĂCIUNUL ÎN SATUL TROIANUL

Prof.Andrei..Niculina

Şcoala « Ion Preotu » Troianul,. Teleorman

Probabil că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale tradiţii şi obiceiuri.

Decembrie este cea mai aşteptată şi mai îndrăgită lună a anului de toată lumea, dar în special de copii. Marile bucurii pe

care ni le aduce această ultimă lună a anului sunt Sărbătorile Crăciunului, cu toate credinţele şi datinele care le însoţesc.

Frumuseţea obiceiurilor, a colindelor de Crăciun este preţuită de copii de la cea mai fragedă vârstă, ei implicându-se cu mult

drag în învăţarea şi perpetuarea acestor obiceiuri şi datini. Aceste obiceiuri sunt transmise prin viu grai, din timpuri

îndepărtate şi încep cu Sf. Nicolae, continuă cu Ajunul Crăciunului, Anul Nou şi se încheie după Bobotează.

Ca şi în celelalte zone din ţara noastră şi în satul Troianul, pe 24 decembrie, în aceasta zi de Ajun a Crăciunului,

începe marea Sărbătoare a Naşterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă,

cu o traistă încăpătoare pe umăr, pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Colindele care au loc pe toată

această perioadă a sărbătorilor de iarnă sunt creaţii ale oamenilor de la sate, cu text şi melodie, care conţin mesaje speciale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

14

(religioase sau satirice la adresa celor uraţi), sunt străbătute de farmecul imaginaţiei omului din popor şi sunt prilej de mare

bucurie pentru copiii de toate vârstele şi nu numai.

Colindătorii vestesc Naşterea Domnului, urează gazdelor sănătate şi bucurii, primind pentru aceste urări cozonac,

prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colăcei pe care gospodinele care respectă tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte.

Bradul de Crăciun este o practică veche, pe care unii o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care

simbolizează ―pomul vieţii‖. În Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri,

figurine, ghirlande, bomboane, artificii şi lumânări sau beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub

brad. Între Crăciun şi Anul Nou, aproape în fiecare casă se împodobeşte un brăduţ, cu beteală, cu globuleţe, cu vată, cu

lumânărele( mai nou cu instalaţii electrice cu becuri multe şi multicolore),cu dulciuri şi jucării agăţate în brăduţ, spre

bucuria tuturor membrilor familiei, mai ales a celor mici.

Serbarea Pomului de Crăciun este unul din cele mai dorite evenimente din viaţa copiilor. Ei se pregătesc din timp,

aşteaptă cu mare nerăbdare sosirea lui Moş Crăciun, încărcat cu daruri. De asemenea, starea lor sufletească este amplificată

pe măsură ce se apropie momentul serbării.

Dar cea mai mare sărbătoare din această perioadă este Naşterea Domnului, cunoscută în popor sub denumirea

de‖Crăciunul‖, această zi marcând graniţa dintre două epoci: cea de până la Hristos şi cea nouă, de după naşterea sa. De

obicei, înainte de ziua de Crăciun, ziua naşterii Mântuitorului ,în ziua de Ignat, fiecare gospodar îşi taie porcul din propria

ogradă sau dacă nu are porc îşi cumpără carne de la vecini, astfel încât pe masa de Crăciun a fiecăruia să existe şoriciul,

sarmalele, friptura, toba, caltaboşul, cârnaţii proaspeţi.

Strâns legate de sărbătoarea Crăciunului sunt colindele, care reprezintă adevărate punţi peste timp. Ele reprezintă cea

mai mare bucurie pentru copii, aceştia punând foarte mult suflet în interpretarea lor. În ajunul Crăciunului, copiii merg cu

colindatul, cântând:

„ Bună dimineaţa la moş Ajun!

Am venit şi noi o dată,

La mulţi ani cu sănătate,

Şi la anul iar venim

Sănătoşi să vă găsim.

La anul şi la mulţi ani!‖

Gospodarii care au primit colindătorii le oferă acestora covrigi, mere, biscuiţi, colăcei (bolindeţi ).

Tot în satul nostru ,un obicei foarte îndrăgit de copii este „Steaua‖. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii între 7

şi 14 ani. Obiceiul are o semnificaţie religioasă fiind legată de steaua care s-a aratat celor trei magi de la răsărit. Copiii

merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gătită cu hârtie colorată şi crenguţe de brad. De data aceasta ei primesc bani

pentru urările făcute.

Pe lângă aceste tradiţii şi obiceiuri, al căror subiect este Naşterea Domnului, românii mai fac urări prin intermediul

unor alte colinde, create pe baza unor obiceiuri laice: ‖Pluguşorul‖, „Capra‖, „Sorcova‖.

„Capra‖ este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia

este cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a ―caprei‖ este mobila, astfel încât gura acesteia se poate închide sau

deschide, dar mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi

şi costumaţi specific, unii dintre aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel,

cu umor, care provine dintr-un străvechi ritual agricol, practicat pentru a aduce rodnicie în anul ce vine. Pe vremuri, în faţa

caprei se aruncau boabe de grâu, orz sau porumb. Jocul „caprei‖ la origine a fost un ceremonial grav, un element de cult, un

ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi

evocat de boabele care se aruncau de gazdă‖caprei‖.Se pare că îşi are originea în obiceiurile romanilor şi elinilor.

Crăciunul reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment deosebit. E o sărbătoare care ne face să ne privim viaţa

altfel, să-i vedem pe ceilalţi într-o lumină favorabilă, să ne deschidem sufletul mai uşor. Cunoaşterea obiceiurilor şi a

tradiţiilor populare locale are o importanţă deosebită datorită conţinutului de idei, de sentimente, datorită faptelor care

oglindesc trecutul bogat şi valorile poporului român. Importanţa derivă şi din faptul că vocabularul copiilor se îmbogăţeşte

cu unele expresii populare, îi face să pătrundă în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare, dezvoltă

mândria şi dragostea pentru ţinutul natal.

Sărbători de iarnă fericite, cu multă sănătate, bucurie şi belşug !

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

15

NAȘTEREA DOMNULUI ÎN COLINDE

Prof. Înv. Primar Nicoară Floare Mariana

Școala Gimnazială Călățele, jud. Cluj

Crăciunul este de fapt o sinteză a ritualurilor păgâne legate de sărbătorile solstiţiului de iarnă (22 decembrie - când

este cea mai lungă noapte din an) şi sărbătoarea creştină a naşterii Mântuitorului nostru. De altfel românii celebrează o

sărbătore dublă: un Crăciun popular şi un Crăciun liturgic. Moş Crăciun înseamnă tradiţia, iar pruncul Iisus (Naşterea

Pruncului Sfânt) înseamnă credinţă.

În urmă cu două milenii avea să marcheze începutul unei lumi noi având ca punct de pornire dimineaţa zilei de Ajun, când

copii, şi nu numai, umblau cu cunoscutul colind „Bună dimineaţa la Moş Ajun!‖. Ciclul acesta avea 12 zile în care ultima zi

culmina cu sărbătoarea creştină Crăciunul-credinţă. De altfel această sărbătoare mergea şi încă mai merge până la Anul Nou

şi se încheia cu Botezul Domnului. Chiar dacă la ora actuală ne-am îndepărtat de acest model ortodox cu precădere

românesc şi am adoptat modele din alte zone de pe glob moştenirea tradiţională încă persistă, iar tradiţia este la locul

cuvenit. Nu trebuie să uităm că naşterea Mântuitorului corespunde şi cu venirea zăpezii fapt regăsit şi-n textul colindului

„Moş Crăciun cu plete dalbe…‖. Am putea spune mai mult despre semnificaţie, despre tradiţie, despre locul de unde vine

Moş Crăciun, cu ce vine Moş Crăciun şi ce ne aduce Moş Crăciun, pentru copii , tineri şi vârstnici. Dacă Învierea Domnului

nu corespunde ca perioadă şi dată, în schimb Naşterea Domnului este la aceeaşi dată pe întreg mapamondul, corespunzător

cu sărbătoarea Crăciunului. Până în secolul III sărbătorile de sfârşit de an, neîncreştinate, se desfăşurau de-a-lungul mai

multor zile, care culminau cu data de 24 decembrie, fiind cunoscute sub denumirea de „saturnalii‖ (celebrarea lui Saturn,

zeul fertilităţii agriculturii la romani) şi corespundeau cu încheierea anului administrativ.

În această perioadă calendarul roman oficializează sărbătoarea în ziua de 25 decembrie, sărbătoare care, după un

secol (sec.IV), biserica o încreştinează sub denumirea de Crăciun, punând capăt ritualurilor păgâne. Întrucât data naşterii lui

Iisus fiind controversată, în anul 354 biserica creştină i-a hotărârea ca ziua de 25 Decembrie să fie oficializată ca zi a Naşteri

Domnului Iisus, corespunzător cu sărbătoarea Crăciunului şi începutul anului liturgic . În Bizanţ, împăratul Iustinian (527-

565), hotăreşte ca ziua de Naştere a Domnului să fie cea mai mare sărbătoare a imperiului. În Franţa, consiliul prelaţiilor din

anul 567, i-a hotărârea ca următoarele 12 zile, de după data de 25 Decembrie - dată corespunzătoare Crăciunului şi Naşterii

Domnului, până la epifania din 6 ianuarie, să fie declarate „zilele sfinte ale creştinătăţii‖. Urmare a acestei hotărâri a

creştinilor francezi, treptat, majoritatea creştinilor europeni adoptă aceste sărbători. Irlanda încă din anul 561, prin Sfântul

Patrick, a hotărât ca la data de 25 Decembrie să fie corespunzătoare Crăciunului. În Anglia, Augustin de Canterbury, la anul

601, adoptă această mare sărbătoare a creştinătăţii – Crăciunul, la aceeaşi dată, pe întreg teritoriul.

În Germania, ambele sărbători: Crăciunul şi Naşterea Domnului, au fost propovăduite şi răspândite, în teritoriu, de Sfântul

Bonifaciu, un secol mai târziu. În ţările scandinave sărbătorile sfârşitului de an pătrund cu o sută de ani mai târziu (815),

fiind preluate de la germani de către Sfântul Ansgar. În ţările slave din zona de sud-est a Europei, sărbătoriile sunt

răspândite de către propovăduitorul Sfânt Chiril aproximativ în aceeaşi perioadă cu celelalte ţări nordice. În Ungaria,

sărbătorile pătrund la anul 997 prin Sfântul Adalbert.

Astăzi, Crăciunul, fiind prăznuit în aceeaşi zi cu Naşterea Domnului, sunt considerate, în întreaga lume creştină,

cele mai mari sărbători ale creştinătăţii.

Colindul cel mai popular este:

Astăzi s-a născut Hristos

Mesia, chip luminos,

Lăudați și cântați

și vă bucurați!

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

16

CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE

LA DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR

Profesor Daniela Marcu

Şcoala Gimnazială Așchileu Mare, Jud. Cluj

“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne

permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”

Maria Montessori

Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice şi spirituale a

,,puiului de om.‖ Doar dascălul, modelator de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului

fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Oricât ar fi de

importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative

exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele

din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării

elevilor.

Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor noştri. Educaţia prin

activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,

cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la

cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiceiurile din sat care

datează de sute de ani precum ar fi în pragul sărbătorilor de iarnă umblatul cu capra.

Scopul activităţilor extraşcolare desfășurate cu ocazia Crăciunului, contribuie la dezvoltarea unor aptitudini speciale,

antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,

facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor

personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Aceste activităţi extraşcolare se desfăşoară într-un cadru

informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze

potenţialul intelectual.

O activitate minunată prin care dorim să consolidăm legătura dintre membrii comunități locale și să transmitem din

generație în generație obiceiurile și tradițiile, este desfășurată sub genericul ―Noi umblăm să colindăm‖, în cadrul căreia

elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice merg să colinde la Primăria Comunei, Poliția din sat precum și la dascălii care s-

au pensionat, ca simbol că odată cu trecere timpului nu îi dau uitării pe cei care au pus o cărămidă la dezvoltarea

personalității lor. De asemenea, prin acest obicei dorim să păstrăm vie tradiția neamului nostru, accea de a vesti Nașterea

Mântuitorului din casă în casă în prag de sărbători în minunatul port popular specific zonei.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

17

Acord o importanţa deosebită sărbătorilor de Crăciun, prin realizarea unor scenete – în care elevii pun în lumină Nașterea

Domnului. Acestea sunt un bun prilej de destindere, de bucurie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la

colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.

Cu ocazia sărbătorii dedicate Nașterii Domnului organizăm concursuri pe diferite teme, momente deosebit de atractive

pentru elevi. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite

momente din Nașterea Domnului sau să confecţioneze din materiale reciclabile podoabe pentru brad, care vor fi expuse în

cadrul unor expoziții la Târgul de Crăciun. Dacă concursurile sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul

de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va

asimila mult mai uşor toate cunoştiinţele. De asemenea, pentru a crea un cadru familial împodobim un braduț în clasă

pentru a cultiva comuniunea, bucuria de a sărbători împreună și a ne simți uniți ca într-o familie.

Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de

ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica

constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile

artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul

decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia pentru păstrarea valorilor și

pentru a transmite anumite obiceiuri și tradiții.

CONCLUZIE

O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct

copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să

cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare,bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc

bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul

practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se

autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bunăvoie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.

Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze

dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor

obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a

temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.

Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede

necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să

realizeze un feed-back pozitiv. În cadrul activităţilor extrașcolare elevii se deprind să folosească surse informaţionale

diverse, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,

asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi

deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul

principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.

Bibliografie :

1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

“ Învăţământul primar“, Editura Discipol, Bucureşti, nr. 1 / 2000;

2. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,

Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;

3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul

învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

18

TRADIŢII ŞI OBICEIURI SPECIFICE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

Prof.Toma Ionela

Şcoala Gimnazială „I.C.Lăzărescu”,Com. Ţiţeşti,

Judeţul Argeş

Iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului ,ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri

legate de sărbătoarea Naşterii Domnului. Păstrarea acestor obiceiuri este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a

neamului din care facem parte. Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprima înţelepciunea populară a

acestui neam , sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale .Sărbătorile şi obiceiurile grupate in preajma solstiţiului de iarnă se

numesc ,generic sărbători de iarnă .

Perioada sărbătorilor de iarnă începe de la Sfântul Nicolae , sărbătorit de creştinii ortodocşi pe 6 decembrie şi se

termină de Bobotează , pe 6 ianuarie , o lună in care tradiţia este la loc de cinste . Potrivit tradiţiei populare ziua de 6

decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae este prima zi de iarnă . La romani ,Sfântul Nicolae este închipuit ca un moş

cu barba albă care poate aduce ninsoarea scuturându-şi barba . În seara de ajun , pe 5 decembrie cei mici pregătesc

încălţămintea pentru ca Moş Nicolae să le aducă daruri .

Pe 20 decembrie în calendarul ortodox se sărbătoreşte Ignatul, datina rânduind ca în această zi să fie tăiat porcul de

Crăciun . Ajunul Crăciunului , pe 24 decembrie prilejuieşte obiceiuri specifice ,de natura religioasa . În dimineaţa acestei

zile cete de copii merg cu „Moş Ajunul‖ , text care anunţă venirea colindătorilor . Cântăreţii bisericeşti umblă cu Icoana în

ziua de Ajunul Crăciunului , icoana pe care este zugrăvită Naşterea lui Iisus Hristos în staul şi se cântă Troparul Naşterii

Mântuitorului. Tot în această noapte , Moş Crăciun vine şi le pune copiilor cadouri sub brad .Venirea Crăciunului , pe 25

decembrie reprezintă unul din cele mai aşteptate momente ale anului , motiv de bucurie pentru familie care se adună în jurul

bradului , ciocnesc un pahar de vin în cinstea Naşterii Domnului şi asculta urările colindătorilor . La acest ceas de

sărbătoare, este nelipsit colindul ,umblatul cu Capra , Steaua , Pluguşorul ,Ţurca ,Brezaia , Vasilca , Vicleimul sau Irozii .

Capra este obiceiul care ţine de la Crăciun până de Anul Nou . Cercetătorii presupun că dansul caprei precum şi

manifestările măştilor (căiuţii , ţurca) provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii .

Steaua se practică de la Crăciun până la Bobotează şi aminteşte de steaua care a vestit Naşterea lui Iisus Hristos şi

i-a călăuzit pe cei trei magi .Pluguşorul se practică în preajma Anului Nou şi a păstrat scenariul ritualic al unei invocări

magice cu substrat agrar .

Vicleimul (Irozii) este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui Iisus Hristos , şiretenia lui Irod ,

care a poruncit uciderea pruncilor , de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei . Cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii

călători : Melchior , Gaspard şi Balthazar se spune că au venit să se închine lui Iisus Hristos .Repertoriul tradiţional al

obiceiurilor româneşti desfăşurate cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou cuprinde : colinde de copii , colinde de ceată ,

cântece de stea , Vicleimul , Pluguşorul , Sorcova , Vasilca , jocuri cu măşti , dansuri , teatru popular şi religios . Caracterul

esenţial al sărbătorilor de iarnă este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpina trecerea de la anul vechi la anul nou ,

începutul unei noi perioade de vegetaţie , al unei noi etape în viaţa lui şi a colectivităţii în care trăieşte.

Farmecul melodiilor şi al textelor poetice ale colindelor este inegalabil . Tinerei generaţii îi revine sacrul rol de a

duce mai departe acest inestimabil tezaur popular .Crăciunul , sărbătoarea familiei , este ocazia când toţi se reunesc ,

părinţii , copii , nepoţi , îşi fac daruri , se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei , cu credinţa că prin cinstirea

cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat .

Bibliografie : 1.M . Rădulescu-Codin –Sărbătorile poporului , 1909 , apud I.Ghinoiu , op.cit. p.281

2. T . Pamfile – Mitologie românească , Ed. ALL , Bucureşti , 1977

3. I . Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed Humanitas , Bucureşti ,1998

4. C-tin Eretescu – Folclorul literar al românilor , Ed. Compania , 2007

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

19

SPIRITUL LUI MOȘ CRĂCIUN-MAI BUNI,MAI DARNICI

Prof. Beldea Adriana

Școala Gimnazială Nr 117,București

Educatorul şcolii active este un cercetător continuu al sufletelor elevilor săi şi continuu preocupat pentru a-l

perfecţiona. Fiecare dintre elevii noştri poate deveni un cetăţean activ, integrat în societatea actuală, un om al comunităţii

europene – dacă ştim să găsim modalitatea de a-l descoperi.

Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea

cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea

educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în

contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă

între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Educaţia este o prioritate absolută şi un agent cheie al asigurării

coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic european.

Am observat că elevii sunt foarte activi şi entuziasmaţi atunci când participă la activități tehnologice cu diverse

teme. Solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, capacitatea de socializare sunt

competenţe esenţiale pentru viitorul copiilor şi încadrarea acestora în muncă, într-un viitor colectiv.În cadrul acestor

activități se observă o creștere a stimei de sine a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea, o stare psihologică mai bună,

mai puţine griji privind viitorul.Se poate observa dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea

imaginaţiei), cu accent pe dezvoltarea abilităţilor creative,descoperind noi talente şi aptitudini.

Participarea efectiva a elevilor la practici de cult, cum sunt spovedania și împartășania, îndeosebi în posturile

premergătoare celor două mari sărbători creștine, Paștile si Crăciunul, explicarea pe înțelesul lor a semnificației acestor acte

majore nu pot rămâne fară urme adânci în mintea și în sufletul micilor credincioși.

Cel mai important lucru este ca preșcolarii și elevii să simtă, să trăiască emoțiile produse de asemenea adevărate

evenimente de spiritualitate din viața lor, să le dorească și să le aștepte cu nerăbdare și bucurie.

Moș Crăciun este un personaj care face parte din viața copiilor mai ales în această perioadă a sărbătorilor de iarnă.

Moș Crăciun este așteptat de copiii din întrega lume. Este poate cel mai puternic personaj, reușind să ne marcheze

copilăria tuturor. Cu barba alba si lungă, haină roșie îmblănită, mănuși groase și cizme călduroase, el pornește în noaptea de

Ajun pe sania lui fermecată, trasă de reni, să împartă cadouri copiilor cuminți din întreaga lume.

Inainte de varsta de 7 ani, copiii trăiesc într-o lume imaginară, în care pirații, prințesele și personajele din desenele

animate sunt adevărați.

Specialiștii au demonstrat faptul că este benefic ca elevii să creadă în existența Moșului deoarece se consideră că prin acest mod ei iși pot satisface nevoile emoționale în plină dezvoltare.Totodată, mitul

Moșului presupune că numai copiii cuminți și ascultători să primescă cadouri, iar acest lucru îi motivează pe mulți dintre

copii să își asculte părinții și să se comporte adecvat. Așadar se poate considera că existența Moșului în viața copiilor îi

ajută atât din punct de vedere educativ, cât și din punct de vedere disciplinar.

Unii părinți se folosesc de credința micuțului lor în Moș Crăciun pentru a-i explica diferența dintre bine și rău,

astfel încât să îl determine, încă de la o varsta fragedă, să nu acționeze împotriva celor din jurul său. Acest personaj, cu toate

că este rodul imaginației noastre, îi poate ajuta pe copii să se dezvolte din punct de vedere psihic. Teoria conform căreia

imagina îi poate dăuna copilului este eronată. Tocmai în această perioadă copilului i se permite să exploreze și să învețe

după propriile plăceri, iar personajele animate fac parte din lumea sa. De asemenea, trebuie să luam în considerare că la

această vârstă fragedă, creierul copilului nu este dezvoltat îndeajuns pentru a înțelege anumite lucruri și de a face distincția

între anumite persoanej reale și altele imaginare.

Odată ce copilul se va apropia de vârsta de 7 ani, modul lui de gândire se va schimba, devenind mai logic și

mai rațional. Astfel că în această perioadă apare și suspiciunea asupra veridicitații personajelor magice, inclusiv în ceea ce

îl privește pe Moș Crăciun. Acest lucru confirmă teoria specialiștilor, conform careia nu trebuie să distrugem imaginația și

credința copiilor înainte de vreme.

Ce fac atunci când mă intreabă dacă există Moș Crăciun? Ei bine, dacă copilul a ajuns la vârsta în care își pune problema dacă personajele sale sunt reale, înseamnă că este

timpul să îi spunem adevărul. Reacția fiecărui copil diferă atunci când află ca Moș Crăciun nu există cu adevărat. Important

este să îi insufli spiritul sărbătorilor și să încerci să îi alini dezamăgirea cu un moment frumos, legat de sărbătorile de iarnă.

In funcție de tine, copilul va învăța să aprecieze spiritul Crăciunului și fumusețea sărbătorilor de iarnă.

In definitiv, nu există studii care să afirme cu tărie dacă povestea lui Moș Crăciun ajută în dezvoltarea copiilor sau

le face rau. Este o alegere personală. Indiferent ce vom decide, nu cred că va afecta negativ copilul .

Intre 1 si 4 ani, copiii înțeleg lucruri pe care le văd și le ating, așa cum este o sanie, un ren sau Moș Crăciun ca

persoană. Ei nu pot asimila concepte abstracte. Intre 4 si 6 ani, copiii încep să-și pună întrebări dacă Moșul este real sau

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

20

nu. Abia dupa 6 ani ei sunt pregătiți să înțeleagă că Moș Crăciun este adevărat, dar nu într-un sens concret. Abilitatea lor de

a găndi abstract începe să de dezvolte și continuă până la 14 ani.

Insă, pentru copiii de toate vărstele, imaginația este importantă, fiind crucială mai ales pentru cei mici.

Prezentăm legenda despre existența în trecut a lui Moș Crăciun. Astfel, copilul nu va avea senzația că a fost

„păcălit‖ în întregime și că cel de la care așteapta cadouri nu a existat niciodată. Prezentând valorile după care Moș Crăciun

si-a condus viața, ce anume a apreciat și a răsplătit în timpul vieții (bunătatea, adevărul, înțelepciunea, corectitudinea etc.), îi

vom crea o altă poveste despre acesta, adaptată nivelului de vârstă, care le va diminua puțin dezamăgirea. Putem adăuga

apoi că oamenii au dorit să păstreze vie aceste valori și au creat povestea potrivit careia Moșul există în continuare și vine în

fiecare an la copiii cuminți.

Putem să-i oferim o explicație sinceră copilului dacă ne întreabă motivul pentru care am ales să-l păcălim în

privința moșului. Ceea ce am putea să le spunem este că a crede in ceva înseamnă a avea speranță.

A crede în Moș Crăciun, aduce bucurie pe fața copiilor, îi face mai fericiți și mai bine dispuși. Putem să dăm și

exemplul poveștilor. Cât de mult le plac? Cât de fericiți îi fac atunci când se imaginează intrând pe tărâmul zmeului alături

de Făt Frumos? Toate acele sentimente și trăiri frumoase sunt trăite și în seara în care Moșul aduce cadouri celor mici și le

lasă sub bradul împodobit de Crăciun. De asemenea, scoatem în evidența ideea că până și adulții încă păstrează ritualul de a-

și oferi cadouri pe ascuns, pretinzând că au venit din partea Moșului. Magia sărbătorilor stă și în credințele oamenilor.

Vom spune toate aceste lucruri cu blândețe și dacă nu sunt suficient de pregatiți pentru a accepta adevărul,vom transforma

povestea Moșului într-una mai apropiată de realitate- sub formă de legendă. Crăciunul este perioada în care aprindem focul

ospitalităţii în casă şi cel al dragostei in inimi. Crăciunul flutură o bagheta magică deasupra acestei lumi şi sub ea totul este

mai blând şi mai frumos. Asa trebuie să-i învațăm pe elevii nostri.Să păstreze tradițiile și obiceiurile neamului. Păstrându-le,

își respectă moșii și strămoșii

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu

Steaua, se vestește Nașterea Mîntuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana‖, un fel de colindat care se

face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvîntîndu-se casele, gospodăriile și creștinii. Colindele de

iarnă sînt texte rituale cîntate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea colindelor se pierde în negura istoriei. Evocînd

momentul cînd, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, cetele de

copii, purtînd cu ei o stea în centrul căreia e plasată icoana cu chipul pruncului Isus își încep majoritatea colindelor

cu„Steaua sus răsare‖.Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificînd, noroc şi

belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pîinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci

mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, înnodăței, nuci și bomboane.

Înainte de Ajun se sărbătorește Ignatul – ziua când în familiile de la țară se taie porcul, din care sunt preparate

bucatele de Crăciun. În culturile străvechi, porcul era considerat un animal sacru pe care îl jertfeau în onorarea zeilor,

primăvara, când începea anul agricol, anul în general. Sacrificarea ritualică a porcului înaintea principalelor sărbători de

iarnă a căpătat sensul de jertfă adusă Soarelui, care se crede că moare și apoi învie la solstițiul de iarnă. În sprijinul

demonstrării legăturii între porcul tăiat înaintea Crăciunului și cultul solar este și numele Ignat.

Masa din Ajun este considerată una specială, la care participă după cum se crede în popor nu numai cei vii, ci și cei

răposaţi.

Masa din prima zi de Crăciun este mult mai bogată.Românii se străduiesc ca pe masa de sărbătoare să nu lipsească

bucatele preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. Tradițional la masa de

Crăciun se servesc: friptură și cârnaţi de porc, sarmale, răcituri, peşte, pâine, crăciunei, fructe, dulciuri şi băuturi. În

Moldova este atestat și obiceiul de a mânca mămăligă în ziua de Crăciun, căreia îi sunt atribuite conotații magice.

Pentru fiecare dintre noi, Craciunul reprezintă un moment deosebit. Este o sărbătoare care ne adună la casa

părintească, lîngă cei dragi. În aceste momente privim viaţa altfel, îi vedem pe ceilalţi într-o lumină mai favorabilă, ne

deschidem sufletul mai uşor.

Crăciunul este pătura magică care ne acoperă, acel ceva atât de intangibil de parcă este un parfum. Poate să țeasă

un val de nostalgii în jurul nostru. Crăciunul poate fi o zi de sărbătoare sau de rugăciune, dar va fi întotdeauna și o zi de

aducere aminte în care ne gândim la tot ce am iubit vreodată.Copiii învățând toate acestea vor deveni mai darnici și mai

buni.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

21

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII COPIILOR

Prof. Bența Dan

Școala Gimnazială Specială Huedin,

Liceul Teoretic Octavian Goga Huedin

Abordări ale conceptului "personalitate"

,,Unul dintre conceptele cele mai importante şi mai controversate ale psihologiei şi ştiinţelor educaţiei este conceptul

de personalitate. La originea diversităţii orientărilor şi curentelor psihologice şi pedagogice cu privire la modul de definire a

personalităţii se află, în majoritatea cazurilor, atât caracterul mediat al oricărei abordări teoretice a acesteia cât şi

complexitatea fenomenului anterior menţionat.

Pedagogia că ştiinţă a educaţiei şi implicit a modalităţilor de transformare în sens pozitiv şi pe termen lung a

personalităţii umane este direct implicată şi interesată în înţelegerea cât mai exactă a conceptului "personalitate" şi a

factorilor care guvernează structura şi dinamica acestuia. Analiza de conţinut a definiţiilor idealului educaţional promovate

în diverse tari şi sisteme de învăţământ evidenţiază faptul că, aproape fără excepţie, modul de concepere al acestuia se

structurează în jurul conceptului de personalitate. Altfel spus, idealul educaţional exprima tipul de personalitate solicitat de

condiţiile sociale ale unei etape istorice şi pe care educaţia urmează să-l formeze în procesul desfăşurării ei. Prin intermediul

idealului educaţional societatea îşi proiectează propriile sale aspiraţii în legătură cu achiziţiile fundamentale ale membrilor

săi, pe care educaţia urmează să le realizeze.Spre exemplu, la nivelul şcolii romaneşti se afirmă că idealul educaţional

urmăreşte desăvârşirea şi valorificarea plenară a potenţialului subiectului uman în vederea formării unei personalităţi

armonioase şi creatoare, capabilă de o integrare optimă în societate şi aptă să facă faţă cu succes cerinţelor de orice natură

ale societăţii.Centrarea prin excelentă a acţiunii educaţionale asupra dezvoltării, cu diverse finalităţi, a personalităţii umane

face astfel necesară o cât mai bună înţelegere şi operaţionalizare a acestui concept.Din punct de vedere etimologic,

conceptul de personalitate provine din latinescul "persona" care se referea la masca pe care actorii o purtau în reprezentaţiile

lor teatrale. Analizând conceptul de personalitate în contextul lumii antice, Guilford sesizează în scrierile lui Cicero patru

sensuri principale ale acestui termen:

a. personalitatea se referea la un set de calităţi şi însuşiri personale, de factură psihică şi fizică, ce definesc

individualizează şi exprima persoana aşa cum este ea în realitate;

b. personalitatea era considerată în sensul său etimologic de mască, respectiv de modalitate a persoanei de a se

înfăţişa altora, de a prezenta deliberat o imagine de sine care nu se suprapune decât în mică măsură sau deloc

cu realitatea;

c. personalitatea era identificată cu rolul social, politic sau economic deosebit al unei anumite persoane,

existând în acest context o anumită juxtapunere cu conceptul de "personaj de excepţie" într-un anumit

domeniu;

d. personalitatea avea că referenţial mai ales un ansamblu de calităţi de ordin etic (onestitate, demnitate,

sobrietate) prin intermediul cărora persoana respectivă se impunea în planul valorilor morale; (Guilford, J.P.,

1985).,,1

Perioada Sărbătorilor poate fi extrem de stresantă, uneori chiar şi pentru oamenii adulți care susţin că stau bine cu

psihicul. Exista o mulţime de lucruri care pot duce la o stare de anxietate sau chiar la depresie, de exemplu la adulți teama

de a nu face față invitaților care ar urma să îi găzduiască, sau lipsa banilor pentru a putea să își sărbătorească fără lipsuri

sărbătorile. Majoritatea copiilor percep sărbătorile de iarnă că și evenimente care aduc o stare de bucurie, mai ales dacă sunt

lângă ei părinții. În ziua de azi uni copii nu au alături de ei pe cei dragi, ori sunt plecați în străinătate pentru a asigura un trai

fără lipsuri din punct de vedere material, dar lipsa lor de multe ori nu poate fi compensată cu cadouri.

Pentru majoritatea copiilor Crăciunul este o perioadă în care ei se bucură de venirea lui Moș Nicolae și Moș Crăciun, cu

dulciuri și jucării.

Mersul cu colinda, la Biserică, masa festivă, primirea de musafiri, împodobirea bradului, curățarea cizmulițelor,

redactarea unei scrisori către Moș, sunt momente care se percep pozitiv asupra copiilor, acestea rămânând în mintea copiilor

peste ani că și cele mai frumoase momente din copilărie. Și în cazul copiilor instituționalizați aceștia rămân cu amintiri

frumoase legate de sărbătorile religioase având un impact pozitiv asupra lor, colindul lor la casele creștinilor anunță venirea

pruncului Iisus, pentru un nou început de drum bun, iar gazdă care îi primesc pe cei mici în casele lor, -ei simbolizând

îngerii care au dat slavă lui Hristos la naştere Să-, îi recompensează cu bani, nuci, mere, prăjitura, iar colindătorii le urează

,,Sărbători fericite !,, .

Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos să fie pentru noi un prilej de bucurie și speranță.

1 http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-UMANA-SI-DEZVOL82844.php

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

22

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII COPIILOR

Prof. Galoș Ileana

Școala Gimnazială Specială Huedin

,,Personalitatea a fost definită de către S. Freud ca fiind integrarea sinelui, eului şi asupraeului ; C. G. Jung o

defineşte ca fiind integrarea eului , a inconstientului personal şicolectiv, a complexelor, arhetipurilor, persoana, anima şi

animus ; de A. Adler o defineşteca fiind stilul de viata al individului; de G. W. Allport o defineşte ca fiind

organizareadinamică a sistemelor psihofizice individuale care determina specificitateacomportamentului ; de R. B. Cattell o

defineşte ca fiind totalitatea comportamentuluiuman, unicitatea acestei totalităţi este conferită de frecvenţa, intensitatea şi

tipulcomportamentului manifestat într-o situaţie reală de viaţă ; de C. R. Rogers o defineşte cafiind sinele, adică integrarea

percepţilor despre ceilalţi, şi a percepţilor despre sine înraport cu alte persoane ; de L. A. Lefton o defineşte ca fiind

ansamblu de răspunsuricomportamentale, relative durabile, ce caracterizează modul în care o persoanăreactioneaza în

mediul înconjurător, într-o diversitate de situaţii.Personalitatea este obiectul mai multor ştiinţe fiecare dintre acestea

considerând-odintr-un unghi specific: antropologia biologică şi culturală, sociologia, ştiinţele educaţiei,medicina

psihosomatică, istoria.Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constitue, fundamental, încondiţiile

existenţei şi activităţii, începând cu primele etape ale dezvoltării individului însocietate.Din punct de vedere psihologic,

trebuie făcută distincţia, în cadrul sistemului psihicuman, între fenomenele locale, accidentale, variabile şi cele constante,

invarianţii subformă de trăsături sau structuri în organizarea psihologică a subiectului.Personalitatea reprezintă un ansamblu

sistematic, deosebit de complex al programelor, structurilor profunde, trăsăturilor, precum şi organizarea lor privind

omulconcret în ceea ce are el unic, original, relativ stabil şi îl deosebeşte de ceilalţi.Fiecare ne naştem cu un potenţial uman

care se valorifică şi se dezoltă treptat, prinsocializare şi enculturaţie (asimilarea valorilor şi comportamentelor sub forma

uneiînvăţări continue),,2.

Impactul socil și personal pe care îl are Sărbatoarea Crăciunului este unul pozitiv, deoarece fiecare copil petrece

mai mult timp cu familia sa, participând cu drag la tradițiile de Sfintele Sărbători.

Nu numai acasă copii sunt pregătiți pentru întâmpinarea Sărbătorilor de iarna dar și la școală prin participarea la

diferite activități care au scop învătarea tradițiilor de Crăciun, de exemplu cum ar fi , mersul cu colinda, cu ursul,

plugusorul, cu capra.

Impactul pozitiv al tradițiilor asupra copiilor este observat prin comportamentul pe care acesta și-l modelează.

Fiecare din noi adulți ne amintim cu drag de zilele friguroase de iarna , când stăteam în jurul sobei alături de cei dragi, și

depănam amintiri. Astfel și noi la rânsul nostru vrem sa ducem mai departe tradiția Craciunului pentru ca și copii noștri să

păstreze tradiția din bătrâni lăsată.

IMPACTUL POZITIV AL SERBĂRILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR

Profesor Învăţământ Preşcolar Brînză Gheorghiţa

Şcoala Gimnazială A.V.Rădulescu-Structură

Grădiniţa Program Normal Nr 2 Murfatlar

Activităţile complementare concretizate în serbări imprimă copilului preşcolar un anumit comportament, o ţinută

adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au

activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Serbările, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea

de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Preşcolarii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi

se supun de bună voie regulilor, asumându- şi responsabilităţi. Realizarea acestor serbări de Crăciun depinde în primul rând

de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temei, prin punerea în valoare a

posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de preşcolari.

Activităţile artistice contribuie la acumularea cunoştinţelor şi la largirea orizontului de cunoaştere a copiilor,

îmbogăţesc şi nuanţează viaţa lor afectivă, le oferă prilej de a trăi emoţii variate ce se vor acumula în limbajul de

reprezentări şi emoţii. De asemenea, munca laolaltă contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere al fiecărui copil şi

al întregului colectiv prin dorinţe comune de a obţine rezultate bune, favorizează stabilirea unei discipline conştiente pe

parcursul repetiţiilor şi în cadrul desfăşurării lor.

2 http://ro.scribd.com/doc/20468021/Fundamentele-psihologiei-Personalitatea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

23

Contactul cu un public prezent în număr mare sau mai mic la serbările din grădiniţa, trezeşte în copii energia

latentă, exigenţa în fiecare de a învinge greutăţile ivite, de a-şi stăpâni timiditatea, le cultiva spiritul de iniţiativă, de

independenţa în acţiune, iar pregătirea din timpul repetiţiilor contribuie la stimularea interesului pentru muncă şi a

disciplinei muncii îndeplinite cu conştiinciozitate.

Importanţa manifestărilor artistice interpretative rezidă chiar şi în funcţiile acestora :

– cognitive şi cultural artistice ;

– moral – civice şi de societate ;

– recreativ – distractive şi afective .

Prin realizarea funcţiei cognitive sau cultural artistice, copiii iau contact cu valori culturale ale poporului nostru şi

ale altor popoare cu valori multiple ale spiritualităţii universale.

Exercitându-şi funcţia de educaţie moral – civică şi de socializare, activitatea interpretativă contribuie la sprijinirea

integrării sociale a copiilor prin formarea şi dezvoltarea sentimentelor, convingerilor şi atitudinilor necesare îndatoririlor

ce revin tinerei generaţii, precum şi ale normelor de comportare şi convieţuire socială.

Căile de educare morală a copiilor prin activitatea artistică sunt numeroase ele depinzând de orientarea

conţinuturilor încorporate în mesajul artistic elaborat.

Funcţia distractiv – recreativă satisface una din importantele trebuinţe ale copiilor şi anume aceea de refacere a

echilibrului fizic de recreare şi deconectare.

Manifestările artistice reprezintă un prilej de evaluare a activităţilor ce le-au pregatit. Prin poeziile recitate, copiii

dau dovadă că sunt obişnuiţi să vorbească corect, nuanţat, expresiv, folosind o mimică şi un ton cât mai adecvat, prin

mişcările prezentate se va vedea stadiul coordonării cu ritmul muzicii, prin cântece se constată armonizarea cu ceilalţi,

prin scenetele prezentate se vor vedea cunoştinţele şi starea empatică.

Serbările de Crăciun reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii, lucruri, creează bună dispoziţie, favorizează

dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic şi psihic.

Importanţa lor educativă rezidă în conţinutul artistic prezentat precum şi în atmosfera sărbătorească ce se instalează

cu acest prilej. De asemenea nu trebuie uitat caracterul colectiv al acestui gen de activităţi care conduce la sudarea

colectivului de copii, îi învaţă să traiască în grup, să se încadreze într-o disciplină fermă .Prin organizarea serbărilor

dezvoltăm la copii dragostea pentru artă, pentru frumos.

Remarc faptul că trăirile afective ale copiilor sunt mult mai puternice atunci când interpretează anumite roluri,

transpunându-se în pielea personajelor şi devenind adevăraţi actori. Copiii au interpretat roluri de spiriduşi, pitici, zâne,

fulgi de zăpadă, ren, cu un farmec aparte. Sărbătoarea Crăciunului transpusă prin rolurile, trăirile, emoţiile, glasul copiilor,

are un farmec aparte.

Treptat emoţiile copiilor dobândesc un caracter tot mai controlat mai plin de conţinut, mai reţinut şi devin mai

stabile în manifestare. Viaţa afectivă a preşcolarului devine tot mai complexă nu numai prin aceea că volumul stărrilor

afective pe care le trăieşte copilul creşte, dar în această perioadă se dezvoltă considerabil stările afective superioare (

morale, intelectuale, estetice ) şi având în vedere dezideratul conform căruia „ Afectivitatea este un liant al vieţii psihice a

preşcolarului ”.

Profunde trăiri emoţionale provoacă poeziile specifice sarbatorii religioase – Sărbatoarea Crăciunului, dar şi

scenetele în versuri legate de aceasta ( menţionez în acest sens sceneta „ Bradul credincios ‖. Poeziile din cadrul

serbărilor de Moş Crăciun provoacă în sufletul copiilor adânci emoţii, în primul rînd legate de cadourile pe care le vor

primi ca rasplată pentru faptul ca i-au spus moşului o poezie, iar pe de altă parte ca o contopire a acestei sărbători, cu

sărbătoarea

„ Naşterii Domnului ‖.

Recitarea este un exerciţiu eficient pentru formarea unor deprinderi corecte de reglare a respiraţiei în

timpul rostirii, a obişnuinţei de a adopta un ritm care să permită copilului să pronunţe corect, integral toate silabele şi

mai ales pe cele finale pe care adesea copiii le omit.

Serbările din grădiniţă, activităţile artistice în general sunt un altfel de joacă, o joacă a

„ micilor actori ‖ , o joacă în care copilul respiră, se simte altfel, satisfacţia ce se citeşte pe faţa lor cu ocazia interpretării

unor roluri sau cu prilejul, recitărilor.

Viaţa afectivă la vârsta infantilă constituie temeiul viitoarei personalităţi. A te concentra asupra ei, a mecanismelor

proprii de funcţionare constituie, de fapt, esenţa activităţii instructiv – educative a educatoarei în gardiniţa de copii,

barometrul de apreciere a eficienţei acestei munci, chiar dacă roadele ei vor fi culese nu imediat, ci în timp, uneori de-a

lungul întregii deveniri umane.

BIBLIOGRAFIE

1.Prof. univ. Emil Verza, Universitatea Bucuresti – Condiţiile dezvoltării şi cunoaşterii personalităţii copilului, Revista

Învăţământul Preşcolar 1 – 2 / 1994

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

24

2. Susana Câmpeanu – Valorificarea potenţialului formativ şi creativ al poeziilor ,

Maria Mihuţ Revista Învăţământul Preşcolar 3 – 4 / 2006

3. Liliana Martin – Modalităţi de stimulare socio – afectiva , , Revista Învăţământul Preşcolar

1 – 2 / 2002

4. Prof. univ. dr. Ioan Nicolae, Univ. ,, Petru Maior ‖, Tg. Mureş

- Afectivitatea - Liant al vieţii psihice infantile,

Revista Învăţământul Preşcolar 1 – 2 / 1999

MAGIA CRĂCIUNULUI ÎN SUFLET DE COPIL

Prof.itinerant Buciu Lorența- Daniela

Școala Gimnazială Nr.1 Balș, jud.Olt

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror

formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.

În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea

de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are

misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul

educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera

influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte

aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.

Educatia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea

personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței

optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în

diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct

cu obiectele și fenomenele din natură.

Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele

recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să

folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,învaţă să înveţe. Prin faptul că în

asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic

are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să

realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru

viaţă.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai

variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,

oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu

atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de

afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Crăciunul este un cuvânt care ne-a umplut copilăria: zile fulguite, pline de mister, aducătoare de daruri. Atmosfera de

Crăciun ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa

la care visăm să-l întâlnim pe Moş Crăciun.

Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e aşteptat cu mare entuziasm

de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie. Sigur te gândeşti cu drag la cadourile lui Moş Crăciun, la

colinde, la mirosul de brad şi la vâscul din pragul uşii. Şi, cu siguranţă, experienţele personale au încărcat astfel de clipe

magice cu semnificaţii propriii, de cântece, de veselie, de speranța. Este ziua nașterii lui Hristos.

Serbările de Crăciun marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de vedere educativ

importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și in atmosfera sărbătorească instalată cu acest

prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor răsplata primită dupa muncă, și de

asemenea au un rol de motivare, mai puțin semnificativ.

Transpunerea în scenă a Nașterii Pruncului Isus constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care

copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor

în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

25

precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi

sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac

altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental ,

emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.

Concursurile școlare pe tema Crăciunului sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite

arii curriculare având, în acelați timp, o importanță majoră și de stimulare a spiritul de creativitate al copilului, ii va oferi

ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfarșit sarcinile date. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,

reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional

privind educaţia pentru păstrarea valorilor culturale , a tradițiilor poporului român.

Creațiile artistico-plastice utilizând diferite tehnici de lucru: desen pictură, colaj, felicitări, obiecte ornamentale

precum și creațiile literare(poezii, compuneri, eseuri) stârnesc interes, produc bucurie.

Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform

naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi

responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le

influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă..

Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul

creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .

Activităţiile extracurriculare de Crăciun contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea

înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv,

copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al

activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în

imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Magia sărbătorilor de iarnă trezeşte pentru cei mai mulţi dintre noi trăiri şi sentimente frumoase, pe care nu le putem descrie

în cuvinte.

VALORIFICAREA OBICEIURILOR DE IARNĂ

ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE

Prof.înv. primar,Buliga Iozefina

Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”Galaţi

„Folclorul nostru.... nu numai că e sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşazisă savantă,

e mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea, e dulce, ironic, vesel, grav.”

George Enescu

Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru, gândindu-ne cu respect la originea poporului român, noi trebuie să

ne păstrăm cu sfinţenie datinile şi obiceiurile, ca buni români. Ştim că „datinile, povestirile, muzica şi poezia, sunt arhiva

popoarelor, iar cu ele se poate reconstrui trecutul lor îndepărtat. Din comoara de nepreţuit a folclorului românesc se găsesc

toarse de veacuri, ca-n firul de borangic, fibrele credinţei milenare.

Sărbătorile de iarnă, ale Crăciunului şi Anului Nou cumulează numeroase obiceiuri populare tradiţionale. Ce poate

fi mai frumos decât feeria naturii, sărbătorile de iarna si copilăria?

Copiii aşteaptă cu nerăbdare Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi

mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de peste două milenii, răspândită pe tot globul, cea mai

importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie. Crăciunul este asociat cu farmecul iernii, cu puritatea

zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă. Sărbătorile de Crăciun sunt magice mai ales în satele unde se păstrează tradiţiile

străvechi. Tabloul este emoţionant: căsuţele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări şi globuri colorate, bradul este

împodobit, mireasma de cetină îmbracă casele, mirosul de cozonac se răspândeşte îmbietor, iar la uşi se aud glasuri de

colindători.

Şcoala şi implicit cadrele didactice, pot contribui la promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor,dar şi la păstrarea

acestora în timp. Activităţile ce se pot desfăşura cu acest prilej, contribuie la formarea şi dezvoltarea la elevi a unor

componente educaţionale, morale şi de caracter ( dragostea faţă de patrie, dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului,

dorinţa de a cunoaşte specificul nostru), la dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală, îmbogăţirea vocabularului,

cultivarea gustului estetic, artistic.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

26

Prezentarea unor materiale video prin care ei să facă cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun cunoscând

astfel şi semnificaţiile acestora ar fi un prim pas prin care ei să pătrundă în această lume mirifică. Pot învăţa despre

semnificaţia turtelor în ziua de Ajun, a împodobirii bradului, al tăierii porcului, venirea lui Moş Crăciun, al colindatului.

Alcătuirea unor portofolii care să aibă această temă este o altă modalitate prin care îi putem incita să caute şi să

descopere singuri aceste obiceiuri strămoşeşti. Portofoliul este metoda prin care ei învaţă să cerceteze, să lucreze în echipă,

să-şi împartă sarcinile, să colaboreze, să ordoneze materialele după anumite criterii. Portofoliul este un instrument care îi dă

posibilitatea elevului de a lucra în ritmul propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor stabilite.

Orele de abilităţi practice şi desen constituie un prilej de exprimare artistică. Ce poate fi mai frumos decât să

confecţioneze ornamente pentru brad, felicitări, utilizând materiale şi tehnici diverse, folosindu-şi imaginaţia, care la vârsta

lor este bogată şi uimitoare, cu ajutorul cărora să împodobească bradul la şcoală sau acasă. În fiecare an, eu am împodobit

alături de ei bradul în clasă şi m-am bucurat de strălucirea din ochii lor, fericiţi că astfel îl vor primi pe moş Crăciun cu

atmosferă de sărbătoare. Educaţia plastică, este o altă formă de manifestare artistică, cu ajutorul căreia pot reprezenta scene

din momentul împodobirii bradului, venirea Moşului, Naşterea Domnului, mersul la colindat, peisaje de iarnă.

Scrisoarea către Moş Crăciun, alcătuită la orele de comunicare, la clasele mici (a-II-a,a-III-a) îi pun pe elevi în

situaţia de a crea mici compoziţii, prin care să transmită gânduri, idei, sentimente, să-şi valorifice vocabularul. La clasa a–

IV-a, elevii pot realiza chiar o revistă dedicată acestui eveniment, în care să cuprindă compuneri, poezii, eseuri, rebusuri,

materiale legate de obiceiurile de Crăciun din ţara noastră dar şi din alte ţări, făcând astfel comparaţie şi învăţând să

aprecieze frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor noastre.Vor învăţa să scrie corect, să se exprime îngrijit, să folosească expresii

frumoase, să ordoneze materialul într-o revistă.

Foarte bine pot fi valorificate obiceiurile de iarnă în cadrul serbărilor şcolare, şezătorilor, organizate în luna

decembrie pregătind dansuri populare, montaje literar-muzicale şi dramatizări despre naşterea Domnului, despre iarnă, brad,

Moş Crăciun, colinde, „armonii muzicale de o rară frumuseţe, care prin conţinutul lor arată toate momentele principale

legate de venirea pe lume a Mântuitorului‖(preot Nicolae Gherman). Serbările şcolare cultivă capacităţile de comunicare şi

înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos. Elevii poartă cu mândrie costumele populare

româneşti care ne reprezintă la diverse manifestări naţionale şi internaţionale.

Colindele pot fi învăţate la orele de educaţie muzicală, dezvoltându-se astfel şi calităţile vocale, auzul muzical,

versurile pot fi asimilate în cadrul orelor de limba română. Exemple de colinde ce pot fi învăţate: „În seara de Crăciun‖,

„Colindătorii‖,de G. Coşbuc, „Noapte de Crăciun‖ , de Otilia Cazimir, „Crăciunul copiilor‖, de O. Goga, „Colinde

,colinde‖, de Mihai Eminescu, Pluguşorul, Sorcova.

Parteneriatului educaţional presupune participarea activă la realizarea unor acţiuni comune bazate pe schimbul de

propuneri şi idei. În orice parteneriat trebuie să existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori precum şi participanţii activi, la

care se pot adăuga ca parteneri diferite instituţii din comunitatea locala (ONG-uri, biblioteca, consilii locale, palate ale

copiilor, inspectorate şcolare, inspectorate de mediu etc.).Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate

coordonatorilor sau numai participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul muncii partenerilor care

comunică permanent şi învaţă unul de la celălat. Într-un parteneriat membrii participanţi au personalităţi diferite, studii

diferite, competenţe şi experienţe diferite .Este foarte important ca pentru reuşita desfăşurării parteneriatului toţi să se

concentreze asupra scopului propus, să manifeste solidaritate şi camaraderie. Partenerii trebuie să înţeleagă că randamentul

şi calitatea muncii fiecăruia influenţează rezultatul final.

Proiectele şi parteneriatele educaţionale realizate în această perioadă, la nivelul clasei, al Comisiei metodice sau

parteneriatele între şcoli reprezintă o formă de activitate menită să-i antreneze pe copii să valorifice potenţialul lor creativ,

artistic, intelectual. Activităţile pot cuprinde expoziţii de desene realizate cu diferite mijloace, expoziţii de felicitări cu

vânzare, fondurile adunate fiind donate în scopuri caritabile, concursuri, serbări realizate în parteneriat.

Activităţile de voluntariat, prin promovarea unor programe, învaţă elevii să-şi exercite drepturi şi îndatoriri. Prin

acestea, elevii îndrumaţi de profesorii lor, au şansa de a-şi pune în aplicare ideile proprii, de a fi responsabilizaţi, de a fi

activ implicaţi în viaţa comunităţii. Timpul petrecut pentru a face un serviciu aproapelui reprezintă o bună oportunitate

pentru elevi de a se dezvolta personal şi a dobândi noi abilităţi în ceea ce priveşte relaţionarea, spiritul de echipă. Avantajul

de a participa la programe de voluntariat nu este unul de natură materială, dar pentru societate şi pentru voluntar, ca individ,

efectul este în mod cert, unul benefic. Prin programele de voluntariat, elevii dovedesc că acest gen de acţiune poate ajuta la

rezolvarea sau ameliorarea unor probleme sociale, probleme culturale.Voluntariatul este o forţă care construieşte comunităţi

sănătoase, care respectă demnitatea umană,care învaţă oamenii să îşi exercite drepturile pentru a-şi ameliora propriile

vieţi.Voluntariatul nu are vârstă! Programele de voluntariat implementate în şcoli, pot aduce profesorii, elevii, părinţii şi

bunicii în activităţi comune, în sensibilizarea faţă de nevoile celor mai puţin norocoşi de lângă noi. Sărbătoarea Crăciunului,

este una din ocaziile în care putem sensibiliza elevii şi învăţa să devină responsabili faţă de nevoile celor din jur. Se pot face

vizite la casele de bătrâni, aziluri, case de copii, şcoli speciale, când cei mici pot oferi mici cadouri, pot prezenta programe

artistice, pot sta de vorbă şi se pot împrieteni cu alţi copii. Am realizat astfel de acţiuni cu elevii chiar din clasa pregătitoare,

la case de bătrâni şi la case de copii, aducând un strop de bucurie în sufletele acestora.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

27

Suntem datori să-i învăţăm pe copii toate aceste valori morale, să-i învăţăm pe copii ceea ce este românesc, să se

aplece cu dragoste şi respect spre folclor, să păstreze ceea ce vrem şi să transmită mai departe.Creşterea şi educarea copiilor

în cultul pentru respectarea şi păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor revine tuturor factorilor implicaţi în instrucţie şi educaţie.

„Căci ei vor fi în lume şi în viaţă,

Aşa cum noi le-am spus şi arătat,

Iar ei, la fel, aşa vor da povaţă,

Şi-un lung popor e-acum de noi format‖.

(Traian Dorz)

BIBLIOGRAFIE:

Catrina, Rodica,(2000)Transmiterea fondului de valori ale creaţiei populare în Învăţământul primar,nr.2-3, p.111

Crăciunescu,Nedelcu, (2000),,Forme de activităţi extraşcolare desfăşurate cu elevii ciclului primar,în Învăţământul primar,

nr.2-3, p.110

CRĂCIUNUL-SARBĂTOAREA TUTUROR CREȘTINILOR

Prof.Inv.Pres. Buse Mihaela-Costina

Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de

peste două milenii, răspîndită pe tot globul, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţii şi bucurie.

Crăciunul este asociat cu puritatea zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă mai ales pentru copii care aşteaptă sosirea lui

Moş Crăciun, pentru a le aduce daruri. Dar cel mai frumos dar care s-a dăruit vreodată este Domnul Isus, născut într-o iesle

săracă, dar care a adus o bucurie şi lumină pentru toată lumea.

În seara de Crăciun sunt emoţionante colindele care vestesc naşterea lui Isus cel trimis de Dumnezeu să mîntuiască

oamenii de păcate, ură şi invidie. Copiii şi tinerii sunt aceia care merg din casă în casă, înfruntă gerul, zăpada, cîntă cu

veselie, chiar dacă au năsucurile îngheţate, lăudînd pe Cel care s-a născut umil pentru întreaga omenire.

Despre naşterea Domnului Isus Hristos s-a vestit încă din vechiul Testament, la Isaia 7:14, unde se spune: “De aceea

Domnul Însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămîne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel

(Dumnezeu este cu noi).” E vremea colindelor, vremea bucuriei, cînd minunea naşterii Mîntuitorului ISUS cuprinde sufletele şi le încălzeşte. În

această zi Sfîntă de CRĂCIUN, să păstrăm gîndurile bune şi frumuseţea sufletului ce străluceşte în fiecare dintre noi. Fie ca

Sărbătorile de iarnă, cu zvon de cîntece şi clopoţei, să aducă fericire, sănătate şi căldură sufletească în căminul tuturor.

Românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la 30 noiembrie. Întâmplarea a făcut ca Ziua Naţională, 1

Decembrie, momentul unirii provinciilor româneşti, să se celebreze a doua zi. Iată acum că, cele două componente,

spiritualul şi istoria, se alătură pentru a fi comemorate în momentul în care postul Crăciunul este în toi , natura şi individul

pregătindu-se deopotrivă pentru naşterea Mântuitorului.

Iarna este sobră, plină de privaţiuni şi primejdioasă, dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiţia

românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaţă.Noaptea din Ajunul Sf.Andrei este destinată unor

obiceiuri, poate antecreştine, care să asigure protecţie oamenilor, animalelor şi gospodăriilor. Ţăranii români le-au pus sub

oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea şi puterea sa.

Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de asteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Căţi dintre noi nu au aşteptat cu

înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu‖ a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Este posibil

să fie un împrumut din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri în ghetele sau ciorapii anume pregătiţi.

Copiilor din România li se poate întâmla ca Moş Nicolae să aducă şi câte o vărguţă ( pentru cei obraznici). Rolul de

ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în

educaţia copiilor.

Cuvântul românesc ,,colindă‖ derivă din latinescul ,,calendae’’, originea acestor manifestări şi cântece rituale fiind

română. Este vorba de ,,Calendele lui Ianuarie‖, care echivalau cu sărbătoarea Anului Nou. Pentru copii, colindatul trebuie

să fie un prilej de întărire a credinţei, de purificare pe plan sufletesc, de conştientizare a faptului că un bun creştin trebuie să

fie onest, bun cu aproapele, să-şi respecte părinţii şi bunicii, să nu fie răzbunător. E adevărat, în mersul la colindat (la rude,

prieteni) copiii sunt mesagerii sentimentului de purificare, de incantaţie sufletească şi mai puţin a ideilor din dogma crestină,

pe care nu o înţeleg încă. În acest sens educatorii trebuie să selecteze colinde scurte, cu versuri fluente şi, dacă se poate, fără

forme arhaice, care îngreunează pronunţia şi necesită explicaţii pe îndelete.

În timp ce colindatul se face auzit îndeosebi în sărbătoarea Crăciunului, pluguşorul domină sărbătoarea Anului

Nou. Acestă creaţie populară este încadrată de folclorişti în poezia descriptivă care exprimă un ritual străvechi , moştenit de

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

28

la romani. La romani, pluguşorul este răspândit în Moldova, Muntenia şi Oltenia, mai puţin în celelalte provincii, însă aici

este reintrodus pe cale livrească.

Caracterul agrar al obiceiului se vede şi în mijloacele care însoţesc rostirea versurilor: plug, buhai, tălăngi, pocnetul

bicelor. Actul magic este simbolizat de ,,prima brazdă’’, iar cel poetic de descierea muncilor agricole. Fiind un obicei agrar

redat imagistic printr-o urare de Anul Nou, el este simbolizat printr-un plug tras de doi sau mai mulţi boi.

Pluguşorul tradiţional conţine elemente ale etnogenezei poporului român, ceea ce constituie, prin Traian şi Dochiana, pilonii

de bază ai unuia din miturile fundamentale ale poporului român.

În faţa noastră se află un mare simbol: viaţa care a învins moartea, lemnul din seminţele din Paradis. Această viaţă

care se stinge şi ia naştere din nou, ne-o înfăţişează crucea cu trandafiri.

Ce legătură minunată între pomul Paradisului, lemnul crucii şi viaţa care ţâşneşte din acesta! Simţirea naşterii

omului etern în viaţa trecătoare trebuie să fie pentru noi prin ideea de HRISTOS, Crăciunul. Omul trebuie să aplice chiar

acum asupra sa aceasta: „Lumina străluceşte în întuneric‖, şi treptat întunericul trebuie să fie cuprins de lumină. Toate

sufletele în care Crăciunul stimulează scânteile juste, vor simţi în mod viu ce lasă Crăciunul să se nască în ei, capacitatea

care li se va dezvolta în puterea care-i va pune ,în starea de a vedea, de a simţi, de a voi, astfel încât versetul se întoarce şi

se spune: Lumina străluceşte în întuneric, iar întunericul, treptat, a cuprins-o cu înţelegerea.

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII ELEVILOR

Prof. înv. primar Chirtoş Leontina,

Şcoala Gimnazială Uriu/ Structura Cristeştii-Ciceului

La români, sărbătorile de iarnă sunt adevărate sărbători de suflet. Ne revin puternic în minte amintirile copilăriei,

ne amintim cu drag de mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, de nerăbdarea cu care aşteptam darurile sub pomul de

Crăciun şi cele mai emoţionante clipe-sosirea lui Moş Crăciun.

În preajma sărbătorilor trăim nostalgia desăvârşirii noastre sufleteşti, deoarece sărbătorile de Crăciun ne transpun

pe un tărâm spiritual remarcabil.Ne împăcăm cu noi înşine şi cu semenii noştri, prin iubire şi iertare, prin bucuria de a fi

împreună şi de a deveni mai buni, mai darnici.

Copilul , martor al frumuseții și bucuriei cu care sărbătorile transformă lumea înconjuratoare, este sensibilizat să-și

manifeste dorința de a lua parte la toate aceste transformări. Prin activităţile desfăşurate, prin respectarea într-o manieră

aparte a tradițiilor noastre specific românești ne propunem trecerea elevului prin experiențe care să-i cultive personalitatea și

să-i dezvolte grija față de semeni și dragostea față de credință și frumos.

―Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai

curate şi mai pline de energie mlădiţte‖(D. Almaş).

Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să

iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români.Să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii

neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt, noi românii , pe acest pământ.Să-

i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o minunată

oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului.

În calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la

porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.În furtunile veacului obiceiurile

şi tradiţiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale.

Copiii se lasă îndrumaţi şi pot fi modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii

artistice ,care vor imprima gândirii lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi individuale şi

sociale.Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele

costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste

datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.

Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor reuşim să înfrumuseţăm viaţa

copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele mai vechi

timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp.

Conţinutul serbărilor adaptat la particularităţile de vârstă şi la aptitudinile artistice individuale, ajută copilul să

înţeleagă mesajul. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei,poveştilor,

glumelor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale, copiii având posibilitatea să cunoască

frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, armonia limbii române. Textele cântecelor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

29

şi poeziilor, a colindelor pluguşorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale

românilor: aratul, semănatul, păstoritul.Cu aceste ocazii copiii îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii populare proverbe,

zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare. Încercăm să transmitem

din generaţie în generaţie, portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni.

O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările.Ele sunt un

izvor de bucurii şi satisfacţii ,care creează copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi

estetice.Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi

sau perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice.Serbările au o importanţă deosebită în educarea copiilor.În primul rând

prin conţinutul lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea

unui scop comun, reuşita serbării.Încordarea este gradată din momentul pregătirii serbărilor în ziua desfăşurării ei, când

tensiunea afectivă a clasei ajunge la maxim.Astfel, pregătirea şi participarea la serbări este acţiunea în care copilul se

obişnuieşte în colectiv, să se debaraseze de timiditate.Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei,

creează o atmosferă plină de plăcere, bucurie.

În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor, am pornit de la ideea că nu există un alt element artistic care să poată fi

aplicat multilateral în ansamblul procesului educaţional, ca serbările şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie plăcută,

iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucurieide-a lungul unui întreg şir de repetiţii. Învăţând copiii

să desfăşoare "Serbarea pomului de Crăciun" , îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu plăcere:capra,

ursul, sorcova, uratul, colindatul.

Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât

şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile

strămoşeşti.Pentru a avea o influenţă pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înţelese de acesta şi să-l afecteze

psihologic.Sensul unui spectacol va depinde de:calitatea lui, de folosirea adecvată a costumaţiilor şi decorurilor,de

participarea afectivă a copilului.

Când bat la porţile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita frumuseţe a

datinilor strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc:

cântecul,jocul şi costumul popular specific sărbătorilor.Pentru a realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile şi

obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare şi prelucrare a repertoriului specific vârstei şcolare ce cuprinde în forme

tradiţionale poezii şi cântece specifice

Crăciunului .Costumele populare, ia şi catrinţa, brăcirile şi opincile, cămaşa şi iţarii sunt primenite şi pregătite

pentru spectacolul mult aşteptat.Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin decorarea cu elemente specifice

sărbătorilor, constituie un alt prilej de bucurie pentru copii ,ei descoperind tradiţiile şi obiceiurile practicate în timpul

sărbătorilor de iarnă, simt şi preţuiesc frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor de Crăciun. În atmosfera spirituală a Crăciunului,

interpretarea unor dansuri populare dă posibilitatea de a cunoaşte sufletul ţăranului român, raritatea portului şi cântecului

popular.Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndragite de copii şi interpretate cu multă pasiune

aproape la toate serbările.Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează ,tonifică şi energizează gândirea,

memoria, atenţia,imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia.Dacă jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate

pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.

Când priviţi o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece şi dansuri populare, gândiţi-vă că priviţi un

moment, oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat păstrarea tradiţiei o datorie şi o onoare.

Bibliografie

1. Dumitru, Ion, Alexandru-― Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă‖, Editura de Vest, Timişoara, 2000

2. Cerghit, Ioan – ―Metode de învăţământ‖, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997

CRĂCIUNUL

Prof. inv. presc. Cirloganu Elena

Sarbatorile de iarna "bat la usa", iar o data cu ele sunt reinviate traditiile si obiceiurile oltenesti pastrate din mosi-

stramosi. In aceasta zona etnografica, exista traditii si obiceiuri inedite, care inca se mai pastreaza in mediul rural si care

constituie o unicitate in tara noastra.

Scormonitul in foc: este un obicei practicat in majoritatea satelor oltenesti, in Ajunul Craciunului. Toti membrii

familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau cu o joarda in foc,zicand:

"Buna dimineata lui Ajun

Ca-i mai buna a lui Craciun

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

30

Intr-un ceas bun

Oile lanoase

Vacile laptoase

Caii incuratori

Oameni sanatosi

Sa se faca bucatele, porombul, graul."

Adunatul gunoaielor: este un ritual ce se practica chiar in ziua de Craciun. Cei ai casei merg prin curte si aduna

toate gunoaiele, in credinta ca gospodaria va avea pui multi, iar femeile se aseaza pe vine, asa cum vor sta clostele pe oua, in

anul urmator.

Colindatul: in toata zona Olteniei exista numeroase colinde specifice, dar cele mai cunoscute si raspandite sunt

Steaua si Plugul cel Mare. Steaua:este o datina straveche care inca se mai practica din Ajunul Craciunului si pana la ivirea

zorilor. Ceata este formata din patru copii, fiecare dintre ei avand un rol prestabilit in cadrul grupului: unul tine steaua,

celalalt este responsabil cu adunarea banilor, a nucilor si a covrigilor, iar ceilalti doi tin sacuiul si un ciomag, pentru a se

apara de caini.

Plugul cel Mare:este cel mai raspandit obicei ce se practica in noaptea de Anul Nou. Plugul se organiza de catre

flacaii din sat, si era condus de un baiat mai viteaz numit "staroste", ce avea sarcina de a tine plugul de coarne si a rosti

urarea. Ceata era compua de obicei din 12 flacai, iar spre deosebire de Plugusor, mergea numai la familiile instarite din sat.

Obiceiuri pentru aflarea ursitului: De Anul Nou se credea ca fetele nemaritate isi pot afla ursitul indeplinind

anumite ritualuri prestabilite. Astfel, acestea numarau si leagau cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele iar a doua

zi se duceau sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul era drept , viitorul sot va fi un barbat

frumos. In cazul in care bucata de lemn erai una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, iar daca acesta era noduros, atunci

vor avea parte de un partener bogat.

Mosii de Craciun sau pomana de mana: este un obicei vechi de sute de ani, ce se practica atat in ziua de Ajun,

cat si de Craciun. Dimineata, femeile pleaca la cimitir, unde tamaiaza mormintele, dupa care se intorc acasa, scot colacii

care stau la copt si ii pun pe masa. Pe fiecare colac pun cate un ou si cate o lumanare, dupa care se trimit prin vecini.

Pitaraii: obicei de pe vremea dacilor. Este un obicei ce se practica inca de momarlanii din Valea Jiului, si

semnifica sacrificiul adus divinitatii drept multumire pentru rodnicia holdelor si a pomilor. Pitaraii sunt numai barbati, copii

sau adolescenti, organizati in cete. Imbracati in haine populare, se aduna in noaptea dinaintea Ajunului, impodobesc steaguri

cu clopotei, naframe multicolore, ciucuri si coronite de flori, dupa care le agata pe prajini de cativa metri lungime. Odata

terminat acest ritual, alaiul porneste la colindat pe la casele din sat.

Localitatea Jiet este una in care colindul pitarailor se pastreaza nealterat de sute de ani, la fel ca si strigaturile ce

insotesc ―invartita jieneasca‖:

―Cat ii Soarele de sus

Pitarai ca-n Jiet nu-s

Cu feciori inalti-frumosi

Si la minte sanatosi

Cat ii Soarele de mare

La Jiet intai rasare.‖

CRĂCIUNUL – SĂRBĂTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR

Prof. înv. preşc.: Coman Zoe-Geanina

G.P.P. Nr. 3, Slatina

Pentru fiecare persoană Sărbătoriile de iarnă înseamnă ceva! Fiecare se bucură în felul său de primi fulgi de nea,

care se aştern pe pământul îngheţat.

Chiar dacă iarna nu este un anotimp călduros, este aşteptat cu drag in felul sau, mai ales derdeluşul pe care săniile

zboară şi jocurile distractive cu bulgări de zăpadă. Omul de zăpada, aranjat în fel si fel, modelat cu grijă şi expus la vedere.

Iarna este un anotimp minunat şi aşteptat cu drag.

De asemenea, Sărbătoriile de iarnă sunt aşteptate de toată lumea pentru că atunci au ocazia o dată pe an să

împodobească bradul de Crăciun, cu globuri cât mai colorate şi cu ornamente pe gustul fiecăruia, alături de cei dragi lângă

soba caldă si lângă sufletele calde care îţi sunt alături.

De asemenea, pe data de 5 spre 6 decembrie îşi face apariţia Moş Nicolae cu daruri pentru copii si poate şi pentru

cei mari, bineînţeles noi cei mari ştim că el nu mai există acum, dar că a existat cândva pe vremea sa şi că acum a rămas

doar un mit.

De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători. Cel mai important este Crăciunul considerat

ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Oamenii au adaptat-o creând tradiţii si obiceiuri conform culturii lor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

31

specifice. Acest obicei din seara Sfântului Nicolae a luat naştere la oraş şi s-a răspândit şi în mediul rural. Fiecare trăieşte

din plin sărbătorile, însă nu toată lumea cunoaşte adevăratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de iarnă. Pentru a aprecia

mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae.

‖Copii cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei obraznici nuieluşe ―aşa auzeam în copilărie de la părinţii nostri

.Acum la vremea maturităţii ne amintim cu bucurie de acele seri minunate când ne pregăteam cizmuliţele şi așteptam cu

nerăbdare să vină Moş Nicolae să ne lase dulciuri şi jucării.

Legenda istoriei lui Moş Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea mărita din

cauza situaţiei financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, înainte de a deveni Sfânt, a decis să-l ajute pe acest nobil

lasând câte un săculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului.

Vrând să ştie cine îi face aceste cadouri, nobilul a urmărit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a

urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei în nişte şosete puse la uscat. Astfel s-a născut ideea ciorapilor

atârnaţi la gura sobelor şi a şemineelor în care se primeau cadourile.

Sărbătoriile de iarnă ne mai aduc si o vestită sărbătoare Ajunul Crăciunului care se sărbătoreşte pe data de 24 spre

25 decembrie zi a naşteri Domnului Nostru Iisus Hristos,o sărbătoare creştina aşteptat de copii si de adulţi.

În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat. Pomul Crăciunului îmbracă

în sate din zona Codru aspecte diferite,deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş.

Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umblă cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o

icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în

sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc. În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători

cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste

cântece numindu-se "zori", spunându-se că atunci "cânta zorile".

Prin Transilvania, se înţelege sub numele de "zorit" datina de a se cânta colinde de către feciori şi oameni însuraţi la

"zoritul" în ziua de Crăciun. Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu

Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.

Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în "Descrierea

Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii

împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin

unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara.(Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre tinerii mascaţi.

Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul "caprei"

(omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul

sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele

păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul caprei". Jocul caprei",

generalizat în toată ţara la sfârşitul secolului al XIX-lea şi fiind socotit un joc păgân, mulţi slujbaşi ai bisericii au refuzat să-l

primească pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea creştinească" (Gr. Tocilescu). În zilele noastre, jocul a rămas un

pretext pentru una dintre tradiţionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare ş.a.,

în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor şi pentru urări bune cu prilejul Anului Nou

Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul "O, brad frumos!".

În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din

Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi în Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul

secolului al XIX-lea, această datină se întâlneşte în casele nemţilor din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul

ţării, odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)

Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica

Domnului l-a născut pe lisus Hristos.

Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul

animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în sens

pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.

În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită

naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii Mântuitorului.

În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,

determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.

Steaua

Obicei care face parte din sfera urărilor augurale şi care se petrece în seara de ajun a Crăciunului. De obicei, cei

care merg cu steaua sunt copii în vârstă de 7 - 14 ani. Acest obicei are conotaţii religioase referitoare la naşterea Domnului.

Plugusorul copiilor

Pluguşorul copiilor este un obicei stăvechi agrar, care se practică mai cu seamă în Moldova, legat de manifestările

augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

32

bice (harapnice) din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea

muncilor agricole - de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

"Mâine anul se-nnoieşte,

Pluguşorul se porneşte

Şi-om începe a ura,

Pe la case a colinda.

Iarna-i grea, omătu-i mare,

Semne bune anul are;

Semne bune de belşug,

Pentru brazda de sub plug."

Sorcova

Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un

băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se adresează urări de bun augur,

invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea:

"Sorcova, vesela,

Să trăiţi, să-mbătrâniţi,

Peste vară, primăvară,

Ca un păr, ca un măr,

Ca un fir de trandafir"

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oţelul.

La anul şi la mulţi ani

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc părinţi, copii nepoţi îşi fac

daruri, se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei, cu credintă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom

avea un an mai bun si mai bogat. La sate sunt păstrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei sărbători.Repertoriul

tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul,

pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii) - şi o seamă

de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale,

redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării. Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sărbătoreste ziua Sfantului Ignat.

În această zi datina rânduieste să fie tăiat porcul de Crăciun. Pentru ca ţăranii cred că un porc neînjunghiat în aceasta zi nu

se mai îngraşă pentru că îşi visează cuţitul. Nerespectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplăcute. În

mod evident, şi acest obicei păstrează elemente de ritual păgân (în Egiptul Antic şi în Grecia Antică porcul era sacrificat în

cinstea unor zeităti. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că

sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.

Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pentru colindat, culminând în

cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa

brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun ştergare şi blide ornamentate,crengi de brad,baniţa,busuioc, brebenoc.

Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se

preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au

fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.

LEGENDA LUI MOŞ CRĂCIUN

În ultimii 50 de ani Naşterea lui Iisus, simbol vechi al creştinismului, a fost treptat înlocuit şi la noi de simbolul lui

Moş Crăciun, un tip bărbos,

Legenda spune că Maica Domnului , fiind cuprinsă de durerile naşterii , i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând

că este sărac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. Se spune că Moş Crăciun ar fi

fost o persoană rea , inumană.Soţia lui în schimb era miloasă şi blajină.

Ea i-a oferit adăpost Fecioarei Mariei când aceasta era pe cale să nască, dar temându-se de mânia lui Crăciun, a ascuns-o pe

aceasta în iesle.

Crăciun, aflând de isprava soţiei, s-a înfuriat şi i-a tăiat mâinile. Fecioara Maria a făcut o minune şi i-a lipit braţele

Crăciuniţei.

Crăciun , văzând această minune şi aflând că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi îi cere iertare lui

Dumnezeu, devenind astfel ,,primul creştin‖ şi transformându-se în omul blajin, milos şi jovial pe care îl ştim astăzi.

Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să

preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

33

BIBLIOGRAFIE:

1. Constantin Eretescu –“Folclorul literar al românilor”,Editura Compania, 2010;

2. Narcisa Alexandru Stiuca -,,Sărbătoarea noastră de toate zilele – sărbători în cinstea iernii”, Editura Cartea de

buzunar, 2008;

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI ÎN GRĂDINIȚĂ

SEMNIFICAȚIE ȘI VALORI

Educ. Chelaru Maria, Grădinița ”Roza Venerini”, Bacău

Crăciunul, sărbătoare foarte înrădăcinată în tradiția populară este pentru copii, care trăiesc emoțional tot ce

se întâmplă în jurul lor, o perioadă plină de emoție, bucurie și așteptare. Ziua Crăciunului este fără îndoială sărbătoarea cea

mai așteptată și mai iubită de copii, dar și cea mai legată de multe lucruri aparente, care nu au nici un conținut moral și

religios, cum ar fi cadourile, brazii, luminile și însăși figura lui Moș Crăciun, care este văzut doar ca un purtător de daruri.

Trebuie să încercăm să facem această sărbătoare mai creștină, evitând de a cădea în atitudini moraliste, dar să

dezvoltăm în copii sentimente de fericire. Fericirea familiei care trăiește această sărbătoare în pace, fericirea creștinilor

pentru Nașterea lui Isus, fericirea pentru ‖Vestea cea bună‖, care este adusă tuturor oamenilor de bunăvoință.

Crăciunul în grădiniță este o oportunitate de a oferi copiilor noi experiențe educative, pentru a întării sentimente

de prietenie, solidaritate și pace într-un un mediu educațional primitor și stimulativ.

Sărbătoarea Crăciunului este evenimentul care mai mult decât oricare altul presupune o multitudine de valori și

semnificații fundamentale pentru viața tuturor. Toate sunt implicate: de la oameni până la ambiente care se deschid pentru a

primii nașterea lui Isus.

Grădinița/școala trebuie să fie în măsură să culeagă aspectele educaționale care sunt exprimate prin experiențe

concrete, vizibile, să favorizeze și să dezvolte în copiii schimbări atât la nivel emoțional cât și pe plan cognitiv, necesare

pentru dezvoltarea lor.

Pentru ca copiii să trăiască evenimentele cu intensitate, trebuie creat o atmosferă senină și de sărbătoare

îmbogățind ambientul grădiniței de stimuli și activități care trezesc sentimente de pace, solidaritate ce se traduc în

comportamente concrete în trăirea de zi cu zi în grădiniță și familie.

În proiectarea activităților didactice trebuie acordată o perioadă în vederea pregătirii pentru această sărbătoare și

ar trebui pornit de la povestirea Nașterii lui Isus. Se poate realiza împreună cu copiii o iesle, fiecare copil așezând unul sau

mai multe personaje, lucru care îi va ajuta să înțeleagă mai bine povestirea istorică a nașterii Mântuitorului. Pot fi prezentate

rând pe rând toate personajele care au avut un rol important în evenimentele nașterii, se poate crea chiar un calendar al

Crăciunului, unde zilnic sub formă de surpriză este prezentat câte un personaj.

În ieslea din Betleem sunt închise valori precum:

• Valoarea esențialul: în peșteră totul este simplu, totul se reduce la ESENȚIAL! Nu există mizerie , dar există sărăcie, în

timp ce mizeria degradează, sărăcia educă.

• Valoarea păcii : pentru un timp lumea este în pace , chiar Imperiul Roman este în pace , iar Isus s-a născut. Iată omul se

naște în tăcere , omul se naște în pace:La Crăciun toți tind să fie mai buni . Pur și simplu mai umani.

• Valoarea bucurie : " Vă anunț o mare bucurie ", cântă îngerul : "Astăzi Mântuitorul se naște " Deci, a celebra Crăciunul

înseamnă a fi bucuroși! Nimeni nu a regretat niciodată că a fost vesel și acest lucru înseamnă că bucuria este o valoare

incontestabilă, absolută ca iubirea. Iată de ce bucuria ne face mai buni, iar tristețea mai răi.

• Valoarea duioșiei: în iesle totul este duios: duioasă este Maria , duios este Iosif, duioși sunt chiar măgarul și boul care-l

încălzesc pe Isus. Chiar dacă că noaptea este rece, în peșteră există inimi calde!

Drumul de pregătire pentru sărbătoarea Crăciunului trebuie să fie marcat de momente de reflexie pentru copii,

deseori bombardați de diferiți stimuli din exterior: televiziunea, vitrinele magazinelor, lumini, muzică etc. Un moment de

reflexie asupra semnificației adevărate a Crăciunului, ca sărbătoare a păcii. Trebuie reparcurs cu copiii etapele trăite ca

pregătire pentru această sărbătoare, așa vor reuși să redescopere adevărata dimensiune, atât socială, cât și religioasă.

Serbarea care se organizează cu ocazia acestei sărbători nu trebuie să fie un moment în care copiii își etalează talentul, dar

să fie creată o atmosferă de așteptare într-o climă de bucurie împărtășită.

Momentul conclusiv, tradiționala sărbătoare trăită cu familia va reprezenta ocazia întâlnirii pentru a valoriza cu simplicitate

și entuziasm parcursul desfășurat de cei mici cu ajutorul educatoarelor.

Bibliografie:

‖Il potenziale religioso del bambino‖, Sofia Cavalletti, Citta Nuova Editrice

‖200 giorni con i piccoli, medi, grandi‖, Giuliana Michelutti/ Rosalba Perini, Signorelli - Milan

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

34

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI

Educ. Horvat Ana, Grădinița ”Roza Venerini”, Bacău

Crăciunul este sărbătoarea sfântă a Naşterii Domnului nostru Isus Cristos, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii

sufleteşti. Este un timp în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească și mii de vise ne cuprind sufletul, iar

pacea ne luminează pentru a trăi cu bucurie aceste frumoase sărbători.

Să ne bucurăm împreună cu familia noastră, să îl primim pe Pruncușorul Isus în inimile noastre, având gânduri

bune, să iertăm… să avem armonia atât în familie cât și în sufletele noastre.

De Crăciun avem șansa de a ne revanșa și de a ne curăța de frustrări, de supărări și de regrete și să trăim cu

adevărat momentele frumoase, cum ar fi de sărbători.

Sărbătorile în special cele de iarnă, ne aduc melancolie în suflet, să încercăm să ne bucurăm de plinul din viața

noastră, sau, din contrar, să încercăm să umplem golul din viața noastră.

Sfintele sărbători aduc cu ele o atmosferă de bucurii, în datini şi credinţe, în realizări artistice, muzicale,

coregrafice şi nu numai. Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată sunt doar câteva din manifestările folclorice care fac

din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru. În această perioadă,

copiii, care ţin locul păstorilor şi magilor, cetele de colindători sfidează această misiune din generaţie în generaţie. Peste tot

însă copiii sunt aceia pentru care minunile de Crăciun apar din cer, iar îngerii îi ţin în braţe şi îi veghează. Cunoaşterea şi

practicarea obiceiurilor străbune de către copii contribuie la clarificarea raportului dintre individ, colectivitate şi tradiţie,

contribuie la păstrarea unui măreţ tezaur de spiritualitate creştină.

Semnificația religioasă a Crăciunului este nașterea Mântuitorului Isus Cristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe pământ

să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioși, mai îngăduitori. Această sărbătoare semnifică nașterea, creația și

veșnicia Universului. Prin naștere se perpetueze specia umana și viața devine veșnică. În aceste zile suntem mai buni, mai

veseli, mai sănătoși și mai umani.

Fiecare om, copil sau bătrân, își amintește cu plăcere sărbătorile de Crăciun și momentele speciale pe care le-a trăit.

Copiii îl așteaptă cu nerăbdare pe Moș Crăciun în fața căruia recunosc fără teamă dacă au fost cuminți sau au făcut năzbâtii.

Ei știu că Moșul este iertător și le aduce daruri mai ales dacă spun o poezie sau cântă o colindă.

Oamenii maturi sau cei deja bătrâni sunt emoționați amintindu-și de copilărie, de darurile de Crăciun pe care le

primeau chiar și cei săraci. Când eram copii nu prea înțelegeam de ce Moș Crăciun aducea unor copii mai multe daruri, iar

altora mai puține. Explicația venea de obicei din partea părinților și era foarte simplă: ‖Moș Crăciun aduce cadouri mai

multe copiilor care au fost foarte cuminți‖! Acesta este și astăzi un argument foarte serios și este o motivație puternică

pentru copii care se străduiesc să devină mai cuminți, mai harnici și mai ascultători pentru ca anul viitor să primească mai

multe daruri.

Pe lângă sosirea lui Moș Crăciun o altă bucurie este Bradul de Crăciun, acest pom venerat, care rămâne verde tot

anul, ne aduce în case mirosul pădurii, este simbolul purității și veșniciei. Întreaga familie participă cu veselie la ritualul

împodobirii bradului cu globuri multicolore, beteală, dulciuri și beculețe colorate.

În feerica seară de Crăciun sunt emoționante colindele care vestesc nașterea lui Isus cel trimis de Dumnezeu să

mântuiască oamenii de păcate, ură, invidie…

Copiii merg cu colindul din casă-n casă, înfruntă gerul, zăpada, cântă cu veselie, cu însuflețire chiar dacă au

năsucurile înghețate și primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere etc.

Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales în sate unde se respectă tradițiile străvechi. Peisajul de iarnă este

emoționant: căsuțele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări și globuri colorate, iar mesele sunt pline de bunătățile

tradiționale: cârnați, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci.

Amintirile sărbătorilor de Crăciun din copilărie ne întristează uneori pentru că realizăm că nu putem da timpul

înapoi, dar e minunat să primim în casele noastre cu lacrimi de emoție în ochi pe copiii și nepoții noștri care ne urează tot ce

e mai frumos și ne încălzesc sufletele cu veselia și tinerețea lor.

Pentru mulți dintre noi, unele dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie sunt legate de Sărbătoarea Crăciunului. Pentru

mulți alții, tot de aceste sărbători se leagă și unele din cele mai triste amintiri din copilărie…

Orice părinte iubitor își dorește să îi ofere copilului său tot ce este mai frumos, mai bun, mai special de Moș

Crăciun. Unii, își permit să cumpere saci de cadouri, alții, poate doar câteva dulciuri, dar, oare, ce ar fi mai bine să îi

oferim copilului?

Un obiect poate fi lucrul cel mai simplu de oferit. De asemenea, poate fi și cel mai complicat! Uneori, știm exact ce

își dorește copilul, alteori nu știm și se poate întampla ca nici el să nu știe ce vrea. Atunci, ne cuprinde disperarea căutând

zile în șir ―cadoul perfect‖ și sfârșim prin a cumpăra mai multe lucruri decât ne-am propus inițial în speranța că, printre

toate aceste lucruri, copilul va găsi și ceea ce nici el nu știa că își dorea…

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

35

În multe alte cazuri, părinții cumpără cadouri și pentru copilul din ei (sau mai ales pentru copilul din ei!). Cumpără

lucruri pe care ei și le-au dorit, dar nu le-au avut niciodată atunci când erau copii sau pe care ei și le-ar dori dacă ar mai fi

copii.

Sunt și mulți părințiii absenți sau cvasi-absenți din viața copilului lor - fie locuiesc în altă localitate (sau în altă

țară), fie sunt foarte ocupați cu serviciul sau cariera profesională, fie cu… ei înșiși. Sunt părinți care nu și-au dorit să

devină părinți, dar au devenit din întâmplare, din conformism social sau din alte motive numai de ei știute. Asemenea

părinți, resimțind vinovăție față de copilul lor, au nevoie (mai mult sau mai puțin conștient) să-și micșoreze sentimentul de

culpabilitate, să-și ușureze sufletul și își copleșesc fiica sau fiul cu tot felul de cadouri (indiferent de ocazie).

Chiar dacă omenește toți sunt de înțeles, a-ți copleși copilul cu daruri este păgubos pentru tine ca părinte și are

―efecte adverse‖ asupra copilului: răsfăț, așteptări nerealiste, plictiseală, demotivare, dezinteres, lipsa dorinței, pretenții

absurde. Rezultatul este un copil blazat, plictisit și plictisitor în egală măsură, o persoană pe care cu greu o mai poate face

ceva fericit și care ajunge să apreciaze afecțiunea, valoarea și chiar rostul în viață numai în funcție de cât de mari, cât de

scumpe, cât de rare sau de sofisticate sunt lucrurile pe care le posedă.

La polul opus, sunt părinții de condiție modestă, care nu își pot permite lucrurile pe care copilul lor și le dorește și

care se simt vinovați din această cauză. Unii dintre aceștia, spre a curma suferința copilului care tanjește după ceea ce vede

la colegii săi sau în reclame, ajung nu de puține ori să facă eforturi extraordinare, să se îndatoreze, să se supună la adevărate

cazne financiare spre a da satisfacție copilului lor care, treptat, ajunge să nu mai vadă nimic din eforturile lor, ci să

considere că este normal ca părinții săi să facă toate aceste sacrificii și, culmea ironiei, să fie în continuare nemulțumit

pentru că nu poate ține pasul cu colegii și prietenii lui din familii cu mai multă dare de mână.

Paradoxal, rezultatul este de multe ori același ca în cazul familiilor cu dare de mână - un copil nevolnic,

nerecunoscător, plin de pretenții nerealiste, învățat să primească și să nu dea nimic, nemulțumit de condiția lui socială și

reproșându-le părinților că nu sunt în stare de mai mult, că suntniște sărăntoci care îl fac de râs în fața colegilor, în vreme ce

el însuși nu are chiar nimic cu ce să se laude, nici măcar cu o situație școlară mediocră …

Și atunci, ne întrebăm: cât și ce să-i dăm copilului? Puțin? Mult? Scump? Ieftin?

Răspunsul ar fi: să-i dăm copilului cu măsură! Să fim înțelepți, să-i oferim cu moderație, chiar și atunci când ne

permitem mai mult. Să lăsăm loc dorinței să crească – contează foarte mult ca cel mic să mai și râvnească îndelung, să

învețe să aștepte atunci când chiar își dorește ceva și chiar să nu primească. În definitiv, în viață nu le avem întotdeauna pe

toate. Copilul poate să își dorească zece lucruri deodată – e firesc, la urma urmei. Eu, ca părinte, pot să-i cer să își aleagă

numai unul – unul pe care el și-l dorește cel mai mult, așa încât, atunci când îl primește, să se bucure din tot sufletul și să-l

prețuiască.

Nu vă lăsați antrenați într-o întrecere a părinților – cine face cât mai multe daruri, chiar dacă prietenii, familia și copiii vă

atrag într-o asemenea competiție. Riscați să ajungeți părinți care își masoară propria valoare și reușită în viață în funcție de

ceea ce îi oferă copilului lor și cel mai mult are de suferit, evident, copilul.

Copiii au nevoie nu atât de obiecte, cât de experiențe, de amintiri și de lecții de viață.

A face împreună ceva – un tort, o vizită, decorații pentru pomul de Crăciun, a organiza un eveniment pentru prietenii de

familie sau o chetă pentru oameni necăjiți, pentru copii săraci, pentru copii aflați în suferință, a duce acestora cadouri, a

împărți hrană oamenilor străzii, a realiza împreună felicitările pentru cei apropiați, a învăța împreună cu copiii noștri ceva

nou (ca de exemplu să ne dăm cu patinele pe gheață sau un colind pe care să-l cântăm prietenilor), iată tot atâtea ocazii de a

transforma Crăciunul într-o amintire de viață unică și minunată.

Altminteri, lăsându-ne prinși în vâltoarea consumarismului de zi cu zi, riscăm să transformăm acest moment unic al

anului în obișnuita perioadă de alergătură, panică, enervare, claxoane, cozi, frustrare, aeroporturi aglomerate.

Crăciunul înseamnă a dărui, a face bucurii, a fi alături de cei dragi, dar și de cei uitați de lume, de copiii și de bătrânii

nimănui, de oamenii suferinzi, de cei săraci.

Acesta este spiritul Crăciunului care ne umple sufletul de bucurie – nu alergătura fără rost din magazine, traficul

nebunesc, claxoanele și nervii, pomul ―perfect‖, vacanța ―perfecta‖, cu oboseală multă, bucatele grele și zăcutul pe canapele

în fața televizorului.

Lucrurile se strică, se demodează și se uită. Experiențele transformate în amintiri și lecții de viață trec însă cu brio proba

nemiloasă a timpului.

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN ACTIVITĂŢILE DE CRĂCIUN

Prof. înv. primar Constantin Ștefania

Școala Gimnazială Nr. 1 Limanu, jud. Constanța

În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza

uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei, unde

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

36

se modelează,,materialul‖uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute,

unele fiind chiar imprevizibile.

Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea

fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea

personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi

supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către

tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal. Orientarea

educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi

instruirii lor.

Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai

bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute.

Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele

oricărei activităţi didactice :

a) comunicarea în cadrul căreia se asigură climatul educațional, individualizarea comunicării și modalităţile comunicării ;

b) etica relaţiilor profesor-elev bazate pe valori, conduită, considerarea elevului ca partener educaţional;

c) strategii de management: stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de

cunoştinţele elevilor, adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive, selectarea metodelor participative pentru

valorificarea potenţialului creativ, selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor,utilizarea

adecvată a tehnicilor auxiliare ;

d) evaluarea –proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în

vederea obţinerii unui feed- back rapid asupra atingerii obiectivelor, diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare,

prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor.

Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în cadrul serbarilor cu școlarii reușim să înfrumusețăm

viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor din cele mai

vechi timpuri, modul cum aceste tradiții au dăinuit peste timp.

Prin conținutul serbărilor îi ajutam pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare, adaptându-

le particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a

cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor a unor evenimente tradiționale -

Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae, etc - copiii având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului,

diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești, armonia limbii române.

Textele cântecelor și poeziilor, a colindelor, plugușorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătura cu unele

îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii copiii își îmbogățesc vocabularul cu

expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne și în comorile înțelepciunii populare.

La vârsta școlară mică sunt greu de înțeles evenimentele petrecute de Crăciun, Bobotează, Paște. Noi, cadrele

didactice, încercăm să transmitem din generație în generație, portul, graiul, obiceiurile și datinile așa cum le-am moștenit

de la străbuni.

O ocazie eficientă de valorificare a tradițiilor populare și a obiceiurilor românești o constituie serbările. Ele sunt un

izvor de bucurii și satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltarii psihice, fizice cât

și estetice. Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri; cântăreț, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale,

formându-și sau perfectionându-și o serie de abilități artistice.

Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conținutul lor, transmit un anumit

mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru realizarea unui scop comun, reușita serbării.

Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfășurării ei, când tensiunea afectivă a clasei

ajunge la maxim. Astfel, pregătirea și participarea la serbări este acțiunea în care copilul se obișnuiește să trăiască în

colectiv, să se debaraseze de timiditate.

Serbările aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, crează o atmosferă plină de plăcere, bucurie. În

transmiterea obiceiurilor și tradițiilor în serbările școlare se pornește de la ideea că nu există un alt element artistic care să

poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educațional ca serbările școlare. Pentru copii ele reprezintă o

distracție veselă, placută, iar pentru cadrul didactic constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui șir

întreg de repetiții. Învățând copiii să desfășoare "Serbarea pomului de iarnă", îi implicăm în interpretarea unor roluri pe

care le joacă cu plăcere: capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul. Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor

pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât și pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii

dorința de a cunoaște și păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești.

Pentru a avea o influență pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înțelese de acesta și să-l afecteze

psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvata a costumațiilor și decorurilor, de

participare afectivă a copilului. Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

37

neasemuita frumusețe a datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul

folcloric românesc: cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.

Pentru a realiza o serbare reușită, care să respecte tradițiile și obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare și

prelucrare a repertoriului specific vârstei școlare ce cuprinde în forme tradiționale poezii și cântece specifice Crăciunului.

Costumele populare, ia și catrința, brăcirile și opincile, cămașa și ițarii sunt primenite și pregătite pentru spectacolul mult

așteptat.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor

şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, şcolarii

participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat

dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni

frumoase şi valoroase.

Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc

o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.

Bibliografie :

Creţu, T., Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti, 1999

Gordon W.Allport -,,Structura şi dezvoltarea personalităţii‖,E.D.P., București, 2000 Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4

,1999 ed Discipol‖

Şchiopu, U., Verzea, E., Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti, 1995

CRĂCIUNUL-TRADIŢII ŞI SIMBOLURI

Profesor Coste Delia, GPP.Nr.42 Oradea

Iarna este un continent necunoscut, anotimpul sufletelor când nu simţi frigul de afară, când nu vezi că zăpada este

murdară, când bătăile cu bulgări au un alb imaculat, contrastând cu noroiul cotidian..Când ninge parcă se lasa o linişte de

inceput de lume, o linişte a calmului şi a purităţii.Mai presus de toate iarna este anotimpul sărbătorilor de bucurie.Poate că

cel mai frumos inţeles al iernii este chiar acesta: faptul că ea este Casa Crăciunului, sărbatoarea prin care ne amintim că

Dumnezeu a pus in fiecare dintre noi o scânteie divină, o scară ce duce spre cer.O sărbatoare atât de bogată in semnificaţii

cum e Naşterea Domnului trebuie trăita cu partea ―înalta‖ a fiinţei noastre cu sufletul cu mintea cu toată forţa imaginaţiei.E

singurul fel în care ne vom putea înălţa, în care vom izbuti să ne iluminăm.Pentru asta nu trebuie să fim deştepţi sau bogaţi,

e suficient să fim oameni.Să ne amintim că avem suflet sentimente şi să trăim măcar acum în preajma Naşterii Domnului, în

numele lor.Vreme de secole Crăciunul a fost prilej de înălţare spirituală de apropiere de latura religioasa a fiinţei umane, o

adevărată iluminare, pregătită prin post, rugăciune şi curăţenie sufletească.

La origini Crăciunul a fost nu doar o zi de naştere a Mantuitorului, ci a întregii lumi creştine şi a fiecărui creştin în

parte.In multe locuri din ţară(Bucovina,Năsăud,Hateg, Apuseni) există credinţa că cele trei zile de Crăciun şi mai ales

Ajunul sunt o perioadă magică.Şi tot ceea ce va fi făcut în acea perioada se va răsfrânge pe tot timpul anului ce va urma.De

aceea oamenii mâncau uşor de Crăciun ca să fie uşori tot anul, se fereau de plâns ca în anul ce vine să nu plângă, puneau sub

faţa de masă lama de fier a unei coase, ca să fie tari ca fierul şi să nu obosească pâna la anul viitor.Acest şir de tradiţii, care

variază de la o zona la alta, sunt toate subordonate aceleiaşi idei: Naşterea Mantuitorului reprezintă o iniţiere, oamenii

parcurg o primenire sufletească, pe care trebuie să şi-o pregatească cu grijă.O purificare ce face ca albul iernii sa para sfant.

Crăciunul este marea sărbatoare a iubirii şi înnoirii.Clipele înălţătoare ale aprinderii lumânărilor, vechile colinde cântate

cu lacrimi de emoţie în glas, parfumul bradului, scânteietoarele fermecate, deschiderea darurilor aduse de Moş Crăciun,

îmbraca sufletele în straie de sărbătoare.

O veche legendă germană spune că odată cu solstiţiul de iarnă, duhurile rele scapă din locurile în care se află încătuşate

şi bântuie risipite prin lume.Singura stavilă pe care oamenii pot să o pună în faţa ameninţării lor sunt brazii verzi, veşnic

vii.Ei despart lumina de întuneric.Pentru îndepartarea răului , în curţile vechilor germani şi în faţa bisericilor, în Ajunul

Crăciunului erau aşezaţi brazi împodobiţi cu mere şi panglici colorate.Certificatul de naştere al pomului de Crăciun datează

din 1605, când scriitorul german Sebastian Brand notează cu încântare un nou obicei care cucereşte oraşele: în locuinţele

oamenilor au apărut brazi ―înveşmântati‖ cu ghirlande, lanţuri aurite, lumânări de ceară şi dulciuri.Cultul bradului

împodobit are antecedente în crengile de brad atârnate de grinda caselor, înca din vremuri biblice: crenguţa Iesse, simbol al

genealogiei lui Isus, dar şi simbol al Pomului din mijlocul Paradisului, căci de Crăciun se sărbatoresc şi onomasticile

primului cuplu din istoria umanităţii:Adam şi Eva.

În Transilvania bradul de Crăciun a sosit în negura Evului Mediu, adus de coloniştii germani(saşi).În satele şi cetăţile lor,

serile de Crăciun erau luminate feeric de barzii scânteietori, aprinşi în case şi în biserici, şi care adunau obştea întreaga în

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

38

preajma lor.Îmbrăcaţi în superbele lor costume tradiţionale de sărbătoare, croite din catifele, dantele şi cingători de argint,

oamenii aceia blonzi, cu ochi albaştri intonau imnuri religioase, instaurand un protocol al Crăciunului care a influenţat şi

oraşele româneşti.

La început , podoabele erau fabricate din bunătăţile casei: turtă dulce, mere roşii, covrigi şi nuci, portocale,

bomboane.Ornamentele de pom strălucitoare reprezintă un semn al civilizaţiei citadine, al evoluţiei de la poamele

pământului la obiectele manufacturate.În târgurile amenajate anume pentru Crăciun au apărut globuri de sticlă, ţurţuri de

cristal, beteală argintie şi aurie, fulgi artificiali, îngeri bucălaţi, figurine din lemn, metal şi hârtie, reprezentând scena naşterii

lui Isus.

Astăzi la moda sunt decoraţiile din plastic metalizat.A apărut chiar şi bradul din plastic verde, o imitaţie perfectă dupa

natură, dar care oricât ar fi de practic şi ecologic, nu va putea înlocui niciodată pomul de Crăciun viu şi verde, cu autentica

sa mireasmă de brad.Străbunii noştri acordau semnificaţie fiecărui decor alimentar: mărul însemna coeziunea familiei,

nucile-starea de sănătate, iar firimiturile de la masa festivă urmau să fie aruncate în foc, pentru izgonirea duhurilor rele.

Obiceiurile s-au schimbat, dar tradiţia pomului de Crăciun a rămas: dupa atâta amar de vreme , el reprezintă şi astăzi

simbolul Naşterii Domnului şi forta de dăinuire a creştinismului pe pământ.La noi , la romani prezenţa lui e însoţită şi de

obiceiul străvechi al colindelor, care povestesc despre magii călătorind dupa stea, despre ieslea săracă, încălzită de suflarea

fierbinte a vitelor, şi despe Sfânta Fecioară Maria aplecată peste pruncul Isus.Cântece străvechi , minunate transmise din

generaţie în generaţie, ca o normă de conduită morală, Crăciunul nu e doar strălucire şi sărbătoare, ci şi o taină: Naşterea lui

Isus.

Vesela, magica şi generoasa sărbătoare a Crăciunului, aşteptată cu înfrigurare mai ales de copii, are la români o dubla

semnificaţie: cea a renaşterii periodice a soarelui dupa cea mai lungă noapte a anului(22 decembrie), şi cea a Naşterii

Pruncului Sfânt(24 decembrie), care în urma cu două milenii avea să marcheze începutul unei lumi noi.

Chiar dacă ne-am putea reproşa ca în ultima vreme Crăciunul a îmbrăcat straiele modelelor vestice, cu exagerările lor

carnavaleşti şi cu inventivitatea comercială a americanilor, totuşi, sărbătoarea este profund intrată în mentalitatea românilor.

Bibliografie:

Almanah de iarnă, Formula As, Anul I, numărul 1, decembrie 2006

OBICEIURI DE CRĂCIUN LA ROMÂNI ŞI LA ALTE POPOARE

Prof. Înv. Primar Crăciun Dorina

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Motru, Jud. Gorj

Motto: “Ridică-ţi în tăcere sufletul spre Sărbăroarea Luminii!”

Timpul trece repede. A mai trecut un an. Iată-ne în pragul Crăciunului, a zilelor sfinte, în care, toţi caută miracolul,

minunea tainică a acestei sărbători, şi trăieşte speranţa că-l va găsi. Cel care ne asigură că miracolul se va împlini este Moş

Crăciun, personaj de poveste.

Se spune că Fecioara Maria intrase încă din copilărie în mănăstire. Acolo a fost anunţată de arhanghelul Gabriel că

va naşte prunc sfânt, de la Împăratul cerurilor. Cam prin a cincea lună, de când era însărcinată, nevinovata Fecioara i-a

mărturisit totul stareţei. Aceasta însă n-a crezut-o, a alungat-o din mănăstire şi a blestemat-o. Ea a plecat, ajungând într-o

pădure, unde şi-a făcut o colibă, aşteptând sorocul naşterii.

Văzând însă că nu scapă de urmările blestemului şi fărădelegile necuratului, Maria a plecat din pădure la casa unui

om bogat şi aspru numit Crăciun. Acesta însă n-a voit-o în casa lui, şi drept urmare i-a tăiat mâinile Crăciunesei pentru că a

primit-o pe Fecioara Maria la ei, în staul. De durere, Crăciuneasa şi-a pus mâinile în albia în care a fost spălat noul născut.

Mâinile i-au revenit la loc.

Uimit, Moş Crăciun şi-a cerut iertare. I s-au dat două canoane:

1- să colinde pe la toţi sătenii şi să vestească naşterea lui Iisus, în fiecare an. De atunci el este un personaj foarte

iubit, pentru că aduce marea veste al Naşterii Domnului. Această veste este cel mai mare dar. Ea este azi simbolizată de

daruri materiale.

2 - să postească în fiecare an 40 de zile înaintea de a merge la colindat.

Moşul a împlinit dorinţa Fecioarei. Şi de atunci, el vine, cu ocazia acestei sărbători importante, cu daruri la

fiecare.

Legat de sărbătorile Naşterii Domnului, pretutindeni, în lume, se desfăşoară tradiţii şi obiceiuri locale sau ale

popoarelor.

Să dăm câteva exemple:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

39

*Obieciul apusean, de a înfrumuseţa casa, cu un pom încărcat cu daruri, în timpul sărbătorile Crăciunului, începe să

prindă şi la noi de la începutul secolului trecut, imitând o datină germană, în care pomul este împodobit cu lumânări aprinse

şi cu daruri şi este numit Christbaum. Pomul de Craciun, încărcat cu daruri şi jucării, e prezent azi în fiecare casă, cu toate

că nu este românesc, ci import.

Românul îl vede pe Mos Crăciun sub înfăţişarea unui moş bătrân, blând, binevoitor, cu barba albă ca zăpada ce

acoperă câmpiile şi coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă Moş este Craciunul, apoi Moş trebuie să fie şi vestitorul

sosirii sale, adică Ajunul (Moş Ajun).

În noaptea Ajunului, uliţele strâmte, răsună, de glasurile colindătorilor, la toate ferestrele luminate. Cete de copii

merg din casă în casă şi cântă:

“Bună dimineaţa la Moş Ajun

Ne daţi, ori nu ne daţi?”

Dacă cei din casă întârzie să-i primească şi să le dea “colindeţi” atunci colindătorii cântă mai departe:

“Am venit şi noi odată

La un an cu sănătate

Şi la anul să venim

Sănătoşi să vă găsim!

Ne daţi, ne daţi,

Ori nu ne daţi?”

Atunci gazdele împart copiilor covrigei, nuci, mere, bani.

În unele ţinuturi, din Transilvania, bătrânii se îngrijesc ca în noaptea sfântă, a Ajunului, să nu se isprăvească fânul

din ieslea vitelor, iar prin alte locuri se aştern paie în iesle, întru amintirea naşterii lui Hristos în ieslea de la Betleem. Dar

nimănui nu-i este îngăduit să doarmă pe afară sau în grajduri, deoarece în noaptea aceea, boii vorbesc unii cu alţii, în limba

lor despre Iisus Hristos Cel născut în iesle şi încălzit de suflarea lor.

În anumite sate româneşti, de exemplu, în cele maramureşene, în seara de Crăciun se ung cu usturoi vitele şi

grajdurile pentru ca să nu dea cumva pe acolo strigoii, moroii, alte duhuri necurate, şi să le omoare.

Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul Crucii.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care se pune o

monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi de beteşuguri, care se duc astfel, cu apa, pe

vale în jos.

Tot din seara de Crăciun şi până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască ursitul i-au din fiecare mâncare câte

puţin şi pun într-o ulcică. Mai apoi, în seara de An Nou, înconjoară, goale, casa, de 9 ori; a noua oară se uită pe fereastră, îl

văd pe cel visat mâncând din ulcică. Prin alte părţi, în ajunul Crăciunului, tinerii dascălii bisericeşti umblă cu Icoana pe care

este zugrăvită Naşterea Domnului şi cântă troparul Naşterii Mântuitorului.

În Moldova este sfinţirea mesei de ajun, masa fiind încărcată cu mâncăruri de post acoperite cu un merindar şi pe

care nu le descoperă până când nu intră preotul pe uşă. În vechime, la curţile noastre domneşti, era şi obiceiul numit oraţii,

devenite uraţii, de la ―a ura‖.

De sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei este colinda. Colindele sunt obiceiuri cu care copiii, tineriii, dar

şi cei maturi întâmpină pe Hristos pe pământ. Aceste tradiţii s-au păstrat de pe vremea romanilor. Colindele de Crăciun,

povestesc despre viaţa zbuciumată a Domnului, de la naşterea Sa şi până la răstignirea Sa.

Specialiştii în domeniu afirmă că nici un popor din lume nu are o colecţie mai frumoasă şi mai variată de colinde

precum are poporul nostru.

Între Crăciun şi Bobotează, colindătorii umblă cu “Steaua‖, obicei de demult. Cei care umblă cu steaua cântă

colinde care amintesc de viaţa Domnului:

“Cine primeşte

Steaua frumoasă

Şi luminoasă,

Cu colţuri multe

Şi mărunte

De la naşterea lui Hristos

Dăruite”.

Steaua este poftită în casă, copiii cântând cântece de stea.

Vifleemul sau Irozii este un teatru religios rămas din primele timpuri creştine. Uneori Steaua se combină cu

Vifleemul şi se numeşte “Steaua cu Vifleem”.

În Ardeal şi în Moldova Vifleemul este cunoscut sub numele de “Irozi”.

Obiceiul de a dărui cadouri, de a face surprize, este prezent şi la alte popoare:

*În Suedia, de 13 decembrie se sărbătoreşte Sfânta Lucia. În acea dimineaţă, cea mai tânără din fetele dintr-o

familie se trezeşte prima. Ea se îmbracă intr-o rochie albă şi îşi pune pe cap o coroniţă pe care sunt aprinse 7 lumânări.

Apoi, ea îi trezeşte pe ceilalţi membrii ai familiei oferindu-le, la micul dejun, prăjituri în formă de animale.

*În Germania, în seara de Crăciun, pomul e împodobit cu daruri şi lumânări care se aprind feeric.

*În Franţa se prezintă misterele Naşterii Domnului care preced liturghia de la miezul nopţii. După liturghie, o

copioasă masă reuneşte familiile.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

40

*În Spania Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun, se săvârşeşte o liturghie la

Capelele Palatului Regal, la care participă Casa Regală, după care urmează o serbare pentru copiii demnitarilor Curţii.

*În Austria un flăcău se îmbracă în veşminte lungi şi albe, îşi pune pe cap o mitră şi ia în mână un toiag. El

închipuie pe Sfântul. Nicolae însoţit de 2 îngeri în alb precum şi o grămadă de draci negrii încornoraţi şi încep colindatul pe

la case. Copiii gazdelor sunt chemaţi, verificaţi din punct de vedere religios, dacă trec examenul, primesc cadouri, dacă nu,

sunt daţi pe mâna dracilor de afară.

*În S. U. A. Moş Crăciun a evoluat, de la un personaj salbatic, la un bătrân cu faţa blândă, ce călătoreşte cu o sanie

trasă de reni.

Şi exemplele ar putea continua, căci aceste sărbători au ca specific ecumenicitatea, universalismul. Ele angajează

Cerul şi întreg Pământul în care minunea Naşterii Domnului s-a petrecut.

Cea mai mare minune pentru zilele noastre este ca,

în inimile noastre, ale fiecăruia,

ca-ntr-un leagăn,

să se nască

şi să crească acest prunc sfânt!

BIBLIOGRAFIE:

1.Ion Ghinoiu, Mica enciclopedie de tradiţiiromâneşti- Sărbători, Obiceiuri, Credinţe, Editura Agora, 2008;

2.Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătoarea noastră cea de toate zilele- sărbători în cinstea iernii, Editura Cartea de buzunar,

2005;

3.Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 2005;

TRADIȚII, CREDINȚE, OBICEIURI PREZENTE ÎN SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA ROMẬNI

Prof. înv. Primar: Tîrlea Ana Ramona

Şcoala Gimnazială Nr. 1, Loc. Motru, Jud. Gorj

Obiceiurile calendaristice şi cele legate de viaţa de familie sunt o componentă perenă a culturii noastre tradiţionale.

Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului

Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea,

vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) -

şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea,

care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice

diferitelor zone ale ţării.

Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate

spune ca a fost fericit în acel an.

În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această

zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină

şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.

În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu părăsească

stupul pe vremea roitului.

În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.

După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube.

Acolo unde este datina de a taia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu

ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana

porcului".

În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucalăi, pe

pereţi şterguri tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate.

Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.

Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această

seară, ci bucatele.

Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat.

Se ung pâinile pe deasupra cu muruiă de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din

grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

41

În Ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul acela la pomi, că-i ajută să

fie roditori.

În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din

casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. Copiii care merg cu

colindatul se numesc piţărăi sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire.

Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umbla cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o

icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în

sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc.

În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele

gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste cântece numindu-se "zori", spunându-se că

atunci "cânta zorile".

Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde

de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.

"Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod,

care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau

printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în

"Descrierea Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau

moldovenii împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele

Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre

tinerii mascaţi.

Despre cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii călători se spune că au venit să se închine lui lisus, după unii din Arabia,

iar dupa alţii din Persia. Tradiţia ne arată că ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.

Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului

l-a născut pe lisus Hristos.

Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul

animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în sens

pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.

Vinul era în unele regiuni ale ţării şi simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. În momentul solemn al căsătoriei li

se toarnă vin peste mâinile lor împreunate, simbolizând puterea vieţii, trăinicia şi fericirea noii familii. "Paharul de aur" este

paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sărbătoarea Crăciunului, din care s-a băut cândva în momente solemne, la

botez , la cununie, şi care reprezenta un bun al familiei, transmiţându-se din generaţie în generaţie. La origine are un înţeles

magic, proprietăţi curative, unele dintre astfel de pahare poartă inscripţii cu caracter misterios.

A doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămani, si tot atunci fetele, pe alocuri si

flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.

Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa

apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc.

Fiecare om are un copac frate. Sădirea unui copac în grădină, în parc sau în orice alt loc aduce noroc. Confesându-

te copacului, dobândeşti o forţă fizică sporită şi tărie sufletească. Copacii, ca şi florile, au anumite semnificaţii: afinul

semnifică nevoia de libertate; alunul - bunătate, sinceritate; bradul - teama de suferinţă; castanul - teama nevinovată;

frasinul - amabilitate; gorunul - noroc surprinzător; liliacul - iubire; mărul -invidie, nedreptate; măslinul - pace şi împacare;

mesteacănul - fericire în familie; nucul - însănătoşire; paltinul - atenţie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultăţi; plopul

- prietenie, devotament; prunul - făgăduieli uitate; salcia - respect; salcâmul - pudoare; socul - pierderea unui prieten;

stejarul - iubire sinceră; teiul - iubire conjugală; ulmul - prietenie trainică; vişinul - lipsa de iniţiativă; viţa de vie - petrecere;

zmeurul - discordie.

Semnificaţiile populare ale unor flori: albăstrelele - delicateţe; brânduşa - regret; bujorul - ruşine ; busuiocul -

sărăcie; crinul - iubire ideală; garoafa - iubire pătimaşă; ghiocelul -nădejde; iasomia - bucurie; laleaua - reuşită deosebită;

lăcrămioara - noroc şi prosperitate; liliacul - iubire care se naşte; macul - linişte, sănătate; margareta - candoare; narcisa -

egoism, amor propriu; nufărul - răceala în iubire; nu-mă-uita - bucurie efemeră; odoleanul - gelozie, ceartă; sulfina -

noutate; vioreaua - aventura primejdioasă; trandafirul - iubire şi frumuseţe.

Aduc noroc şi se oferă ca dar: paharul de cristal, şalul, vioara, manuşile, lampa (veioza), tabloul înrămat, blana

frumoasă, medalia gravată, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.

Nu aduc noroc şi nu se oferă cadou: cuţite, călimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela,

oglinda, batista, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.

La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe

vârful capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare şi din ce parte vine sunetul, în acea

parte işi va găsi ursitul..

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

42

În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se da la păsări şi la animale, "să

fie cu spor ca şi colindătorii".

În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită

naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii Mântuitorului.

În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,

determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.

În ziua de Crăciun nu se scoate gunoiul afară decat a doua zi, deoarece dacă-l arunci "iţi arunci norocul!"

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apa curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă

de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.

În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu

alţii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.

Se crede că în timp ce omul strănută, îi intră sau îi iese prin nări un duh rău sau o părticică din suflet. De aceea,

pentru a nu se întâmpla ceva rău celui ce strănută, se recurge la rostirea unei urări: "Doamne ajută!", "Să-ţi fie de bine!",

"Sănătate!".

Când strănuţi de mai multe ori la rând e semn ca vei face chef.

BIBLIOGRAFIE:

1.Ion Ghinoiu, Mica enciclopedie de tradiţiiromâneşti- Sărbători, Obiceiuri, Credinţe, Editura Agora, 2008;

2.Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătoarea noastră cea de toate zilele- sărbători în cinstea iernii, Editura Cartea de buzunar,

2005;

3.Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 2005;

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN ASUPRA

DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Prof. Popescu Cristina

Sărbătorile de iarnă ale Crăciunului și a Anului Nou cumulează numeroase obiceiuri populare tradiționale. Acestea au

un repertoriu bogat și variat, cu elemente specific diferitelor zone etnografice ale țării.

Obiceiurile de iarnă sunt creații ale oamenilor din satele noastre de munte, de deal și de câmpie, sunt mărturii care

confirmă cuvintele lui Lucian Blaga: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat‖(‖Sufletul satului‖), vrednicia și statornicia

poporului roman pe aceste plaiuri binecuvântate. Tradițiile de iarnă însoțesc sărbătorile ce se derulează cam în aceeași

perioadă. ‖Ele încep la 24 decembrie, cu Ajunul Crăciunului și se încheie cu Anul Nou. Crăciunul și Anul Nou prilejuiesc

manifestări de o deosebită bogăție folclorică, adesea cu realizări artistice remarcabile: mersul la colindat, mersul la urat cu

plugușorul, jocurile cu măști, țurca și dansurile, călușerii‖.

Școala și slujitorii săi au datoria de suflet de a face cunoscute obiceiurile de iarnă în rândul generațiilor succesive de

elevi.

La orele de Educație muzicală se învață melodiile colindelor studiate la Limba și literatura română, se învață colinde noi

și se organizează audiții de colinde.

La orele de Educație plastică și abilități practice sunt realizate desene, picturi și colaje inspirate din obiceiurile de iarnă.

Foarte bine sunt valorificate obiceiurile de iarnă în cadrul serbărilor școlare organizate în luna decembrie prin dansuri

populare, montaje literar-muzicale și dramatizări despre nașterea Domnului, despre iarnă, despre brad, Moș Crăciun, colinde,

,,armonii muzicale de o rară frumusețe, care prin conținutul lor arată toate momentele principale legate de venirea pe lume a

lui Iisus Hristos.

În procesul de învățare, multe sunt momentele de satisfacție și bucurie pe care le trăiesc cei implicați, dar maxima

încărcătură emoțională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.

În clasele I-IV, sebările școlare vin ăn ajutorul afirmării și formării personalității elevului. În timpul prezentării

programului artistic, elevul-artist îi va avea ca spectatori pe colegii de școală, dar și pe părinții și învățătorii cărora va trebui

să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleșesc. Interpretarea rolurilor constituie unul din cele mai favorabile

momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi.

Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă, de căutări și de creație din partea învățătorului. În cadrul

serbării, învățătorul este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet și interpret model pentru micii artiști.

Importanța unor asemenea festivități ocazionate de sărbătorile religioase este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al

elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoștințe, la îmbogățireab trăirilor afective și sentimentelor estetice. La vârsta

școlară aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral, exprimare clară,

corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, dar și dezvoltarea

capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri, compunerea de expresii

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

43

faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacității de exprimarea nonverbală a sentimentelor. Expresiile folosite în

limbaj dau copiilor libertatea de a râde, de a prețui sau disprețui fapte ale personajelor.

Deasemenea, valorificând obiceiurile populare cu prilejul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou-sunt creații pe care copiii

le joacă cu deosebită plăcere. Stimulați de limbajul popular la care se adaugă jocul specific, semnificația acestor obiceiuri

populare aduc bucurie copiilor, îmbogățind prin forma și specificul limbajului, imaginația lor.

Versul, muzica vocală, gimnastica ritmică, scenetele pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea și dinamismul

spectacolului. Activitățile de Crăciun sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât și pentru părinții lor. Ele aduc

lumină în suflete, dau aripi imaginației, entuziasmului și rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viața fiecăruia.

Activitățile cultivă capacitățile de comunicare și înclinațiile artistice ale elevilor, atenția, memoria, gustul pentru frumos.

Elevii poartă cu mândrie costumele populare și încep să iubească și să aprecieze muzica populară, muzica autentică, care ne

reprezintă pe noi, românii, la diverse manifestări naționale și internaționale.

Suntem datori să-i învățăm pe copii ceea ce este românesc, să se aplece cu dragoste și respect spre folclor, să păstreze

ceea ce avem și să transmită mai departe. ,,Elevii trebuie îndrumați să-și îndrepte atenția spre fondul străbun de valori

artistice și documentare spre a-l aprofunda, a-l iubi și a-l răspândi.‖

Bibliografie:

Bălan, Maria, Iliescu, Cristina, Valorificarea obiceiurilor de iarnă în cadrul activităților școlare la ciclul primar, Revista

Învățământul primar, Ed. Miniped, București, nr.4/2004, p. 80-81;

Ionel, Cristina-Carmen, Contribuția serbărilor școlare la educația estetică a elevilor, Revista Învățământul primar, Ed.

Miniped, București, nr.2-3/2004, p. 123-124;

Botezatu, Cristina, Ghidul serbărilor școlare-Clasele I-IV, Ed. Rovimed Publishers, Bacău, 2010, p.10-11.

ROLUL ACTIVITĂŢIILOR DE CRĂCIUN ÎN PERSONALITATEA ELEVIILOR

Prof.Dabu Carmen Violeta

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai

variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,

oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu

atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de

afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-

aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Serbările şcolare vin in ajutorul afirmării si formării personalităţii elevului. În timpul prezentării programului

artistic,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală, dar şi pe părinţi cărora va trebui să le recite sau să le cante,

exprimând trăirile care îl copleşesc. Realizarea programului artistic presupune o muncă de cautări şi de creaţie din partea

profesorului.

Importanţa unor festivităţi ocazionale de sărbătorile religioase-Craciunul, este deosebită. Ele lărgesc

orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor

estetice. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasa activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în

timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a

realiza buna dispoziţi şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt

momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei,

entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta

copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul

personalităţii lor. Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om

mare, să fii cât se poate de copil”.

Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite „Cel mai bun povestitor!‖

„Cea mai frumoasa poezie recitata!‖, ’’Cea mai frumoasă pictură’’ -promovăm valori culturale şi etice fundamentale.

Elevii sunt dornici de a participa la diverse activităţi în spiritul Crăciunului, se vede efortul depus, străduinţa,totul

se face cu suflet deoarece cred în această mare sărbătoare. Sunt uniţi, se ajută, numai este discriminare.

Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie

să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în

relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea

activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

44

VIS DE IARNĂ

Prof.înv.primar:Barbir Emilia-Daniela

Şcoala Gimnazială Măriţei

Toate sărbătorile si praznicele creştine ne vorbesc de unele evenimente sau fapte din viaţa Mântuitorului sau despre

petrecerea celor drepţi. Fiecare sărbătoare are laturile sale de bucurie şi tristeţe, care sunt în aceeaşi măsură mustrare pentru

noi, că nu putem trăi o viaţă ca a lor şi bucurie că avem lângă tronul ceresc pe aceia care, în trup fiind, au trăit Evanghelia.

Între praznicele Bisericii şi sărbătorile creştinilor, ca taină şi început de mântuire, se înscrie Crăciunul sau Naşterea

după trup a Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul Iisus Hristos. Nicio altă bucurie mai mare decât Sărbătoarea Naşterii, în

anotimpul alb, nu poate fi pentru români ca cei ce s-au format ca popor şi s-au născut creştini în acelaşi timp. Pentru aceasta,

strămoşii noştri au îmbrăcat în straie de legendă şi în vers de colindă evenimentul respectiv.

În vechile noastre calendare, care observau şi zodiacul, Naşterea Domnului ca eveniment a fost încadrată în

complexul Sărbătorilor Crăciunului. Cel mai vechi şi mai autentic cuvânt al sărbătorilor de iarnă este Crăciunul, care

înseamnă creaţie nouă, descoperire, uimire, mirare, înspăimântare.

Crăciunul are pentru noi o importanţă deosebită, fiind sărbătoarea familiei, a părinţilor, a bunicilor, a rudelor şi în

special a copiilor.. De ce? Naşterea Domnului este mai uşor de înţeles şi ne putem da seama de această înţelegere din

folclorul românesc care este atât de bogat şi zilele acestea, fiindcă angajează inima sinceră a celor mici şi înţelepciunea

celor bătrâni. Poporul nostru născut creştin a păstrat gingăşia, durerea, îngrijorarea Sfintei Familii, aşa cum a fost cu două

mii de ani înainte, fiindcă naşterea poporului român este aproape contemporană cu minunea din Betleem.

Moş Crăciun este o realitate a copilăriei poporului nostru, un suspin, o dorinţă vie şi o satisfacţie desăvârşită, un

izvor de creaţie literară cu adâncă sensibilitate, un gust artisic muzical rezumat în colinde, o legitimaţie orară a

evenimentului Naşterii lui Hristos. Colindele, pe lângă semnificaţia folclorică, sunt o predică vie şi un catehism popular care

a menţinut fiinţa spirituală a românilor de pretutindeni. La scânteile naturale sau artificiale, la lumânările şi candelele

sărbătorii se văd, în zilele Naşterii Domnului, lacrimi de bucurie şi de tristeţe, dor de ţară şi de strămoşi. Câte geamuri

îngheţate nu se deschid colindătorilor, câte suflete calde nu cheamă îngerii Naşterii Domnului, câte inimi reci nu se

deşteaptă la acest şuvoi pornit din strămoşi pentru preaslăvirea Pruncului din Nazaret?

Colindele româneşti au fost pastorala vie şi nescrisă a ierarhilor şi preoţilor români, a cântăreţilor noştri care

anunţau Crăciunul. Unele se referă la Ştefan, Mihai; Brîncoveanul intraţi în aureola cerului. Glasurile dulci ale copiilor au

fost calendarele neştiutorilor de carte ale strămoşilor noştri şi singura posibilitate de a afla ce s-a întâmplat în zilele de

groază ale uciderii pruncilor din Nazaret, dar în acelaşi timp pomenind feciorii luaţi ostateci, sau fetele răpite de satanicele

năvăliri ale migratorilor.

Câte mame nu şi-au vărsat lacrimile la căpătâiul copiilor nevoiaşi, cerând mila Pruncului Iisus; câte fecioare nu şi-

au jurat credinţă Maicii Domnului pentru cei aleşi inimilor; câţi părinţi nu şi-au pus nădejdea în copii lor, muncind din greu;

câţi bunici şi mătuşi n-au imprimat cinste şi încredere nepoţilor, prin colinde, cântece de leagăn şi istorioare despre Domnul

Hristos şi mama Sa. Iată rădăcinile acestui arbore genealogic al tezaurului care trebuie păstrat şi transmis ca un jurământ de

credinţă cu foc şi sânge din tată în fiu şi din mamă în fiică.

Pruncii colindători, înainte de a pleca să anunţe sosirea lui dumnezeu-întrupat, se strâng în cete, iau iertare unii de

la alţii şi ascultă cu folos, ce se spune de Hristos… şi astfel li se deschide orizontul evenimentului naşterii: Magii steaua

urmăresc, Mergând ca să vadă… Îngerii din cer privesc, cântând imn de slavă… Ei cred că Iisus este cel veşnic născut din

Tatăl, este acel Moş-Crăciun, adică o faţă a bunătăţii întrupată pe pământ, acel Unul se arată în trei feţe: Moş Nicolae,

binefăcătorul celor tineri, moş Ajun, sfătuitorul celor bătrâni şi cumpătaţi şi Moş Crăciun, bucuria şi izvorul nesecat al

bunătăţilor tuturor copiilor din lume precum şi Moş Andrei ce ne-a adus Vestea cea bună.

Micii vestitori ai minunii celei mari a Naşterii Domnului încredinţează pe ascultători că Pruncul Nou-Născut este

înainte de Luceafăr… numai pe pământ s-a născut din Fecioară… Ca să crească… să ne mântuiască!

Mântuirea sau izbăvirea a fost şi din partea împăratului roman Galeriu, care a oprit persecutarea creştinilor. În

cinstea acestui eveniment, colinda spune: ‖Hai Lerui-ler, Că a venit Domn prea bun ∕ În locaşul lui Crăciun…

Mântuitorul Hristos, însă, ca Domnuleţ şi domn din cer, n-a venit singur, ca o nălucă sau apariţie, ci a împlinit

proorocia, născându-se din Maria.. Şi L-au văzut cetele îngereşti în cer şi păstorii pe pământ… De aceea cerul arde luminos,

când Preacurata naşte astăzi pe Hristos.

Dragostea şi ospitalitatea strămoşilor noştri este lăudată iar grija pentru cei mici face parte din cultul familiei.

Mesele bogate din aceste zile, pregătite cu muncă şi trudă, sunt, pe lângă o răsplată şi o mulţumire a sfârşitului de

an, şi o bucurie a începutului Noului an. De aceea mulţi credincioşi primesc sau ascultă colindătorii cu multă satisfacţie,

luând aminte că îmbuibarea sau lăcomia duc sufletul la rutină: E sărbătoare şi e joc în casa ta acum… Dar sunt bordeie fără

foc şi nu au Moş Crăciun… Şi-acum te las, fii sănătos şi vesel de Crăciun, dar nu uita când eşti voios, române să fii bun…

Nici lumea ştiinţei nu stă pasivă la acest eveniment, Marii cititori în stele ai Persiei, Egiptului şi Babilonului sunt

uimiţi de apariţia stelei prea strălucitoare, pe care o urmăresc până la Ierusalim, Irod se înfurie, iar mama şi Copilul sunt

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

45

arătaţi protejaţi de oamenii curaţi şi săraci, dar cinstiţi şi inteligenţi: păstorii din jurul Betleemului. De asemenea, balada

‖Mioriţei‖ la strămoşii noştri poate fi legată de evenimentul arătării stelei şi Naşterii Domnului.

Colindele şi cântecele de stea, vicleimul şi irozii sunt primele încercări de teatru public cu temă religioasă,

cunoscute în istoria Bisericii creştine. Ele demască şi pe răufăcători, pe păcătoşi şi pe cei ce blesteamă şi înjură, şi pe cei ce

trăiesc din nedreptate, încât au devenit de la început biciul moralizator al poporului român, şi codul nescris al comportării.

Pe de altă parte, în ele găsim trăsăturile morale ale Mântuitorului ca bunătatea, jertfelnicia, milostenia, răbdarea, trăsături

oferite şi credincioşilor.

Colindele şi cântecele de sărbători nu sunt numai o colecţie de sfaturi şi recomandări pentru alţii, ci ele angajează

toată natura, ca şi în noaptea evenimentului, iar românii i-au adăugat au adăugat ieslei sărace şi cetina sau bradul, podoaba

Carpaţilor noştri. De aceea, Bradul, sau Pomul de Iarnă, în imaginaţia multor popoare, dar mai ales a poporului nostru, este

bucuria celor mici şi semnul de grijă şi nobleţe al părinţilor. Copiii privesc bradul cu emoţie, aşteptând ca din umbra lui să

apară Moş Crăciun şi Anul Nou, Anul milei Domnului, Mesia cel mult dorit. Celor mici li se explică de cei în vârstă pentru

a înţelege minunea din Nazaret , pentru că tot Moş era şi-n vremea lor, Bătrânul Moş Crăciun… Alte denumiri sunt străine

şi păgubitoare spiritualităţii noastre daco-romane.

În lumea de basm a strămoşilor noştri, în vatra arzândă a gliei moştenită de veacuri s-au ţesut amintirile şi istoria

nescrisă a încercatului popor român. De aceea frumuseţile Carpaţilor noştri sunt înnobilate în cetiniţă, cetioară şi coroană de

trandafiri, care mâine va fi spini, văzând aievea crucea răstignirii: sus în vârful muntelui, Pe la crucea bradului, pe o scară de

argint, Se coboară Domnul Sfânt… El coboară-arareori, Numai pe la sărbători…

Aşadar, aceste minunate mărturii dinainte, din timpul şi de după Naşterea Domnului, formează o piatră scumpă în

tezaurul omenirii, în patrimoniul spiritual al neamului nostru, în candela fiecărui suflet curat de creştin şi în inima fiecărui

ortodox român. Nu trebuie să ciuntim spiritualitatea noastră, nu trebuie să o interpretăm după cine ştie ce reguli, ci să o

luăm aşa cum ne-au lăsat-o strămoşii, fiind o moştenire din sufletul lor, suflet atât de încercat de-a lungul veacurilor.

Dar şi Luceafărul apune, cu toate că luna decembrie are cele mai lungi nopţi ale anului, apărând raze minunate de

de nădejde şi fericire într-un An nou mai bun, mai îmbelşugat, mai liniştit şi cu noi împliniri. De aceea micuţii colindători

îşi iau sorcova, simbolul belşugului şi amintirea Pomului vieţii şi pleacă la cei mai apropiaţi pentru urări de sănătate

întregului neam, aşa cum spun şi versurile: ‖Sorcova de la bătrâni a fost dată la români, ca un semn de-mbelşugare şi de

viaţă cu onoare. Anul Nou sosind în lume, el mi-a spus în al său nume, să iau sorcova-n primire… Să mă duc să sorcovesc,

cu plugul să o sădesc, peste ţara ce-o iubesc, tot de bine să-i vestesc …‖(Paul Constantinescu)

CÂND IUBIREA ESTE POSIBILĂ ATUNCI ÎNCEPE ISTORIA

Prof. Daniela Fodor

Odată am luat trenul spre un oraş fără nume, unde oamenii trăiesc sub semnul iubirii şi al onestităţii.

Am trecut printr-un loc unde toţi se luptau pentru o cauză dreaptă, dar nimeni nu ştia exact împotriva cui...

Apoi am văzut un loc unde nimeni nu suferea de foame, dar toţi mâncau fără să se oprească...

Şi am zărit un alt loc unde toţi sufereau de foame, dar nimeni nu le dădea ceva să mănânce...

Am trecut printr- un loc unde peştii cei mari îi mâncau pe cei mici doar pentru că erau mai slabi şi unde caii albi îi

maltratau pe cei negri doar pentru că erau negri...

Am străbătut un loc unde toţi erau soldaţi chiar dacă nimănui nu-i plăcea să se lupte, şi unde cineva le ordona să

lupte doar ca să se simtă soldaţi...

Atunci l-am întrebat pe mecanic cât mai era până la oraşul fără nume.

Mi-a răspuns că toată lumea coborâse şi că trenul urma să se oprească întrucât nu avea să-şi continue drumul doar

pentru mine.

Cum putem să ne mişcăm într-o lume complicată care reuşeşte să combine formule, proiecte şi persoane, care din

punct de vedere chimic, ar fi în stare să provoace o explozie ?

Cum să ne descurcăm în acest labirint? Poate există o cale pentru a reuşi!

Dar pentru moment să fim atenţi la lecţiile de educaţie civică.

Sunt mereu aşteptate exemplele bune. Dar să auzi ―exemplul bun trebuie să vină de sus‖ nu este obsedant? Poate că sunt

oameni corupţi, leneşi,…dar sunt şi oameni drepţi, harnici,….care sunt o categorie în minoritate dar apreciată.

Grija, meticulozitatea, sensibilitatea cu care este controlată puritatea aerului, a mării, a pământului ar putea fi

extinsă şi în ambientul interior al persoanei .Ce-aţi spune de nişte relaţii sociale sănătoase, clare, limpezi, pure, deschise!

Atunci viaţa în colectivitate ar fi mai puţin ―cancerigenă‖. Utopie? Un pic perfecţionată şi poate se vor ivi zorii

unei deschideri.Ne-am dat seama că problema socială , începe acolo unde lipseşte sensul „familial‖ autentic. Începe acolo

unde oamenii, în loc să se recunoască „fraţi‖, se confruntă din motive rasiale, politice, de vârstă, de zone geografice, de

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

46

confesiuni religioase. Începe deoarece ceilalţi sunt adesea consideraţi o povară în plus pe Pământ, ceva care există, dar ar

putea şi să nu fie.

Ce mai poate garanta o viaţă decentă în ciuda publicităţii şi insistenţei de a înfrumuseţa viaţa într-un mod ciudat?

Prima observaţie : dacă nu ne-am simţi iubiţi existenţa personală ar putea fi tristă şi întunecată. Atunci când nu ne

este recunoscută existenţa, când nimeni nu ne bagă în seamă, când avem impresia că suntem lipsiţi de importanţă atunci

simţim vântul rece al singurătăţii şi al lipsei de sens.

Iar sărbătoarea tuturor creştinilor asta aduce.

Dumnezeu nu ne a lăsat singuri, l a trimis pe unicul său fiu pentru a ne dezvălui dragostea Sa nemărginită pentru

fiecare dintre noi.

De aceea Crăciunul stârneşte emoţia, să observi existenţa unei persoane şi să simţi nevoia să te deschizi în faţa ei, să poţi

observa realitatea extraordinară care străbate existenţa şi viaţa ta, să priveşti cu curaj la realitatea darului.

Este vorba de un ansamblu de fapte care să ţi influenţeze profund viaţa şi cărora să le dai importanţă. Darurile din

experienţa care defineşte povestea vieţii tale sunt: familia, prietenii, timpul care se scurge, natura care ne înconjoară,

talentul, ... dar şi limitele, defectele, încărcătura misterioasă a suferinţei pe care viaţa o poartă...un dar special este fiecare

întâlnire, fiecare întâmplare legată de persoana care împarte cu tine clipele, de astfel prima formă a iubirii concretizată.

A doua observaţie: Creşterea ca persoană umană se realizează doar prin iubirea umană.

Dar dragostea dintre noi trebuie să iasă la suprafaţă pentru a deveni semnificativă. Şi aici intrăm în domeniul credinţei şi

ştim cât este de important în creştinism conceptul de semn.

Un semn ascuns nu este de folos nimănui, iar un semn indescifrabil te enervează.

Chiar în lumea în care totul are un preţ, unde totul este măsurat în bani, chiar în această lume suntem chemaţi să

fim semn al darului. În acest mod putem să vedem iubirea ca o capacitate de a trăi în relaţie, o relaţie deschisă...cu rădăcini

în pământ şi cu ramuri în cer...

Aşadar prima valoare rămâne totdeauna persoana umană. Şi din această perspectivă iubirea este esenţială pentru a

putea exista, pentru a creşte şi a procrea din punct de vedere uman.

Să înţelegem că persoana umană începe în fiecare şi se termină cu celălalt. Bineînţeles capcanele egocentrismului,

egoismului, intoleranţei sunt mereu prezente pentru a ne încătuşa capacitatea de a iubi.

Încă o dată ne dăm seama că problema socială începe acolo unde lipseşte sensul „familial‖ autentic, când

răzbunarea este numită‖impunerea propriului punct de vedere‖, când omuciderile sunt asimilate cu‖ a da o lecţie‖, când

trădările conjugale sunt numite în glumă escapade, iar iertarea se numeşte ‖slăbiciune de neiertat‖. Avem curajul să spunem

lucrurilor pe nume?

Când iubirea este posibilă atunci începe istoria .

Să încetăm să mai credem în iluzia că pentru a face o lume mai bună trebuie „eliminaţi‖ oamenii incomozi, oamenii

ostili, duşmanii de care trebuie să ne ferim, oamenii care nu sunt ca noi....Priveşte la Fiul lui Dumnezeu sosit în lume în

ieslea cea săracă! Ce bucurie! Acest lucru să ne cuprindă întreaga fiinţă de fericire.

Pentru a avea o lume curată trebuie să ne spălăm toţi, din cap şi până-n picioare, zilnic.

De mai multe ori pe zi.

Îmi vine în minte acest cântec de copil:

Stătea într- un bătrân stejar

O bufniţă bătrână,

Şi cu cât penele-şi umfla,

Pe atât tăcută devenea,

Şi din tăcută cum era

Din asta mai mult învăţa,

Cu cât din asta învăţa,

Pe atât tăcută rămânea .

Puţină tăcere, nu pentru că nu am avea nimic de spus, dar pentru că ar fi prea multe mulţumirile pe care trebuie să

le aducem.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

47

DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN

Chiliment Mihaela-Şcoala ,,Nicolae Bălcescu’’ Piteşti

Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi

obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnul.

Fiecare popor are propria mitologie, alcătuită din legende şi povestiri ce explică anumite evenimente importante ale

vieţii indivizilor şi poporului ca întreg. La români, legenda lui Crăciun, păstorul din poveste, a fuzionat foarte frumos cu

mitul Naşterii Domnului.

Putem spune că obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie

că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătoarea respectivă precum şi să ne

bucurăm împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului

din care facem parte.

In popor se spune că, fără acordul soţului, Crăciuneasa o adăposteşte pe Fecioara Maria în grajd, singurul loc cald care

mai era liber. Supărat de nesupunerea soţiei, Crăciun îi taie mâinile, dar Maica Domnului i le lipeşte la loc. Minunea îl

converteşte pe Crăciun la Creştinism. De bucurie că nevasta sa a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug

din cioate de brad în curte şi joacă hora cu toate slugile lui. După joc, împarte Sfintei Familii daruri păstoreşti: lapte, caş,

urdă, smântâna. De aici, transfigurarea lui Moş Crăciun într-un personaj mitologic, care aduce de ziua naşterii lui Iisus

daruri copiilor. Acest obicei se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi,

în staul, noului Mesia. Cântecele de bucurie adresate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colinde.

Începând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsuna de

glasurile cristaline ale micilor colindători. Cu traista după gât, cu bâta în mâna şi căciula pe urechi, colindătorii merg din

casă-n casă şi strigă la ferestrele luminate:

„Bună dimineaţa la Moş Ajun, / Ne daţi ori nu ne daţi.

Obiceiurile, după cum am mai zis, ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a

acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale. Însă cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele

legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor

româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti

(ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu

originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Un obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului‖. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie.

Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a

fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină si se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de

alte boli.

Un alt obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crăciun, a bradului. Bradul care este veşnic verde

simbolizează viaţa, făcându-se astfel analogie cu viaţa care intră în lume o data cu Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Căci Cel

Ce este Viaţa Se naşte pentru ca noi să dobândim viaţa veşnică. Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie

germană, aşa cum este şi cântecul"O,bradfrumos!".

Capra, Ţurca, Brezaia sunt câteva dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în "Descrierea

Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii

împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin

unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre tinerii mascaţi.

Jocul ―caprei‖ (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost la origine, desigur, un ceremonial grav, un element de

cult. În cadrul sărbătorilor agrare, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în

turmele păstorilor, succesul recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul ―caprei‖.

Obiceiul pare că îşi are originea în cele ale romanilor şi elinilor: fie în jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor

păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile

satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele

unor păsări răpitoare.

Capra joacă după fluier, iar la terminare unul din flăcăi, apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să

vornicească. Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi se îndepărtează mulţumind.

Acestea sunt doar câteva din obiceiurile şi datinile prin care românii mărturisesc Naşterea Domnului.

Noi, dascălii, avem obligaţia să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porţile

cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.

Deasemenea suntem obligaţi să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au

născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste elemente

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

48

definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi

românii pe acest pământ.

Noi trebuie să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o

minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului.

BIBLIOGRAFIE

Datini strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou— Editura: Pentru turism 1990

Ion Apostol Popescu : ―Studiu de folclor şi artă populară‖

Revista ―Învăţământul preşcolar‖ 1-2 2000

CRĂCIUNUL –SĂRBĂTOARE TRADIȚIONALĂ PLINĂ DE SEMNIFICAȚII

David Luminița

Scoala Gimnazială” Nanu Muscel”,Câmpulug,Argeș

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi...Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –

,,Descoperirea copilului‖)

Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric

comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei

permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini,

antrenarea elevilor în activităţi variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,

fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extracurriculare

organizate împreună cu elevii mei, au avut conţinut cultural, artistic, spiritual , s/au bazat pe parteneriate și au implicat

multiculturalismul, o valoare a societății moderne.O astfel de activitate a fost desfășurată pe platforma eTwinning,

activitate ce a avut ca scop :promovarea in spațiul european a valorilor poporului român, a obiceiurilor si tradițiilor de

Crăciun.

CHRISTMAS TRADITIONS AND CUSTOMS

The project is based on noticing the differences and similarities between the countries involved regarding the

Christmas traditions and customs. Every school which is partner, makes the specific Christmas actions and then, they

exchange the experiences. During the project coordinators are going to communicate by emails and keep in touch .

Teme:Artă, Discipline preşcolare, Discipline învăţământ primar, Etică, Limbă şi literatură, Muzică, Teatru

Limbi:EN

Vârsta elevului:5 - 15

Intrumente utile:e-mail, Forum , Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings)

Obiective:

-Promoting and keeping the values of our ancients, of the traditions, of the different countries, through different activities

in which are involved pupils, teachers and parents. -Students will build friendships though eTwinning and they will

present their school and themselves. A . Knowing the customs and traditions of the countries. B. Developing the oral and

written communicative abilities in an international foreign language. C. Using multimedia instruments to insert pictures,

to obtain the wanted results. D. Exciting the curiousity regarding the cultural values of the UE states. E. Promoting

multiculturalism and intercultural dialogue between schools.

Procedură de lucru:Recording (camera) and photography the Romanian traditions and customs. Founding a new artistic

group which, presents the local customs:carols, goat play, plow game. Students will draw customs, clothes etc and will

organize an exhibition. Informations will be exchanged using PowerPoint, short films, podcasts etc. They will help to

improve their communication skills in foreign language.

Rezultate preconizate:Students will submit our results of their friends . In this way, they learn about the customs

,traditions and culture of other countries. -Video recording, photos - Making a photography album presenting local

customs(presentation Power point) - Making a CD with the film of the show. - Making a calendar for 2011 , using the

pictures of the children from the show and with a carol for each month of the year.

BIBLIOGRAFIE: http://desktop.etwinning.net/projects/project/41758

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

49

CRĂCIUN ȘI DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Prof. David Andreea

Colegiul Tehnic Câmpulung,Argeș

Educaţia şi dezvoltarea caracterului acoperă o largă varietate de problematici cum ar fi educaţia şcolarului,

relaţia părinte-copil, elev-profesor, dezvoltarea morală, metode de predare, de motivare, de învăţare teoretice şi practice,

etc . Dezvoltarea unui personalitati nu se limitează numai la școală, ci este influența multor factori.

J.Piaget afirma că omul trăieşte, ia atitudine, activează într-o multitudine de valori, pe care le ierarhizează şi

astfel, prin opţiuni ce depăşesc permanent actualul nivel, atribuie un sens existenţei sale. Comenius considera că dacă

omul este o fiinţă eminamente culturală, educaţia este definită drept proces de transmitere a culturii, iar pedagogia – ca o

ştiinţă a culturii.

Craciunul reprezinta Nasterea Domnului si este o sarbatoare sfanta, o stare de spirit de celebrare a

sentimentului de pace și liniște. De Craciun se cântă colinde, se trimit urări, se rostesc proverbe, ghicitori și se dăruiesc

celor dragi cadouri. Pentru copii – cu această ocazie pot fi organizate ateliere de creație. Cu multa voioșie, în spiritual

sărbatorilor, copiii au ocazia să experimenteze materiale, forme si culori diferite prin care își pot exprima creativitatea.

Folclorul românesc are o strălucire şi o putere de seducţie reale, pe care se cuvine să le apărăm cu fermitatea şi

credinţa ce trebuie să ne călăuzească în protejarea tuturor valorilor ce ţin de adâncurile fiinţei noastre naţionale.

Activitatea educativă realizată prin folclor acoperă principalele laturi ale educaţiei : morală, patriotică, estetică,

intelectuală. Prin activităţile educative extracurriculare, în procesul instructiv-educativ se pune accent în mod special pe

educaţia conform aspiraţiilor şi opţiunilor elevilor, pe păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre populare,

dar şi pe introducerea unor elemente moderne, noi, antrenante şi atractive, care duc la o mai bună socializare a elevilor şi

la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, la stimularea dorinţei de a participa la activităţile de grup .

Proiectele pentru eTwinning sunt realizate, de regulă, între două şcoli, însă este posibilă şi implicarea mai

multor şcoli. Ele pot fi proiecte pe discipline de studiu sau transdisciplinare.Crăciunul este unul din motivele pe baza

căruia se deruleză astfel de activități multiculturale, activități ce duc la formarea personalității individului.Anul acesta sunt

partener in următorul proiect:

CHRISTMAS LIGHTS AND SPARKLE

The project is based on beauty of the Christmas, on holiday clothes of the country.We can present the

differences and similarities between the countries involved regarding traditions and customs. Every school which is

partner can present school, city, country holidays through photo, drawings, videos etc.

Subjects:Art, Cross Curricular, Environmental Education, Foreign Languages, Pre-school Subjects, Primary School

Subjects

Languages:EN

Pupil's age:5 - 18

Tools to be used:e-mail, Forum, Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings), Twinspace

Aims:-promoting and keeping the values of our ancients, of the traditions, of the different countries, -seeing the beauty of

Christmas, -developing the oral and written communicative abilities in an international foreign language, -using

multimedia instruments to insert pictures, to obtain the wanted results, -exciting the curiousity regarding the cultural

values of the UE states, -promoting multiculturalism and intercultural dialogue between schools, -let us remember the

birth of Jesus. Work process:Recording (camera) and photography the Romanian traditions and customs. Students will

draw customs, clothes etc and will organize an exhibition. Informations will be exchanged using PowerPoint, short films,

podcasts etc. They will help to improve their communication skills in foreign language.

Expected results:Students will submit our results of their friends . In this way, they learn about culture

of other countries. -Video recording, photos - Making a photography album presenting local

customs(presentation Power point) etc.

BIBLIOGRAFIE: http://desktop.etwinning.net/projects/project/108412

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

50

VALENŢELE EDUCATIVE ALE SERBĂRILOR

DEDICATE NAŞTERII DOMNULUI

Prof.înv.primar, Marinică Florenţa-Teodora

Şcoala Gimnazială Nr.1 Limanu, Judeţul Constanţa

Activităţile extraşcolare prin caracterul lor interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a

caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor

acestora.

O mare importanţă în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct

copilul prin personalitatea sa.

Serbările şcolare organizate cu diverse ocazii au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru

părinţii lor. Dintre serbările care se bucură de o mare atenţie si popularitate este Serbarea de Crăciun care reuşeşte să

înglobeze toate tradiţiile şi obiceiurile din perioada de iarnă (24 decembrie – 7 ianuarie).

Decembrie este luna, colindelor, a bucurie, a brăduţului frumos împodobit a primilor fulgi de nea care aduc în

sufletele copiilor bucuria reîntâlnirii cu Moşul cel drag şi bun - Moş Crăciun.

Sărbătorile de iarnă le trăim cu un farmec şi o frumuseţe aparte, ce le fac aşteptate cu emoţie şi cu bucurie.

Naşterea Domnului, marea sărbătoare a creştinilor, acest miracol al lumii, aduce schimbarea şi speranţa noastră

de mai bine si ne face parcă, în preajma acestor sărbători, să fim mai buni, mai inimoşi, mai răbdători, mai iertători unii

cu alţii.

Aceste sărbători trezesc rezonanţe afective de înaltă sensibilitate şi de puternică intensitate, creând o atmosferă de

bucurie şi un farmec cu totul si cu totul aparte.

Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoatea Naşterii Domnului, prilej de

bucurie şi linişte spirituală.

Frumuseţea obiceiurilor şi a colindelor de Crăciun trebuie simţită şi preţuită de copii. Cu glasurile lor cristaline,

calde şi tremurânde de emoţie, copiii sunt cei meniţi să exprime cel mai bine gândurile curate şi să facă urări celor dragi

în aceste zile de mare sărbătoare. Noi, dascălii, avem datoria de a transmite colindele de Crăciun şi Anul Nou, elevilor

noştri cu aceeaşi bucurie în suflet cu care de-a lungul timpului, părintii şi bunicii noştri au făcut-o.

Încă din clasa pregătitoare am căutat să descopăr şi să cultiv talentele copiilor, calităţile de ritm, graţie, armonie,

găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizări).

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea dedicată Crăciunului valorifică

varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi

transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.

În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe lângă conţinuturi, care trebuie să fie apropiate

experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaştere, de nou şi de frumos, încă două coordonate

majore: mişcarea, atmosfera de veselie și destindere pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii, ce produce o anumită

tensiune interioară fiecărui copil, pe de altă parte.

Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, face

ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor,

pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că, de participarea lui depinde reuşita serbării.

Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor

dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei.

Este cu adevărat extraordinar când ei, micii artişti reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de

neuitat, când în sală răsună ropotul aplauzelor.

Întregul lanţ de manifestări organizate în şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului aduc o

importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa

spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei.

Serbarea organizată cu ocazia Crăciunului evaluează talentul colectivului clasei şi al fiecărui copil în parte. Punerea

serbării în scenă aduce satisfacţii atât ―artiştilor― cât şi ―spectatorilor―, elevi şi părinţi.

Participarea efectivă şi totală în serbare angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei

impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin

faptul că în cadrul serbării se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de

activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi

mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.

Serbarea dedicată Naşterii Domnului contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de

cunoaştere a copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria şi limbajul.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

51

Această formă de învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei. Materialul artistic folosit trebuie să aibă valoare

educativă şi să cuprindă materiale accesibile particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor.

Serbările reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii, creează o bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din

punct de vedere fizic şi psihic. Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi

contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea

educativă.

Bibliografie

1) Învăţământul primar, Nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

2) Învăţământul primar, Nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

3) Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti

FORMAREA TRÃSÃTURILOR MORALE POZITIVE LA COPII PRIN

INTERMEDIUL TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNÃ

Prof. Înv. Preşcolar: Militaru Mihai

G.P.N. Perieti

Prin educaţie se pot descoperi stadiile de dezvoltare are constinţei morale, regulile morale însuşite de acesta şi mai

tarziu, chiar filozofia proprie în care se regãseşte moralitatea fiecãruia. Valorile morale importante care necesitã în deosebi

atenţie sunt:

Onestitatea: valorizeazã încrederea şi onoarea în orice relaţie socialã încrederea este necesarã, iar copilul trebuie

sã ştie de mic cã trebuie preţuitã atât încrederea pe care ceilalţi o au în el cât şi încrederea pe care el le-o poate oferi

altora. Aceastã valoare se coreleazã direct cu diverse trãsãturi comportamentale, asemenea sinceritãţii, minciunii,

prefãcãtoriei, manipulãrii dar şi cu principiile personale şi curajul moral. De asemenea responsabilitãţile şi

respectarea promisiunilor reprezintã metode prin care se poate forma la copil onestitatea.

Respectul: a fi preocupat de demnitatea, valoarea şi autonomia celor din jur dar şi a propriei sale persoane; a-i

trata pe ceilalţi civilizat, a folosi normele de politeţe atunci când sunt necesare în interacţiunile sociale, a accepta

fãrã prejudecãţi diferenţele individuale, a se abţine de la violenţã sau intimidãri sunt doar câteva dintre

caracteristicile pe care educaţia se poate axa pentru a dezvolta respectul în individ.

Responsabilitatea: corelatã cu onestitatea, reprezintã recunoaşterea şi îndeplinirea atribuţiilor proprii. Se poate

educa prin intermediul autodisciplinei, perseverenţei, recunoaşterea propriilor greşeli dar şi a propriilor succese.

Dreptate şi corectitudine: aceasta trãsãturã influenteaza direct luarea deciziilor corecte şi afecteazã moralitatea

foarte grav în cazul în care nu este dezvoltatã. Se bazeazã pe luarea decizilor într-un mod cât mai obiectiv, lipsit de

prejudecãţi.

Spirit civic şi cetãţenesc: înseamnã recunoaşterea şi îndeplinirea obligaţiior sociale, protecţia mediului,

participarea la procesorul democratic, şi mai ales supunerea în faţa legii.

La vârste mai mici (preşcolare) formarea caracterului pe baza valorilor morale se poate face folosind metoda

recompensei. Astfel, copilul va putea aprecia comportamentele şi atitudinile generate din aceste valori şi chiar şi le va însuşi

în propia filozofie morala, urmând ca şi el sã le susţina mai departe. În aceaşi mãsurã comportamentele care sunt consecinţã

a unor trãsãturi morale negative trebuie sã fie descurajate, fie prin pedepse (din nou, în special la vârstele preşcolare) sau

prin alte metode educative la vârste mai mari (asemenea comunicãrii deschise).

Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic şi

nemuritor în ciuda scurgerii timpului.

Decembrie vine apoi cu sărbatoarea, atât de aşteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câţi dintre noi nu au aşteptat

cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu' a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Acest

obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae, s-a împămâtenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut din ţările

catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregătiti. Copiilor din România li se poate

întâmpla ca Moş Nicolae să aduca si câte o vărguţă (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost

învestit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel in educaţia copiilor.Povestea lui Moş

Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune că el posedă puteri magice şi a murit in

340 a.H. şi a fost îngropat in Myra.Târziu, in secolul XI, soldaţii religioşi din Italia au luat rămăşiţele sfântului cu ei înapoi

in Italia. Ei au construit o biserică in memoria lui, in ari, un oraş port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creştini din toată

lumea au venit să viziteze Biserica Sfantului Nicolae. Ei au luat legenda lui Moş Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a

răspândit in toata lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţari.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

52

Copiii aşteaptă cu nerăbdare Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei

mici şi mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de peste doua milenii, răspândită pe tot globul, cea mai

importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie. Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea

zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă mai ales pentru copiii care aşteaptă sosirea Moşului.

Semnificaţia religioasă a Crăciunului este Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe

pământ să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioşi, mai îngăduitori. Această sărbătoare semnifică naşterea, creaţia

şi veşnicia Universului.

Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales unde se respectă tradiţiile străvechi. Peisajul de iarnă este

emoţionant: căsuţele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări şi globuri colorate; bradul împodobit şi mesele încărcate

cu bunătăţi tradiţionale; mireasma de cetină şi cozonac şi colindele care creează o feerie de basm cum nici în poveşti nu

întâlneşti . Colindatul

Pentru cea mai aşteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsura la tradiţie,

ştiind să accepte si obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec si gest ritual, ci şi

numeroase mesaje si simboluri ale unei străvechi spiritualităţi românesti. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui

eveniment creştin care este Naşterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din ţara,

începe colindatul. Copiii cu STEAUA vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu

mere, nuci si colaci.

Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un

impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj căci vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate‖ încă de

alţi factori. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul pentru tradiţiile,

obiceiurile şi folclorul românesc.

Prin abordarea acestui proiect nu s-a dorit o schimbare majoră a percepţiilor naţionale asupra

tradiţiilor,obiceiurilor şi folclorului românesc, ci o sensibilizare a noastră, a tuturor, o abordare diferită a unei teme deloc

moderne.

OBIECTIVE SPECIFICE:

OBIECTIVE PENTRU COPIII PREŞCOLARI:

-Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale,

-Cultivarea dragostei şi respectului pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc;

-Atragerea copiilor în organizarea de activităţi cu caracter extracurricular, conducând la lărgirea şi îmbogăţirea orizontului

de cunoaştere a acestora.

-Implementarea unor cântece şi dansuri populare româneşti;

-Să manifeste interes pentru datinile şi obiceiurile calendaristice creştine.

OBIECTIVE PRIVIND CADRUl DIDACTIC:

-Promovarea şi valorificarea tinerelor talente existe în grădiniţă;

-Amenajarea unui colţ cu obiecte de artă populară;

-Organizarea unor expoziţii cu lucrări şi obiecte de artă populară

OBIECTIVE PRIVIND PARINŢII

- Stimularea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali în derularea activităţilor;

- Promovarea unor relaţii reciproce între părinţi şi alţi factori educaţionali, pentru a transmite copiilor valorile spirituale ale

poporului nostru.

Bibliografie

Musata Bocos,Miron Ionescu-Tratat de didactica moderna editura Paralela 45, 2009

Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;

Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar , nivel

5-7 ani;

CRĂCIUNUL PENTRU MICUȚII CREȘTINI PĂRĂSIȚI

Profesor psihopedagog Dobrotchi Denisia Claudia

” În memoria Anei F.”

”Încă un Crăciun … câteva serbări… cadouri… recompense… eh, sper să fie frumos, și totuși… ”

Așa își încep pregătirea pentru sărbătorile Crăciunul câțiva copii din Casele de tip familial.

An de an – cincisprezece la număr - am sperat ca acești copii să simtă mai mult spiritul Crăciunului, să trăiască cu

bucurie și emoție zilele de pace, liniște, bunăstare, cu cadouri și brad împodobit, colinde și să înțeleagă bucuria și speranța

venită odată cu nașterea Mântuitorului Isus Hristos. Și totuși lipsește ceva din aceasta sărbătoare pentru acești mici creștini.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

53

Încă un Ajun de Crăciun… alte lacrimi… altă dezamăgire. Oricât încercăm să facem ca educatori sau mame substitut

pentru acești copii nu este suficient. Îi vezi cum gândul le zboară departe. Oare unde se gândesc? Oare ce e în sufletul lor? La

cine se gândesc? Ce și-ar dorii?

Îmi este greu să întreb atunci când văd priviri rătăcite deoarece toate răspunsurile duc în același loc: MAMA sau

FAMILIA. Cel mai sensibil subiect. ”Oare o să mă viziteze?” ”O să poată să îmi aducă ceva?” ”Oare o să mă ducă acasă

în familie de Crăciun?” Câte întrebări… cât zbucium… câte lacrimi…. Și-ar dorii ca sărbătorile Crăciunului sa-i găsească în

sânul familiei. Ar renunța la orice cadou, doar să fie ACASĂ.

Așa simțea una dintre copilele părăsite încă de la naștere în pragul Crăciunului. Micuța Ana s-au ‖mica noastră poetă‖ a

început de timpuriu să își așterne gândurile și suferințele pe hârtie, să facă compuneri, eseuri și poezii.

Odată cu venirea iernii copiii deja zboară cu gândul la Crăciun, mers la colindat și bine înțeles la cadouri. Toți se

străduiesc să fie cât m-ai cuminți și să ia note mari, pentru a primii cadourile dorite. Toți își pregătesc și scrisorile pentru Moș

Crăciun. Ana începe să plăngă… începe totuși să scrie cu mâna tremurândă cu ochii plini de lacrimi. Mă bucur să văd că și ea

scrie scrisoarea Moșului și nu refuză ca altă dată.

Scrisorile sunt gata, dar scrisoarea Anei îmi atrage atenția. Încep să citesc iar apoi să plăng…. Ana a scris:

Dorință de Crăciun

‖ Eu nu-mi doresc păpușă

Nici alte jucării

Aș vrea să am o mamă

Cum au și alți copii.

Te rog moșule drag

Nu mă mai căuta

Decât când mi-o aduci

N-apoi pe mama mea.

Ana- un suflet chinuit.

Același gol în suflet simt, de fiecare dată în ajunul Crăciunului.

O sărbătoare a creștinilor, a sufletului, a speranței și bucuriei, în sufletele unora aduce multă tristețe.

SERBAREA DE CRĂCIUN- MOD DE RECREERE,

EDUCAŢIE ŞI PARTENERIAT ACTIV

Prof.înv.prşc.Dorca Laura

Gradiniţa P.P.Nr.25 Baia Mare, Maramures

La ,,zestrea de comori‖ care întruchipează munca dascălului, fiecare educatoare îşi aduce nota sa distinctă,

unindu-le însă aceeaşi chemare de perfecţionare, de cunoaştere a lumii mirifice a copilului. În activitatea educatoarei există

o preocupare aparte pentru manifestările artistice ale copiilor, dintre care serbarea îşi are rădăcinile adânc infipte în sufletul

acestora.

Este un fapt cunoscut de către educatoare, că fiecare copil se crede la un moment dat un mic actor, că doreşte să

impresioneze, să fie văzut de alţii, să fie aplaudat. Serbările organizate în grădiniţă sunt deci un prilej foarte bun pentru a

scoate în evidenţă micile talente actoriceşti. Chiar dacă presupun multă muncă, repetiţii nenumărate, copiii acceptă cu

plăcere ideea organizării lor.

Serbările sunt importante în viaţa copiilor pentru că sunt manifestări artistice deosebite de şirul clipelor obişnuite

petrecute în grădiniţă, pentru că provoacă stări emoţionale puternice, pentru că au o valoare deosebită în educaţia copiilor.

Frumosul din viaţa sau artă influenţează psihicul sensibil şi receptiv al copilului, determinând puternice emoţii estetice.

Prin intermediul lor sunt valorificate şi descoperite uneori aptitudini individuale pentru muzică, dans şi teatru. Se

exersează procese psihice ca : memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, pentru că serbările presupun a memora poezia, a

interpreta roluri din scenete, colinde, strigături, urări, copiii trebuind să-şi pună la treabă imaginaţia, să se transpună cât mai

bine în rolul diferitelor personaje, să folosească un limbaj adecvat şi bineînţeles să fie atenţi pentru ca totul să iasă bine.

Printre multitudinea serbărilor se numără ṣi serbările de iarnă, de Crăciun.

În serbările de iarnă pot fi valorificate cunoştinţele dobândite, pot fi antrenaţi mai eficient copiii timizi, li se

dezvoltă simţul responsabilitaţii fiecărui copil în parte, al întregului grup, se stabileţte o disciplină conştientă pe parcursul

repetiţiilor şi în cadrul derulării serbărilor, li se dezvoltă dragostea faţă de biserică, faţă de Dumnezeu şi Pruncul Issus, în

care se identifică prin asemănarea fizică, învaţă să respecte cerinţele morale, învaţă să fie mai buni unii cu alţii, mai darnici

cu cei din jur, mai inimoşi. Contactul cu publicul numeros prezent la serbare îi pune pe copii în situaţia de a-şi învinge

timiditatea şi alte dificultăţi apărute, exersându-se astfel şi calităţi de voinţă ca: autocontrolul, stăpânirea de sine, încrederea

în forţele proprii şi perseverenţa.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

54

Serbările de iarnă îmbogăţesc şi nuanţează viaţa afectivă a copiilor, îi stimulează pe copii să-şi însuşească variate

forme ale artei, valori morale şi estetice. Rolul lor este de a valorifica experienţele dobândite, de a verifica tot ce copilul şi-a

însuşit într-o perioadă de timp, de a-l pune în situaţia de a aplica în practică cunoştinţele însuşite, de a crea o atmosferă de

optimism, voioşie, procucând celor din jur impresii deosebite.

Tematica serbărilor se alege în funcţie de evenimentul care se impune la momentul respectiv, de posibilităţile

psiho-fizice ale copiilor, în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor, în cazul nostru tematica principală va fi nasterea

pruncului Issus, apariţia Zânei Iernii sau venirea lui Mos Crăciun. În acest sens accesibilitatea conţinutului material ales

pentru serbare este punctul de plecare în alcătuirea programului. Educatoarea va alege conţinutul şi materialele necesare

pentru serbarea de Craciun în funcţie de nivelul grupei sale, va organiza o serbare tradiţională bazată pe tradiţii şi obiceiuri,

unde se aşteaptă şi se merge cu colinda, cu uratul, cu sorcovitul, cu pluguşorul, unde copiii pot incinge câte o horă sau câte

un dans popular. În serbările tradiţionale copiii sunt partea activă dar şi beneficiarii, ei trudesc din greu la repetiţii pentru

reuşită, în detrimentul timpului lor preţios de joacă

La fel de bine educatoarea poate organiza o serbare în mod mai puţin obişnuit, cu activităţi şi jocuri la care

participă şi părinţii copiilor, în care copiii sunt antrenaţi în diverse jocuri de mişcare, distractive sau diverse dansuri

pregătite pentru Zâna Iarnă şi fulgii ei de nea sau pentru Mos Craciun care aşteaptă să-i răsplătească pentru programul

închinat lui. Această serbare este una din cele mai aşteptate serbări şi mai plină de emoţii pentru copii. Serbările moderne,

cu paşi mici şi timizi, vin să întărească relaţia dintre familie şi grădiniţă, iar părinţii să câştige incredere în grădiniţă,

apreciind munca educatoarelor.

Fără să renunţăm la serbările tradiţionale ne gândim să le îmbinăm cu activităţile moderne, în care părinţii să fie

alături de copii, să-i cunoască mai bine şi să înţeleagă câtă muncă presupune reuşita acestora şi câtă nevoie are copilul să fie

alături de părinte în orice ipostază, în orice moment al zilei.

Oricare ar fi tematica serbărilor de iarnă, trebuie să ne amintim mereu că serbările sunt ale copiilor şi de aceea

trebuie să alegem un conţinut adecvat, accesibil, concis, o îmbinare armonioasă între vers, cântec şi dans. Având în vedere

că de fiecare dată publicul spectator la serbare îl reprezintă părinţii copiilor şi bunicii lor, aceştia trebuie antrenaţi şi

implicaţi în organizarea serbării. Se stimulează astfel propriul copil, dezvoltarea lui din grupa mică (chiar grupa

antepreşcolară) până în grupa mare, având posibilitatea de a-l cunoaşte mai bine.

Dacă ţinem seama de toţi factorii importanţi în organizarea unei serbări aceasta va avea şanse de reuşită, va fi un

eveniment important în viaţa copilului şi va rămâne un moment de neuitat pentru părinţi şi copii.

Serbările de iarnă încântă şi fascinează prin farmecul şi prospeţimea lor, prin inocenţa şi candoarea

protagoniştilor, prin neintrecuta spontaneitate şi sinceritate, prin ingeniozitate şi perspicacitate, prin naturaleţea şi firescul

comportament scenic al lor. Acestea asigură îmbinarea armonioasă a părţilor într-un întreg, decor neobişnuit, costumaţie

deosebită, ţinută sărbătorească, fond muzical şi prestaţia copiilor. Ca într-o familie, copiii, spectatorii, de la mic până la cel

vârstnic, au trăit momente unice din lumea inegalabilă a copilărilei, iar coarda sensibilă a sunetului fiecăruia dintre cei

prezenţi a vibrat sub arcuşul de cristal al glasului copilăriei.

Serbările de iarnă pot fi şi o formă de evaluare a copiilor, fiind componentă inseparabilă a instruirii având

caracter stimulator trebuie să-i motiveze şi să-i încurajeze pe copii. Genul acesta de activităţi sunt atractive, dinamice,

nestresante şi sunt centrate pe copil, solicitând în mod diferenţiat participarea lui. Copilul simte nevoia să fie plăcut, trăieşte

sentimente de mândrie şi mulţumire. Este important ca manifestările afective ale copiilor să fie tratate conform importanţei

lor neuropsihologice şi sociale.

Prin intermediul serbării copilul se simte în lumea lui, în care se poate manifesta liber, într-o lume în care jocul

este muncă, iubire, înţelepciune, unde se simte confortabil. Pornind la drum cu poezia ṣṣveselia, copiii satirizează colegii

mofturoṣi, evocă fiinţe dragi, se bucură de frumuseţea anotimpului ṣi de dragostea faţă de Issus ṣi de tradiţiile noastre

româneṣti. Călătorind pe aripile colindelor ṣi ale poveṣtilor de sărbători, copiii interpretează personaje de vis, personaje

religioase, întâmplări senzaţionale.

Fie serbările tradiţionale, fie cele moderne fac pentru copil o lume apropiată lui, în care îṣi dezvoltă unele

strategii de memorare, de înţelegere ṣi învăţare a poeziilor ṣi rolurilor, îṣi dezvoltă abilităţile de relaţionare, îṣi dezvoltă

limbajul expresiv.

Dincolo de culoarea aparte, de emoţiile puternice pe care le emană serbările de iarnă, fără veselie, fără joc ṣi

cântec, fără înţelegere ṣi iubire, împărăţia în care domneṣte ,,măria sa copilul” ar fi fadă ṣi săracă.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

55

CRĂCIUNUL – SĂRBǍTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR

Educ.: Drăghici Viorica

G.P.P. Nr. 3, Slatina

Sǎrbǎtoarea crǎciunului este trăitǎ ca o întoarcere la vechile tradiţii , la dorinţa de a reînvia momentul tainic al

naşterii lui Iisus Hristos .Postul, rugăciunea ,strădania de a manifesta mai multă iubire, omenie şi înţelegere faţă de ceilalţi,

primirea colindătorilor aratǎ ca romanii,încă din vechime, trăiau acest moment într-un profund spiritual.

Intr-o lume în care ne ciocnim clipă de clipă de ostilitate, ignoranţă, suspiciune, rea voiță ,gregaritate,în care

interesele pentru confortul personal şi pentru dobândirea puterii sunt mai presus decât iubirea aproapelui, existǎ o singură

soluţie pentru a ne pǎstra sufletul curat si pur,Credinţa.

Fiecare individ caută prin diferite mijloace sǎ îşi atingă ţelurile şi sǎ îşi împlineasca dorinţele. Doar credinţa

nezdruncinată este calea pe care cineva poate ajunge la desǎvârşire, este mijlocul prin care piedicile pot fi depǎşite. Oricare

ar fi acestea, dacă ai credinţă reuşita este asigurată .

La poporul român, credinţa este rădǎcina spiritualitaţii, a legăturii tainice cu divinitatea. Simplitatea în gândire,

iubirea de Dumnezeu, omenia stau la baza credinţei sănătoase, păstrată înca vie în sufletele multora dintre noi.

Se ştie în popor că, înainte cu două săptamâni de Crăciun, oamenii se străduiau mai mult decât în restul anului să se

înţeleagă și să trăiască bine cu cei din preajma lor: Cine caută sfadă, va fi ocărât din această pricină în toată curgerea anului.

Cel ce va lovi cu pumnul sau cu palma, va face atâtea buboaie câți pumni a dat.

O altă credință a oamenilor este că în ajunul Crăciunului, orice dorință iți pui ea se va împlini Se poate cerca

punând într-un pahar mai mare nouă păhăruțe de apă. A doua zi, apa se va măsura cu același pahăruț și dacă se va afla spor

în apă, cele puse în gând se vor izbândi.

O altă credință, cunoscută prin satele românești este ca înspre Crăciun, cerurile se deschid, iar minunea asta n-o pot

vedea decât cei buni la Dumnezeu: glasuri îngerești se aud atunci în cer, dar iarăși numai cei fară păcate le pot auzi: cei care

vor stau toată noaptea treji și păzesc clipa când se deschide cerul.Atunci se aude o toacă de sus, iar cocoșii încep să cânte.

Unii cer sănătate ori bani,căci orișice ar cere cred că vor dobândi.

De îndată ce se încheie postul Crăciunului,încep să se audă colinde prin casele oamenilor, fiecare pregătindu-se

pentru sfintele sărbători. Cei mai entuziaști se arată copiii și tinerii în special, care încep să se adune laolaltă pentru a învața

colinde sau a-si reaminti, colindele din anii trecuți. Colindatul este un prilej de voie bună, atât pentru cetele de tineri

colindători cât și pentru cei care vor fi gazde pentru aceștia. Colindatul se face în seara de Ajunul Craciunului, care este

adevarata seară mare a colindelor.

Colindatorii se primesc îndeopște cu multă bucurie, pentru ca în aceste colinde se vestește Nașterea Domnului Iisus

Hristos. Oamenii cred ca mai înainte vreme foarte multe răutați făceau oamenii, din pricină că își uitaseră de Dumnezeu.

Pentru a-i scăpa de la păcate, Dumnezeu a lăsat colindele ca in fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să vină

neapărat la urechile oamenilor și astfel să se abată de la calea răutăților.

Și mai ales în iarna asta,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

56

Lăsați copiii să colinde,

Să nu se-nchidă nici o poartă în preajma lor și nici un semn

Să nu-i oprească din curatul și sfântul datinii îndemn

O mai ales în iarna asta, lăsați copiii să colinde!

Când argintiile lor glasuri vor îngâna Florile-dalbe,

Gândiți-vă ca nu e dată închipuirii omenești

O mai aleasă întrupare de sol al vrerilor cerești

Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta Florile-dalbe!

(E.Farago, Calendarul Ligei pe 1908)

Încărcătura spirituală deosebită a colindelor religioase este evidentă, deoarece ele deschid sufletul, trezesc dorul de

Dumnezeu și atunci când sunt cântate din inimă, ne pătrunde un fior mistic.Sunt o sumedenie de versiuni despre nașterea

Domnului Iisus, răspândite pe tot cuprinsul țării.Una dintre aceste povestiri e din Tara Românească și se aude după cum

urmează: Moș Crăciun este stapânul păstorilor și staulului unde s-a născut Mântuitorul. Pe mătușa, nevasta lui o chema baba

Iova. Și cică a moșit pe Maica Domnului. Iată cum s-a întâmplat minunea asta: Fecioara Maria și cu Iosif au intrat în târlă

fără să știe cineva. Iar când s-a născut pruncul,baba Iova a văzut deodată o lumină orbitoare, acolo în târla unde se născuse

Mântutorul.Înspăimântată și socotind că a luat foc staulul, baba a dat fuga și, găsind pruncul și pe mama lui, i s-a făcut milă

și l-a moșit, că bun suflet mai era baba Iova!Unchiașul babei Iova, Moș Crăciun era dus încolo, departe. El era însă o fire rea

de rumân, și tare mult îi mai știa de frică baba Iova! De teama urâciosului de unchiaș, biata babă Iova nici n-a îndrăznit să

bage în casă pe mamă și pe copil după moșire, ci i-a lăsat în târlă. Când a venit Moș Crăciun acasă și a auzit țipete de copil,

a dat fuga în staul; dar n-a priceput minunea, ci, socotind că Fecioara Maria e o fată de-alea cu purtări rele, care-i necinstește

staulul, născând copilul acolo, cică ar fi răcnit la ea: femeie mi-ai făcut staulul de râs! Apoi a dat poruncă baciului Ajun să

omoare pruncul; dar când a auzit cântări cerești si a văzut lumina orbitoare s-a mai potolit unchiașul din furia lui și a lăsat

pruncu-n pace.

Există o asemănare izbitoare între vechile povești despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos povestite prin

satele românești și ceea ce a scris Jacob Lober prin dictare divină în cartea sa –Evanghelia după Iacob partea I- Copilăria lui

Iisus.

Iată,în continuare câteva pasaje semnificative în care se vobește despre momentul nașterii și minunile care au

urmat acesteia:

Salomeea, sora moașei, o femeie care nu a dat crezare celor petrecute Mariei, a cerut să o examineze pe Maria

pentru a se convinge de neprihănirea sa. Dar când Salomeea a atins corpul Mariei, a scos un țipăt și a stigat: Vai, vai mie și

neîncrederii și necredinței mele, căci am vrut să cercetez pe Dumnezeu cel veșnic! Căci priviți, priviți aici, mâna mea arde

în focul mâniei divine, pe care am atras-o asupra ticăloasei de mine! Apoi a început să se roage cu toată ființa ei la

Dumnezeu să o ierte și să o vindece. Lângă Salomeea a apărut un înger care i-a spus: Domnul Dumnezeu a auzit ruga ta

fierbinte; du-te la prunc și ia-l în brațe și o mare bucurie se va pogorî asupra ta! Atunci plină de smerenie a rugat-o pe Maria

în genunchi să-i dea pruncul să-l țină brațe. Și minunea s-a înfăptuit, așa cum a promis îngerul Domnului, Salomeea

însănătoșindu-se pe dată: O, Doamne Dumnezeu atotputernic peste Israel, care ne conduci și ne stăpânești în vecii vecilor!

Esta adevărul curat că acum s-a născut în Israel un rege al regilor care va fi mai puternic decât a fost vreodată David, omul

care a trăit după inima Domnului! Slăvit să fii și lăudat să fii de mine în vecii vecilor!În peșteră s-a făcut apoi liniște. Înainte

de răsăritul zorilor, au început să răsune înaintea peșterii cântece de slavă lui Dumnezeu: tot spațiul cerului era plin de sus

până jos cu nenumărate cete de îngeri stălucitori. Păstorii își îndreptau cu toții fețele către cer și cântau cu aceeași putere ca

și îngerii: Voi, ceruri. stropiți cu roua voastră pe Cel Drept! Pace vouă, oameni de pe pământ, animați de gânduri bune!

Slavă lui Dumnezeu din ceruri și Celui care vine în numele Domnului!

Bibliografie:

1. Nașterea lui Iisus: adevărata poveste - fragment din Copilăria lui Iisus de Jacob Lorber.

2. Crăciun Boris, Copilăria lui Iisus în minunate povestiri și legende(alese și repovestite), Editura Porțile Orientului, Casa

Școlilor, Iași,1999.

3. Tudor Pamfilie, Sărbătorile la români,Colecția Mithos, București 1996.

4. James William, Tipurile experienței religioase, Colecția Homo Religiosus, Editura Dacia, Cluj –Napoca, 1998.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

57

CONTRIBUŢII ALE DASCĂLILOR ŞI ALE ELEVILOR

LA CONSERVAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE CRĂCIUN

Prof. înv. primar Anca Dumea

Pentru însuşirea limbii în şcoala românească a veacului trecut Ion Creangă opta, ca autor de manuale, pentru

ponderea creaţiilor folclorice nu din lipsa unor texte merituoase, ci din considerente clare ale conservării şi perpetuării

acestei valori ,,de care se leagă tot trecutul unui popor, cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele

şi cântecele populare, cele pline de dulceaţă‖.

Marii cunoscători ai culturii noastre populare au evidenţiat că nimic din ce istoria a consemnat pe aceste meleaguri nu a

scăpat sensibilităţii spiritualităţii naţionale.Conservarea creaţiei folclorice s-a făcut totdeauna şi pretutindeni din

raţiunea legitimării fiinţei naţionale, a identităţii spirituale.Contribuţia în acest sens a unui lung şir de dascăli este

cunoscută: culegerea şi conservarea unor valori ale spiritualităţii noastre (colinde, tradiţii, obiceiuri, cântece bătrâneşti,

snoave, cimilituri, texte de teatru popular inspirate din legende), iniţierea în acestă activitate a elevilor prin ore special

destinate, cercuri de etnografie şi folclor, serbări şcolare, participarea la sesiuni de comunicări şi referate cu lucrări de

creaţie literară orală, depistarea de informatori virtuoşi, anchete folclorice etc.acţiuni care cresc receptivitatea elevilor

faţă de varietatea şi bogăţia folclorică a zonei, a descoperirii creaţiei populare ca univers viu, apropiat.

Utilizarea de metode ca:experimentul folcloric, culegerea prin observaţie, fişa de frecvenţă, cronologizarea,

variantele de basm, cercetarea naraţiunii epice şi de descoperire a tipurilor de narare(liniară, ascendentă,în palier, în

trepte şi în cerc), a funcţiilor etice ale personajelor şi ale mesajelor, întocmirea de repertoare de arhaisme şi

regionalisme,anchete pe tema datinilor şi obiceiurilor, transpunerea pe peliculă a unor cusături, activităţi de gospodărie

, excursii în locurile unde se păstrează datinile şi obiceiurile neatinse de modernism, conservarea acestora prin scris sau

prin memorare şi transmiterea orală prilejuiesc legături interdisciplinare temeinice, utile nu numai studiului ci şi

integrării în societate în general, în viaţa de zi cu zi.

Nu de puţine ori elevii pot reconstituisau pot individualiza evenimente istorice din trecutul unor zone (localităţi)

cercetate sau din trecutul mai îndepărtat al poporului.

Pe 27 decembrie la Moineşti are loc Festivalul datinilor şi obiceiurilor tradiţionale "Anii vechi şi anii noi",

eveniment ce deschide seria manifestarilor de acest gen organizate la fiecare final de an pe Valea Trotuşului şi include

cele mai frumoase reprezentaţii populare precum Plugul, Irozii, Mascații, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Banda lui Bujor,

etc., reprezentaţii care nu de puţine ori au în alcătuire copii.Se joacă în Moldova ,,Jienii‖, teatru popular inspirat de

legenda lui Iancu Jianu, la răscrucea dintre ani, atunci când anul cel nou îl ucide simbolic pe cel vechi cu o cruce de

lemn.

Sărbătorile de Crăciun durează, în sens restrâns, trei zile (25-28 decembrie).Sărbatoarea Crăciunului este una dintre cele

mai aşteptate sărbători. Tăierea porcului (urmată de gătitul produselor din carne: cârnaţii, toba, chişca, caltaboşul,

sarmalele şi răciturile), pomana porcului, cadourile de sub brad şi colindele din această perioada o fac să fie cu adevărat

specială. Lumea valorilor (tradiţionale) se formează atât în activităţile din clasă, în familie cât şi în afara ei, dar şcoala

va influenţa într-un mod determinant formarea personalităţii copilului.Pedagogul american Bruner (1970) consideră că

„oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă‖,

dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o

formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a

cunoştinţelor‖.Activităţileextracurriculare realizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă capătă alt aspect decât cele din

procesul de învăţare şcolară, au aspect de viaţă trăită, de învăţare nemijlocită, de obişnuit, de implicare în cotidian, de

contribuţie la descoperirea, păstrarea şi îmbogăţireatradiţiei.Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă

formativă,sunt un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la

colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.

Vreme de 40 de zile înainte de Naşterea Domnului unii dintre noi ţin Postul Crăciunului. În această perioadă a Postului

Crăciunului, în unele şcoli de pe raza municipiului au loc şezători în care sunt prezentate obiceiurile specifice

desfăşurate în gospodării în această perioadă a anului. Când lumea satelor intra într-o perioadă de repaus,după

terminarea muncilor agricole, mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun, erau organizate întâlniri cu caracter lucrativ,

dar şi distractiv, şezătorile, loc în care se învăţau deprinderi practice şi numeroase obiceiuri. Şezătorile aveau loc în

serile zilelor lucrătoare, locul de desfăşurare fiind anunţat din timp. Gospodina în casa căreia avea loc întrunirea se

pregătea cu băutură şi mâncare, laviţe sau scaune necesare.Atmosfera era deosebită.Astăzi doar oamenii satului se mai

întâlnesc la şezători, unde se ţese, se toarce, se despănuşează porumb, cei din oraşe neavând astfel de îndeletniciri, iar

elevilor care sunt chemaţi la ,,şezători‖ li se vorbeşte despre tradiţii şi li se arată frumuseţea lucrului ,,în comun‖.In

zona Bacăului, în seara de Ajun se fac ―pelincile Domnului‖ sau turte cu julfă, turte subţiri, coapte pe plită şi care sunt

apoi umplute cu seminţe de cânepă zdrobite sau nucă măcinată şi mult zahăr.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

58

Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive şi sunt mulţi elevi care au participat la diferite proiecte

de preparare a bucatelor tradiţionale.Acestea stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe şi

abilităţi.Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme

conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,

asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i

dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului

pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru

copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune

clasa de elevi .

Colindatuleste un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat în casă,

pe uliţe, de o ceată sacră pe care deseori copiii le învaţă la şcoală. Colindele transmit urări de sănătate, rod bogat,

împlinirea dorinţelor în noul an. Colindatul este cea mai răspândită tradiţie a românilor. Când persoanele colindate nu

primesc colindătorii, închid uşile sau nu oferă daruri, efectele magice sunt opuse, ei încălcând regulile acestui

obicei.Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi pânaă la revărsatul zorilor uliţele satelor

răsunau de glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte.La

şcoală în ,,şezători‖se învaţă colindele locului, suntpuse în scenă dramatizări ale Naşterii Mântuitorului, pregătite de

cadrele didactice, se pregătesc expoziţii tematice, artistico – plastice, literareetc. La activitate participă părinţi şi bunici

ai elevilor, cunoştinţe, alte cadre didactice reuşindu-se îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare şi inter-relaţionare între

copii, între adulţi şi între unităţi de învăţământ din apropiere, împărtăşirea experienţei pozitive între cadre didactice şi

între colectivele de elevi pe care îi îndrumă, stimularea cooperării şi creativităţii,valorificarea potenţialului creativ al

participanţilor, dezvoltarea aptitudinilor plastice, literare şi digitale,spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei, integrarea

socială a elevilor cu CES, atragerea efectivă a elevilor în activităţi care dezvoltă latura morală, socială, afectivă a

personalității,trezirea interesului religios, solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă,

cultivarea sentimentelor de mândrie şi preţuire a moştenirii culturale, dezvoltarea unei atitudini proactive,creşterea

stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea.

Elevii şcolilor sunt implicaţi în proiecte de promovare, conservare şi transmitere din generaţie în generaţiepentru

a nu ne pierde identitatea de români,că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale

tradiţii şi obiceiuri.

Bibliografie:

1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în ,,Învăţământul

primar― nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

2. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în ,,Învăţământul

primar― nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

Surse on-line:

* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI

Dumitrana Paraschiva

Prof.Înv.Preşcolar, G.P.N Balteni

Despre împrejurările istorice ale apariţiei obiceiului colindatului V. Kernbach afirma: „nu se poate stabili, pe baze

documentare, nici un prototip al colindului la daco-geti sau la traci. Avem însă dovezi netăgăduite din epoca romană‖.

Obiceiul se leagă de accepţiunea arhaică a sărbătorilor ca sfârşit al ciclului temporar si totodata început al noului an

Indiferent de unde şi de când vin colindele, cu măsti sau fără măsti, ele ajung la inima românilor din toate colţurile lumii.

Obiceiurile şi datinile stăbune româneşti, rod al unui îndelungat efort de cunoaştere, reprezintă un tezaur

inestimabil de înţelepciune ale cărui valori şi sensuri nu se sting niciodată. Asemenea lui Vasile Alecsandri care

spunea : „poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât colţul

de pământ pe care te-ai născut.‖, şi noi trebuie să ne mândrim că suntem români, să ne bucurăm de comorile pe care ni le-au

lăsat strămoşii noştri şi să le transmitem mai departe urmaşilor noştri.

Tradiţiile de iarnă au păstrat nealterate legendele ce circulă de veacuri referitoare la Naşterea Domnului.

În credinţa populară Moş Crăciun este personajul zeităţii care murea ca să renască la intervalul 365 zile, începând

şi sfârşind în ziua de 25 decembrie.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

59

Crăciun, frate cu Moş Ajun s-a născut înainte tuturor sfinţilor şi are puteri de zeu dar şi trăsături de ţăran şi s-a

împotrivit naşterii lui Iisus Hristos fiindcă ştia că aceasta implică moartea sa.

Crăciunul este prima mare sărbătoare a anului când în prima parte a zilei familiile merg la biserică iar în a doua

parte a zilei participă la horele satului. Ultimile zile ale Crăciunului sunt rezervate primirii finilor de către naşi şi a nepoţilor

de către moşi. Acest obicei străvechi a dăinuit peste ani şi presupune ducerea ploconului ce cuprindea pâine, zahăr, orez,

ulei, curcan.

Pomul de Crăciun împodobit în preseara sărbătorii aminteşte de zeul care moare şi renaşte în perioada solstiţiului

de iarnă iar în jurul lui se cântă minunatele colinde româneşti.

Colindatul cu „Capra‖ are ca protagonist un flăcău care ştie să joace şi care îşi pune o mască împodobită cu o

oglindă în frunte cu mărgele cu flori. Împreună cu alţi colindători merge din casă în casă şi urează gospodarilor împliniri în

anul ce va veni.

Textele colindelor cu sau fără măsti sunt fie religioase, fie sociale care aşa cum susţin folcloriştii sunt mai

numeroase şi mai vechi.

În varianta sa tradiţională colindul, ca practică rituală cade în seama cetei de colindători care sunt îmbrăcaţi specific

zonei unde se colindă şi au în recuzita lor diferite accesorii:pene, iederă, salcie sau nuiele de alun, zurgălăi, bâte

ornamentale.

Revelionul are semnificaţia de înnoire a timpului calendaristic, moarte unui an(31 decembrie) şi renaşterea

acestuia(1 ianuarie).

Pluguşorul este un obicei agrar şi se practică în după-amiaza ultimei zile a anului şi chiar in dimineaţa Sfântului

Vasile de către copiii din sat. Ei umblau cu un plug, frumos ornamentat şi recitau o oraţie cuprinzând aspectele esenţiale ale

muncii în agricultură şi urmărind drumul pâinii: aratul, semănatul, seceratul, treieratul, măcinatul, coacerea pâinii iar la

încheiere urau de sănătate.

Pocnitul din bice, clinchetul clopoţelului ,bătutul din tobe aveau menirea de a îndepărta spiritele malefice.

Cei care urau cu pluguşorul erau răsplătiţi cu colaci şi bani.

În prima zi a anului copiii (semnul purităţii)umblau cu sorcova. La început copiii sorcoveau cu rămurele de pomi

fructiferi sau trandafir puse la înmugurit în seara de Sfântul Andrei.. Sorcova este păstrată la loc de cinste, la icoană sau la

oglindă până în anul următor.Copiii care sorcovesc primesc drept răsplată bani.

În intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou se practica umblatul cu Steaua. Textul cuprindea o narare a naşterii Domnului Iisus.

Urătorii purtau cu ei o stea confecţionată din lemn şi împodobită cu hârtie colorată lucitoare iar în mijlocul ei era icoana

naşterii Domnului

Prima zi a anului, de Sf Vasile oamenii urmează exemplul Sfântului Vasile. În această zi are loc ridicatul la grindă

al copiilor care au împlinit vărsta de un an, de către moaşă. Acesta e ridicat la grindă de trei ori urându-i-se ani mulţi,

sănătate şi fericire. Evenimentul era urmat de petrecerea dată în familie la care participau familiile moşilor şi nepoţilor. La

masa de Sfăntul Vasile sunt prezente măncăruri alese sarmale, piftii, cărnaţi, carne de porc, cozonac şi ţuică fiartă.

Ajunul Bobotazei este ziua premergătoare unei alte sărbători de iarnă, pe care o aşteaptă românii, Boboteaza. În

această zi de Ajun al Bobotezei se ţine post, iar fetele pentru a afla ursitul ţineau post negru. Ca şi în noaptea de Anul Nou

se practicau diferite obiceiuri pentru aflarea ursitei. Fetele puneau sare în opincă sau gheata din piciorul drept şi apoi o

aşezau sub pernă .

Tot în Ajunul Bobotezei preotul satului trecea pe la fiecare casă şi o stropea cu apă sfinţită.

Pe 6 ianuarie este sărbătorită Boboteaza ce are semnificaţia purificării apelor de forţele răului, prin sfinţire. Stropite

cu apă sfinţită fiinţele şi lucrurile sunt ferite de forţele malefice

La Bobotează oamenii se duceau la biserică să ia agheazmă(apă sfinţită)şi mergeau acasă unde îi aşteptau cei care n-au putut

să meargă la biserică. Pe nemăncate aceştia gustau de trei ori din apa sfinţită.

Agheazma rămasă era pusă într-o sticlă legată la icoană cu un buchet de busuioc. Cu această apă erau stropiţi cei

bolnavi dar şi aceia care aveau nevoie de reuşită în viaţă.

Colindele care îmbracă an de an toate sărbătorile de iarnă sunt o dovadă a continuităţii noastre româneşti şi creştineşti

ortodoxe pe acest pământ românesc.

Bibliografie :

Emil Durkhein, Formele elementare ale vietii religioase, Editura Antet, 2005

O. Barlea, „Folclor literar romanesc‖, Vol I, Ed. Minerva, Buc., 1981, p. 286

Tudor Pamfile , „Sărbătorile la români‖, Ed. Saeculum I. O ., Bucureşti, 1997

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

60

SERBAREA DE CRĂCIUN

CADRU OPTIM DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII COPIILOR

Prof.Înv Preşcolar: Bărbulescu Elena

G.P.P.Nr. 4 Slatina

La ,,zestrea de comori‖, care întruchipează munca dascălului, fiecare educatoare îşi aduce nota sa distinctă, unindu-le

însă aceeaşi chemare de perfectionare, de cunoaştere a lumii mirifice a copilului. Preşcolarii, ca şi tinerii, au nevoie, după

muncă, de activităţi de joc, de dans, de sport. Aşadar, timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenţia

organizatorilor procesului de instruire şi de educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia.

Nimic nu se compară cu recitarea poeziei în faţa lui Moş Crăciun, niciun alt moment nu produce copiilor atâta

bucurie şi emoţie, dar şi emoţii din partea educatoarei şi a părinţilor, stări ce se transmit şi copiilor.

În gradinită, serbarea creează un cadru optim de realizare a sarcinilor educaţiei nonformale, ale cărei conţinut este

adaptat nevoilor copilului, în scopul de a eficientiza învăţarea.

Valoarea potenţială ridicată a timpului liber este generatoare de căutări şi de soluţii din cele mai diverse. Este şi

motivul pentru care educatoarele trebuie să acorde toată atenţia bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădiniţe,

îmbinând armonios munca şi învăţarea cu distracţia şi jocul.

Astfel, prin intermediul serbărilor putem fructifica valenţe educative cum ar fi:

- funcţia de loiser( organizarea timpului liber al copilului);

- funcţia social-integrativă;

- funcţia formativă( completarea instrucţiei şi educaţiei);

- funcţia vocaţională, relevând şi cultivând aptitudini speciale.

Situată pe un circuit pedagogic extradidactic, serbarea este un eveniment de seamă în viaţa copiilor. Serbarea este un

prilej de bilanţ şi de voie bună, ea prezintă marele avantaj de a favoriza valorificarea şi dezvoltarea experienţelor copilului,

într-un climat nou, stimulativ, în care are libertatea să-şi manifeste interesele, să-şi exprime impresiile şi trăirile, pe baza

căutărilor şi eforturilor personale, accentul deplasându-se cu preponderenţă de pe informativ pe formativ. În altă ordine de

idei, serbarea impune şi educatoarei competenţe speciale, întrucât, în cadrul acesteia se interferează mai multe domenii de

cunoaştere ce trebuie să-şi armonizeze strategiile, să combine mai multe genuri artistice, fiecare cu specificitatea şi

complexitatea sa, ce se cer a fi îmbinate la modul optim, în condiţiile în care copiii obosesc destul de repede.

Serbările copiilor încântă prin farmecul lor, prin prospetimea şi candoarea protaginiştilor, prin neîntrecută spontaneitate

şi sinceritate, prin naturaleţea şi firescul comportamentului lor scenic.

Ca într-o familie, copiii, spectatori de la mic şi până la cel vârstnic, trăiesc momente unice din lumea inegalabilă a

copilăriei, iar coarda sensibilă a sufletului fiecăruia dintre cei prezenţi vibrează sub coarda de cristal a glasului copilăriei.

Pornind la drum cu poezia, muzica, dansul si veselia, copiii se pun pe soţii, îi satirizează pe colegii leneşi, mofturoşi

sau dezordonaţi, evocă fiinţe dragi şi tradiţii scumpe românilor, se înduioşează de soarta copiilor năpăstuiti, se bucură de

frumuseţea anotimpurilor, interpretează personaje de vis.

Călătorind pe aripile poeziei, basmului sau muzicii, micii preşcolari ajung în actualitatea din care nu doresc să piardă

nimic: ştirile calde, întâmplările senzaţionale, reclamele, poveştile din zilele noastre cu personaje moderne sau roboţi

visători.

Cadrul de desfăşurare, locaţia, costumaţiile, rolurile interpretate le stârneşte curiozitatea şi interesul. Fie că este pentru

prima dată, fie că este deja o tradiţie, toţi părinţii aşteaptă cu interes şi emoţie participarea la serbarea copilului pentru a-l

vedea cum recită poezia, cum cântă sau dansează, cum interacţionează cu ceilalţi copii, cu alte cuvinte, cum se descurcă.

Repetiţiile, costumele, poeziile, rolurile, emoţiile, bucuria participării, cântecele, toate fac parte din pregătirea pentru

serbare.

Prin specificul lor, ca activităţi extracurriculare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie şi satisfacţii, creând

bună dispoziţie şi favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic dar şi fizic. Acestea favorizează, valorifică

şi dezvoltă experienţele copilului într-un climat nou, stimulativ, în care copilul are libertatea să-şi manifeste interesele, să-şi

exprime impresiile şi trăirile pe baza căutărilor şi eforturilor personale, accentul deplasându-se, cu preponderenţă, de pe

informativ pe formativ. Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasa a părţilor într-un întreg,

decorul neobişnuit, costumaţia copiilor, a educatoarei, ţinuta sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele

sonore, jocul de lumini- reprezintă toate, elemente importante ce contribuie la costruirea unor valenţe estetice şi educative

deosebite.

Necesitând o pregătire minuţioasă (copiii învăţând cântece, poezii, dramatizări, dansuri populare, ritmice sau tematice)

şi de mai lungă durată, se prelungeşte şi emoţia aşteptării.

Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale copiilor, acestea

contribuind la stimularea şi educarea:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

61

atenţiei(prin respectarea indicaţiilor regizorale, şi, în special a atenţiei distributive prin raportarea copilului la

ceilalţi membri ai grupei);

memoriei(prin repetiţiile organizate pentru consolidarea replicilor, mişcărilor, etc);

voinţei(prin implicarea copilului în mod benevol);

afectivităţii(prin filtrarea mesajelor culturale, artistice, pe plan afectiv);

imaginaţiei şi creativităţii(prin implicarea directă a copiilor, propunând numere artistice în serbare sau soluţii

atunci când este nevoie);

atitudinilor pozitive(prin crearea de situaţii concrete şi inteligibile pentru care copilul trebuie să abordeze şi să

aprobe o numită conduită);

stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii;

gândirii(prin momentele de criză care se ivesc, prin luarea deciziilor când apar situaţii neprevăzute în derularea

spectacolului).

Materialul ce va fi îmbinat în programul serbării, trebuie să fie selectat în proporţie de 50% din conţinuturile predate pe

parcursul anului şcolar şi să fie interesante şi accesibile copiilor.

Educatoarea are un rol hotărâtor în alegerea programului unei serbări, în stabilirea ordinii de desfăşurare şi în

selecţionarea copiilor care susţin programul. Este de preferat ca rolurile din program să fie în versuri, pentru a uşura

memorarea lor şi pentru a putea să se transpună şi mai uşor copilul în rolul interpretat. Repartizarea rolurilor să fie în funcţie

de posibilităţile copilului, dar şi de preferinţele acestuia. Se impune ca educatoarea să acorde atenţie copiilor cu înclinaţii

artistice creând pentru aceştia un climat propice dezvoltării, prin strategii personalizate, dar să-i sprijine şi pe acei copii care

întâmpină greutăţi în însuşirea diverselor forme de artă.

Pentru a realiza spectacolul, educatoarea are nevoie şi de cunoştinţe specifice din domeniul scenografiei şi al regiei.

În general, o cerinţă de bază în alcătuirea serbărilor, în afară de asigurarea înaltei calităţi educative şi artistice, o

reprezintă necesitatea ca întreg materialul să fi fost însuşit bine de către copii în cadrul procesului instructiv- educativ

organizat. Conţinuturile serbărilor este bine să fie apropiate experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoii sale de

cunoaştere, de nou şi de frumos.

Ar trebui să-i ascultăm mai mult şi mai atent pe copii, pentru că, de multe ori ei sunt sursa celor mai multe activităţi.

Potenţialul lor, al alternativelor de realizare a serbărilor în grădiniţă este generator de căutări şi de soluţii variate.

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă-i laşi pe ei să te

conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi de valoroase.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar/2008

2. Călărăşanu, C., ,,Copii şi părinţi,,, Editura Presa universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2010;

3. Tipa, E., ,,Serbarea- cadru optim de realizare a educatiei nonformale,,, Revista Învăţământul preşcolar, nr. 1-2,

2009;

CRĂCIUNUL ÎN CLASA NOASTRĂ

Prof.Înv.Primar Emilia Diaconescu

Imaginaţia este primul pas în procesul creativ. (Herbert Harris)

În contextul curriculumului naţional, disciplina ,,Educaţie plastică‖ are un loc şi un rol bine definit. Prin orele de

educaţie plastică dezvoltăm gândirea creatoare, imaginaţia, limbajul plastic sentimentele, interesele, afectivitatea şi voinţa

fiecărui elev. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artistico-plastică este

rezultatul actului de creaţie şi, în acelaşi timp, metodă de instruire.

Studiile întreprinse evidenţiază că activităţile de educaţie plastică exercită o influenţă benefică asupra formării

personalităţii şcolarilor nu numai pe plan estetic, ci şi pe plan moral, afectiv, intelectual etc. În activitatea mea didactică am

observat cu câtă plăcere lucrează elevii în orele de desen, atunci când sunt lăsaţi să se exprime liber, să dea frâu imaginaţiei,

fanteziei. N-am încercat ca prin aceste ore să aduc la perfecţiune copiii, ci am dorit întotdeauna ca ele să fie la nivel creativ,

recreativ şi educativ, să producă plăcere şi multă bucurie în sufletul lor. Astfel, spontaneitatea şi originalitatea imaginaţiei

n-au fost îngrădite, indiferent de subiectul lecţiei, lăsându-le sentimental unei depline libertăţi.

Pentru stimularea creativităţii artistice a elevilor am folosit o gamă largă de procedee şi tehnici: tehnica colajului,

tehnica decolorării cu pic, desenarea cu lumânarea, imprimerie, desen cu baloane de săpun, desen folosind palmele, dirijarea

culorii folosind jetul de aer, folosirea hârtiei mototolite, a ştampilelor.

De asemenea, am desfăşurat diferite alte activităţi, am supus elevii unor probe de tip imaginativ, de dezvoltare a

componentelor creativităţii, de creştere a spiritului de iniţiativă şi competitiv: realizarea unor desene pornind de la două linii

(de forme şi poziţii diferite), ilustrarea plastică a unor texte literare, continuarea unor desene începute de colegi, aranjarea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

62

diverselor tipuri de linii, a punctelor sau a petelor de culoare (spontane sau elaborate) în funcţie de anumite cerinţe sau aşa

cum le dictează imaginaţia etc.

La orele de Educaţie plastică, Educaţie muzicală, Limba şi literatura română şi Educaţie tehnologică, imaginaţia

elevilor poate să colinde locuri neumblate, iar Sărbătoarea Naşterii Domnului poate fi un astfel de loc. Pornind de la acest

fapt, am realizat un proiect interdisciplinar cu titlul Crăciunul în clasa noastră, derulat pe o săptămână, cu următoarele

obiective generale:

Să dezvolte abilitatea din perspective multiple, de a analiza probleme şi de a identifica soluţii variate;

Să dezvolte atitudini creative;

Să dezvolte abilităţi de a elabora planuri de acţiune, integrând cunoştinţe/competenţe de la mai multe discipline;

Proiectul a avut la bază Teoria Inteligenţelor Multiple a lui Gardner, grupele şi sarcinile fiind următoarele:

Scriitorii – să caute şi să înveţe sau să creeze scurte poezii de celebrare a Crăciunului;

Pictorii – să creeze compoziţii plastice în care să ilustreze obiceiuri de Crăciun şi să realizeze o expoziţie;

Muzicanţii – să interpreteze colinde de Crăciun;

Îndemânaticii – să realizeze podoabe pentru sala de clasă şi pentru Bradul de Crăciun din clasă.

Proiectul a fost un succes, produsul final fiind o scurtă serbare într-o clasă împodobită de sărbătoare.

Intenţionăm să adăugăm proiectului o activitate cu caracter antreprenorial, anume vânzarea creaţiilor plastice şi

artistice realizate de elevi, pentru a face o bucurie de Crăciun copiilor speciali.

Acţiunile de creaţie organizate în cadrul orelor de educaţie plastică reprezintă un bun teren de exprimare a

imaginaţiei şi stimulează fantezia. Imaginaţia este un dar psihic şi trebuie să sprijine eficient procesul de învăţare şi întreaga

dezvoltare a personalităţii copilului.

Organizatǎ sub formǎ de joc, munca copiilor este cea mai productivă pentru cǎ prin intermediul jocului ei participǎ

cu toatǎ fiinţa , cu toate disponibilitǎţile lor, unele lucruri care pot în alte situaţii imposibil de realizat, se îndeplinesc şi

capǎtǎ strǎlucire prin desen. Prin joc se pot debloca în modul cel mai eficient energiile creatoare.

BIBLIOGRAFIE

• Ancuţa A., Ancuţa P.- Jocurile de creativitate, Editura Excelsior, Timişoara, 1997;

• Drăghicescu, S., Drăghicescu, F. - Educaţia plastică, Ghid metodic clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2007

• Popescu-Neveanu, P. - Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978

• Roco, M. – Creativitate şi inteligenţă emoţională , Editura Polirom, Iaşi, 2004

• Roşca, A. - Creativitatea generală şi specifică , Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1981

ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE ȘI IMPACTUL LOR

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

prof. Grigore Gabriela Beatrice

Școala Gimnazială Aninoasa

Idealul educațional al sistemului de învățământ românesc reprezintă dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a

personalității în vederea integrării elevului într-o societate bazată pe cunoștere. Rezultatul final al procesului de învățământ

se dorește a fi o persoană care și-a construit caracterul și personalitatea pe baza unor valori morale, care cunoaște și respectă

normele sociale si diversitatea culturală, care are bine conturată ideea de identitate și unicitate națională într-un context mai

larg, cel al identității europene.

Toate aceste valori pot fi identificate, conștientizate și asimilate în școala românească prin cele două mari componente

ale educației, care au devenit, cel puțin în ultima vreme, la fel de importate. Este voba despre educația formală și educația

non-formală, existența și îmbinarea celor două fiind esențială deoarece una ofera partea teoretică, iar cealaltă o completează

pe prima prin practicalitatea și naturalețea sa. Cele două formeză și dezvoltă la elev sistemele de relaționare a cunoștințelor

cu abilitățile și competențele formate pe parcursul unui traseu educațional. Elevii devin astfel membri activi ai comunității

în care trăiesc, cetățeni activi într-o societate dinamică; pentru a reuși în acest plan ei trebuie sa își exerseze latura socio-

afectivă, care este cel mai bine reprezentată de activități artistice. Prin intermediul acestora elevii își formează capacitatea de

a exprima emoții, trăiri, își dezvoltă spiritual critic, dar și independența și spiritual de inițiativă, ajung la o maturitate

emoțională.

Prin termenul de „activități artistice‖ am în vedere concursuri artistice la nivel de școală sau chiar la nivel de

comunitate și serbări școlare. Dintre acestea cea mai mare încărcătură spirituală, emoțională și personală o au, în opinia

mea, serbările dedicate sărbătorilor de iarnă, Crăciunului în special. Dacă noi, cadrele didactice organizăm aceste

manifestări culturale tinând cont și de particularătățile de vârstă ale elevilor, de aptitudinile și disponibilitatea lor afectivă,

atunci eficiența acestui mod de educare va fi maximă.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

63

Crăciunul înseamnă pentru copii o perioadă în care membrii familiei și cei apropiați lor se reunesc, petrec timp

impreună, își reamintesc tradiții și obiceiuri cu care se mândresc și care îi definesc ca români; este de asemenea, perioada în

care oamenii din jurul lor sunt mai buni, zâmbesc mai mult, iubesc mai mult și dăruiesc mai mult celor din jur. Nu este de

neglijat nici componenta religioasă a acestor manifestări, componentă esențială pentru moralitatea omului pe care îl formăm

în școală. Trezirea interesului religios duce la realizarea unui climat de liniște, de înțelegere și de apartenență la un grup

sensibil la nevoile fiecărui membru. Metodele predominante în cadrul acestor manifestări sunt activitățile ludice,

dramatizările care ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare, de colaborare, de încredere, cultivă o stare de bine, de

bună-dispoziție, iar la un nivel și mai mare decât cel individual, reprezintă o modalitate de organizare a timpului liber și de

valorificare a acestuia.

În calitate de consilier educativ al școlii în care îmi desfășor activitatea, pot să afirm fără nicio ezitare că serbările

organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt mult mai bine primite de elevi, mult mai dorite și trezesc un interes si o

implicare net superioare celorlalte activităti educative, formale sau non-formale, desfășurate în școală. Motivația și interesul

elevilor de a se implica sunt foarte mari. Fiecare elev din fiecare clasă participă fie la o scenetă cu implicații religioase, fie

la interpretarea unui colind, fie la activitățile practice care au ca scop, în fiecare an, realizarea de decorațiuni pentru această

perioadă a anului. Este un bun prilej pentru profesorii de limbi moderne să îi ajute pe elevi să își îmbogățească vocabularul,

să le prezinte tradiții și obiceiuri asemănătoare sau diferite de cele ale țărilor a căror limbă o studiază, prezentând aspecte

relevante din cultura și civilizația acestora.

Aceste moment oferă un bun prilej profesorilor de religie de a le reaminti copiilor învățăturile sfinte, de a-i învăța să ierte și

să fie buni și milostivi cu semenii lor, mai puțini norocoși decât ei. Profesorii de limba și literatura română readuc în atenția

elevilor elemente de folclor și tradiție a căror transmitere către generațiile tinere este esențială pentru păstrarea identității

noastre naționale.

Aceste serbări acționează ca un liant între profesori și elevi, între elevi și elevi, între elevi și comunitate, ele

contribuind prin natura lor, prin valorile pe care le promovează și prin caracterele pe care le formează la educarea unei

generații sănătoase, din punct de vedere moral și social.

BIBLIOGRAFIE

Jinga Ioan, Istrate Elena, 1998, Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti

www.didactic.ro

CRĂCIUNUL ÎN INIMA COPIILOR

Prof. Înv. Primar Lăutaru Dumitra-Laura

Școala Primară ,,Petre Ispirescu” Constanța

Sfânta Sărbătoare a Crăcinului constituie prilej de bucurie atât pentru adulți, cât și pentru copii. Venirea

anotimpului alb atrage după sine multe motive de fericire. Copiii sunt fascinați de mirajul iernii, desfășoară cu plăcere jocuri

în zăpadă, împodobesc bradul, fac liste pentru Moș Crăciun sau Moș Nicolae, se implică în realizarea serbărilor de Crăciun,

iar părinții sunt bucuroși să-i pregătească, le preiau elevilor emoțiile și asistă cu entuziasm la activitățile din această

perioadă.

Școala se alătură familiei în dezvoltarea sensibilității copiilor de a simți sărbătorile de iarnă ca fiind un eveniment

deosebit ce trebuie întâmpinat cu multe fapte bune, dăruire, liniște sufletească și comportament impecabil.

Simpla amintire a faptului că Moș Crăciun pregătește darurile stârnește în comportamentul elevilor dorința de a se

purta mai frumos, de a vorbi civilizat, de a se împrieteni cu cei din jur și de a-i ajuta pe cei aflați la nevoie.

Personalitatea copilului de vârstă școlară mică se formează sub influența familiei, dar un factor foarte important

este școala care apelează și la educația nonformală pentru a dezvolta o personalitate activă și creatoare corespunzătoare atât

condițiilor istorico-sociale actuale și de perspectivă, cât și particularităților sale individuale.

Ca și profesor în învățământul primar am considerat oportune evidențierea fiecărei sărbători prin activități

extracurriculare ce conduc la identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre talente, aptitudini și un stil de viață

civilizat. Prin acestea stârnim interesul elevilor de a se implica în activități socio-culturale, de a se adapta în mediul școlar și

de a fructifica cunoștințele, aptitudinile și talentele personale.

Exemple de activități desfășurate în preajma sărbătorii Crăciunului:

- Vizionarea unor spectacole de teatru cu tematica Crăciunului ce stimulează respectul pentru cultură, artă,

orientează copiii spre literatură, dezvoltă respectul față de semnificația religioasă a sărbătorii:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

64

- Realizarea unor lucrări practice pentru așezarea acestora lângă brad sau pentru a fi oferite celor dragi. Astfel se

dezvoltă copiilor simțul estetic, li se fructifică imaginația și își dezvoltă spiritul de cooperare lucrând în echipă

pentru realizarea unui produs.

- Serbările de Crăciun ce implică prezentarea unei scenete de teatru unde copiii se pun în pielea personajelor și își

însușesc diverse valori, interpretarea unor cântece prin care fiecare își dezvoltă aptitudinile pe care le deține,

învățarea unor colinde prin care elevii se familiarizează cu obiceiurile și tradițiile de iarnă.

- Acțiuni caritabile. La noi în școală se organizează acțiunea ,,Din inimi de copii pentru copii‖. Aceasta constă în

organizarea unei expoziții cu vânzare, exponatele fiind decorațiuni de Crăciun realizate de școlari. Părinții își aduc

și ei aportul la organizarea acestei acțiuni pregătind prăjituri ce vor fi și ele puse în vânzare, banii rezultați fiind

donați în scopuri diferite. Pe tot parcursul expoziției organizate în spații publice (Centre Comerciale), copiii din

cadrul școlii prezintă pe scenă momente de dans, muzică, teatru, limbi străine. Scopul principal este de a aduce un

zâmbet pe chipul preșcolarilor și școlarilor din zonele rurale și în egală măsură de a transmite copiilor valori umane

precum solidaritatea și compasiunea pentru semenii lor.

În concluzie, fiecare cadru didactic ar trebui să încurajeze copiii în păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor din țara

noastră cu ocazia acestei sărbători prin activitățile extracurriculare ce conduc la dezvoltarea unei personalități armonioase

din punct de vedere fizic, psihic și social.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

65

―Copilaria este să crezi că printr-un brad de Crăciun și câțiva fulgi de nea, întreaga lume poate fi schimbată.‖ Andre

Laurendeau

PERSONALITATEA ELEVILOR OGLINDITĂ ÎN OBICEIURILE DE IARNĂ

Prof. Halați Maria

Școala Gimnazială „Florea Bogdan” Reghin

Tradiţiile şi obiceiurile populare sunt piatra de temelie a poporului nostru. Ele i-au unit pe oameni de-a lungul veacurilor

şi le-a dat şansa de a se bucura de viaţă. Mihai Eminescu, „Luceafărul‖ poeziei româneşti, spunea: „O adevărată

literatură trainică nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe geniul

lui.‖

Sărbătorile de iarnă reprezintă bucurie, armonie, spiritualitate, bunătate şi generozitate faţă de semenii noştri, colinde şi

cântece populare, obiceiuri, cadouri, Moş Nicolae, Moş Crăciun, Anul Nou şi gânduri bune pentru toţi.

Putem spune că obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie

că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătorile respective precum şi să ne

bucurăm împreună de ele. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a

faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem parte.

Rolul important în menţinerea acestor obiceiuri şi tradiţii revine în

primul rând şcolii, educatorului (învăţătorului, profesorului). Aceştia au

obligaţia morală să organizeze serbări în care să fie folosite aceste

obiceiuri, şi de ce nu, chiar să meargă cu elevii să practice prin sate şi

oraşe astfel de obiceiuri. Numai aşa vom reuşi să transmitem elevilor

noştri dragostea pentru frumuseţea acestor obiceiuri şi tradiţii. Este o

muncă grea dar foarte frumoasă ţinând cont de bucuria pe care o simţim

şi noi şi elevii atunci când ne aflăm la porţile sau la ferestrele

gospodarilor.

Ei sunt profund impresionaţi de atmosfera de odinioară a satului

românesc reflectată și în şezători. Află cu uimire despre vechimea şi

utilitatea instrumentelor populare, a produselor realizate de mâinile harnice ale gospodinelor. În felul acesta pot face o

comparaţie între viaţa copiilor de atunci şi viaţa lor de astăzi.

Noi avem datoria morală de a cultiva la copii dragostea pentru tradiţii şi obiceiuri populare, sentimente de respect faţă de

eroii neamului românesc, de moşii şi strămoşii noştri. Cadrele didactice sunt cele care promovează dialogul şi comunicarea

între copiii de diferite vârste, atrag copiii în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular. Ei învaţă să cunoască

istoria românească la nivel naţional şi local, promovând tradiţiile locale prin activităţi desfăşurate cu ocazia diferitelor

evenimente din viaţa comunităţii locale.

În acest sens am iniţiat un proiect didactic intitulat „Universul copiilor şi folclorul” proiect ce-şi propune pe parcursul a

patru ani să aducă lumea satului în oraş cu toate obiceiurile şi tradiţiile acestuia.

Proiectul ne asigură prin activități extrașcolare cu elevii și părinții familiarizarea elevilor cu diferite tradiții și obiceiuri,

va apropia zona rurală de cea orășănească, va realiza îmbunătățirea cunoștințelor elevilor precum și o bună educație

culturală, a respectului pentru valorile poporului nostru, pentru trecut, pentru păstrarea în inima lor de copii vie amintirea

celor care și-au dat viața pentru țară, dar au știut în diferite momente să fie buni, iubitori, calzi, au știut să se bucure de viață.

Am învăţat din implicarea noastră că doar promovându-ne experienţa şi menţinându-se tradiţia, specificul şi identitatea,

putem să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o

minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul

neamului.

Pentru cea mai aşteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiţie, ştiind să

accepte și obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje

și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment creştin

care este Naşterea Domnului Iisus Hristos.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

66

Am să prezint în cele ce urmează câteva obiceiuri şi tradiţii dintr-un mic sat transilvănean, Sântu, situat pe malul unui

pârâiaş vesel şi ghiduş, la 10 km de Reghin. În postul Crăciunului băieţii şi fetele din sat se adună pe grupuri la câte o casă

unde repetă de zor colindele pentru Crăciun. Acestea sunt repetate

duminică de duminică, pe rând, la fiecare copil din grup.

În Ajunul Crăciunului gospodinele se scoală „cu noaptea-n cap‖ şi

se apucă de frământat. Aluatul pentru pâine trebuie să fie dospit în

zorii zilei. Din acesta gospodinele pregătesc pupezele şi colăceii

pentru colindători. Fiecare fată din grupul de colindători primeşte „o

pupăză‖, iar băieţii câte un colăcel. „Pupăza‖ se pregăteşte astfel: se ia

o bucată de aluat care se rulează uşor şi se împleteşte în două. Se trece

capătul împletiturii peste partea împletită, și se pune o tortiţă, doi ochi

din boabe de fasole şi „pupăza‖ e gata. Covrigeii se confecţionau

asemănător cu pupezele tot din aluat împletit, doar că ei aveau o formă

rotundă şi nu ovală ca „pupezele‖.

Între timp, gospodinele pregătesc sarmalele cu păsat în care pun un

ciolan afumat, și tăvile cu friptură și cârnați. Acestea vor fi servite

musafirilor care le calcă pragul. Când bunătățile se rumenesc în cuptor, femeile își îmbracă și casele de sărbătoare: cele mai

noi și frumoase țoale și velințe sunt scoase din ladă și împodobesc încăperile.

Pe la ora 8 începeau cetele de copii să străbată satul de la o casă la alta. Fiecare copil are în gât traista în care pune

darurile, fiecare gospodărie avea poarta deschisă, câinele legat şi coşul cu colăcei şi pupeze pregătit pentru colindătorii care

le treceau pragul. Aşa că gospodinele trebuiau să scoată devreme din cuptor „coptura‖ pregătită pentru colindători. În

fiecare curte mirosul de colaci, cozonaci şi pupeze inunda atmosfera, iar frigul îi determina pe cei din jur să colinde mai

repede. Iată câteva colinde care se cântă şi azi în sat:

„Floricică portocală

Flori dalbe, flori de măr

Noi suntem copii de şcoală

Flori dalbe, flori de măr

Pe noi Crăciun ne-a mânat

Flori dalbe, flori de măr

Să umblăm la colindat

Flori dalbe, flori de măr

De ni-ţi da, de nu ni-ţi da

Flori dalbe, flori de măr

Noi pe toţi vom colinda

Flori dalbe, flori de măr

Colindul a fost şi este cântat de copiii de vârstă şcolară mică. Cei mai mari însă şi-au însuşit un colind mai greu, colind

pe care-l spun fetele şi feciorii din sat şi anume:

În oraşul Viflaim

În oraşul Viflaim

Veniţi toţi ca să vedem

Căci astăzi ni s-a născut

Domnul cel făr de-nceput.

Azi în lume a venit

Cel de demult prorocit

Căci se va naşte Mesia

Din sămânţa lui Iesia.

Şi din roada lui Avram

Mântuire lui Adam

Prorocia s-a-mplinit

Şi Mesia a venit.

Fecioara din Nazaret

Naşte azi pe cel prea drept

Azi luceşte ca un rai

Scaunul lui David crai.

Trei crai de-ai pământului

Vin la închinarea lui

Daruri scumpe aducând

Pe fecioara lăudând.

Bucură-te preacurată

Fiică prea nevinovată

Maică dulce-a Fiului

Şi aleasa Tatălui.

Duhul Sfânt azi Te-a umbrit

De-ai născut pe cel iubit

Pe prea dulcele Iisus

Raza tatălui de sus.

Şi de-acum până-n vecie

Iisuse ne-nchinăm Ție

Iar prea Sfintei Născătoare

Fie-i laudă şi-onoare.

În ajunul Crăciunului, de dimineața până după masa copiii cei mici

umblau cu colindul din casă în casă. Băieții porneau seara și colindau

casele cu fete. În a doua și a treia zi de Crăciun se formau cete mixte de fete

și băieți și se colindau și casele băieților.

S-a împământenit un obicei ca în a doua zi de Crăciun elevii claselor

I-IV să colinde și Casa Domnului. Acest obicei se păstrează și în orașul

Reghin.

În data de 31 decembrie, băieții pleacă cu plugușorul. Singuri își

pregătesc o crenguță de brad pe care o împodobesc cu globulețe și beteală

din hârtie colorată. În mână au neapărat un clopoțel.

Fiecare gospodină îi întâmpină pe urători cu cozonac și bani. În ziua

de Anul Nou se umblă cu sorcova, iar plata este tot în bani.

Un alt obicei deosebit și care astăzi este din ce în ce mai rar întâlnit

este cel al umblatului în zilele de 4 și 5 ianuarie cu „botezul‖. Părintele

satului umblă pe la fiecare casă cu botezul, îar un grup de băieți îi vestesc venirea acestuia în gospodărie spunând: „Lăudăm

pe Domnul‖, de câteva ori. Grupul este format numai din băieți și drept recompensă primesc porumb fiert cu zahăr sau

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

67

floricele din porumb. Toate aceste obiceiuri şi tradiţii de iarnă sunt un prilej de bucurie şi mândrie, de distracţie pentru

copiii şi oamenii de toate vârstele.

Obligația slujitorilor de azi ai școlii este să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la

porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.

Avem datoria să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să

iubească meleagurile natale, portul românesc şi să ducă mai departe,

peste veacuri aceste tradiții. De mici trebuie să le sădim în suflet aceste

elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu

putem şti de unde venim şi cine suntem de fapt, noi românii, pe acest

pământ.

Sufletul neamului românesc se oglindește cu intensitate în

frumusețea țării, în tezaurul nostru folcloric. Copiii trebuie să înțeleagă

că ei sunt cei care moștenesc această avere inestimabilă și au datoria să

o poarte pe culmile gloriei.

BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan L.,Costea A., Serbări școlare, Ed.Nico, 2010

2. C.Brăiloiu, Sărbători şi obiceiuri, Ed. Enciclopedic, , 2002

3. M.Mitroi, Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, Ed. Autorul, 2004

SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI, BUCURIA TUTUROR

Prof. Cristofor Ilie

Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Piteşti

Doua sarbatori, dintre cele mai indragite ale crestinatatii, marcheaza luna decembrie: Sfantul Nicolae si Nasterea

Domnului. Foarte tare m-a minunat intotdeauna felul in care bucuria Craciunului, in mai mare masura decat a oricarei alte

sarbatori crestine, transcende credinta (sau necredinta) marturisita a oamenilor.Ceea ce caracterizeaza aceste sarbatori si le

deosebeste intr-un fel de altele, in fond la fel de mari din punct de vedere al Bisericii, este obiceiul de a se face daruri. La

inceput, acest obicei îi privea mai ales pe copii, dar in timp s-a extins, incat s-a ajuns sa se faca cu acest prilej daruri tuturor

celor apropiati ai unei familii. Caci ele raman, cu precadere, sarbatori ale familiei. S-ar putea ca multi sa fie surprinsi de

faptul ca acest obicei nu exista in vechime la romani, nici de Sfantul Nicolae, nici de Craciun. De altfel, nici astazi, in satele

mai bune pastratoare ale vietii vechi, el nu se intalneste. Si chiar atunci cand se fac oarece daruri colindatorilor, ele sunt

lucruri simple, dar cu insemnata incarcatura spirituala: colaci, nuci, mere, un pahar de vin etc. Si se pare ca cei mai putini

inscrisi intr-o viata crestina autentica, sau cei care chiar se declara necredinciosi, se straduiesc mai abitir decat altii sa-i

copleseasca pe cei apropiati ai lor cu tot felul de daruri scumpe. Sigur, actul de a darui poate deveni, in unele cazuri, semnul

trufiei, iar nu al iubirii. Dar nu acest aspect intereseaza acum, ci intrebarea asupra acestui impuls irezistibil de a face daruri,

cedarea fiintei, fie si inconstient, la penetrarea unei stari de bucurie, care este clar ca vine "de sus", dintr-o alta motivatie

decat cele obisnuit lumesti. Si de ce a prins atat de bine acest obicei de a face daruri venit de aiurea, incat astazi il receptam

ca si cand ar fi al nostru "de cand lumea"? Adevarul este ca nu cred sa existe om pe lumea aceasta, de la monahul cel mai

ascetic, pana la magnatul cel mai opulent, caruia sa-i displaca sa primeasca daruri. Dincolo de valoarea lui intrinseca, darul

este, mai presus de toate, expresia unui sentiment, mai mult sau mai putin sincer. Este drept ca in momentul in care-l primim

ne gandim mai putin la acest grad de sinceritate. Exista o placere de a primi daruri si o placere de a oferi daruri. Se spune ca

aceasta din urma este superioara celei dintai: "Mai mare este a da, decat a lua". Cred ca depinde, insa, destul de mult si de

situatie, de starea in care te afli. Exista un rafinament al darurilor, o scara a lor. Cu cât relatia este mai stransă si mai subtila,

cu atat darurile pierd din continutul lor material, se etereaza in favoarea celui spiritual, uneori exprimat simbolic. Cu cat

suntem mai inocenti, cu atat bucuria noastra este mai gratuita si nu mai cautam atat la valoarea darului, cat la sentimentul pe

care-l marturiseste. In ultima instanta, ne va bucura enorm darul prezentei cuiva, mai ales daca ea vine intr-un moment de

mare dificultate sau de insingurare. Asta nu inseamna ca cei de langa noi nu au nevoie adesea de lucruri foarte concrete,

materiale sau spirituale, si este bine ca, atunci cand este spre binele lor, sa facem tot ce ne sta in putinta ca sa le dam. Dar

parca in acest caz nu este vorba de exact ceea ce intelegem in chip superior prin daruri. Darul nu este numai ceva care se da

gratuit, ci si ceva care ar putea sa fie sau ar putea sa nu fie, care arata un prea plin, o supramasura fata de starea "normala".

De abia atunci gratuitatea este totala si reprezinta mai mult decat o grija fireasca si crestineasca de frate, reprezinta insasi

prietenia care se adauga, care o depaseste. Darul devine atunci, deplin, un semn, un cuvant intr-o comunicare ce se cere

exprimata, un marcaj concret si vizibil al unui mesaj, care chiar daca ramane, pana la urma, tot de necuprins, se cere macar

semnalat. Dumnezeu este prin definitie Marele Daruitor. Ne daruieste in primul rand viata, si Parintele Staniloae, reluandu-i

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

68

pe Sfintii Parinti, spune a undeva ca si cea mai nenorocita existenta este superioara neexistentei. Apoi ne-a daruit lumea cu

toate cate le are in ea, ca sa fie (alaturi de altele, dar in primul rand) o cale de comunicare profunda cu Dumnezeu. Inainte de

a crea omul, Dumnezeu gatise mai intai darul pentru el. Darul, ca expresie a iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu, premerge

destinatarului sau, omului. Pare ca Dumnezeu S-a pregatit sa-l intampine pe om ca pe un prieten drag. In acelasi timp, omul

purtand in el chipul lui Dumnezeu ca pe o pecete de nesters si avand, virtual, posibilitatea asemanarii cu Creatorul sau, se

raporteaza, si el, la lume ca la un dar. Lumea este un dar din care avem posibilitatea ca, la randul nostru, sa daruim, sa

devenim daruitori. Nu numai ca putem darui prietenilor nostri, dar putem darui ("ale Tale dintru ale Tale") si Prietenului

absolut, lui Dumnezeu. Orice relatie personala autentica presupune si implica reciproca daruire. Aceasta reciprocitate nu

inseamna, in nici un caz, echivalenta, pentru ca orice masurare devine, in asemenea situatii, inadecvata. Bucuria de a darui

cuiva pe care-l iubesti este atat de mare, incat este clar ca ceea ce sporeste darul nu este o colectie de obiecte, ci insasi

legatura de iubire. De aceea, omul care daruieste cu adevarat, o face "din toata inima", "din tot sufletul", iar nu din tot

buzunarul. In Biserica, relatiile sunt intemeiate in mod normal, firesc, tot pe daruire. Tot ce aduce si tot ceea ce primeste

omul la biserica trebuie sa fie dar, pentru ca sa fie "bine primit". Aceasta inseamna o intemeiere pe iubire dezinteresata,

departata de orice gand de schimb compensatoriu. Dumnezeu da intotdeauna cu supramasura, nimic meschin in "plata" sau

"rasplata" Lui. Oricat de lipsiti tor ar fi, din punct de vedere financiar un "impozit" religios, Biserica Ortodoxa nu l-ar putea

accepta niciodata, pentru ca ar contraveni insesi principiilor ei constitutive. Experienta timpului arata ca desi uneori izvorul

darurilor poate slabi, el nu seaca, totusi, niciodata. Dincolo de darurile pe care le aduc Mos Nicolae si Mos Craciun, este

Hristos Insusi Cel care Se daruie si care este izvorul real, constientizat sau nu, al bucuriei noastre. Cat despre Mos Nicolae,

el este un fel de inainte mergator al lui Mos Craciun. Dincolo de intamplarea cu cele trei fete salvate de la prostitutie cu

ajutorul unor pungi cu bani aruncate noaptea, pe furis, pe fereastra, Sfantul Nicolae a intrat in dragostea deosebita a

poporului credincios si pentru faptul ca s-a facut atat de transparent lui Hristos, ca L-a iubit cu o ardoare deosebita, cautand

sa ajunga la asemanare tocmai in calitatea de darui tor pe care a avut-o Mantuitorul. El este daruitor si dar in acelasi timp,

cum o arata acatistul sau: "Bucura-te, datatorule al bunatatilor lui Dumnezeu. Bucura-te, bogatia de Dumnezeu daruita celor

ce vietuiesc in lipsa pe pamant". Noi le spunem "mosi", ceea ce se deosebeste putin de denumirea de "parinti" pe care o au

in alte limbi. Mos are, in aceasta situatie, o insemnatate mai complexa. Sigur ca ea are o radacina in reprezentarea

iconografica a lui Dumnezeu-Tatal, "Cel batran de zile", si in cea a Sfantului Nicolae, al carui chip de batran ierarh

pastreaza, poate mai constant decat al oricarui alt sfant, anumite trasaturi caracteristice, care-l fac recognoscibil chiar si fara

inscrierea numelui pe icoana sa. Dar "mosii" sunt cei care stau in lantul neintrerupt al stirpei noastre, ei ne sunt "stra-mosi",

rude intemeietoare. Noi Il receptam pe Dumnezeu, ca de altfel si pe Sfintii Lui, ca fiindu-ne in neam, o rudenie care nu este

simplu trupeasca, ci preponderent duhovniceasca. Atat Moş Nicolae cât si Mos Craciun, mai presus de darurile pe care le

pot aduce sau nu, sunt ei insusi principalele daruri, motiv de neumbrita bucurie. Dar, pentru noi, desi Nasterea Domnului

reprezinta marele eveniment de inceput al operei Sale de rascumparare, toate sarbatorile sunt, pana la urma, rupte din Paşte

deoarece, "daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta noastra, suntem inca in pacatele noastre" (cf. Matei 15, 17). Sa ne

imbratisam si acum, murmurand aceste cuvinte ale troparului ce se canta in Noaptea cea Mare: "Si sa ne luminam cu

praznuirea, si unul pe altul sa ne imbratisam. sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi; sa iertam toate pentru Inviere!". Si

pentru Nastere, intru multi ani!

Bibliografie: Bernea, Ernest, Civilizaţia română sătească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2006 Pamfile, T., Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997

Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Ed. Univers, Bucureşti, 1999

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRACIUN

Prof.Valentina Caloianu

Liceul De Arte,,Ionel Perlea,G.P.N. Bora-Slobozia,Il

―Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai

curate şi mai pline de energie mlădite‖(D. Almaş). Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile

în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste

elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea ştii de unde venim şi cine suntem de fapt

noi românii pe acest pământ. Să-i ajutam pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară

românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales

sufletul neamului.

Suntem obligaţi în calitate de educatori să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la

porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume. În furtunile veacului obiceiurile şi

tradiţiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale. Copiii se lasă îndrumaţi

şi pot fi modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii artistice care vor imprima gândirii

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

69

lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi individuale şi sociale. Începând cu obiceiurile prilejuite de

fiecare eveniment important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări

şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să

le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.

Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preşcolarii reuşim să

înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din

cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp. Prin conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să

inţeleagă mesajul şi conţinutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor artistice

individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveştilor, glumelor,

proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale - Crăciunul, Moş Nicolae, etc – copiii având

posibilitatea să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, armonia limbii

române. Textele cântecelor şi poeziilor, a colindelor, pluguşorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătură cu unele

îndeletniciri străvechi ale romănilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii copiii îsi îmbogăţesc vocabularul cu

expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare.

Când bat la porţile sufletului Sfintele sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita frumuseţe a datinilor

strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi

costumul popular specific sărbătorilor

La vârsta preşcolară sunt greu de înţeles evenimentele pentrecute de Crăciun. Noi, educatoarele, încercăm să

transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni. O ocazie

eficientă de valorificare a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii si

satisfacţii care creează copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Copiii

trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi sau

perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice.

Serbările au importanţă deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conţinutul lor, transmit un anumit

mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop comun, reuşita serbării.

Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfăşurării ei, când tensiunea afectivă a grupei

ajunge la maxim. Astfel, pregătirea şi participarea la serbări este acţiunea în care copilul se obişnuieşte să trăiască în

colectiv, să se debaraseze de timiditate.

Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, crează o atmosfera plină de plăcere, bucurie. În

transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbările preşcolare am pornit de la ideea că nu există un alt element artistic care să

poate fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educational ca serbările şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie

veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii.

Invitând copiii să desfăşoare ―Serbarea pomului de iarnă‖ , îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu

plăcere: capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul.

Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele ―spectacole‖ urmărim atât un efect artistic cât

şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

Pentru a avea o influenţă pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înţelese de aceştea şi să-l afecteze

psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvată a costumaţiilor şi decorurilor, de

participare afectivă a copilului.

.Pentru a realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare şi

prelucrare a repertoriului specific vârstei preşcolare ce cuprinde în forme tradiţionale poezii şi cântece specifice

Crăciunului.

Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin ornarea şi decorarea cu elemente specifice sărbătorilor (brăduţ,

globuri, fulgi de zăpadă, etc) constituie un alt prilej de bucurie pentru copii alături de confecţionarea costumelor şi măştilor

pentru capră, urs, căluţi, cerb. Interpretând jocul caprei, jocul ursului, cântece şi colinde ,recitând versuri cu o conotaţie

religioasă, copiii descoperă tradiţiile şi obiceiurile practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, simt şi preţuiesc frumuseţea

obiceiurilor şi traditţilor de Crăciun.

În atmosfera spirituală a Crăciunului, interpretarea unor dansuri populare dă posibilitatea de a cunoaşte sufletul

ţăranului român, raritatea portului şi cântecului popular.

Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndrăgite de copii şi interpretate cu multă pasiune

aproape la toate serbările. Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică şi energizează gândirea,

memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate

pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.

BIBLIOGRAFIE :

1. Teatru şcolar, Ed. Didactică şi pedagogică

2. Revista pentru Inv. Primar

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

70

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Prof. înv. primar Iorga Alina-Mariana

Dăruind, devenim mai buni

Magia sărbătorilor de iarnă ne învăluie în fiecare an inimile și ne face să fim mai buni, mai darnici și mai iubitori.

Craciunul... e magie, e împlinire, e vis... este noaptea când Domnul coboară și totul este frumos... și bradul... și

ghirlandele... și Sărbătoarea Nașterii. În ieslea cea săracă, un Prunc Sfânt ne aduce mântuire, ne deschide porțile Raiului.

De 12 ani lucrez cu elevi din diferite cicluri de învățământ în cadrul activităților extrașcolare la diferite proiecte și

concursuri. Activitățile dedicate Crăciunului mi-au oferit cele mai multe satisfacții profesionale, fiindcă am citit pe fețele și-

n inimile elevilor, bucuria de a dărui, de a ajuta, de a face un pas spre o lume mai bună.

Mereu în preajma sărbătorilor, confecționez cu ei la orele de abilități practice și desen lucrări pentru ,,Tombola de

Crăciun- Și tu poți fi Moș Crăciun‖. Lucrările sunt luate, contra unor sume de bani, de elevi, părinți, autorități din comună,

profesori, etc.

Banii strânși se folosesc pentru a face cadouri bătrânilor din azile sau copiilor din orfelinate.

Satisfacția este maximă. Cu mânuțele lor mici confecționează lucruri minunate știind că sunt pentru o cauză nobilă.

Nu obosesc, nu se plictisesc și acordă atenție sporită să iasă cât mai perfecte.

Momentul când adună banii le aduce răsplata muncii bine făcute și observ satisfacția pe chipurile lor.

Apoi socotesc banii obținuți și persoanele cărora trebuie să le facă cadouri cu bunătate și dăruire. Vor să aducă cu

orice preț lumina pe chipurile celor defavorizați. Chiar mai pun și din banii lor de cheltuială.

Cadourile făcute sunt împărțite cu drag și o vorbă bună primind în schimb o călduroasă strângere de mână și

recunoștința celor nevoiași.

Îmi privesc elevii și citesc mulțumire în ochii lor și prețuirea a ceea ce au. Sunt mici, dar realizează că nu vor găsi

nicăieri căldura din familiile lor și că iubirea părintească nu poate fi cumpărată.

Prin aceste activități învață să muncească, să câștige bani, să-i gospodărească, să dăruiască și să prețuiască fiecare

clipă petrecută alături de familie.

De Crăciun, totul este frumos și ... totul este posibil. Trebuie să privin înapoi cu iertare și înainte cu speranță. Pacea

și liniștea să ne fie călăuză.

Dacă ar fi Crăciun de doua ori pe an, lumea ar fi mai bună și cei sărmani mai fericiți.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA ROMÂNI – MĂRTURII ALE CREŞTINIŞMULUI

Prof. Ilinca Iulia Anca

Şcoala Gimnazială- I.C. Lăzărescu- Ţiţeşti,Jud. Argeş

Originea sarbatorilor de iarna.

Lungul ciclu care incepe la Sfantul Nicolae (Sannicoara) si se termina la Sf. Ioan, cunoscut ca "Sarbatorile de

iarna" este incarcat de obiceiuri si traditii. Ele sunt sarbatori ale vechii religii solare, peste care s-au suprapus elemente de

cult roman si care au fost imbracate in haina crestinismului. In trecut, strabunii nostri sarbatoreau cu precadere la solstitii si

la echinoctii, intrucat religia lor era de natura solara.

Conform studiului, putini dintre noi stiu ca sarbatoarea Craciunului este mult mai veche. Initial, Craciunul se

sarbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza. Botezul semnifica nasterea spirituala a Mantuitorului. Fixarea Craciunului la

25 decembrie s-a facut in secolul IV. Prima data Craciunul s-a sarbatorit la aceasta data la Roma, in 354 e.n., apoi la

Constantinopol in 375, iar apoi in Antiohia in 386. Stabilind Craciunul la data de 25 decembrie, dupa solstitiul de

iarna, biserica a reusit sa se faca uitate nu numai sarbatoarea Soarelui divinizat si a Saturnaliilor, dar si pe cea a Calendelor

lui Ianuarie, intrucat Craciunul marcheaza si Anul Nou bisericesc. Mult timp Anul Nou a fost sarbatorit la 25 dec. In Franta,

abia in 1564 s-a sarbatorit la 1 ianuarie. La inceputul crestinismului, Soarele era atat de adorat, incat pentru a se impune,

noua religie a trebuit sa-i transfere lui Iisus atribute solare.

La 21 decembrie are loc solstitiul de iarna, cand Soarele are cea mai joasa orbita. Din acest moment Soarele incepe

sa creasca si din "mos" cum era, incepe sa "intinereasca". Solstitiul de iarna era deci sarbatoarea Soarelui divinizat.

Ca si la echinoctii, era impamantenit obiceiul urcarii pe munte, cu torte aprinse, la rasaritul Soarelui. Pe varful

muntelui, oamenii se inchinau Soarelui aducand rugaciuni dumnezeilor neamului nostru. Dupa aceasta se petrecea cu foc, in

cantece si jocuri, pana la apusul Soarelui cand oamenii coborau catre case.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

71

Dupa cucerirea romana a unei parti a teritoriului locuit de daci, peste substratul autohton s-a asezat cel roman legat

de Sarbatorile de iarna. Romanii sarbatoreau in acesta perioada Saturnaliile si Calendele lui ianuarie.

Calendele lui ianuarie marcau începutul anului, fiind sărbătoarea cea mai venerată la romani. Se făceau daruri

reciproce şi oamenii îşi transmiteau urări. Darurile pe care le primeau prevesteau cum va fi anul pentru persoana respectivă.

De aceea, se ofereau dulciuri, fructe dulci sau bani ca să aiba un "trai dulce". Se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier

numite strenae, pe care erau prinse daruri (smochine, turtă dulce). De acest obicei este legat la noi obiceiul Sorcovei.

Creştinismul a păstrat vechile date ale sărbătorilor creştine, dar în locul zeilor a rânduit treptat sfinţi creştini. Era

greu să-i faci pe oameni să renunţe la obiceiurile părinţilor lor. Toţi zeii păgâni au fost înlocuiţi cu sfinţi creştini.

Ignatul si simbolistica porcului Pe 20 decembrie e Ignatul, când se spune că porcii se întristează aflând că au să fie tăiaţi. O dată sacrificat, porcul

este pârlit în rug de paie.

Este un obicei străvechi care atesta originea numelui de Ignat care deriva de la ignis, adică foc. Porcul este o

încarnare a spiritului recoltelor, iar sacrificiul său are la origini funcţie fertilizatoare, de sporire a belşugului. La Saturnaliile

romane era închinat zeiţei recoltelor, Ops, soţia lui Saturn.

În fruntea porcului se face o cruce, iar copiii se ung cu sânge pe faţă spre a fi rumeni şi sănătoşi ca porcul tot anul

care va urma.

Ajunul Craciunului Numele de ajun vine de la a ajuna, întrucât cei bătrâni obişnuiesc să ţină post negru în acestă zi, ca şi în ajunul

Bobotezei. În noaptea Ajunului, copiii umblă cu colindul, căpătând colindeţe, mere şi nuci în traistele pe care mamele lor le-

au pregatit din timp.

Toate acestea se dau pentru sufletul celor morţi, pentru sănătatea celor vii şi pentru roade bogate. În dimineaţa ajunului,

femeile fac turte de foi de plăcintă, le coc pe fierul de plug ori pe alt fier, le ung cu miere, pun deasupra grâu fiert şi le

împart cu o lumânare aprinsă.

Crăciunul - sărbătoarea de căpetenie Crăciunul înseamnă pentru noi naşterea Domnului. Puţini dintre noi ştiu însa că sărbătoarea Crăciunului este mult mai

veche. Iniţial, Crăciunul se sărbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza.

Botezul semnifică naşterea spirituală a Mântuitorului. Fixarea Crăciunului la 25 decembrie s-a făcut în secolul IV.

Prima dată Crăciunul s-a sărbătorit la această dată la Roma, în 354 e.n., apoi la Constantinopol în 375, iar apoi în Antiohia

în 386. Aşa cum am arătat, în Imperiul roman, la 25 decembrie, între Saturnalii şi Calendele lui ianuarie era sărbătorit

Mithra, ca Soare invincibil.

Mult timp Anul Nou a fost sărbătorit la 25 decembrie. În Franţa, abia în 1564 s-a sărbătorit la 1 ianuarie. La

începutul creştinismului, Soarele era atât de adorat, încât pentru a se impune, noua religie a trebuit să-i transfere lui Iisus

atribute solare.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN TRADIŢIA POPULARĂ

Prof: Moţoi Reli Florentina

Şcoala Gimnazială I. C. Lăzărescu – Ţiţeşti, Jud. Argeş

Ignat este sărbătorit pe data de 20 decembrie, iar numele acestei sărbători provine de la Sf. Mucenic Ignatie

Teofanul din calendarul ortodox. În popor se spune însă că Ignat a fost un simplu ţăran necăjit, care vrând să-şi taie porcul, a

scăpat securea şi şi-a omorat tatăl. Acesta, căindu-se, a primit milă de la Dumnezeu şi Sfântul Petru.

În ziua de Ignat se taie porcul şi nu e bine să lucrezi altceva. Se spune că în noaptea de dinainte porcul îşi visează

moartea. Cu sângele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an. După tăiere şi preparare,

urmează "pomana porcului", la care iau parte cei ai casei si ajutoarele.

Femeile pregătesc cu mare grijă bucate alese din carnea porcului sacrificat şi tot în această zi se pregătesc tobele,

cârnaţii şi caltaboşii.

Ajunul Crăciunului prăznuit în ziua de 24 decembrie, este o zi cu semnificaţii eosebite pentru creştinii ortodocşi.

Ajunul Crăciunului apare personificat în chipul unui moş cumsecade, frate mai mic al lui Moş Crăciun, despre care se spune

că ar fi fost păstor. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa la Moş Ajun!", casele frumos împodobite işi

primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. E bine să se împartă bucate,

atât în numele morţilor, cât şi ca semn de belşug, fiind răstimpul prin excelenţă al darurilor. Se crede că zgârciţii primesc

pedepse de la Moş Ajun (cele mai grele fiind ale acelora care nu primesc urătorii).

În Ajun cetele de colindători se strâng în primele ore ale dimieţii în faţa biericii, se rânduiesc pentru vremea

colindului apoi merg şi se împărtăşesc. După ce au primit sfânta împărtăşanie se despart şi se întorc la casele lor, unde,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

72

urmând tradiţia, dorm câteva ore. La lăsarea întunericului se pleacă la colindat. Este un moment magic. Toate uliţele satului

răsună de glasuri cristaline. Nu poţi sta în casă. Gospodinele lasă treburile şi ie în pragul porţii să-i aştepte pe colindători.

Craciunul, este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor deoarece în această zi S-a născut Cel promis de

Dumnezeu pentru mântuirea neamului omenesc. Această mare sărbătoare este prăznuită în fiecare an la 25 decembrie . La

români, sărbătoarea Naşterii Domnului se leagă, peste timpuri, de cultul solstiţiului de iarnă, al lui Crăciun, dar şi de datinile

romane legate de zilele "Soarelui Învingator" şi Saturnalii. Pentru că acum, la şfârşit de decembrie, este ziua cea mai scurtă

a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, să nu moară. În vechiul mit al ciobanului Zeu-Moş se

introduc elemente creştine şi astfel se conturează povestea ciobanului Crăciun. Acesta refuză să o primească pe Fecioara

Maria să-şi nască pruncul. În ascuns, soţia sa o găzduieşte şi-l moşeşte pe Iisus. Crăciun o pedepseşte tăindu-i mâinile.

Fecioara Maria înfăptuieşte o minune lipindu-i mâinile la loc, lucru ce îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că

nevasta sa a scăpat cu bine, Crăciun aprinde un rug din lemne în jurul căruia se încinge o horă. După joc, Crăciun îi face

daruri Fecioarei Maria şi pruncului şi, astfel, se produce transfigurarea lui Crăciun în sfântul care aduce daruri copiilor de

ziua Naşterii lui Iisus.

Este demn de remarcat că cei mai multi cercetători români afirmă că apelativul de Crăciun derivă din craţio, - onis

care, în latineşte, înseamnă naştere. Mai mult, Petru Caraman susţine că numele de Crăciun se găseşte numai la romani. În

afara graniţelor românismului, termenul nu se regăseşte decât la slavii din imediata vecinătate, care l-au împrumutat de la

romani. Sărbătoarea de Crăciun îmbină o mulţime de obiceiuri.

Dominanta este componenta creştină care marchează naşterea lui Hristos şi ea se vede în colindele religioase, precum

"Steaua" şi "Irozii".

Crăciunul marchează însă şi un nou ciclu de viaţaă, începutul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificaţii multiple.

Pe de o parte, se întrevede urarea menită a prevedea, a provoca îndeplinirea dorinţelor omului şi ale comunităţii, dar şi

protejarea faţă de forţele răului.

Colindul, în acest context, începe, nu întâmplător, seara şi după reguli bine stabilite. În seara de Ajun colindă doar

copiii, simboluri ale purităţii, ale curăţeniei fizice şi morale. Abia în ziua de Crăciun colindă flăcăii, femeile fiind excluse.

Ceata de colindători se organizează pe vecinătăţi şi merge din casă în casă pentru că urarea lor este socotită de bun augur.

Arsenalul lor, format din clopoţei, beţe şi bice are menirea ca, prin zgomotul făcut, să alunge forţele malefice.

În acelaşi cadru trebuie amintite jocurile cu măşti: capra cu variantele sale - cămila şi chiar girafa, ursul, căluţii,

dar şi ceata de mascaţi, care are menirea de a stigmatiza toate relele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, şi

profilurile ocupaţionale: crâşmarul, căldărarul, agricultorul etc.

Din costum nu lipseşte niciodată şiragul de zurgălăi, care are aceeaşi menire - de a îndepărta forţele răului.

Crăciunul este marcat şi printr-o masa bogată, din care nu trebuie să lipsească colacii, cornurile, fructele, peştele,

dulciurile şi, bineînţeles, băutura. Tot ce se pune pe masă are o trimitere clară la ocupaţiile tradiţionale ale comunităţii

româneşti.

De pe masă nu pot lipsi nucile şi ouăle, care au o simbolistică mai complexă, cu trimitere la rezistenţa în timp, la

samânţa care nu se pierde.

Spărbătorile de iarnă, începute de Crăciun odată cu Naşterea lui Iisus, se încheie abia la Bobotează, când în lumea

satului au loc alte petreceri unde, într-un cadru special, sunt prezentate comunitîţii viitoarele cupluri şi astfel viaţa îşi reia

ciclul firesc, odata cu renaşterea naturii.

De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu "steaua", un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele

creştine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele

despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii

Catolice, câteva din literatura de nuanţă calvină şi, multe din ele, chiar din tradiţiile locale.

Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăcinului, cântă versuri religioase despre naşterea lui Iisus:

"Steaua sus răsare"; "În oraşul Viflaim"; "La nunta ce s-a întâmplat"; "Trei crai de la răsărit".

FĂRÂME DE VISE ÎN CULOARE

Prof.Înv.Primar- Ivan Ramona Nicoleta

Școala Gimnazială Nr.2 Stancea,Jud.Călărași

Culoarea este viață , este ―energie radiantă care ne influențează în mod pozitiv sau negativ, indiferent dacă ne

dăm sau nu seama de acest lucru‖, afirma Johannes Itten , unul dintre marii practicieni ai culorii.

Emoția pe care culoarea o exercită asupra sufletului este cu atât mai puternică ―cu cât mai cultivat este spiritul

omului asupra căruia se exercită culoarea‖ (V. Kandinsky).

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

73

Culoarea magică a sărbătorilor de Crăciun înseamnă cadouri de la Moș Crăciun,colinde,tradiții,brad

împodobit,vacanță,povești la gura sobei.Pe tărîmul de poveste unde glasurile de copii,chipurile vesele și îmbujorate se

pregătesc de magia sărbătorilor sunt surprinse și în cadrul orelor de educație plastică.

În procesul de predare-învățare, culorile influențează pozitiv percepția, atenția, memoria, sporind gradul de

întelegere și asimilare. Utilizarea unui câmp cromatic variat sporește randamentul activității intelectuale și influențează

conduita umană prin declanșarea de trăiri afective pozitive.

În ora de educație plastică , prin exerciții-joc ,elevul își însușește elementele limbajului artei plastice , învață cum

să procedeze pentru a stăpâni culorile , pentru a le face să-i exprime trăirile și ideile , învață să comunice cu ajutorul lor.

În micile lui compoziții , simple la început , cu forme sângace , uneori deformând realitatea, copilul ―povestește‖

prin intermediul celor învățate , impresiile lui. Chiar dacă ―desenul‖ , forma , nu sunt fidele realității , ele sugerează trăiri

, impresii , gânduri , vise. De altfel , în clasele I-IV problemele de formă se limitează la ―elemente‖: linii , puncte ,

semnificații. Problemele de culoare sunt preponderente.

Tehnicile plastice de lucru folosite în cadrul activităților de Crăciun , la educație plastică pot fi:

a)tehnica decolorării(cu pic sau clor).Se colorează mai întâi planşa suport cu cerneală (de culoare diferită) , iar

după uscare cu ajutorul unui instrument ascuţit (vârful unui beţişor , pensulă , scobitoare) înmuiat în soluţie de pic sau

clor se desenează forma dorită. Prin reacţia soluţiei de pic pe hârtia colorată cu cerneală , urmele desenului devin albe şi

creează o mare surpriză elevilor. Cu cât cerneala cu care s-a colorat suportul este de diferite culori cu atât bucuria

realizării lucrării este mai mare. Cerneala colorată poate fi înlocuită cu tuşuri de diferite culori, iar în acest caz

decolorarea se face cu soluţie de clor. Această tehnică se poate folosi la toate clasele.Se pot realiza lucrări cu

temele:,,Peisaj de iarnă‖, ‖Cer înstelat‖,‖Hora oamenilor de zăpadă‖.

b)dactilopictura este o tehnică simplă folosită atât la preșcolari cât și la școlari.Copiii transpun în culoare,

bogăția de informații de care dispun și cu care operează, dau libertate memoriei cromatice și figurative.Dactilopictura,

după cum se știe, este pictarea cu degetele. La clasa a II-a am realizat lucrări cum ar fi „Copacii -iarna‖, „Moș Crăciun‖

combinând dactilopictura cu acuarela.

c)tehnici diverse: Pe lângă tehnicile tradiţionale folosite în orele de educaţie artistico-plastică se mai poate folosi

o serie de tehnici diverse noi, nu atât prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele folosite şi instrumentele de lucru.

Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul că dau impresia de joc, de libertate în creaţie şi mai ales pentru

curiozitatea şi noutatea compoziţiei ce rezultă din folosirea acestor tehnici.

În continuare, voi prezenta câteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clasă şi care au dat rezultate destul de

bune:

Desen cu baloane de săpun : Această practică este o îmbinare a picturii cu jocul foarte îndrăgit de copiii de toate

vârstele, jocul cu baloane de săpun. Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru avem nevoie de culori, detergent (fulgi de

săpun sau şampon), vase de plastic, paie, hârtie (suport). În vasele pregătite cu apă se dizolva culoarea (atâtea culori câte

se doreste), apoi detergentul sau şamponul. Cu ajutorul paiului, elevii suflă baloane de săpun de toate culorile pe planşa

suport. Pentru a rămâne conturul colorat, baloanele se suflă cu atenţie pentru a se sparge cât mai încet. Astfel, se obţin

forme în linii şi puncte de diferite mărimi şi culori.

În vasul cu săpun dizolvat împreună cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu beţişorul până când baloanele s-

au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uşor foaia deasupra vasului cu baloane, acestea spărgându-se

sau lipindu-se de foaie. Se continuă în acest fel cu mai multe culori.Aceste desene pot fi îmbunătăţite, elevii intervenind

cu pensula cu culoare dându-le forme interesante după imaginaţia şi inventivitatea fiecăruia.La clasa a III a am realizat

lucrări cum ar fi: ‖Ghirlande de Crăciun‖,‖Instalații de Crăciun‖:

Desen folosind hârtia mototolită. Se foloseste o coală de scris pentru confecționarea unei ștampile (prin

mototolire). Se înmoaie în culoare și se tamponează suprafața colii de hârtie, obținându-se subiectul ales( ex.‖Bradul de

Crăciun‖).

Desen folosind pasta de dinti. Se colorează coala de hârtie cu tempera sau acuarelă în culoarea dorită și se

pictează cu pastă de dinți , subiectul ales. Pasta de dinți poate fi folosită simplă sau în combinație cu alte culori.

Prin metodele și procedeele pe care le-am folosit ,am urmărit să antrenez acele potențe creative ale

elevilor,potențe care duc la realizări artistice productive,nu reproductive, conștiente, personale și imediate . În același

timp,ele asigură și realizarea sarcinilor specifice instructiv-formative ale procesului de educație plastică la clasele I -

IV,fiind legate mai ales de dezvoltarea sensibilității și creativității artistice.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

74

TRADIȚII DE CRĂCIUN

Prof. înv. preșc. Ivan Raluca

În fiecare an, în data de 25 decembrie, toţi creştinii sărbătoresc naşterea Domnului nostru, Iisus Hristos. Din câte se

ştie, există însă nenumărate tradiţii legate de această sărbătoare despre ale căror origini nu cunoaştem foarte multe lucruri şi

despre care, cu siguranţă, am vrea să ştim mai multe amănunte.

Aşadar, Crăciunul sau Naşterea Domnului Iisus Hristos este sărbătoarea creştină celebrată la 25 decembrie (în

calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (în calendarul iulian), în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti

(praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări, unde

creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26

decembrie: a doua zi de Crăciun.

Istoria Crăciunului

În anul 325, împăratul Constantin cel Mare a introdus oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui

Iisus. De asemenea, el a decis ca duminică să fie „zi sfântă‖ într-o săptămână de şapte zile şi a introdus Paştele cu data

variabilă. Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea.

De asemenea, Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începerea

misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume cu secolul al IV-lea în Vest şi cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial,

sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma.

Factorul pentru care primii creştini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naşterii Fiului lui Dumnezeu

a fost şi că la aceste date, în lumea romană, germanică şi orientală se celebrau diverse date de naştere ale zeilor păgâni. O

sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins, ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării

iernii. Odată ce creştinii au abandonat celebrarea naşterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25

decembrie, scriitorii creştini fac frecvente legături între renaşterea soarelui şi naşterea lui Hristos.

Cu toate astea, Crăciunul nu a fost întotdeauna aşa cum îl vedem acum. Nu au existat nici brazi şi nici Moş Crăciun

dintotdeauna. Şi, nici măcar colinde… Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri

interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă, cum este Crăciunul, a fost Oliver Cromwell, care,

în secolul al XVII-lea, a interzis colindele. Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium‖, compus de

St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.

Crăciunul în tradiţia românească

Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creştine. În folclor se spune că

Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe

oameni să-i ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaia, însă nici aceştia nu o primesc,

spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor,

unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia, auzind-o şi ştiind ce înseamnă o naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi

s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de

tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, şi l-a dus să scalde

copilul. Maria i-a zis să încerce apa, şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau

înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste

mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

Pomul de Crăciun

Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei, venit din Occident, cel mai probabil de la popoarele germanice. În

tradiţia românească, obiceiul există încă din cele mai vechi timpuri. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a

devenit unul dintre cele mai iubite datini, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a

unui personaj nou, Moş Crăciun, o variantă americanizată a Sfântului Nicolae.

Ignatul

Românii taie porcul în ziua de 20 decembrie, zi în care toată familia este ocupată cu pregătirile, fiecărui membru

revenindu-i diverse munci. În funcţie de zonă, tăierea şi prepararea bucatelor urmează un ritual specific bine stabilit. La

români modul cum este pregătit şi pârlit, atestă străvechiul ritual al arderii ofertei şi jertfei zilei. Toate pregătirile se termină

cu mult aşteptata pomană a porcului: gospodinele fac o mămăligă mare, prăjesc carnea proaspătă şi udată din belşug cu vin,

invită la masă toţi participanţi la ritualul tăierii porcului. După masă, gospodinele încep să spele maţele, să toace carnea şi se

apucă de pregătit bucatele specifice Crăciunului şi Anului Nou.

Moş Crăciun

El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (24 spre 25 decembrie). Nu este clar când şi pe ce cale a

pătruns mitul lui Moş Crăciun în obiceiurile româneşti. În orice caz, Moş Crăciunul românesc are plete şi barba albă, iar

sania lui nu este trasă de reni, ci, în cel mai bun caz, de cerbi. Astăzi nu poate fi despărţit - nici în imaginaţia copiilor, nici în

pregătirile părinţilor - de sărbătoarea Ajunului (seara de 24 decembrie). În timpul regimului comunist ateist, i s-a schimbat

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

75

numele după modelul rusesc în „Moş Gerilă‖, ceea ce a provocat riposta promptă a lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel într-un

distih celebru care, din motive de purism academic, nu poate fi redat aici…

Colindele

Colindele (sau colindurile) sunt nişte cântece tradiţionale româneşti, anume felicitări (urări) de tip epico-liric,

având în general între 20 şi 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada

precreştină. Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creştine de iarnă, şi nici colindatul

cu umblatul cu steaua. Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de variante şi versiuni,

potrivit diferitelor regiuni şi graiuri. De asemenea, sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge

cu colindul şi cu „Steaua‖, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. Altfel, ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună

dimineaţa la Moş Ajun!‖, atunci când casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii, răsplătiţi de gazde cu fructe,

covrigi, dulciuri şi chiar bani.

Obiceiuri la olteni

Vin sărbătorile de iarnă, şi odată cu ele, ca peste tot în ţară, reînvie tradiţiile şi obiceiurile olteneşti, păstrate din

moşi-strămoşi. În această zonă etnografică, există tradiţii şi obiceiuri inedite, care se mai păstrează încă, atât în mediul

urban, cât şi în mediul rural, şi care constituie o unicitate în ţara noastră.

În toată zona Olteniei există numeroase colinde specifice, dar cele mai cunoscute şi răspândite sunt: „Steaua‖,

„Capra‖ şi „Pluguşorul‖.

„Steaua‖: este o datină străveche care încă se mai practică din Ajunul Crăciunului şi până la ivirea zorilor. Ceata

este formată din patru copii, fiecare dintre ei având un rol prestabilit în cadrul grupului: unul ţine steaua, celalalt este

responsabil cu adunarea banilor, a nucilor şi a covrigilor, iar ceilalţi doi ţin săcuiul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

„Capra‖: Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vifleim personaje

biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta. Capra saltă şi se

smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de

spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a

coregrafiei.

„Pluguşorul‖: este cel mai răspândit obicei ce se recită din casă-n casă, în Ajunul Anului Nou, seara, sau până în

dimineaţa Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenţi, ca şi acum. Dar se spune ca, mai demult, îl practicau numai

bărbaţii în puterea vârstei. Plugul e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei. Recitată într-un

ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.

„Sorcova‖: aparţinând obiceiurilor de Anul Nou. Umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia

poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ, în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie

colorată. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice,

înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât

să întărească efectul mişcării sorcovei

Obiceiuri culinare

Timp de 40 de zile, înainte de sărbători, creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun,

după liturghie. Aşa cum aminteam, tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce

anticipează Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile,

sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun.

OBICEIURI DE CRĂCIUN

Prof.Inv.Primar Ciucure Loredana

Scoala Gimnaziala Nr.3 Lugoj

Timp de 40 de zile înainte de această sărbătoare creştinii respectă Postul Crăciunului când nu mănâncă carne sau

produse lactate pregătindu-se astfel pentru a sărbători.

Sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin în

minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de

brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de

basm, linişte sufletească şi iubire. Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de aşteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câţi dintre

noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu' a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu

seară? Acest obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae, s-a împământenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut

din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri în ghete sau ciorapi anume pregătiţi.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

76

Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se

obişnuieşte să participe toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn şi va lăsa cadouri pentru

toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa trasă de

opt reni.

Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din copii

care, după miezul nopţii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în casă, aducând urări de sănătate, fericire şi noroc

gospodarilor pe care îi colindau.Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului şi

Anului Nou. Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La colindat participă tot

satul tradiţional, deşi efectiv colindă doar copiii şi flăcăii, constituiţi în cete, ceata fiind alcătuită după o orânduială bine

stabilită, având o ierarhie proprie, un conducător şi un loc de întâlnire. Ea este structura care stăpâneşte, în timpul

sărbătorilor Anului Nou, viaţa satului. Amploarea colindatului este determinată de "Festum incipium" al Anului Nou,

caracter care a imprimat obiceiurilor legate de noul an nuanţe de ceremonie deschisă, primitoare de înnoiri. Tot ce se petrece

în această perioadă trebuie să aibă un caracter augural, colindele caracterizându-se prin crearea unei atmosfere pline de

optimism în care se formulează dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor, acesta atingând chiar limitele fabulosului.

Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase şi au

căpătat o mare varietate pe întreg teritoriul ţării. Ele degajă atmosfera de sărbătoare şi buna dispoziţie cu care toţi românii

întâmpină Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Anul Nou. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, steaua care i-a

călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în casă cântând colinde şi purtând cu ei o stea.Pluguşorul este

un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor şi rostesc diferite urări.

Aceştia sunt însoţiţi de un plug mic, de unde şi denumirea. colindului.Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită în

fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu

fructe(mere, nuci), colaci, bomboane şi chiar bani La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori, daca

nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este

dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita

de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau , care

nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe

sotia sa.De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant

deasupra fiului lui Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina. Deci, Craciunul este o sarbatoare

sfanta, care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie. Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de

a merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.

În ziua de Anul Nou auzim uratul cunoscut sub numele „Sorcova”

Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor.Aceştia poartă o crenguţă

înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ―surov‖ (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară

dintr-un arbore.

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice,

înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât

să întărească efectul mişcării sorcovei. Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul

ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se

adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea.

RELIGIOSUL-PARTE DIN IDENTITATEA NOASTRA

Prof. Loredana Pop

Pornind de la cuvintele Dr. Alf Bamblett „cultura este ca apa pentru pesti- ne luam propria cultura gratis ca si o

parte a propriei identitati si ca parte a propriei fiinte.‖(Tawara D. Goode, p 5) Tot asa este si Craciunul-parte din cultura si

traditia noastra. E o parte inserata din religiosul transmis din generatie in generatie si care impune transmiterea unor valori

ce contribuie la dezvoltarea si formarea fiecarui individ din societate. Asta presupune ca fiecare copil sa isi insuseasca

aceste valori care ii definesc apartenenta la anumita comunitate si chiar la propria identiate.

Valorile religioase intotdeauna au primit o recunoastere explicita in sistemul de invatamant datorita contributiei

favorabile asupra educatiei copilului. Implicarea religiosului in viata copiilor a demonstrat ca copiii au invatat sa

impartaseasca aceste valori prin angajamentul fata de munca, respectful fata de adulti, toleranta fata de ceilalti, impartirea si

ajutorul oferit celor din jur, empatia etc.

Personajele religioase din legende sau povesti religioase sunt considerate a detine modele culturale care ghideaza

acțiunile copiilor de varsta mica. Pe cât de simplu este să consideri Crăciunul ca evocare a nasterii unui prunc intr-un staul,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

77

prunc care a devenit un mare invatator al omenirii, chiar cel mai mare învatator. Modelele culturale sunt " presupuse ,

modele ale lumii luate asa cum sunt, împartasite pe scara larga ( desi nu neaparat la excluderea altor modele alternative ) de

membrii unei societati si care joacă un rol enorm în întelegerea lor acestei lumi si comportamentul lor în ea . . . [ si care ]

contureaza cadrul experientei , furnizand interpretari din aceasta experienta si deductii cu privire la aceasta , precum si [

oferind] scopuri pentru actiune " (traducere Quinn & Holland , 1987 , p . 10 ) . Modelele culturale includ credințe sau

scheme conceptuale ( de exemplu , "Copiii ar trebui să fie vazuti și nu a auziti " ), precum și modele de comportament (de

exemplu , ce masuri sa i-a atunci când un copil acționeaza într-un mod agresiv asupra altui coleg ) ( D' Andrade , 1992;

Olanda , Lachiotte , Skinner , și Cain , 1998). Cu toate acestea , modele culturale nu sunt în mod necesar asociate cu largi

categorii sociale , cum ar fi națiune sau etnie) ; ele pot fi generate în unitati sociale mai mici. Mai mult decat atat , pentru

subiecte importante , cum ar fi creșterea și educarea copiilor , un număr de modele culturale sunt disponibile într-o anumită

comunitate . Acest " pool " cultural de credinte și practici pot contine elemente care sunt în tensiune , sau chiar in conflict

fundamental , cu fiecare altul ( Kojima , 1986, 1988) . Acestea, uneori datorita fie modele brusc divergente cu privire la

modul în care relatiile umane ar trebui organizate și socializate la copiii mici ( Shore , 1996) . De aceea e bine sa nu existe

discriminari si sa fie o toleranta culturala din partea educatorilor sau profesorilor. Se urmareste de fapt o pace si o intelegere

deplina in imensitatea diferentierilor. Craciunul in scoli sau gradinite impregnat de a afinitate spre majoritate uitand de

minoritati, astfel se contribuie la dezvoltarea etnocentrismului la copiii majoritari. Unele deficite raman ipregate in

personalitatea copilului si pot cauza asa cum s-a mai mentionat divergente. De personalitate vorbim ca suma totală a

raspunsurilor emoționale , atitudinale și comportamentale ale unui individ . Potrivit psiholog Dan McAdams , personalitatea

unui individ poate fi caracterizata prin observarea trasaturile lor de personalitate specifice , dar aceste trasaturi nu apar într-

un mod clar și coerent decat mai tarziu. Prin urmare , personalitatea copilului apare în adevăratul sens al cuvantului doar in

adolescenta.( McAdams, Dan, & Olson, pp.517-542 ) Dar profesorii incearca prin diferite si repetate activitati sa de-a un

contur acestei pesonalitati. Treptat si in timp ele devin parte din fiecare, iar daca sunt asimilate contribuie la armonizarea

personalitatii copilului asa cum trebuie.

De Crăciun , se organizeaza o serie de activități: istorioare din literatura de specialitate insotite cu fotografii,

imagini cu desfasurarea sarbatorii Crăciunului , cu Nasterea Domnului, cu colindatorii, obiceiuri si traditii. Crestinismul

transmite ideea de dar si daruire,asa cum a fost daruit un copil intregii omeniri si tot odata Mos Nicloae sau Mos Craciun

care impart daruri la copii. De aceea luna decembrie e mai numita si luna darurilor sau a cadourilor. Comportamentul

copiilor se imbunatateste datorita faptului ca e rasplatit cu daruri de la Mos. Astfel intalnim o stimulare a comportamentului

adecvat. Avem o motivatie ce se declanseaza din dorinta fiecarui copil, iar rasplata nu e gratuita niciodata. Expertii sunt de

acord ca copiii ar trebui sa fie incurajati sa isi asume responsabilitatea pentru propriul comportament si sa internalizeze un

sentiment de auto-control ( Marion , 1981) . Profesorii ajuta copiii sa-si dezvolte un sentiment de autonomie morala, atunci

cand se discuta despre consecintele comportamentului nedorit cu copii, ii implica ori de cate ori este posibil, in stabilirea

regulilor clasei/grupei , si leaga limitele cu convingerile si cu motivele plauzibile pentru astfel de limite . Copiii devin

prosocial pentru ca au învatat valoarea comportament de cooperare și nu pentru ca se tem sau sa-I faca pe plac unei

autoritati . Instruirea copii pentru a obține autonomia morală nu este numai o buna practica de orientare , dar, de asemenea,

fundamentala pentru dezvoltarea abilitatilor intelectuale critice ( Kamil & De Vries , 1978) .

Tot din ideea de a darui ei mai invata si altruismul si empatia. Nu e suficient sa fii mai bun si ca doar tu meriti tot, trebuie

saai grija de cei din jur tau si de oamenii care au nevoie de ajutor. Tot in aceasta perioada se realizeaza actiuni de caritate

prin care copiii merg la casele de copii, de batrani si aduc un zambet pe buzele lor.

Prin Craciun se transmite si un mesaj simplu de iubire. Fiecare copil e important pentru fiecare parinte, dar ei stiu

ca cei care nu au au nevoie de o mangaiere sau alinare. Masura capacitatii noastre de a iubi este data de masura libertatii

noastre interioare. Si darul este semn al acesteia din urma. Libertate, iubire, dar, trei cuvinte cheie care se determina

reciproc si exprima sensul ultim al existentei noastre. Copilul de mic invata sa-si asume un rol, chiar si in joaca stie ce are

voie sa faca si ce nu, stie ca trebuie sa se raporteze la un exemplu de comportament pentru a stii mai tarziu sa actioneze

singur fara ajutor.

Prin activitatile artistice si practice: confectionarea ornamentelor, decorarea bradului etc. Se dezvolta gustul unic si

individual al fiecarui copil, intresul si personalitatea. E un interes colectiv la mijloc de a depune efor si placere pentru

realizarea unor obiecte ce au valoare sentimentala si care poate vor contribui la fericirea altora.

Toate activitatile contribuie la dezvoltarea sociala,

Fiecare activitate produce o emotie, iar emotiile semnifica durabilitate in timp a experientelor traite. Se poate vorbi

de o invatare afectiva ce are un rezultat mare. Craciunul e un ansamblu de emotii ce sensibilizeaza copilul si creaza amintiri

ce devin experiente care contureaza personalitatea fiecaruia.

Bibliografie

1. Quinn, Naomi, & Holland, Dorothy. (1987). Culture and cognition. In Dorothy Holland & Naomi Quinn

(Eds.),Cultural models in language and thought (pp. 3-40). New York: Cambridge University Press.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

78

2. Kojima, Hideo. (1988). The role of belief-value systems related to child-rearing and education: The case of early

modern to modern Japan. In Durganand Sinha & Henry S. R. Kao (Eds.), Social values and development: Asian

perspectives (pp. 227-253). Newbury Park, CA: Sage Publications.

3. Shore, Bradd. (1996). Culture in mind: Cognition, culture, and the problem of meaning. Oxford, England: Oxford

University Press.

4. D’Andrade, Roy G. (1992). Schemas and motivation. In Roy G. D’Andrade & Claudia Strauss (Eds.), Human

motives and cultural models (pp. 23-44). New York: Cambridge University Press.

5. Tawara D. Goode, (1989) Cultural Connections Booklet, George Town University Center for Child and Human

devlopment, Australia, (p. 5). Online: https://childaustralia.org.au/Documents/IPSP-Section/Resource-Centre-

Docs/cultural-book-complete-WEB.aspx [20.11.2014]

6. McAdams, Dan, & Olson, Bradley. (2010)Personality Development: Continuity and Change Over the Life

Course. Annual Review of Psychology, 61: 517-542

7. Pike ,Lynn Blinn, (1914)How Preschooler Develop,University of Minessouri, Columbia

8. Kamil, C., and DeVries R. (1978). Physical knowledge in preschool education. Englewood Cliffs, NJ: Prentice

Hall.

9. Marion, M. (1981). Guidance of young children. St. Louis: C.V. Mosby.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – BUCURIA COPIILOR

Înv. Lungu Magdalena, comuna Cudalbi, judeţul Galaţi

Vechile datini româneşti ne ajută în fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină de căldură si veselie a sărbătorilor

de iarnă.Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice anotimpului iarnă prin implicarea directă a elevilor duc la

dezvoltarea sentimentului dragostei faţă de patrie, de popor, cu care nu ne naştem,dar care se cultivă de la o vârstă fragedă,

acest proces putând dura întreaga viată.

Dintre datinile creştine calendaristice, cel mai bine s-au păstrat cele legate de sărbătorile de iarnă, care sunt şi cele mai

apropiate şi dragi sufletului oricărui copil. Conduşi pas cu pas, micuţii şcolari pot cunoaşte obiceiuri şi datini transmise din

vechime, cu modificările şi transformările survenite în decursul vremii.

Prima din şirul de tradiţii creştine de iarnă, despre care am discutat cu copiii, a fost sărbătoarea Sfântului Nicolae. În

activităţile extracurriculare organizate in parteneriat cu biblioteca elevii au aflat din lecturile prezentate despre ,,Sfântul

Nicolae – bucuria copiilor ―. Au cunoscut astfel originea sfântului, prieten şi ocrotitor al copiilor, cât şi minunile pe care

acesta le-a făcut, în timpul vieţii, cât şi după moartea sa. Portretul sfântului, acela care este reprezentat şi în icoana ce se

află în clasă şi în faţa căreia, zi de zi, copiii îşi fac rugăciunea înainte de masă , a devenit foarte familiar şi drag acestora.

Prin poezia ,, De Moş Nicolae‖, o altă variantă a semnificaţiei acestei sărbători creştine cunosc,, sancţiunea‖ pe care moşul

o aplică acelora dintre copii care nu au fost cuminţi şi ascultători.

În activităţile artistico-plastice copiii au redat prin desen şi modelaj, în funcţie de imaginaţia şi preferinţele lor,

darurile pe care şi le-ar dori de la bunul moş sau pe acelea pe care le-au primit, iar în activitatea practică ei şi-au pregătit,

prin tăiere, colorare, decorare şi şnuruire cizmuliţe simbolice pe care, plini de încredere, le-au lăsat în dreptul fiecărui

scăunel. Nu mică le-a fost bucuria când, dimineaţa, Moş Nicolae, cu ajutorul părinţilor, a pus în cizmuliţele lucrate chiar de

ei câte o carte de colorat şi dulciuri, iar cei ştrengari au primit, simbolic şi câte un băţ, spre cuminţire. Acesta a fost un

moment prielnic pentru a sublinia frumuseţea, dar şi latura educativă a acestui vechi obicei, care se practică şi la noi.

În activităţile alte activitati le-am povestit copiilor cum, în vechime, ziua Sfântului Nicolae

era o zi bună pentru făcut vrăji , când gospodinele ori fetele rupeau şi puneau crenguţe în apă.

Dacă înfloreau până la Crăciun ori Anul Nou, era semn că anul viitor va fi unul foarte bun pentru

recolte.

Un obicei foarte îndrăgit de copii, de-a lungul timpului este pornitul cu Colindul.

După ce le-am prezentat în linii mari acest obicei din Ajunul Crăciunului, atât prin povestire

cât şi prin lectură după imagini, în ziua următoare copiii au venit dornici să povestească cum se desfăşoară acest obicei în

satul nostru. Din povestirile părinţilor, transmise prin viu grai, copiii au aflat cât de mult diferă acest obicei de la zonă la

zonă, de la un sat la altul al aceleiaşi comune,chiar.Cu colindul merg şi fete şi băieţi, şi oameni săraci şi mai puţin săraci, din

casă în casă, conduşi de vătafi. Ei primesc pâine, colăcei, dulciuri, fructe, iar cei mai înstăriţi oferă vin şi ţuică fiartă ca

pomană pentru morţii lor.

Copiii au fost mai mult decât încântaţi atunci am organizat o intâlnire cu bătrânii satului, iar aceştia le-au

istorisit întâmplări din copilăria lor, cum se fac măştile, costumele pentru colindat.

Crăciunul,cea mai fastuoasă şi mai aşteptată sărbătoare a românilor, este pe cât de străveche, pe atât de complexă

ca rosturi şi semnificaţii. Prin povestirile spuse copiilor, acestia au aflat că imaginea personificată a Crăciunului

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

79

contemporan a fost la origine un moş albit de vreme, posac, ranchiunos, vicios câteodată, ce şi-a persecutat nevasta

pentru că i-a încălcat poruncile şi că, spun legendele, atât personajul cât şi numele se leagă de naşterea Domnului

Iisus Hristos. Şcolarii ştiu acum că, numai aparent, Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza sunt doar descătuşări ale energiilor

şi bucuriei, căci în satele unde îşi au ei bunicii, ele sunt puse mai ales sub semnul sacralităţii.

Prin toate activităţile planificate şi desfăşurate în perioada premergătoare Crăciunului, copiii au fost familiarizaţi nu

doar cu poveşti despre Moş Crăciun, dar şi cu semnificaţia sacră a acestor zile. Astfel învăţatul colindelor şi înţelegerea

conţinutului lor pare a fi cel mai plăcut moment al acestei perioade.

Pentru că fiecare colindă are un final fericit, bucuria extremă se vede pe chipurile micuţilor de fiecare dată .Din

experienţă pot spune că nici un alt cântec învăţat pe parcursul anului nu emoţionează în mai mare măsură decât aceste

colinde prin care, pe un text specific religios, se fac urări pentru noul timp(an) fiindcă în esenţă colinda de Crăciun este

un rit adus morţii şi renaşterii.

Folosind un material didactic adecvat (planşe, măşti, costumaţie specifică, fond muzical) le-am făcut cunoscute copiilor

şi alte obiceiuri vechi, cu arie largă de răspândire în tot judeţul, practicate în Ajunul Crăciunului, ori între Crăciun şi

Anul Nou, care, pe alocuri, se mai păstrează încă, aşa cum au fost la origine: steaua, irozii, semănatul.

După ce au învăţat versurile, strigările şi urările specifice fiecărui obicei, am convenit cu copiii să alcătuim un

program artistic axat pe această temă pe care să-l prezentăm părinţilor şi lui Moş Crăciun.

Emblemă a sărbătorilor de iarnă este pomul de Crăciun, bradul împodobit , care este o

achiziţie relativ recentă în ţara şi în zona noastră. Copiii au aflat că împodobirea bradului este un obicei împrumutat din

occident şi astăzi sunt de neconceput sărbători de iarnă fără brad împodobit. Cu acest prilej le-am explicat că în tradiţia

românească, bradul se împodobea la nuntă ori în cazul morţii unui tânăr, el semnificând o axă, o legătură între două lumi –

lumea fecioriei şi al omului aşezat, familist, sau lumea de aici şi cea de dincolo.

În activităţile artistico-plastice, copiii au redat bradul împodobit în aşteptarea cadourilor aduse de Moş Crăciun, iar în

cele practice ei au confecţionat felicitări şi invitaţii la serbarea de Moş Crăciun cu crenguţe de brad şi globuleţe. Tot

împreună cu copiii am împodobit şi brăduţul de la grădiniţă, prilej cu care ei au ascultat şi cântat colinde, s-au bucurat.

Acest ciclu de teme a suscitat un viu interes în rândul copiilor, iar la propunerea mea de a cere părinţilor şi bunicilor

să le povestească cum aşteptau ei pe Moş Crăciun, copiii au venit cu povestioare, unele foarte hazlii sau altele foarte

triste(în functie de starea materială a familiei) despre sărbătorile de altă dată. Aşa au aflat cu toţii că, în timp ce în

unele case bradul împodobit trona în zilele de sărbătoare, în altele erau împodobite, cu flori din hârtie colorată sau ciucuri

din aţă şi lână, doar nişte crengi de pomi fructiferi, de preferinţă meri, simbolizând dorinţa de belşug în anul viitor.

În activităţile extracurriculare am planificat şi desfăşurat activităţi de cunoaştere şi învăţare a textului

pluguşorului, cea mai veche colindă, păstrată încă din timpul romanilor, colindă ce surprinde cel mai bine ocupaţia

străveche a poporului nostru. Pluguşorul este practic o rugăciune de ocrotire a semănăturilor din câmp. Elevii au aflat cum

că în noaptea Anului Nou, atât copiii cât şi oamenii mari pleacă cu un plug simbolic, intră cu uratul în curţile gospodarilor,

ară câte o brazdă şi aruncă seminţe de grâu, urând de sănătate şi belşug, în acompaniamentul biciului, a buhaiului, a

tălăngilor şi clopoţeilor.

Pentru aceeaşi serbare am împodobit împreună cu copiii pluguşorul cu panglici colorate, flori şi crenguţe de brad şi

am învăţat varianta culeasă din comuna noastra, pentru că am considerat-o cea mai potrivită pentru vârsta copiilor de 7-8

ani. Versurile ritmate, comice, uşor ironice, de o muzicalitate aparte, au făcut memorarea mai uşoară.

Un obicei larg răspândit atât în Galati cât şi în întreaga ţară este Sorcova. Acesta datează din vremi uitate, când

marii boieri mergeau, fie din obligaţie, fie din plăcere, la Vodă cu o crenguţă frumos împodobită pentru a-i ura de sănătate.

Astăzi doar copiii până la 10-12 ani mai merg în prima zi a Anului Nou cu Sorcova la părinţi, vecini, prieteni, prilej cu care

primesc dulciuri, fructe şi mai ales bani. Este o adevărată competiţie pentru a câştiga cât mai mulţi bani. În lecţiile de limba

română, copiii au descris imagini înfăţisând acest obicei, au învăţat versurile tradiţionale, iar la activităţile muzicale au

audiat diferite variante ale cântecului Sorcovei, pe cea mai melodioasă dintre ele învăţând-o şi prezentând-o la serbarea de

Moş Crăciun.

Cunoaşterea acestor obiceiuri are o importanţă deosebită din mai multe puncte de vedere:

- copiii cunosc şi duc mai departe aceste tradiţii;

- îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii şi cuvinte vechi, existente în vorbirea zonei în care

trăiesc;

- pătrund în comorile înţelepciunii populare;

- sunt conectaţi permanent la marea şi valoroasa creaţie populară;

-pot lua parte cu uşurinţă la derularea tradiţiilor locale, acum sau în viitor, realizându-se astfel o socializare mai rapidă.

Noi, dascăli, părinţi, comunitate locală trebuie să înţelegem şi să-i facem şi pe copii să înţeleagă ce se află dincolo

de bucuria festivă a desfăşurării acestor datini, cum se aşteaptă şi cum se pregătesc aceste sărbători ale sufletului. Doar

cunoscând şi luând parte activă la aceste mainfestări, copiii pot fi determinaţi să-şi iubească locul natal şi pot fi continuatorii

datinilor pe meleaguri româneşti.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

80

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN

Prof.înv.presc:Mitran Madalina

G.P.P. Nr.4 Slatina ,Jud.Olt

La români,ca de altfel şi la alte popoare,sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie -7 ianuarie şi au ca

punct central zilele Crăciunului , Anului nou şi Bobotezei cu ajunurile respective. Caracteristica majoră a acestor

sărbători la români o constituie repertoriul lor neasemuit de bogat în datini şi credinţe , în realizări artistice literare ,

muzicale , coregrafice , mimice şi dramatice.

Colindele – colindele propriu-zise , colindele de copii - , urăturile de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul , urarea

cu sorcova, Vasilca , jocurile cu măşti : ţurca ,cerbul ,brezaia ,capra; jocurile cu păpuşi ; dansurile : căiuţii ,bunghierii

,căluşerii şi în sfârşit, cantecele de stea, vicleiul, irozii şi teatrul popular cu tematică haiducească sunt câteva din

manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă una din cele mai inedite şi originale manifestări spirituale ale

poporului nostru. Repertoriul folcloric al ciclului sărbătorilor de iarnă nu este acelaşi pe întreg teritoriul ţării . Astfel, dacă

în unele locuri sărbătoarea Crăciunului rezumă în ea specificul manifestărilor legate de ciclul sărbătorilor de iarnă, fiind

dominată de amploarea colindatului, de frumuseţea melodicii şi poeziei colindelor, în altele – cum ar fi spre exemplu

Moldova – repertoriul Crăciunului este adesea sărac şi nesemnificativ, reprezentativ pentru această parte a ţării fiind ajunul

şi ziua Anului nou, caracterizate de practica uratului cu pluguşorul, de jocurile cu măşti şi a travestirilor de tot felul .

Colindele acestea străvechi, care au legănat copilăria noastră şi a părinţilor noştri, a poporului nostru, ne-au făcut să

retrăim nostalgia noului pe care îl aduce Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Această reînnoire nu vine pe calea

cărţii, a bibliotecii, ea vine pe calea străveche a drumului bătătorit de tălpile strămoşilor noştri, timp de aproape două mii de

ani, strămoşi care umblau şi colindau din casă în casă, din familie în familie, anunţând vestea cea mântuitoare a întrupării

Fiului lui Dumnezeu.

Nu cunoaştem însemnătatea teologică şi soteriologică a învăţăturii despre mântuire, a întrupării Mântuitorului Iisus

Hristos pentru folclorul altor popoare, dar, la noi, auzim şi citim din colindele noastre bătrâne, vestite în graiul poporului de

copiii nevinovaţi, pe la casele credincioşilor, pe la vatra părintească, înţelepciunea şi lucrarea Duhului Sfânt în Cuvântul

întrupat, în Logosul întrupat. Aşa vestesc ei, ca şi îngerii, din poartă în poartă, de la fereastră la fereastră, aceste străvechi şi

neîntrecut de frumoase colinde, neîntrecut de armonioase şi, în acelaşi timp, exprimând feluritele nuanţe culturale ale

poporului român de pretutindeni.

Colindele, la noi la români, sunt expresia Scripturii, a adevărurilor teologice, sunt teologhisirea (explicarea) patristică

a îndumnezeirii omului purtată prin viu grai, din tată în fiu, drept şi adevărat, neştirbită cu nimic, purtată de vestitorii

întrupării Fiului lui Dumnezeu.

Ce vas de cinste ajunge omul, slujitorul altarului, credinciosul, în general, ca să fie sălaşul unde Mântuitorul Hristos

să Se nască neîncetat! Dacă S-a smerit pe Sine şi a primit a Se naşte din Sfânta Fecioară Maria în iesle, cu atât mai mult

caută Mântuitorul Hristos sălaş în sufletele noastre, în sufletele oamenilor. Peştera din Betleem unde s-au oprit Maica

Domnului şi blândul Iosif, negăsind alt loc de popas, şi în care S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, a fost doxologită

(transpusă în cântări de slavă), nespus de frumos de Părinţii Bisericii, cum se cântă şi în cântările de strană. Să păstrăm

aceste cântări, aceste colinde, şi să le facem cunoscute neîncetat, aceasta fiind prima noastră îndatorire, căci ele poartă

adevărul neschimbat, adevărul care rămâne temei vieţii, credinţei şi lucrării noastre, chemării noastre preoţeşti, indiferent de

valurile lumii, valuri care, astăzi, au cuprins tot globul pământesc. În mijlocul acestor valuri năprasnice, de care nu suntem

nici noi scutiţi, credinţa în Dumnezeu, Sfânta Evanghelie, gingăşia Pruncului Iisus au rămas ca o rază de lumină, ca o rază

de nădejde, ca o rază de curaj, ce vine din ieslea de la Betleem, de la Dumnezeu însuşi.

Poporul român a păstrat un sens adânc al călătoriei spre Betleem a magilor de la Răsărit şi al închinării păstorilor;

transpunându-l într-unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, acela al colindatului. Mergând din casă în casă pentru a-L vesti

tuturor pe Hristos, colindătorii devin apostoli, martorii împlinirii făgăduinţei trimiterii lui Mesia în lume, spre mântuirea

întregii făpturi. Obiceiul de a merge la fiecare casă şi de a vesti prin cântec Naşterea Pruncului Ceresc se păstrează în viaţa

românilor, în modul specific în care ei serbează apropierea Crăciunului. Colindatul, chiar şi în mediul urban, a rămas o

sărbătoare a comunităţii, a copiilor şi tinerilor care colindă, ca şi a celor care primesc colindătorii şi răsplătesc cu daruri

osteneala lor.

Acest obicei este însă şi o reînnoire a chemării fiecărui creştin de a fi apostol al lui Hristos în lume, de a-L primi, dar

şi de a-L vesti celorlalţi oameni pe Mântuitorul. Colindătorii străbat şi un itinerariu spiritual, la care este chemat şi sufletul

fiecărui creştin, acela de a călători permanent spre Dumnezeu şi, mai ales, de a împlini călătoria vieţii pământeşti purtându-

L pe Domnul în suflet cu căldura cu care Maica Domnului L-a purtat pe Pruncul nou născut. Colindul de fapt istoriseşte sau

reia evenimentele esenţiale din istoria mântuirii! Istorisirea vieţii Fiului lui Dumnezeu, de la Naştere la Răstignire, este, de

fapt, Liturghia oficiată în timpul slujbelor religioase, iar 'colindatul' reface, prin toate momentele lui, uniunea comunităţii

creştine înaintea desfăşurării serviciului sacru, în cadrul bisericii, mediază participarea comunităţii colindate la misterul sau

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

81

taina Naşterii. Sfânta Liturghie este slujba în timpul căreia se pregăteşte şi se aduce jertfa Sfintei Euharistii şi are în

componenţă istorisirea vieţii Mântuitorului sub formă simbolică.

Colindatul ca act ritual de învăţare colectivă a ospitalităţii este corelativ cu ritualul funerar, căci încorporează şi

vehiculează aceleaşi adevăruri esenţiale: învingerea morţii prin captarea valorii ei educative, încrederea în viitor,

responsabilitatea faţă de semeni, existenţa ca ospitalitate. Dacă moartea semenului reiterează moartea dintâi, moartea anului

poartă în sine întreaga mistică a morţii timpului şi, aşa cum reziduurile morţii strămoşului sunt purtate într-o derivă veşnică

de fiecare moarte individuală prin ritualurile funerare, la fel, reziduurile morţii primului an sunt purtate de fiecare înscenare

a ritualurilor de Anul Nou. Facerea noastră sub semnul morţii celuilalt nu are nici un sens dacă nu este corelată cu moartea

şi renaşterea timpului, ar fi o inhibare nepermisă, periculoasă a devenirii simbolice a lumii. Ar fi ca şi când tensiunile s-ar

acumula la infinit într-un spaţiu închis ermetic.

Sărbătorile ciclului Anului Nou reprezintă eşaparea simbolică a tuturor tensiunilor contingente.Şi, dacă ospitalitatea

este într-o relaţie consubstanţială cu moartea, înscenarea ritualurilor de înnoire a anului evidenţiază ritualul ospitalităţii ca

principiu cosmic, iar dăruirea, în cazul de faţă, înseamnă dăruirea exemplară, căci, aşa cum am văzut în cazul ritualului

funerar, ţăranul român are tendinţa de a organiza lumea de dincolo, cosmosul, după modelul lumii pe care o stăpâneşte, dar

nu din orgoliu sau nesăbuinţă, dintr-o gândire stereotipă sau lipsă de imaginaţie, ci din respect profund faţă de Creator şi

dintr-o raţiune simplă care-i spune că Dumnezeu a făcut o singură creaţie. Este un gând confortabil, care îl protejează de

trauma psihică a imaginării unor universuri infinite, premisă a unei rătăciri veşnice a sufletului.

Colindele au însoţit mereu viaţa zbuciumată a poporului român, încercând să-i aline suferinţele şi să-l întărească în

credinţa sa în Dumnezeu. Dintotdeauna românul a ştiut să colinde, trăind cu intensitate farmecul Crăciunului. De cum

începea postul, se organizau cetele de colindători, care îşi pregăteau repertoriul şi, apoi, în ajunul Naşterii Domnului

mergeau la colindat, nu numai la rudenii, ci în întreg satul sau spaţiul în care locuiau. O casă colindată beneficia de

binecuvântarea lui Dumnezeu. Însă, dacă o gospodărie îşi avea porţile încuiate, însemna că se refuză mesajul divin al venirii

în lume a lui Iisus Hristos. Obiceiul colindatului s-a menţinut până în zilele noastre şi, prin mila lui Dumnezeu, va dăinui

pentru totdeauna. Colinda este, am putea spune, o reîntoarcere la copilăria după care tânjim toţi, la frumoşii ani în care ne

bucuram de dragostea şi afecţiunea mamei, care ne-a învăţat prima rugăciune şi cea dintâi colindă. Văzând-o, cu ochii

minţii, pe Maica Domnului aplecată cu atâta dăruire asupra Pruncului Iisus în ieslea Betleemului, ne aducem aminte, cu

nostalgie, cu câtă emoţie colindam fiecare în serile lungi ale iernii, în timp ce afară ―ningea liniştit‖ şi zăpada se aşternea ca

un covor peste casă şi peste curte. Pare o imagine feerică, de basm, dar chiar aşa era şi cred că fiecare copil simte la fel

Crăciunul în sufletul său nevinovat. Între Naşterea Domnului şi colinde există o legătură intrinsecă: Crăciunul se oglindeşte

în colinde, iar colindele au ca scop principal preamărirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu pentru fericirea eternă a

omului. Prin urmare, să preţuim în adevărata lor valoare aceste perle ale creştinătăţii, care sunt colindele. Să nu le dăm

uitării, ci din an în an să le intonăm cu o plăcere deosebită şi sporită, simţind acea bucurie şi mulţumire sufletească pe care

numai colindele ni le pot produce: ―Hristos Se naşte / Veniţi la închinare / Cu vesel suflet / Veselă cântare‖.

Bibliografie :

1. Orthodox Wiki – ,,Colindul românesc"

2. P.Caraman ,,Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la români şi slavi".Extras din ,,Arhiva’’ , Iaşi, 1931.

COLINDATUL-OBICEI STRĂVECHI

Prof. Pescaru Romina, GPP Nr.3, Slatina, jud. Olt

Ajunul este ziua în care românii împodobesc bradul de Crăciun şi, conform Enciclopediei Crăciunului, scrisă de

Gerry Bowler, un obicei care există doar în ţara noastră şi în Ungaria este atârnarea de bomboane învelite în staniol în brad.

Tot în Ajun, copiii merg la colindat. Unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar, în stea, o lumânare luminează o

scenă biblică. Masa de Crăciun este formată, conform tradiţiei, din carne de porc, ciorbă, sarmale în foi de varză şi cozonac

şi, în unele regiuni, include o prăjitură ale cărei straturi de aluat simbolizează scutecele pruncului Iisus.

OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN OLTENIA În zona Olteniei, tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului de către fetele

nemăritate. În ajun are loc scormonitul în foc: toţi membri familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun câteva

versuri ce au menirea să protejeze gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodata sunt invitaţi şi

colindătorii să facă acelaşi lucru.

În ziua de Crăciun are loc un ritual al adunatului de gunoaie din curtea gospodăriei, pentru ca anul ce vine să aducă

pui mulţi. În fiecare gospodărie sunt pregătite ―colinzile‖ – beţe de alun curăţate de coajă; acestea sunt mai apoi trecute prin

fum de pin. Femeia pregăteşte atâtea lumânări câte ―colinzi‖ sunt şi găteşte un număr egal de colaci. Femeia bătrână din

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

82

casă lua o ―colindă‖, o lumânare, un colac, nuci, mere, zahăr şi bomboane şi dădea de pomană unui membru al familiei,

rostind numele unui mort. Apoi toată familia cina, iar cei mici plecau la colindat.

Colindătorii sunt conduşi de un vătav sau vătrai; el intră primul în gospodăria omului şi are rolul de a scormoni în

foc; vătraiul primeşte de la gazdă o cotovaică – coajă de dovleac, cu seminţe de in, cânepă, porumb, grâu şi dovleac, pe care

vătavul le aruncă în toate colţurile gospodăriei pentru ca anul ce vine să fie bogat şi roditor. Colindătorii primesc apoi

covrigi, mere, pere, boabe fierte, colivă, ţuică fiartă şi vin.

OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN TRANSILVANIA În ajunul Crăciunului încep să vină colindătorii: mai întâi copii mici, apoi în seara de ajun urmau copii şcolari care

colindau colinde la fereastră şi primeau nuci şi colaci; ultimii şi cei mai aşteptaţi erau flăcăii. Aceştia erau cel mai bine

primiţi în casele cu fete de măritat; ei repetau colindele din timpul anului pentru a nu se face de râs. Aceştia aveau printre ei

un tânăr ce era responsabil cu adunatul vinului într-o bute (sau butoi), şi un tânăr responsabil cu adunatul darurilor, denumit

şi iapa.

În Transilvania există şi obiceiul mersului ―cu capra‖ – un tip de colindat la care participau flăcăii dar şi tinerii

însuraţi; un tănăr se deghiza în capră şi făcea doar năzbâtii în casa celor ce erau colindaţi.

OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN MOLDOVA In Ajun, femeile coceau un colac în formă de cifra 8, care în primăvară urma să fie afumat şi pus între coarnele

boilor ce arau pământul. Masa de Crăciun urma să conţină 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de

porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte. Nimeni nu mănâncă până când preotul nu venea să sfinţească bucatele.

Tot în ziua ajunului începeau şi colindătorii să meargă pe la casele oamenilor; de dimineaţă colindau copiii cei mai

mici, spre după masă urmau şcolarii iar spre seară colindau tinerii. Colinda începea de la cei mai importanţi oameni ai

comunităţii, cum ar fi preotul şi învăţătorul, apoi urmau rudele şi familiile ce aveau fete de măritat.

OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN BANAT În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să fie

luminos şi spornic. În această zi se împodobeşte bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cărnaţ şi o sticlă de răchie,

daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun graunţe şi fân.

Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă.

Ei colindă din casă în casă, apoi sunt primiţi în ogradă unde primesc nuci, mere şi răchie; răchia este adunată într-o

damigeană de vătav (conducătorul colindătorilor); acesta are pe faţă o mască pentru a nu fi recunoscut; spre dimineaţă

veneau la colindat copii mai mici.

Tot în această seară, tinerii se adunau pe la case în grupuri de fete şi feciori şi se mascau: baieţii purtau măşti de

femei iar fetele purtau măşti de bărbaţi, apoi plecau prin sat. Se adunau în mai multe case unde începeau să danseze: fetele

cu maşti de băiat luau câte o tânără la joc iar băieţii, cu măşti de fete luau câte un fecior; în timpul jocului mascaţii sărută

perechea aleasă. Acești mascaţi purtau numele de Bloji.

OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN BUCOVINA În Bucovina, se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară iar satul să fie curat în noaptea de

Crăciun; de asemenea se spune că este un mare păcat dacă o gospodărie are uşa închisă în ajunul Crăciunului şi nu poate să-

i primească pe colindători.

În ziua de Crăciun cei ce colindă sunt tinerii căsătoriţi, oamenii maturi şi chiar bătrânii; aceştia colindă doar la rude şi

prieteni.

DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN

Ed. Şerban Viorica, GPP Nr.3, Slatina, jud. Olt

Decembrie este, probabil, cea mai aşteptată şi mai îndrăgită lună a anului. Temperatura scade mult, iar zăpezile cad

în cantităţi mari, natura ne oferă astfel plăcerea de a schia, a patina şi mai ales de a merge cu sania la derdeluş. Dar, marile

bucurii pe care ni le aduce această ultimă lună a anului sunt Sărbătorile Crăciunului, cu toate credinţele şi datinele care le

însoţesc.

Primul semn că se apropie Sărbătorile este dat de Sfântul Nicolae: în fiecare casă, copiii - dar şi unii adulţi - îşi

pregătesc ghetele, lustruindu-le şi punându-le lângă uşă. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci când Moş Nicolae trece

pe la toate gospodăriile pentru a lăsa câte ceva

în ghete: cadouri pentru cei care au fost buni şi cuminţi, sau câte o nuia pentru cei neascultători.

Tot până în Crăciun, pe 20 decembrie, peste sărbătoarea religioasă a Sfântului Ignatie Teoforul se suprapune datina

românească de tăiere a porcului - Ignatul. În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun: cârnaţi, caltaboşi,

jumări, sângerete, slănina sau şunca etc.

Tot atunci se toacă şi carnea pentru sarmale, iar pulpele se tranşeaza pentru friptură. Unele dintre preparate se pun

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

83

la afumat (cârnaţii, slănina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat după sacrificare, gospodarul face ―pomana porcului‖: oferă

celor care l-au ajutat la tăiat (uneori şi vecinilor) şorici, carne proaspăt prajită şi un pahar de vin (sau ţuică fiartă în anumite

zone). În puţinele zile rămase până la Crăciun, gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale, cozonaci cu nucă, mac şi rahat (sau

brânză şi stafide), plăcintă şi prăjituri diverse. În acelaşi timp, începe curaţenia în casă şi în curte, împodobirea locuinţei şi

pregătirea hainelor pentru Sărbători. Odată finalizate toate pregătirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva

într-un coş de nuiele, plus o sticlă cu vin, şi duc acest coş la biserică, în seara de ajun, pentru sfinţire.

Pe 24 decembrie, în această zi de Ajun a Crăciunului, începe marea Sărbătoare a Naşterii Domnului. Primele

semne le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă, cu o traistă încăpătoare pe umăr, pentru a le ura

gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi melodie, care conţin mesaje speciale

(religioase sau satirice la adresa celor uraţi). Colindătorii vestesc naşterea Domnului, urează gazdelor sănătate şi bucurii,

primind pentru aceste urări cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colacei - pe care gospodinele care respectă

tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte. Diferind doar destul de puţin, colindele religioase sunt foarte asemănătoare în

toate zonele ţării, cele mai cunoscute şi apreciate fiind: ―O, ce veste minunată‖, ―Steaua‖, ―Trei păstori‖, ―La Vifleim colo-

n jos‖, ―Cântec de Crăciun‖, ―Aseară pe înserate‖.

Pe lângă acestea, al căror subiect este Naşterea Domnului, românii mai fac urări prin intermediul unor alte colinde,

create pe baza unor obiceiuri laice: "Pluguşorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova". "Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns

sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a

―caprei‖ este mobilă, astfel încât gura acesteia se poate închide sau deschide, dar mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un

zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi şi costumaţi specific, unii dintre aceştia fiind

instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară. Este un colind vesel, cu umor, care provine dintr-un străvechi ritual

agricol, practicat pentru a aduce rodnicie în anul ce vine. Pe vremuri, în faţa caprei se aruncau boabe de grâu, orz sau

porumb. Asemănător cu ―Capra‖ este obiceiul de a umbla cu ―Ursul‖, această datină avându-şi de asemenea originea într-un

cult geto-dac, ce urmărea fertilizarea şi purificarea solului şi a gospodariei. Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe

cap, pe umeri şi pe spate blana unui astfel de animal, având în jurul urechilor nişte ciucuri roşii. În timp ce ursul mormaie şi

joacă în ritmul tobelor şi al fluierăturilor, ursarul strigă: ―Joacă bine, mai Martine, / Că-ţi dau pâine cu măsline‖. ―Ursul‖

este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi costumaţi, care reprezintă diverse animale sau personaje şi care îl aţâţă prin

strigături. La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani.

Obiceiul cel mai iubit de copii este datina Bradului de Crăciun - o practică veche, pe care unii o consideră chiar mai

veche decât creştinismul şi care simbolizează ―pomul vieţii‖. Cei care ii atribuie o semnificaţie creştină spun că bradul este

―pomul cunoaşterii binelui şi răului‖, împodobirea acestuia cu mere roşii amintind de păcatul originar. De altfel, aşa a fost

consemnat istoric primul brad împodobit despre care vorbesc documentele: în anul 1605, a fost înălţat la Strasbourg, într-o

piaţă publică, un brad împodobit cu mere roşii. Această tradiţie germană a cucerit rapid Europa, dar şi – mai apoi - America

şi restul continentelor, prin intermediul coloniştilor care au populat Lumea Noua. În zilele noastre, în ajunul Crăciunului, în

fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande, bomboane, artificii şi lumânări sau

beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub brad. Bineînţeles, numai celor care merită .

SUPERSTIŢII LEGATE DE SĂRBĂTORI

Se spune că:

-e bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc. Aduc noroc.

-aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.

-un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.

-dacă bate vântul de Crăciun, anunţă ghinion.

-nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coasă, să se spele rufele.

-aduce ghinion să întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.

-aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar, e bine de avut bani (mai ales

noi) în fiecare portofel.

-dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.

-dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.

-copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

CURIOZITĂŢI

Destin. În unele locuri, tradiţia spune că ziua în care cade Crăciunul ar fi foarte importantă pentru destinul oamenilor.

Dacă-i luni /N-o să ai ani buni.

Dacă e marţi/ La toţi ai să împarţi.

Crăciunul dacă-i joi /Foame-o fi apoi.

Dar dacă e vineri /Numeri anii tineri.

De-i sâmbătă Crăciun/Avea-vei un an bun.

Crăciun duminica de vei avea /Să te aştepţi la iarna grea…

Raposaţii. La miezul nopţii, raposaţii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Crăciun. De aceea, uşa trebuie lăsată

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

84

deschisă pentru ca aceştia să poată pleca. La miezul nopţii şi natura devine stranie. Se povesteşte că animalele vorbesc

precum oamenii, că albinele se agită în stupi, că animalele îngenunchează în grajduri… La prima bătaie a ceasului în

noaptea de Crăciun, arborii fructiferi înfloresc. Florile dispar însă la cea de-a douăsprezecea bătaie a pendulei.

DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN

TRANSMISE COPIILOR PRIN SERBĂRI

prof. înv. primar Măricuţ Mărioara,

Şcoala Gimnazială „Florian Porcius” Rodna

La români, luna decembrie este o lună a datinilor şi obiceiurilor, a celor mai frumoase sărbători de peste an.

Sarbătorile sunt întotdeauna un prilej de manifestare a bucuriei. Poporul român a ştiut mereu să guste sărbatoarea prin

obiceiuri şi tradiţii de o deosebită frumuseţe.

Sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin

puternic în minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul

proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o

atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire.

Prima sărbătoare este Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. În ajunul acestei zile, copiii îşi pregătesc ghetuţele pentru a

primi daruri de la cel care a fost un model de viaţă, Moşul Nicolae.

20 decembrie este Ziua de Ignat, când gospodarii taie porcul pentru Crăciun, iar gospodinele încep să pregătească

bucate tradiţionale: cârnaţi, caltaboşi, afumături, jumări, tobă şi alte bunătăţi.

Cel mai aşteptat este însă, Crăciunul, considerat ca sărbătoare a naşterii Domnului, precum o spun şi versurile:

„ Dintre toate câte sunt

Sǎrbǎtori pe-acest pǎmânt,

Nu e alta mai frumoasǎ

Decât Crǎciunul cel Sfânt‖.

Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creând tradiţii şi obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Crăciunul mai

este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele

petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că, prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor, vor avea un an mai bogat.

Povestea lui Moş Crăciun cunoaşte mai multe variante. Cea mai cunoscută

variantă este aceea care vorbeşte despre un moş simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasă de

reni, în care are un sac imens cu jucării. Moş Crăciun are o listă în care sunt trecuţi copiii cuminţi şi copiii neascultători şi

aduce daruri pentru cei care merită, intră pe horn şi le aşează sub pomul de Crăciun. Copiii, care de multe ori îi scriu din

timp moşului ce ar dori să primească, se pregătesc nerăbdători, cu poezii şi cântecele, pe care cu emoţie, le vor prezenta

lângă bradul împodobit încă din ajunul Crăciunului.

Mitul lui Moş Crăciun va fi mai târziu cu grijă spulberat de părinte, la un moment bine ales. Dezamăgirea aducerii

la realitate este compensată de simţământul că el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristeţea rămâne tot

tristeţe şi Moş Crăciun va fi în continuare aşteptat de noi toţi.

Cea mai potrivită descriere a moşului o regăsim în poezia de mai jos: Moş Crăciun cu plete dalbe

A sosit de prin nămeţi

Şi aduce daruri multe

La fetiţe şi băieţi

Din bătrâni se povesteşte

Că-n toţi anii negreşit

Moş Crăciun, pribeag soseşte

Niciodată n-a lipsit

Moş Crăciun cu plete dalbe

Încotro vrei s-o apuci?

Ţi-aş cânta "Florile dalbe"

De la noi să nu te duci

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

85

La sate, îndeosebi sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai răspândite

datini la români este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel, în ajunul Crăciunului,

cete de colindători, prin colinde vechi şi frumoase, vestesc pe la casele gospodarilor naşterea lui Hristos.

Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenie şi frumos împodobite şi sunt răsplătiţi de gospodari cu

covrigi, fructe, nuci, colăcei sau chiar bani. Cei adulţi sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac. În zona noastră, se

aud colinde precum: O, ce veste minunată!, Deschide uşa, creştine!, Sculaţi, sculaţi, boieri mari!, Coborât-o, coborât,

Trei păstori şi multe altele.

Evenimentele din timpul naşterii mântuitorului nostru, Iisus Cristos sunt prezentate într-o piesă de teatru,

numită Irodul. Irodul este un obicei păstrat şi în zilele noastre, care prezintă evenimentele petrecute la naşterea

Mântuitorului, în urmă cu mai bine de două mii de ani. Personajele sunt: Împăratul Irod, îngerul, preotul, soldatul,

ciobanul şi cei trei magi: Gaşpar, Valtezar şi Melchior.

Tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă constituie o bogăţie spirituală de mare valoare a poporului

nostru, care merită să fie transmisă mai departe generaţiilor tinere. O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor

populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează copiilor

o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Prin serbările organizate în preajma

sărbătorilor de iarnă, copiii au prilejul de a cunoaşte şi de a pune în valoare aceste datini străbune. Glasurile pure ale

copiilor aduc frumoase colinde, poeţii trăiesc din nou prin operele lor, iar scenariul face din copil un mic actor.

Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, creează o atmosferă plină de plăcere şi

bucurie. În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor, în serbările şcolare am pornit de la ideea că nu există un alt element

artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educaţional ca serbările şcolare. Pentru copii ele

reprezintă o distracţie veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul

unui şir întreg de repetiţii. Invitând copiii să desfăşoare ―Serbarea pomului de iarna‖ , îi implicam în interpretarea unor

roluri pe care le joacă cu plăcere: Irodul, Capra, Ursul, Sorcova, uratul, colindatul.

Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele ―spectacole‖ urmărim atât un efect artistic

cât şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile

strămoşeşti.

Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu şcolarii, reuşim să

înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor

din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp.

BIBLIOGRAFIE:

Laurenţiu Palade, Corina Palade, Cântecul fulgilor de nea, Editura TAIDA, Iaşi,2006;

Argintul viu, Revistă interactivă a dascălilor din învăţământul preprimar, Nr.1, aprilie 2006

ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE DE CRĂCIUN- ELEMENTE DEFINITORII PENTRU

PĂSTRAREA ŞI PERPETUAREA OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR POPULARE

Prof. înv. primar Fărcăşanu Mihaela

Școala Gimnazială nr.2 Stancea, Spanțov, Jud. Călăraşi

Pretutindeni în lume, omul marchează prin serbări rituale schimbarea anului, dar de asemenea, pretutindeni cea

mai mare sărbătoare rămâne Crăciunul.

Printre multele sarcini ale școlii se regăsește și cea privind transmiterea fondului de valori al creației populare,

știut faptul că un popor care nu păstrează și nu-și cultivă tradițiile își va pierde identitatea.

Pentru tineri, tradiţiile s-au cam pierdut, iar sarcina noastră ca formatori este să-i învăţăm pe copii să

preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul

românesc şi pe români, să le sădim în suflet acele elemente definitorii ale identităţii neamului românesc, fără de care nu

am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi, românii, pe acest pământ, să-i ajutăm pe copii să înţeleagă

imensitatea tezaurului folcloric, în care arta populară românească este o oglindă în care se reflectă cu cea mai mare

intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului. În calitate de învăţători, suntem obligaţi să facem

din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi

oriunde în lume.

Lucrând cu elevii, putem să le insuflăm dragostea pentru păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor moştenite de la strămoşii

noştri, ori de câte ori avem ocazia în orele de curs şi în activităţile extracurriculare. Personal, contribuim la cunoaşterea

obiceiurilor şi tradiţiilor populare locale, prin organizarea de şezători, serbări şcolare, participarea la concursuri pe teme

care promovează creaţia populară.

Elevii trebuie îndrumați încă din primele zile de școală spre cunoașterea creațiilor populare. Elementele de folclor

cu care sunt familiarizați în funcție de particularitățile pshihologice ale școlarilor de vârstă mică sunt, în același timp,

parametri ai noțiunii de frumos. Concomitent cu însușirea gramaticii limbajului folcloric se dobândesc acele cunoștințe

care vor constitui criterii de apreciere ale frumosului.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

86

‖În gura omului se află pururea vie sublima sorginte a oricărei literaturi‖. Așa aprecia B.P.Hasdeu nesecatul izvor al

folclorului românesc. Literatura populară este parte integrantă a literaturii naționale.

În totalitatea lor, activităţile educative de dezvoltare a limbajului copiilor, de îmbogăţire a cunoştinţelor, de

formare şi dezvoltare a proceselor intelectuale, afective şi voliţionale, de formare a priceperilor de cânt şi a

celor practice, converg spre punerea bazelor trăsăturilor pozitive de personalitate a copilului.

Pentru luna decembrie şi, în special, săptămâna premergătoare Sfintelor Sărbători ale Crăciunului şi Anul

Nou, care însufleţesc în aşteptare şi pe cei mai mari, tematica sărbătorii de Crăciun se dovedeşte pe deplin

eficientă în procesul instructiv –educativ. Astfel, participarea la activităţi dovedeşte entuziasm, interes (motivaţie

intrinsecă), atenţie sporită, favorizând memorarea fără efort.

Iată că sfera cunoaşterii evenimentelor din această perioadă se lărgeşte: copilul ştie acum de colindatul pe

la casele oamenilor, pe când Moşul cu sacul plin vine pe la cei cuminţi.

Povestirile pentru această tematică , precum şi povestiri colaterale, pe care imaginaţia bogată şi capabilă de

abordări suplimentare le creează, formează capacităţi de înţelegere a mesajului oral, de redare cronologică a

evenimentelor biblice.

Colindul străvechi este acel cântec ce dăinuie peste ani cu o uşurinţă de neimaginat; şi ne referim aici la

uşurinţă de ordin melodic dar şi de vers. Adică preşcolarul cântă destul de bine şi în timp relativ scurt

melodiile colindelor noastre. „Moş Crăciun cu plete dalbe/A sosit de prin nămeţi/Şi aduce daruri multe /La

fetiţe şi băieţi.

Se spune deci, că Moş Crăciun, cel dintotdeauna, nu va lipsi niciodată. Dacă de pe acum le vom pune

copiilor problema „veşniciei‖ Moşului vor avea câţiva ani plini de bucurii, învăluite în mister în aşteptarea

Sărbătorilor.

Din strofa a treia copiii desprind o dorinţă vie de a-l avea pe Moş Crăciun alături în permanenţă.

Cele mai cunoscute sunt cântece cu conținut religios în care se vestește bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele

noastre sunt versificări măiestre ale Evangheliei. Cea mai cunoscută este O, ce veste minunată. Copiii îndrăgesc colinda

Steaua sus răsare pentru bucuria pe care o transmite îmbinată cu semnificația morală a Nașterii Domnului.Steaua sus

răsare/Ca o taină mare/ Steaua străluceşte/ Şi lumii vesteşte./ Că astăzi Curata,/ Prea Nevinovata/ Fecioara Maria/

Naşte pe Mesia./ Magii cum zăriră/ Steaua şi porniră/Mergând după rază /Pe Hristos să-L vază. /Şi dacă porniră /

Îndată-L găsiră /La Dânsul intrară /Şi se închinară. /Cu daruri gătite /Lui Hristos menite /Având fiecare /Bucurie

mare. /Care bucurie /Și aici să fie /De la tinereţe /Pân-la bătrâneţe.

Colinda versifică cunoscutul episod din evanghelie despre închinarea magilor , călăuziți de steaua strălucitoare spre

peștera Bethleemului. După închinarea cuvenită, ei simt o mare bucurie , pe care colindătorii o urează și gazdei.

A colinda înseamnă a merge din casă în casă cu diferite urături de belșug și sănătate, împliniri diferite. Obiceiurile

practicate pe timpul sărbatorilor de iarnă conțin: colindatul copiilor, Moș Ajun, colindatul cetei, cantece de stea,

plugusorul, buhaiul, sorcova, jocuri cu măsti (brezaia, cerbul, capra), dansuri (căluți, călușari, teatru popular). Colindele

sunt variate: ale casei de gospodari, de tineri căsătoriți, de flăcăi, de fată tânără, de copil mic, de vaduvă, de cioban,

pescar etc. Colindele se cântă în grup; ele au contribuit la unitatea și perpetuarea spiritului românesc. Peisajul colindelor

se depărtează de cel agrest și umil, ia proporții fastuoase, bizantin-imperiale.

Şezătoarea literar – artistică este o activitate atractivă şi dinamizatoare pentru elevi. Prin aceasta îşi dezvoltă

capacitatea de exprimare orală, îşi cultivă creativitatea şi îşi lărgesc orizontul de cunoaştere şi de comunicare.

Sala de clasă, fiind transformată într-o sală de teatru, accentuează trăirile estetice şi trezeşte interesul elevilor pentru

cunoaştere şi comunicare.

Învăţătorul este personajul care dirijează spectacolul al cărui program este bine stabilit cu ceva timp inainte. După

împărţirea rolurilor, confecţionarea anumitor costume şi a materialelor de decor, este stabilită ziua desfăşurării

activităţii împreună cu părinţii care au fost invitaţi în prealabil.

Pentru această şezătoare sala este împodobită cu acele decoruri confecţionate de elevi la orele de abilităţi practice şi

cu elemente de decor naturale( cetina, brăduleţ ):ghirlande, coşuleţe, globuleţe, iar pe tablă se pot scrie câteva versuri

legate de anotimpul iarna sau câteva urări de bine.

Scena nașterii Domnului apare frecvent în serbările organizate în şcoli. Îngerașii, păstorii și magii sunt personajele

pe care fiecare copil le interpreta cum știe mai bine. Emoțiile înaine de serbare sunt atât pentru copii, dar mai ales

pentru părinți. Costumașul este pregătit cu multă migală, iar fiecare copil își repetă în gând poezia și rolul pe care-l are

de jucat. Moșul vine întotdeauna agale, cu o desagă în spate din care scotea câte o pungă pentru fiecare copil.

Serbarea de Crăciun este cea mai indrăgită de copii, de aceea, pentru reuşita ei există preocupări susţinute: audierea

colindelor, împodobirea sălii de clasă, stabilirea centrului tematic , împodobirea bradului, pregătirea cadourilor etc. În

acest cadru copiii interpretează cu multă plăcere roluri de: Iarna, Anul Nou, Anul Vechi, steluţe, fulgi, oameni de

zăpadă, ingeraşi etc. Această serbare se poate desfasura în locaţii diferite cum ar fi săli de clasă, săli de spectacole,

cluburi, sau chiar curtea şcolii, o serbare cu ,,Porţile deschise’’, desfăşurată în parteneriat cu alte instituţii de

învăţământ din localitate, cu o mare implicare a familiei, a comunităţii locale, cu sosirea lui Moş Crăciun în sania trasă

de cai , de această dată, pe străzile localităţii în care trăiesc.

Serbarea este un prilej prin care copilul ,,se pune în valoare‖, folosindu-şi imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de

sine, plăcerea de a apărea în faţa publicului. Aceasta stabileşte ,la nivelul clasei, noi tipuri de relaţii între copii, pe de o

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

87

parte, între copii şi adulţii participanţi, pe de altă parte: relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi

căldură sufletească ce favorizează comunicarea, o bună socializare şi integrare în colectivitate şi în viaţa socială.

Potenţialul larg al alternativelor de organizare şi desfăşurare a serbărilor este generator de căutari şi soluţii foarte

variate şi originale. Se pot găsi chiar alternative la unele aspecte ale serbărilor tradiţionale. Experienta didactică,

literatura de specialitate oferă unele exemple în acest sens: În preajma Crăciunului, când atmosfera de apropiere a

acestuia este de neegalat, de bucuria unică a copilăriei, de aşteptarile pline de speranţe, se poate iniţia un ,,sondaj de

opinie‖, în rândul copiilor, adresând acestora întrebarea: ,, Cum credeţi voi ca ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare

de Crăciun?’’ Răspunsurile lor pline de prospeţime şi fantezie încurajează să mergem mai departe, realizând împreună

,,Serbarea ideală’’, aşa cum o visează, cum şi-o doresc ei. Astfel se poate contura Serbarea de Craciun în care sala de

clasă, cu ajutorul copiilor, se va transforma încet- încet într-un tărâm de poveste, o ţară în care basmele devin adevărate,

iar copiii se transformă toţi în prinţi şi prinţese, ca nişte personaje de poveste autentice.

Prin toate acţiunile de cultivare a simţului estetic al copiilor, întâlnim premise ale dezvoltării imaginaţiei creatoare,

ale limbajului de specialitate, vocabular îngrijit, premise ale formării şi dezvoltării abilităţilor practice, a unui simţ

practic în tot ceea ce compune şi creează copilul.

Obiectivele care se urmăresc sunt din cele mai variate:

a) Redescoperirea şi promovarea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea elevilor şi cadrelor didactice în

diverse activităţi legate de tradiţiile locale;

b) Cunoaşterea unor tradiţii, obiceiuri, aparţinînd folclorului specific sărbătorilor de iarnă;

c) Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi a creativităţii muzicale;

d) Atragerea elevilor în organizarea de activităţi cu caracter extracurricular, conducând la lărgirea şi îmbogăţirea

orizontului de cunoştere a acestora;

e) Exprimarea dragostei pentru sărbătorile de iarnă;

f) Cunoaşterea semnificaţiei Crăciunului şi a obiceiurilor de iarnă;

g) Respectarea principiilor religios-morale în familie si societate;

h) Stimularea creativităţii elevilor;

i) Creşterea relaţiei familie – şcoală – biserică - societate pentru reuşita copiilor.

Astfel, studierea concepţiei populare intuitive despre educaţie exprimată în special prin eposul folcloric, (basme,

legende, colinde) pune în evidenţă originea unor precepte sau teorii ale educaţiei aplicabile şi astăzi.

Dacă problematica folclorului literar este tratată şi testată interdisciplinar, ar fi posibil să se ajungă, prin aportul

diferitelor discipline de învăţământ, (literatură, educaţie muzicală, educaţie plastică, limbi străine, educaţie civică

etc.) la transformarea concepţiilor conform cărora folclorul nu mai este ―la modă‖, la combaterea mentalităţilor

că el este pe cale de dispariţie şi că nu trebuie cunoscut decât la ţară, a tendinţelor de comportament ce

vizează dispreţuirea sau chiar distrugerea unor obiecte populare din inventarul claselor, acceptarea şi promovarea

falselor valori ―populare‖.

Receptarea operei de artă şi implicit a frumosului folcloric nu este posibilă fără învăţarea unui limbaj folcloric .

Elementele de folclor cu care elevii sunt familiarizaţi în cadrul activităţilor extracurriclare sunt, în acelasi timp,

parametri noţiunii de frumos. Aşadar, concomitent cu însuşirea gramaticii limbajului folclorului, se dobândesc acele

cunoştinţe care vor constitui criterii de apreciere ale frumosului .

O cunoaştere mai profundă şi o receptare mai atentă a folclorului de către ,,micuţii căutători de frumos ―, vor

contribui în mod eficient la educaţia estetică a acestora ,vor asigura legătura cu pământul pe care trăiesc ,cu tradiţiile

locale ,cu poporul şi arta acestuia .

CRĂCIUNUL-BUCURIA COPIILOR

Prof. Craveț Mirela

Liceul Teologic Penticostal ,,Logos,, Timișoara

MOTTO:

“Copii , Craciunul nu este o intalnire cu Mosul , ci un spirit prezent in inimile

noastre!” Mary Ellen Chase

În fiecare sărbătoare a Crăciunului repetăm cu bucurie acelaşi mod de a o sărbători, ca un fel de frână

pusă galopului schimbărilor prin care trecem. Picurăm sfinţenie în această veche tradiţie cu dorinţa de a reînvia

momentul naşterii pruncului Iisus. Dar mai este încă ceva, mărturisit sau nu, pe lângă semnificaţia sa religioasă, din

tainiţele adânci ale trăirilor noastre, copilul de odinioară rămas în noi o cere cu tărie. E cea mai frumoasă şi mai iubită

dintre sărbători, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari. Diferenţa constă doar în felul de manifestare. Copiii sunt mai

explozivi, mai liberi în a-şi arăta bucuria, n-au niciun fel de retinere. Poate din acest motiv credem că această sărbătoare

este mai ales a copiilor. Dacă noi, cei mari, suntem mai reţinuţi şi ne controlăm manifestările, dar trebuie să mărturisim

deschis, că şi în adâncurile noastre ne îmbrânceşte dorinţa de a lăsa liber copilul din noi să se reverse peste undele

timpului, să fim tot noi cei de odinioară pe care aproape că-l şi vedem aevea printre gene. Ne trezim că scormone în noi

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

88

emoţii care pot aduce lacrima în colţul ochilor în diferite momente, fie când ascultăm colinde, fie când apar imaginile

părinţilor din clipele de odinioară când ne simţeam ocrotiţi de ei, fie când retrăim prin copiii sau nepoţii noştri scene de

pe vremea când eram fericiţi şi nu ştiam preţul acestei fericiri, dar pe care o revalorificăm acum.

Prin sfinţenia şi frumuseţea ei, această Sărbătoare este aşteptată cu mare bucurie în lumea întreagă şi dăinuie de peste

două mii de ani. Chiar dacă unele popoare au altă credinţă decât cea creştină, au şi ele o sărbătoare a luminii în această

perioadă din an.

Spre regretul nostru, se înfiripă tot mai mult tendinţa de a pune stăpânire pe această Sărbătoare factorul

comercial. Frumosul confecţionat în serie, nimiceşte frumosul în sine şi pune în umbră misterul religios , mai ales la

oraşe unde e mai evident cu cât oraşul este mai mare. La ţară îşi păstrează mai bine ceva din aura duhului arhaic al

sfinţeniei şi curăţeniei sufleteşti. Dar oricum ar fi, emoţia şi bucuria acestor zile sunt păstrate vii în adâncurile în care

sălăşlueşte copilul din noi.

Intotdeauna venirea pe lume a unui copil a fost un prilej de mare bucurie, iar pentru naşterea Fiului lui Dumnezeu trăim

cea mai mare bucurie reamintind-o în fiecare an la 25 decembrie. Dacă strămoşii noştri, dacii, plângeau la venirea pe

lume a unui copil, cred că erau îndemnaţi doar de un gând asupra greutăţilor prin care trece omul de-a lungul vieţii, dar

în sine, ei se bucurau ca şi oamenii zilelor noastre, căci natura umană nu s-a schimbat de la începuturile ei.

Fiind atât de răspândită şi de preţuită, această sărbătoare peste tot îşi impune câteva elemente care-o definesc, la care

apoi se mai adaugă elemente de folclor şi de tradiţii specifice fiecărei ţări, dându-i astfel culoarea şi căldura

omenescului din ei.

Moş Crăciun este peste tot la fel, ca la pol, chiar şi în ţările calde unde locuitorii n-au simţit pe faţa lor fiorul fulgilor de

nea. Peste tot are aceeaşi înfăţişare, Moşul blând şi bun, îmbrăcat în roşu, cu barba mare, albă, venind de la Polul Nord

tras de renii săi, păstrându-şi fiecare nealterat numele, în frunte cu Rudolf. Peste tot vedem chipul Moşului intrând pe

horn cu sacul plin de jucării, aşa cum i-a creat imaginea desenatorul american Thomas Nast în anul 1860, imagine pe

care o păstrăm până astăzi. Fără brad nici nu se poate imagina această sărbătoare. Peste tot elemente reale se împletesc

cu cele imaginare într-o simplitate cuceritoare care dau zbor larg gândurilor şi ne plimbă în lumea plină de minunăţii.

In România, pe lângă imaginile asociate cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii, cu căldura şi lumina lemnelor

troznind şi scânteind în sobă şi dacă suntem la oraş în şemineu, cu scenele în care eroul principal este Moş Crăciun sau

ieslea cu pruncul Iisus, am adăugat elemente specifice nouă, colindătorii înotând prin nămeţi cu traista de gât, cu steaua,

cu capra, cu pluguşorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova.Dar colindele… frumoase şi de tot felul rasună prin lumea

largă, dar niciunele nu răsună în noi aşa frumos ca cele cântate de copii, de parcă s-ar fi identificat cu ele şi musai să

murmurăm şi noi după ei, fiindcă tâşnesc din noi din locul unde au stat ascunse aproape un an.

Nostalgia nu ne dă pace şi urmărind în gând şirul de copii colindători ne trezim că a ţâşnit din noi câte un

crâmpei de vers învăţat pe timpul copilăriei:

Când argintiile lor glasuri vor îngâna „Florile-dalbe”,

Gândiţi-vă, că nu e dată închipuirii omeneşti

O mai aleasă întrupare de sol al vrerilor cereşti,

Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta „Florile-dalbe!” (Elena Farago)

Când întâlnim aspectele pe care nu le-am gustat în copilărie, se poate să nu le trăim şi pe ele din

toată inima? Păi nu-ţi vine să te amesteci în rândul copiilor şi să te bucuri, chiar să primeşti dulciuri, să aplauzi, să te

minunezi când vezi frumoasele parade? Poţi să nu îi faci semne de bucurie Moșului care încheie parada păstrându-şi

zâmbetul pe buze, cum îi stă bine unui Moş Craciun voios, stând alături de Crăciuniţa lui. Toţi copiii îi trimit scrisori

Moșului şi minune mare, cum nu lasă niciun copil fără răspuns, dar absolut niciunul…şi face fotografii cu toţi copiii,

nu refuza pe nimeni şi la toţi le zâmbeşte şi le vorbeste frumos…

Cum ai putea să treci pe străzi şi să nu dai drumul baierelor inimii să se bucure de feeria luminilor şi

podoabelor care fac din localitatea ta un crâmpei de feerie!? E bine că fiecare ţară îşi imprimă specificul ei. Imaginea

asta rămâne doar pentru acolo unde noi îl numim ―acasă‖.

Se apropie Crăciunul şi Anul Nou şi îl aştept pe Moş Crăciun cu bucuria copilului păstrat în străfundul fiinţei mele.

Haideţi să ne-ntoarcem puţin la sufletul cald de copil ce emană candoare, bunătate şi dragoste ...să

revenim la copilărie, să învăţăm să readucem în prezent tot ce a fost miracol în trecut:iarna, vacanţa, brăduţul, colindele,

tradiţiile, poveştile la gura sobei ,pe bătrânul Moş Crăciun,....haideţi să simţim cu toţii Crăciunul prin ochi de

copil!...Sărbători fericite tuturor!

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

89

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPIILOR PRIN SERBĂRILE DE CRĂCIUN

Prof. Moldoveanu Alina

Grădiniţa PP4 Reghin

Sărbătorile de iarnă au o valoare spirituală deosebită. Decembrie debutează cu sărbătoarea foarte dragă

copiilor-Sf. Nicolae. Fiecare copil îşi pregăteşte ghetuţele pentru a primi în ele cât mai multe dulciuri. Uneori ei mai

găsesc şi nuieluşă, deoarece în religia ortodoxă Sf. Nicolae are dreptul să intervină simbolic în educaţia copiilor. Dar

nimic nu se compară cu tradiţia Sărbătorii Naşterii Mântuitorului, când Moş Crăciun e aşteptat cu mare bucurie de cei

mici.

Serbările preşcolarilor reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună dispoziţie şi

favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic

prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm

copiilor dragostea pentru artă, pentru frumos.

Dintre serbările organizate în grădiniţe, serbările de Crăciun sunt cele mai aşteptate de copii. Ei încearcă să

cânte, să recite, să danseze, să colinde cât mai bine pentru a demonstra nu numai părinţilor, ci şi lui Moş Crăciun, cât de

bine s-au pregătit. Este momentul când educatoarea îi învaţă pe copii nu numai poezii de Crăciun, dar şi versuri

populare, colinde vechi şi urături rămase de la strămoşi pentru a fi date mai departe din generaţie în generaţie. Este

foarte important dacă educatoarea ştie să folosească aceste serbări de Crăciun şi activităţile de la grupă din perioada

premergătoare Crăciunului pentru a-i învăţa pe cei mici tradiţiile populare, căci doar aşa ei vor prinde drag de ele şi le

vor duce mai departe.

Aceste serbări presupun o pregătire mai amănunţită, atât a textului (care de multe ori e cules de la oameni din

satele unde s-au născut părinţii noştri şi adaptat vârstei copiilor), cât şi a costumelor care se cer a fi cât mai originale, nu

stilizate. Este nevoie aici de ajutorul părinţilor care sunt mobilizaţi pentru procurarea costumelor populare şi pentru

confecţionarea unor obiecte necesare în timpul serbării (exemple: sorcovă, pluguşor, gherghef etc). Autenticitatea

obiectelor folosite în serbare şi a costumelor populare purtate de copii şi chiar de educatoare asigură o parte din succesul

serbării.

Pentru serbări copiii învaţă poezii, expresii populare, cântece populare, unele sunt mai dificile, dar sunt

încurajaţi şi ajutaţi de adulţi. Rolurile copiilor, oricât de neînsemnate ar părea, pot fi deosebite şi interesante în serbare

prin prezenţa artistică a copilului pe scenă şi prin spontaneitatea lui.

Pregătind diferite programe în concordanţă cu interesele copiilor şi diversitatea lor culturală, li se oferă copiilor

posibilitatea de a cunoaşte folclorul, tradiţiile, obiceiurile strămoşilor noştri, îşi lărgesc unele cunoştinţe, iar altele se

sistematizează şi se fixează. Serbările inspirate din folclor trezesc în sufletele bunicilor şi părinţilor bucurii neaşteptate

datorită curajului educatoarelor de a readuce în atenţia acestora tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, unele dintre ele fiind

mai puţin cunoscute astăzi în mediul urban.

Reuşita serbărilor cu subiecte inspirate din tradiţiile şi obiceiurile populare presupune angajarea familiei

copilului în activitatea de pregătire şi organizare a evenimentului, abordarea unei game variate de genuri în desfăşurarea

acestora (cântece, poezii, scenete, dansuri), includerea în repertoriu a unor creaţii de valoare cu mare încărcătură

emoţională care să-i atragă pe copii, repertoriul să fie accesibil pentru a-i determina pe copii să execute ceea ce pot sau

chiar mai mult decât cred ei că pot, crearea cadrului potrivit tipului de serbare, caracterul colectiv al acestui gen de

activitate care duce la socializarea copilului.

Serbarea este o modalitate eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea

armonioasă a personalităţii acestora.

CRĂCIUNUL PE GLOB

Prof. Lb. Engleza Neculaie Magdalena

Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu

Africa

Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse, obiceiurile fiind

împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, în conformitate cu vechiul calendar

roman.

Anglia

Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui ―Father Cristmas‖, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai

apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini.

Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă a meşteşugului bucătăriei. Într-un cazan uriaş, se pun

toate cele necesare pentru prăjitură, fierte în rom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând.fiecare rudenie

primeşte câte un pudding.

Australia

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

90

Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă de alte părţi ale

lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre

decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura

uneori toridă în această perioadă a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de

Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza picnicuri.

Bangladesh

În satele creştine, bărbaţii taie ramuri de bananier şi le replantează câte două de-a lungul drumurilor spre

biserici şi în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma un arc peste drum şi le leagă între

ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri care se umplu cu ulei şi se aprind spre a lumina drumul până la biserică.

Belgia

La Bruxelles care este sediul Uniunii Europene, aceasta înalţă un brad uriaş al ţărilor membre, în faţa bisericii

Grand Sablon – Grotzavel, într-una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, piaţa Grote Markt.

Danemarca

Atunci când familia se aşză să ia masa, pentru aceştia se lasă în pragul uşii o oală cu orez fiert. Se spune despre

aceia care nu vor să sărbătorească Crăciunul şi să respecte această tradiţie că le va merge rău tot timpul anului care va

urma, fiindcapiriduşii vor bate cu nuci.

Finlanda

Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa diaintea Serii Sfinte bradul se

împodobeşte, iar apoi întrega familie merge la saună.

Franţa

La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta

Familie. Toate străzile sunt splendit ornate cu beculeţe.

La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-un trunchi de măslin

uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza la masă apoi intona cântece religioas până

miezul nopţii când se ducea la biserică.

Germania

În fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor. În jurul bradului erau

rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-un colţ al sălii nu putea să lipsească butoiul cu

bere, dar între conuri de brad. La sosirea superiorilor corul soldăţesc cânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua

un chipiu şi punea în el hârtiuţe cu numere pentru toţi participanţii la sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un număr să

primească darurile cuvenite. Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea.

Grecia

Pentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze pe spiriduşi. De

asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o cruciuliţă de lemn decorată cu busuioc. Apa

astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei pentru a alunga spiritele rele.

Italia

Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul

Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie ―ziua celor trei magi‖. Atunci,

cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.

Islanda

Doi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din sângele lor a răsărit

un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprindeau mii de lumini. Vântul se izbea de acele

limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din mari depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.

Mexic

Unii se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi cântâd cântece în timp ce Maria

şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecare procesiune, participanţii dansează,

cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă să rupă cu nişte beţe o figurină ―pinata‖, de hârtie sau

material casabil, umplută cu dulciuri şi mici cadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită a lui Moş

Crăciun, iar alţii aşteaptă daruri de la ―Quetzalcoatl‖, conducător legendar al Mexicului.

Rusia

Chiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane nu au reuşit să pătrundă.

Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează

copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare

îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi

tradiţionale ―Matryoshka‖.

Spania

La spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se slujeşte o Liturghie la

capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiii demnitarilor curţii.

SUA

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

91

Varietatea climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă până la amplasarea

lumânărilor în dreptul ferestrelorîn ţinutul îngheţat al Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiile ei legate de această

sărbătoare:

la New York poţi vedea patinatori strşi în jurul imensului brad de la Rockfeller Center;

în Texas poţi participa la festivalul din San Antonio;

în New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii;

în Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe;

la Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.

DESPRE COLINDE. COLINDA GAZDEI

Prof. Nedelcu Diana Ruxandra

Obiceiurile reprezintă cele mai rezistente forme de manifestare spirituală în faţa presiunii timpului. Unii

cercetători consideră că obiceiurile au fost impuse în viaţa oamenilor de nevoi practice ale existenţei. Cu toate că

substratul iniţial (credinţa în existenţa unor forţe supranaturale ) a dispărut, obiceiurile se păstrează prin conservarea

elementelor spectaculoase, cu implicaţii în planul vieţii spirituale şi artistice.

În viaţa unui obicei apar elemente de manifestare noi, fără nici o legătură cu practicile magice care şi-au

pierdut semnificaţia în lumea contemporană.Trebuie menţionată existenţa unor obiceiuri în colectivităţile rurale cu o

puternică tradiţie, faţă de colectivităţile urbane unde se ajunge până la disparţia obiceiurilor. Elocvente sunt în acest

sens,obiceiurile de nuntă sau colindatul la sat şi oraş.

Clasificarea obiceiurilor determină structurarea poeziei obiceiurilor în câteva mari categorii:

obiceiurile calendaristice cu date fixe: cele de Anul Nou şi Crăciun;

obiceiurile calendaristice fără date fixe:

caloianul,paparuda;

obiceiuri ale ciclului uman: naşterea, nunta, moartea;

descântecele.

De la 15 noiembrie, când începe postul Crăciunului şi până la Bobotează şi Sf. Ion, au loc sărbători de

iarnă la români. Cele două sărbători circumscrise acewstei perioade –Crăciunul şi Anul Nou- prilejuiesc o suită

de manifestări ceremoniale, între care colindatul ocupă un loc primordial.

Fiind categoria folclorică cea mai complexă şi mai diversificată de texte ceremoniale, cum menţionează într-

un studiu Monica Brătulescu, colinda se impune ca „tezaur de limbă şi preambul strălucit al poeziei scrise

româneşti‖.

Termenul „colindă‖ provine din latinescul „calendae‖, (denumire dată de romani primelor zile ale

fiecărei luni- Calendae Ianuarii), cu sensul de „a vesti‖, sens păstrat şi în limba noastră.

Conceptul cunoaşte variante în funcţie de zonele regionale. Folcloristica a adoptat termenul de

„colindă‖, dar el circulă şi sub alte forme: în nord-vestul Transilvaniei se utilizează termenul de „corindă‖, în

zona Siliştea Sibiului „corindră‖, în Ţara Loviştei varianta „colindec‖.

În practicarea obiceiului se disting două aspecte:

colindatul - care presupune un complex de acte ceremoniale;

colindul - ca manifestare poetică, ceremonială.

Ceremonialul colindelor implică o interferenţă şi o întrepătrundere permanentă a cuvântului,

muzicii,gestualităţii şi dansului.

În general, colinda se practică sub formă de cântec, cuexcepţia unor formule finale care se recită.

Colindatul se porneşte de la constituirea grupului de colindătorii denumit frecvent „ceată‖. Ceata de

colindători se constituie la începutul perioadei, numită sacră, respectiv 15 noiembrie, când îcepe postul Crăciunului, dar

şi de Sf. Nicolae, sau cu o săptămână înainte de Crăciun.

La formarea cetei se aleg sau se împart funcţiile. Şeful cetei, numit vătaf, jude, crai, rege,trebuie să cunoască

foarte bine textele, el răspunde de comportamentul colindătorilor din ceată, organizează şi conduce ospăţul final. Se mai

alege un casier şi un colindător care poartă darurile primite, se cauută o gazdă unde colindătorii învaţă şi repetă

repertoriul şi unde are loc, în final, ospăţul.

Colindatul începe cu o colindă numită colinda gazdei, care poate fi interpretată şi ca o recunoştinţă pentru

locul oferit de unul dintre gospodari, în cazul în care se pleacă chiar de la gazda unde ceata s-a pregătit.

Colinda de gazdă este paşteptată de toti gospodarii care se pregătesc în mod deosebit, creându-se o atmosferă

sărbătorească, unde se implică atât colindătorii cât şi gospodarii.

Se colindă seara şi în noaptea de Crăciun, în unele zone şi de Anul Nou, odată cu pluguşărul, dar şi în

dimineaţa acestor sărbători.Practica nocturnă a obiceiului are o îndelungată tradiţie, textulcolindei amintind acest

moment: „Scoală, scoală gazdă bună/Că nu-i vremea de durnit/Că-i vremea de-mpodobit‖ sau „Sculaţi, boieri, nu

dorniţi./De dorniţîncă sculaţi./Că niş junii n-or dornitu/De-asară-de-alaltă sară.”

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

92

Colindătorii străbat uliţele satului cu cântece şi strigături, totul transformându-se într-o adevărată sărbătoare la

care participă întreaga comunitate.

Faţă de alte zone, în Transilvania colindatul începe cu personalităţile satului:primarul,preotul, ceea ce a impus

şi existenţa unor texte specializate.

Se colindă toate casele.

În unele zone se urează din turnul bisericii, în cele „patru zări‖.

Deplasându-se din casă în casă, ei întreabă gazdele dacă primesc colindători. Se cântă afară (la uşă sau la

fereastră), afară şi în casă sau numai în casă.

În casă se cântă colinda gospodarului sau colinda cea mare, apoi se mai cântă două-trei colinde.Colindătorii

sunt răsplătiţi cu covrigi, fructe, carne, băuturi, bani. În urările finale, colindătorii amintesc gazdelor darurile datorate

după datină: „Om bun, să te veseleşti,/Pe noi să ne dăruieşti/C-un colac de grâu curat, /Cu vin roşu străcurat, /Cu doi

galbeni româneşti,/Gazdă, să te veseleşti”.

Pentru fiecare dar primit se adresează urări, utilizându-se formule tradiţionale, uneori de ordin estetic: „Să fii,

fată bucuroasă/De colinda ast frumoasă./O-nchinăm cu sănătate, /Pe la gazde pe la toate,/Colinduţa-i atâta/Pe gazdă

Domnu-l trăiască”.

Obiceiul se încheie cu un ospăţ la care, în funcţie de zonele geografice, participă şi alţi membrii ai comunităţii

sau chiar comunitatea întreagă.

CRĂCIUNUL, BUCURIA CREŞTINILOR

Prof. Înv. Preşc. Niculae Maria

G.P.P. Nr.4 Slatina

Toate sărbătorile sunt frumoase, însă parcă cele de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de

suflet, sunt bucuria copiilor.Cu toţii ne aducem aminte de perioada fericită a copilăriei, de zăpezile bogate, de colindele

şi clinchetul clopoţeilor, de mirosul de brad şi cozonaci, de nerăbdarea aşteptării cadourilor sub pomul de Crăciun.

Toate acestea creează în căminul fiecăruia o atmosferă de linişte şi pace.

În această perioadă cu toţii ne simţim în sărbătoare, de la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion. Cel mai aşteptat

este însă, Crăciunul considerat ca sărbătoare a Naşterii Domnului.

În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla însoţită de Iosif, din casă

în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în

grajd, unde dă naştere lui Issus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi

Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este

o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie(după calendarul gregorian)

sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an.

De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de

către cei necredincioşi, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul

familial al schimbului de cadouri sau pentru copii, ‖darurile de la Moş Crăciun‖.

Din nou ne aducem aminte de vremea când eram copii! Cine nu îl aştepta pe Moşu?

Povestea lui Moş Crăciun cunoaşte mai multe variante. Cea mai cunoscută este aceea care vorbeşte despre un moş

simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasă de reni, în care are un sac imens cu jucării.

Moşul are o listă în care sunt trecuţi copiii cuminţi şi copiii neascultători şi aduce daruri pentru cei care merită, intră pe

horn şi le aşează sub pomul de Crăciun. Copiii care de multe ori îi scriu din timp moşului ce ar dori să primească, se

pregătesc nerăbdători cu poezii şi cântecele, pe care cu emoţie şi nerăbdare, le vor prezenta lângă bradul împodobit încă

din ajunul Crăciunului.

Mitul lui Moş Crăciun va fi mai târziu cu grijă spulberat de părinţi, la un moment bine ales. Dezamăgirea aducerii

la realitate este compensată de simţământul că el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristeţea rămâne tot

tristeţe şi Moş Crăciun va fi în continuare aşteptat de noi toţi.

Care ar mai fi însă farmecul Crăciunui fără brad, făra mirosul bradului în casă, fără globuleţe, îngeraşi, lumini,

bombonele şi cadouri? Tradiţia spune că bradul trebuie împodobit în seara din 24 spre 25 decembrie şi că trebuie ţinut

în casă până la Sfântul Ion. Căci se ştie că …Moşul nu vine într-o casă fără brad.

La sate, îndeosebi sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai răspândite

datini la români este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi. Astfel în ajunul Crăciunului,

cete de colindători, costumate tradiţional, urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate,

împlinirea dorinţelor în noul an.

Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Căiuţii. Acestea sunt în fapt, jocuri

cu măşti şi costumaţii speciale, confecţionate de meşterii locali şi care ironizează personajele negative ale lumii satului.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

93

Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenie şi frumos împodobite şi sunt răsplătiţi de gospodari cu covrigi,

fructe, nuci, colăcei şi chiar bani. Cei adulţi sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac.se aud deasemeni colinde

precum: Steaua sus răsare, Bună dimineaţa la Moş Ajun, O ce veste minunată.

În noaptea de trecere spre noul an auzim uratul cunoscut sub numele de Pluguşor, obicei legat de speranţa

fertilităţii.

Prin toate acestea putem numi Crăciunul sărbătoarea sufletului, a familiei. Este ocazia când toţi se reunesc,

părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea

cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

Crăciunul este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în

entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.

În tradiţiile sărbătorilor de iarnă, în sânul familiei, este mult basm, poezie şi dragoste.De aceea ne aducem aminte,

cu atât drag şi plăcere de aceste sărbători, de tot ceea ce înseamnă ele, cu tot cu tradiţii, datini şi obiceiuri. Ele trezesc

rezonanţe afective de înaltă sensibilitate şi de puternică intensitate, creând o atmosferă de bucurie şi un farmec cu totul

specifice în trăirea religioasă.

Astfel, peste tot pe unde există suflare românească cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai

importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală.

ROLUL ACTIVITILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR

Consilier şcolar Anca Olariu, CJRAE Hunedoara-

Liceul Tehnologic“Ovid Densuşianu”Călan

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei

depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să

pună bazele formării personalităţii copiilor.

În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi

socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea

activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât

mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul

şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea

aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor

cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,

tehnico-aplicativ, sportiv sau diferite activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.Toate

aceste activităţi extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevilor, asupra performanţelor

şcolare şi asupra integrării sociale, în general.

ABILITĂŢI, COMPETENŢE, ATITUDINI

1. Activizarea copiilor, dezvoltarea unei atitudini proactive; elevii sunt foarte activi şi entuziasmaţi atunci când participă

la aceste activităţi.

2. Solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, capacitatea de socializare sunt

competenţe esenţiale pentru viitorul copiilor şi încadrarea acestora în muncă, într-un viitor colectiv.

3. Creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea şi dezvoltarea personală;

4. Dezvoltarea abilităţilor şi competenţele sociale, abilitatea de comunicare, de interacţiune, de a şti cum să se comporte

şi cum să reacţioneze în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor situaţii noi.

5. Dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei), cu accent pe dezvoltarea

abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini.

Activităţile extraşcolare cu ocazia Crăciunului (serbările de exemplu) vin in ajutorul afirmării şi formării

personalităţii elevului. În timpul prezentării programului artistic, elevul participant îi va avea ca spectatori pe colegii

de clasă sau de şcoală, dar şi pe părinţi cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleşesc .

Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de

recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi

decorurilor. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul

pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi

pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de

neuitat în viaţa fiecăruia.

Activităţile extraşcolare lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe,

la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

94

OBICEIURILE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA ȘCOLARILOR

Prof. Oproiu Andreea

Sărbătorile și obiceiurile populare, grupate în preajma solstițiului de iarnă (20 decembrie - 7 ianuarie), poartă

numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă și închisă de sărbători prefațate de ajunuri, atât Crăciunul,

cât și Boboteaza, și intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou.

Principalele sărbători ale ciclului de iarnă - Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul

vremii ca momente independente de înnoire a timpului și de început de an. Românii folosesc, pe lângă calendarul

oficial, recunoscut de stat și Biserică, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor și transmis folcloric.

Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial și de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe

săptămâni și luni, calendarul popular indică timpul optim pentru arat și semănat, pentru pețit și logodit, pentru

moștenirea strămoșilor sau aflarea ursitei etc. Sărbătorile și

obiceiurile populare, care au loc în decurs de o zi sau de mai multe

zile, diurne sau nocturne, cu data fixă sau mobilă, dedicate

divinităților calendaristice, oamenilor, animalelor, păsărilor,

plantelor, fenomenelor terestre și cosmice sunt cunoscute și

respectate, în unele zone etnografice, până astăzi. Divinități

moștenite de la substratul autohton, trac și greto-dac, cele

împrumutate și similare de la greco-romani și popoarele orientale,

cât și creațiile mitice strămoșești și românești alcătuiesc un original

panteon.

Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale

(colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat în casă, pe ulițe, de

o ceată sacră. În calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite

denumiri zonale în perioadele solstițiului de iarnă. Echinocțiului de

primăvară, solstițiului de vară și echinocțiului de toamnă.

Colindele transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea

dorințelor în noul an. Colindatul este cea mai răspandită tradiție a

românilor. Când persoanele colindate nu primesc colindătorii, închid ușile

sau nu oferă daruri, efectele magice sunt opuse, ei încălcând regulile

acestui obicei.

Crăciun este un zeu solar, de origine indo-europeană, specific

teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn și cu

zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, creștinii sărbătoreau Anul

Nou în ziua de Crăciun. Determinativul de "moș" arăta vârsta zeului

adorat, care trebuie să moară și să renască, impreună cu timpul

calendaristic, la Anul Nou. În legatura cu Moș Crăciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Crăciun se opune sau

împiedică nașterea pruncului creștin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia înseamnă moartea Moșului. Tradițiile

contemporane despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și bun", "încărcat cu daruri multe" sunt influențe livrești

care au pătruns în cultura populară de la vest la est și de la oras la sat. Sărbătorile de Crăciun durează, în sens restrans,

trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie).

CRĂCIUNUL – Nașterea Domnului

Dumnezeu, văzând că neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit și L-a trimis pe Arhanghelul

Gavril să vesteasca Fecioarei Maria nașterea, prin puterea Duhului Sfânt, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus

Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-o peșteră din Bethleem și a fost pus, înfășat, de către Născătoarea de

Dumnezeu, în ieslea dobitoacelor, El Cel care venise să ne mântuiască pe toți de păcatele noastre. Nașterea unui mare

Împărat fusese prorocită de mult de Vrăjitori, care spuneau că "Stea din Iacov va răsări și va zdrobi stăpâniile lui

Moab". Trei magi, cunoscând aceasta prorocire, cercetau când o să apară această stea și când au văzut steaua lui Hristos

au urmat-o și, căzând în genunchi, I s-au închinat Lui și I-au adus daruri, aur, tămâie și smirnă. Irod, împăratul iudeilor,

temându-se că va pierde tronul prin nașterea lui Mesia, a poruncit ca toți pruncii din Bethleem să fie uciși. Așa au murit

14.000 de copii, dar Iosif și Maria au reușit să-L salveze pe Fiul Domnului, vestiți de un înger, fugind în Egipt.

Dumnezeu s-a făcut om pentru a nu ne mai vedea căzuti în rele și nenorociri, pentru mântuirea păcatelor noastre.

Crăciunul, ziua Nașterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sărbătoare a crestinismului. La români, sărbătoarea

Nașterii Domnului se sprijină pe un fond străvechi, legat de cultul solstițiului de iarnă, al lui Crăciun, personaj mitic

dacic, dar și pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Învingător" și Saturnalii. Pentru că acum, la sfârșit de

decembrie, este ziua cea mai mică a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, să nu moară. În

vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente creștine și astfel se conturează povestea ciobanului Crăciun.

Acesta refuză sa o primească pe Fecioara Maria să-și nască pruncul. În ascuns, soția sa o gazduieste și-l moșește pe

Iisus. Crăciun o pedepsește tăindu-i mâinile. Fecioara Maria înfăptuiește o minune lipindu-i mâinile la loc, lucru ce îl

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

95

converteste pe Crăciun la creștinism. De bucurie ca nevasta sa a scăpat cu bine, Crăciun aprinde un rug din lemne în

jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Crăciun îi face daruri Fecioarei Maria și pruncului și, astfel, se produce

transfigurarea lui Crăciun în sfântul care aduce daruri copiilor de ziua Nașterii lui Iisus. Este demn de remarcat că cei

mai multi cercetători români afirma că apelativul de Crăciun deriva din cratio, - onis care, în latinește, înseamnă naștere.

Mai mult, Petru Caraman susține ca numele de Crăciun se găsește numai la români. În afara granițelor romanismului,

termenul nu se regăsește decât la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la români. Sărbătoarea de

Crăciun îmbină o mulțime de obiceiuri. Dominanța este componenta creștină care marchează nașterea lui Hristos și ea

se vede în colindele religioase "Steaua" și "irozii" s.a. Crăciunul marchează însă și un nou ciclu de viață, începutul unui

nou an roman. Obiceiurile au semnificații multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca

îndeplinirea dorințelor omului și ale comunității, dar și protejarea față de forțele răului. Colindul, în acest context,

începe nu întâmplător seara și după reguli bine stabilite. În seara de Ajun colindă doar copiii, simboluri ale purității, ale

curățeniei fizice și morale. Abia în ziua de Crăciun colindă flăcăii, femeile fiind excluse. Ceata de colindători se

organizează pe vecinătăți și merg din casă în casă pentru ca urarea lor este socotită de bun augur. Arsenalul lor format

din clopoței, bețe, bice are menirea ca, prin zgomotul făcut, sa alunge forțele malefice. În același cadru trebuie amintite

jocurile cu măști: capra cu variantele sale - camila și chiar girafa, ursul, căluții, dar și ceata de mascați, care are menirea

de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, și profilurile ocupaționale: crâșmarul,

căldărarul, agricultorul etc. Din costum nu lipsește niciodată siragul de zurgălăi, care are aceeași menire - de a îndepărta

forțele răului. Crăciunul este marcat și printr-o masă bogată, din care nu trebuie să lipsească colacii, cornurile, fructele,

peștele, dulciurile și, bineințeles, băutura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clară la ocupațiile tradiționale ale

comunității românești. De pe masă nu pot lipsi nucile și ouale, care au o simbolistica mai complexă, cu trimitere la

rezistența în timp, la sămânța care nu se pierde. Sărbătorile de iarnă, începute de Crăciun odată cu Nașterea lui Iisus, se

încheie abia la Bobotează când în lumea satului au loc alte petreceri unde, într-un cadru special, sunt prezentate

comunitații viitoarele cupluri și astfel viața își reia ciclul firesc, odată cu renașterea naturii.

Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat

în ipostaza fitoformă, care moare și renaste la sfârșit de an, în preajma

solstițiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Împodobirea bradului și

asteptarea de către copii a "Moșului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun,

care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la oraș la

sat, începand din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a

suprapus peste un mai vechi obicei al incinerării Butucului (zeul mort) în

noaptea de Crăciun simbolizând moartea și renașterea divinitatii și a anului la

solstițiul de iarnă.

SORCOVA

"Sorcova, vesela/Să trăiți, să-mbătrâniți/Ca un păr, ca un măr/Ca un fir de

trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oțelul/La anul

și la mulți ani !"

Cele de mai sus sunt textul pe care copiii îl rostesc în dimineața zilei de An

Nou, însoțindu-l cu bătăi ușoare pe umerii celor sorcoviți, cu obiectul pe care

îl numim "sorcova", care este format dintr-un băt poleit și cu mai multe flori

de hârtie pe el. Dar sorcova nu a fost dintotdeauna așa cum o știm astăzi. Se

spune că încă din cele mai vechi timpuri, cam pînă la anul 46 î.Chr. când anul

nou începea la 1 martie, există obiceiul de a merge pe la case în ziua Anului

Nou, având în mâini ramuri de măslin în semn de pace sau de laur, în semn de

onor, iar după acest an, odată cu hotărarea lui Caesar a începerii anului la 1

ianuarie, obiceiul sorcovitului s-a mutat și el la inceputul Anului Nou . Cu

sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, ea jucând

rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate,

tinerețe și fertilitate celui vizat.

Sărbătorile au un impact major atât în viața oamenilor, cât mai ales in viața

celor mici, a școlarilor, ele reprezentând repere notabile la care ne raportăm

de-a lungul întregii noastre existențe. Ele produc în sufletele noastre

sentimente de bucurie, fericire, de păstrare a tradițiilor strămoșești, cultivând

în sufletele noastre ideea de a fi mai buni unii cu alții, de a ne ajuta la nevoie și

de a ne simți mereu copii. Astfel, prin recunoștința celor din jur ne simțim

mulțumiți că am putut face un lucru bun, că am putut fi de ajutor. Nu trebuie să uităm nici faptul că orice zi poate fi o

sărbătoare pentru cei din jur!

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

96

CRĂCIUNUL , SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI!

Prof. Înv. Primar Niţu Mihaela

―Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să

preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.‖ Calvin Coolidge

Dincolo de o sărbătoare religioasă, Crăciunul înseamnă pentru creştinii dint toată lumea timp petrecut cu

familia, petreceri, cadouri, bucurie, tradiție.

Pe continentul european În Germania, ''Christklots'' reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform

tradiţiei, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului.. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină

şi pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun. Tradiţia împodobirii bradului a început în

Germania .

În Elveţia, butucul este cunoscut sub numele de ''Bouche de Noel''. ''Samichlaus'' (Moş Crăciun) are

întotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun în casele elveţienilor. O altă tradiţie a elveţienilor este ''Parada

ridichilor luminate''. Copiii ajutaţi de părinţi se înarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă câte o

ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme.

În Anglia, butucul care se arde în noaptea de Crăciun este denumit ''Yule log''. În fiecare dintre cele patru

duminici dinainte de naşterea lui Iisus se aprinde o lumânare, aşezată într-o cutie. Au loc procesiuni reprezentându-i pe

cei trei magi şi naşterea lui Hristos. Una dintre tradiţii este ca elevii să monteze în şcoli sau în biserici piese despre

naşterea Mântuitorului.

În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte şi este cunoscut sub denumirea de ''Novena''. Copiii merg din casă

în casă să recite poezii şi să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiţiei, cadourile sunt aduse

de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Călare pe mătura ei, ea verifică atentă cine a fost cuminte şi cine nu, se

strecoară pe hornuri şi lasă cadourile lângă bradul împodobit. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus şi magi

în mărime naturală.

În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului. O masă specială este pregătită în acest scop - şuncă,

peşte şi fasole -, aceasta fiind şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de

Crăciun. Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă

albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun

într-un sac îngropat adânc în zăpadă.

În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, vin treisprezece Moşi Crăciuni! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul

Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia

dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensaţi cu

un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la

casa lui din munţi, pe 26 - cel de-al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ''Al

treisprezecelea'' şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moş Crăciun se

întoarce la casa lui.

În Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare a anului. Copiii

aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun, care pune mereu aceeaşi întrebare: ''Sunt cumva copii cuminţi aici?''. Moşul are o

desagă plină de cadouri şi în timp ce ''slujitorii'' lui îl ajută să le împartă, el le povesteşte celor mici despre călătoria grea

pe care o face din Laponia. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: şunca sau curcanul, cartofii, morcovul,

pateul de ficat, orezul, care conţine o singură migdală.

Danezii au o modalitate mai puţin întâlnită de a împărţi cadourile: se adună toţi membrii familiei în jurul

bradului şi cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat, care ia, la rândul său, un altul şi-l dă persoanei pentru

care a fost pregătit şi aşa mai departe. În Danemarca se foloseau steguleţe, clopoţei şi steluţe.

În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională iar după ospăţ masa nu se strânge, pentru ca Iisus

să aibă cu ce-şi potoli foamea. Moş Crăciunul lor este totuna cu Sf. Vasile, filantropul Asiei Mici. El le împarte cadouri

şi dulciuri copiilor. În vechea tradiţie, obiceiul bradului împodobit nu există, fapt pentru care Sf. Vasile lasă cadourile

pe masă sau într-un colţ al camerei.

În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri şi lăutari

iar în case şi biserici există iesle miniaturale care redau atmosfera Naşterii Domnului. Crăciunul este sărbătorit la 25

decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (''Reyes Magos'').

În Rusia, Moş Crăciun (''Babuşka'') este însoţit de Albă-ca-Zăpada (''Snegurocika'') iar copiii primesc prăjituri

şi jucării, printre care celebrul set de păpuşi ''Matrioşka''.

Lituanienii împodobeau brazii cu mici colivii de păsări, steluţe şi diverse forme geometrice.

În Ungaria, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare. În ajunul Crăciunului, creştinii respectau

câteva tradiţii. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri şi lumânări.

Obiceiuri pe cele două continente americane În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

97

reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. În

Alaska, Moş Crăciun face înainte de a aduce cadourile o vizită secretă de verificare a cuminţeniei copiilor. Aceştia

trebuie să îl întâmpine cu tradiţionalul colind ''Gristuusaaq suu'uq'' (''Astăzi s-a născut Hristos'').

În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ''nochebuena'' (''Noaptea cea bună'').

Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca)

sub formă de piure.

În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de ''Nino Jesus'' (''Copilul Iisus''). În Mexic, înainte de

Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.

Pe continentul asiatic Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le pun în seara sfântă sub

brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.

Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu ''Jizo'' (''Moş Crăciun'').

Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe)

iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.

În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi

dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii vestesc Naşterea Domnului cu ''Maligayang Paskob''.

În Romania, de Crăciun, membrii familiei încep să se strângă pe lângă gospodina casei. De obicei în ziua

ajunului se pregătesc mâncărurile. In dimineața de Crăciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile

moşului, apoi glasurile lor trezesc toată casa. Urmează micul dejun, la care participă toată familia. Dacă este zăpadă,

copiii zburdalnici ies afaăa pentru a face oameni de zăpadă sau pentru o bulgăreala zdravănă. Parinții şi bunicii rămân în

casă pentru a pregăti bucatele pentru colindătorii ce vor veni cu ―Steaua‖, ˮFlorile dalbeˮ.

În încercarea de a personifica Crăciunul, am oferit ca temă specială elevilor mei o fişă de lucru care să

îmi permită să pot creiona imaginea şi "suflul" pe care îl oferă această sărbatoare . Astfel că, la itemii structurați astfel꞉

Ce reprezintă Crăciunul pentru tine?

- 26 elevi din 30 au identificat această sărbătoare cu întâlnirea întregii familii

Cum te simți de Crăciun?

-29 elevi din 30 au desfris sentimente de bucurie, fericire, dragoste

Ce faci cu plăcere în perioada Crăciunului?

- cele mai frecvente răspunsuri au fost: colindul, împodobirea bradului, despachetarea cadourilor, joaca în zăpadă

-colidele şi despachetarea cadourilor au fost răspunsuri unanime

Nu îmi închipui Crăciunul fără.... pentru că....

- Crăciunul fără familie este de neînchipuit pentru toți elevii mei

Descrie cel mai frumos Crăciun

Concluzia este una valabilă pentru întregul meu colectiv de elevi: timpul petrecut în familie este cu adevărat

prețios. Copiii simt nevoia să se destindă sub protecția părinților. Una dintre adevăratele bucurii ale vieții noastre este să

ne petrecem timpul alături de cei dragi şi cei mici nu contenesc în a glăsui acest fapt. Bucuria sărbătorilor fuzionează în

mod plăcut cu dragostea familiei, cu întâlnirea cu cei dragi, cu emoția dăruirii, cu tresărirea inimii.

BIBLIOGRAFIE ꞉

ZIGLAR, ZIG Putem creşte copii buni într-o lume negativă, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2000

http://www.moscraciun.ro/Craciunul-in-lume_--ic2.html

CRĂCIUNUL ÎN SUFLETUL COPIILOR

Profesor pentru învățământ primar Garofița Puflea

,, Colinde, colinde!

E vremea colindelor…‖

An de an așteptăm cu nerăbdare această sărbătoare sfântă .Ea ne apropie pe unii de alții si ne face să ne simțim

mai aproape de Dumnezeu .Există o trăire și o emoție ce nu poate fi descrisă în cuvinte . Sufletele parcă se umplu de

lumină , bunătate și împăcare .

Pentru mine ,ca dascăl, Crăciunul a însemnat întotdeauna prilejul de a mă întoarce în copilăria mea ,undeva

departe ,într-un colț de Maramureș ,pe o uliță mult prea îngustă pentru mulțimea mare de copii ce porneau pe-nserat să

vestească taina minunată a nașterii lui Iisus .

Încă din 1990 ,stabilită la Giurgiu am adus cu mine o parte din obiceiurile și datinile de Crăciun .A fost minunat să

constat cât de dornici erau copiii dar si părinții lor să învete frumoasele colinde românești ,colinde ce nu au granițe și

nici opreliști .Era o bucurie ce ne învăluia deopotrivă .Așa parcă îmi ostoiam și eu dorul de locurile de unde plecasem

.Le spuneam copiilor ce reprezintă aceste minunate colinde și ce mesaj transmit ele .Au înțeles că ele trebuie într-un

anume fel cântate căci prin ele noi îl preamărim pe Dumnezeu .

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

98

Așa a început totul cu:,, Iata vin colindători , Sus boieri nu mai dormiți , O ce veste minunată ―…Apoi cu fiecare

an s-au adăugat și mai multe colinde și repertoriul a devenit mai bogat .Repetițiile reprezentau momente de bucurie și

tot ei,elevii , erau cei care îmi spuneau: ,,Doamna, să mai învățăm un colind,unul mai puțin cunoscut ―.

La școală recreațiile și orele de educație muzicală însemnau momente de repetiție căci nu ne puteam prezenta

oricum . Cu cât se apropia Crăciunul ei erau din ce în ce mai bine pregătiți pentru a merge cu colindul pe la casele

oamenilor . Toți ne asteptau cu bucurie și din puținul lor așa cum e datina străbună îi răsplăteau după puțință . Apoi ,în

Ajun de Crăciun,concertul de colinde avea loc și în biserică .Acolo trăirea era și mai puternică . Copiii aduceau laudă

Lui Dumnezeu cel : ,,Mititel și-nfășețel /În scutec de bumbăcel ―...

Am colindat pe scenă ,la instituțiile care ne-au invitat dar și pe la casele bunilor creștini.Cu fiecare an ce a trecut

repertoriul coral s-a îmbogățit .Astăzi copiii care fac parte din grupul de colindători cunosc multe colinde pe care le

cântă cu mare ,mare drag. Ei au înțeles că este de datoria noastră să ne păstrăm și să valorificăm tradițiile noastre

străbune ,Acest lucru reprezintă o datorie de suflet față de moșii și strămoșii noștri . Să avem grijă ca această Sfântă

sărbătoare să nu fie sufocată de ceea ce înseamnă din punct de vedere comercial : luminițe(cât mai multe )Moși

Crăciuni (mai mult sau mai puțin reusiți ). Ce-ar fi să–i învățăm pe copii de mici ce înseamnă cu adevărat această

sărbătoare? Și în loc de liste lungi de daruri pe care să le ceară de la Moș Crăciun să–i învățăm să dăruiască ei înșiși

celor ce sunt în nevoi ,copilașilor ce nu au parte de belșugul cu care sunt obișnuiti ei . Să nu uităm că această sărbătoare

este pentru cei mici dar și pentru cei mari o sărbătoare a bucuriei ,a dăruirii și a dragostei creștine .Spune colindul

străbun :

,,Dar nu uita cât esti creștin

Române ,să fii bun!‖

Colindele românești au o frumusețe aparte . Cele mai multe nu au autori .Ele vin din ființa neamului nostru . Acei

neștiuți creatori care au adunat în versurile acestor colinde toată bucuria și credința lor .Astăzi a-ți manifesta credința

este aproape un act de curaj , într-o lume tot mai secularizată .Dar nu trebuie să ne temem ! Sunt încă mulți copii și

tineri care manifestă deschidere față de cele sfinte. Și ,paradoxal sau nu, lasă loc în sufletul lor și pentru lucruri sensibile

și frumoase .Dacă străinii apreciază tradițiile românesti ,fie că sunt de Crăciun sau cu alte ocazii, noi cu atât mai mult

trebuie să ținem la ele ca la niste giuvaeruri de mare preț și să le transmitem generațiilor următoare. De noi depinde cum

va arăta viitorul din acest punct de vedere .Dacă vom deveni cu toții ignoranți și ne vom rușina când unii vor spune că

e lipsit de interes ceea ce facem noi atunci să nu ne mai mire că nu peste mult timp obiceiurile si tradițiile noastre vor

dispărea . Credința mea însă îmi spune că doar dacă va îngădui Dumnezeu, acest lucru se va petrece. Și cum sunt un

om bolnav de optimism și încrezător în Bunul Dumnezeu dar si în semenii mei mă gândesc și îmi doresc ca acest lucru

să nu se întâmple prea curând .Știu că sunt mulți cei care iubesc tradițiile românești și nu numai atât ,le transmit la

rândul lor celor pe care îi îndrumă.

Un Crăciun binecuvântat tuturor !Pace în suflete , colindători pe care să-i primim cu drag în casele noastre

căci asemeni îngerilor ei aduc vestea cea bună .

,,Hristos se naște ,măriți-L !‖

CRĂCIUNUL-SĂRBĂTOARE ȘI MAGIE

Prof. înv. Primar PUȘCAȘU GABRIELA

Școala Gimnazială “ Ing. Gh. Pănculescu”

Vălenii de Munte, jud. Prahova

“De Crăciun, toate drumurile duc acasă”-Marjorie Holmes

Încurcate sunt căile Crăciunului! Lungi și întortocheate sunt drumurile Moșului! Pline de surprize sunt darurile

puse sub brad! Și ele s-au strâns în activități de savurat în tihnă, în așteptarea sărbătorii cu dulciuri și fulgi de zăpadă.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

99

Fiecare anotimp are frumusețea sa. Iarna reprezintă anotimpul alb, cu sărbători, colinde, bucurii, tradiții și

obiceiuri, bunătate și iubire, dar și multă imaginație, gândire pozitivă față de viață, spirit de inițiativă și creativitate în

ceea ce privește activitatea cu copiii.

Am ales drept titlu al proiectului educațional ―Crăciunul- sărbatoare și magie‖, deoarece consider că are un

caracter atractiv, elevii vor participa cu însuflețire și dăruire, într-o atmosferă de voie bună.

Sărbătorile de iarnă sunt punctul de plecare în atingerea obiectivului central, acela de a valorifica și dezvolta

potențialul creativ al fiecărui copil în parte.

Într-o societate în care valorile reale sunt puse sub semnul întrebării, se impune o întoarcere la tradițiile

neamului românesc, prin implicarea directă a copiilor.

Implicarea elevilor în acest proiect le oferă ocazia de a dezvolta spiritul civic, de a identifica tradițiile legate

de sărbătorile de iarnă.

Proiectul lansează o provocare tuturor elevilor, pentru a se implica afectiv și efectiv în crearea de material,

pentru a se inspira și a-și demonstra originalitatea, inventivitatea și capacitatea de exprimare scrisă și orală.Aceste

emoționante sărbători sunt excelente prilejuri de interacțiune socială, comunicare și exersare a spiritului creativ și civic,

finalizate cu identificarea și valorificarea beneficiilor pe care aceste gesturi le pot avea.

Acest proiect educațional urmărește cultivarea spiritului competițional și de interacțiune al elevilor; formarea

abilităților de comunicare scrisă și orală, la nivel literar și artistic; identificarea și valorificarea tradițiilor legate de

sărbătorile de iarnă; stimularea activității de grup și dezvoltarea spiritului civic, prin implicarea elevilor și cadrelor

didactice în activități caritabile și de voluntariat.

Cele mai așteptate sărbători sunt cele de iarnă, iar dintre acestea, sărbătoarea Crăciunului.La orice vârstă ,ea

este percepută ca o sărbătoare a bucuriei ,care face să înflorească în sufletele noastre bunătatea, frumusețea, toleranța,

credința,speranța, tot ce are omul mai nobil. Pe bună dreptate se spune că, dacă spiritul Crăciunului ar ține tot anul, am

putea să trăim cu toții într-o lume mai bună.

Ca adulți încă simțim mirosul Crăciunului copilăriei noastre, mirosul de scorțișoară, nucă și vanilie, care

cuprindea întreaga casă în toiul pregătirilor din ziua de Ajun.

Este datoria noastră să ducem mai departe tradițiile legate de această sărbătoare și să le transmitem copiilor.

Copiii sunt atrași atât de aspectul creștin al acestei sărbători, cât și de cel laic, primirea cadourilor primite.

Activitățile din acest proiect vin în întâmpinarea dorinței copiilor de a ști mai multe despre această sărbătoare,

de a învăța să colinde și să confecționeze daruri care vor aduce bucurie celor dragi.

Activitatea nr.1-“De la Moș Nicolae la Bobotează”

Obiective:

-să identifice perioada calendaristică a sărbătorilor de iarnă

-să numească sărbătorile de iarnă

-să numească tradițiile specifice fiecărei sărbători

Activitatea nr.2-“ Ce culoare au sărbătorile?”

Descrierea activității:

Fiecare elev va realiza un desen prin care să ilustreze un aspect al sărbătorilor de iarnă.Vor fi repartizate rolurile pentru

serbarea de Crăciun.

Activitatea nr.3-“Colinde, colinde…”

Descrierea activității:

Elevii vor învăța să interpreteze colinde, Plugușorul, Sorcova.

Activitatea nr. 4- “Mâini dibace”

Obiective:

-să realizeze bradul din carton

-să confecționeze podoabe pentru brad

-să împodobească bradul

Activitatea nr.5-“Micii actori”

Descrierea activității:

Sceneta, colindele și poeziile învățate vor fi legate ,în vederea pregătirii unui spectacol de Crăciun.

Lucrările realizate în cadrul proiectului vor fi pregătite pentru realizarea unei expoziții.

“Crăciunul nu constă în a ne deschide cadourile către cei iubiți, cât a ne deschide inima către ei.” –Janice Maeditere

CRĂCIUNUL SĂRBĂTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR

Prof. Radu Cătălina-Iuliana

Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este sărbătoarea veche de două milenii, denumită

tradiţional: „Crăciunul‖. Biserica Ortodoxă sărbătoreşte în fiecare an pe data de 25 decembrie slăvitul praznic.

Simbolizează o sărbătoare a bucuriei, deoarece Fecioara Maria prin puterea Sfântului Duh a născut în Bethleemul Iudeii

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

100

într-o iesle săracă pe Mesia, pentru mântuirea întreagului neam omenesc. Cei trei magi de la Răsărit au urmat steaua

luminoasă de pe cer şi ajungând după o cale lungă i-au dăruit Pruncului Iisus: aur, smirnă şi tămâie. Această mare

sărbătoare, poartă semnificaţia naşterii, creaţiei şi veşnicia universului, aducând în inimile noastre iubire, lumină, pace,

căldură prin venirea lui Dumnezeu către oameni. Este o chemare sfântă la puritate, la curăţire sufletească, la pocăinţă şi

îndreptare pentru a-l întâmpina pe Fiul lui Dumnezeu cel trimis la noi „plin de har şi de adevăr‖ (Ioan1,14).

Oameni mici şi mari iubesc spiritul acestei minunate sărbători încercând să devină mai buni, mai darnici, mai

credincioşi. În seara de Ajun copii de diferite vârste merg pe la casele oamenilor să colinde cu cântări româneşti păstrate

din străbuni, iar aceştia primesc daruri: dulciuri, mere, covrigi sau bani. Fiecare îşi manifestă bucuria aşa cum îi

dictează sufletul, fie prin cântări, fie prin cadouri, milostenii pentru cei nevoiaşi sau prin creaţii artistice sau alte

activităţi spirituale. Această implicare emoţională a fiecăruia dintre noi conturează o atmosferă feerică de speranţă,

luminată de credinţa cea dreaptă a întrupării Domnului. Atmosfera este aşa de tainică pentru că binecuvântarea sfântă se

revarsă peste lume, în timp ce îngerii în cer cântă toţii cu bucurie, oamenii pe pământ slăvesc minunea Naşterii

Mântuitorului.

Toţi elevii, indiferent de nivelul de dezvoltare intelectuală, aptitudinală sau motorie, fie ei cu dificultăţi de

învăţare (necesită sprijin şi asistenţă psihopedagogică) se implică cu drag în activităţile spiritual-artistice pe teme

religioase precum „Crăciunul‖.

Percepţia copiilor despre sărbătorile creştine este deja formată prin educaţia de la părinţi sau de la biserică şi

întotdeauna trebuie să fie una frumoasă - ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor - de asemenea profesorii au

menirea de a-i ajuta pe elevi să-şi consolideze, totodată să exploreze, să experimenteze şi să preţuiască valorile morale

creştine. Se obervă cu uşurinţă o creştere a motivaţiei pentru a duce la bun sfârşit o planşă, o felicitare sau a reţine

versurile de la un colind, de a însuşi ritmul muzical, de asemenea capacitatea de interrelaţionare este evidentă prin

manifestarea unor comportamente de ajutor reciproc, solidaritate, toleranţă. Afectivitatea este marcată prin sentimente

de utilitate, sentimente de împlinire precum: bucurie, nostalgie, iubire faţă de ceilalţi.

Activităţile extracurriculare vin în beneficiul tuturor copiilor, dar mai ales pentru recuperarea şi integrarea

socială a copiilor cu cerinţe educative speciale. Se conturează o şansă reală a interacţiunii, a cooperării reale prin

participarea la o educaţie deschisă tuturor copiilor, tinerilor dornici să aducă o ideea nouă, un mesaj aparte, o emoţie

distinctă (poate unică), deoarece cu toţii suntem diferiţi.

Armonia domneşte pretutindeni în timpul sărbătorilor, parcă şi natura ne invită să păstrăm liniştea, echilibrul

din interior, doar privind la puritatea zăpezii, la aşternutul lin, încetişor al fulgilor ne uşurăm de probleme, greutăţi şi

dorim un nou început, plin de speranţă, nădejde, dragoste, smerenie şi credinţă.

STUDIU PRIVIND IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Învățător Rodica Felecan

Societatea modernă, care se caracterizează prin dinamism, flexibilitate, deschidere spre inovații, solicită

un model al personalității umane, care să fie capabilă să se adapteze societății secolului XXI, care se preconizează a fi

un secol al schimbărilor continue.

Educația reprezintă o dimensiune – cheie prin care se consolidează ființa umană în societatea modernă,

care presupune afirmarea unei personalități competitive, capabile să-și făurescă viitorul. Ea trebuie dirijată în sensul

dezvoltării personalității și talentelor elevilor, pregătindu-i pentru viața activă ca adulți.

Școala trebuie să ofere subiecților educației – elevii – condițiile necesare privind valorificarea nevoilor,

intereselor, aspirațiilor individuale, asigurându-le succesul. Mediul educațional este un mediu de formare a atitudinilor,

capacităților și competențelor elevilor.

Elevii trăiesc în continuă schimbare de comportament, acumulează experiențe prin care își raportează

existența personală la viața socială actuală și viitoare, în interesul lor propriu și al societății actuale. Activitățile

participative și cooperarea, demonstararea interesului pentru studiu, pentru propria autodezvoltare, pentru viața

comunității din care fac parte, contribuie la dezvoltarea personalității lor.

Mediul școlar trebuie să creeze condiții pentru ca elevii să beneficieze de oportunități de participare și de

exprimare a opiniei, de activități recreative, de acces la un sistem de educație non – formală de calitate.

În cadrul învățământului formal se organizează, în diverse modalități, activități extracurriculare.

Activitățile în afara clasei și cele extrașcolare, ocupă un loc foarte important în ansamblul influențelor educative.

Astfel în Școala Gimnazială Așchileu Mare, elevii sunt antrenați an de an în preajma Craciunului în

activități exracurriculare: serbări școlare, târguri și expoziții cu vânzare, acțiuni de voluntariat, concursuri, mersul cu

colindul, concerte de colinzi.

Toate aceste activități au menirea să contribuie la formarea unor competențe sociale și civice,

orientând elevii noștri spre succes, spre satisfacerea intereselor și opțiunilor individuale ale acestora. Punem accentul în

aceste activități pe satisfacerea doleanțelor elevilor noștri, pe experiența lor anterioară, pe cunoștințele pe care aceștia

le-au acumulat în trecut cu privire la obiceiurile și tradițiile din zona noastră, reușind să creeăm o comunitate școlară

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

101

care își valorifică tradițiile, învață prin cooperare, stimulează participarea și are o imagine proprie. În urma desfășurării

acestor activități elevii își lărgesc orizontul, își dezvăluie și își perfecționează talentele, își cultivă dragostea pentru

frumos.

Activități desfășurate:

- Parteneriat educațional școală – grădiniță „Dăruind vei dobândi‖ – activitate

anuală de voluntariat, în cadrul căreia elevii claselor primare își donează jucăriile proprii colegilor lor

preșcolari din grădinițele de pe raza comunei în ziua de Sfântul Nicolae

( 6 decembrie). La această activitate participă atât elevii claselor primare, preșcolarii, cadrele didactice

coordonatoare cât și părinții elevilor și ai preșcolarilor;.

- Târg de Crăciun – se organizează anual în ultima săptămână înainte de vacanța de Crăciun, în cadrul căruia

elevii claselor primare scot la vânzare cu sume modice, podoabe pentru pomul de Crăciun realizate de ei în

cadrul orelor de abilități practice și a atelierelor de lucru. La activitate participă toți elevii școlii, toate cadrele

didactice, părinții și alți membri ai comunității locale;.

- Expoziție permanentă cu lucrările elevilor pe tema Crăciunului (obiecte, desene, creații literare, etc) organizată

în perioada 15 noiembrie – 20 decembrie a fiecărui an. La activitate participă elevii școlii;

- Colindatul – elevii școlii, grupați pe clase, merg la colindat la toate instituțiile de pe raza comunei , în ultima

săptămână înaintea vacanței de Crăciun. La activitate participă elevii școlii,cadrele didactice care îi însoțesc,

salariații instituțiilor de pe raza comunei și alți membri ai comunității locale;

- Serbarea de Crăciun „ Așteptându-l pe Moș Crăciun‖ – se organizează anual în ultima săptămână de cursuri.

Elevii recită poezii, prezintă obiceiuri de iarnă specifice zonei ( colindatul , plugușorul, vilitul, irozii, capra),

cântă colinde tradiționale, îl întâmpină pe Moș Crăciun, care le oferă anual cadouri sponsorizate de Consiliul

Local al comunei. La serbare participă toți elevii școlii, toate cadrele didactice, reprezentanți ai Consiliului

Local al comunei, părinți și membri ai comunității locale;

- Serbarea de Crăciun organizată anual la Biserica Ortodoxă în ziua de Crăciun, la care participă un grup de

elevi din școală coordonați de un cadru didactic , preotul paroh și enoriașii;

Modificările constatate în personalitatea elevilor au fost atât la nivel cognitiv, cât mai ales la nivel

afectiv și comportamental.

La nivel cognitiv:

- Recepționarea rapidă, corectă și integrală a informațiilor datorită exersării capacităților de ascultare activă,

empatică și a ritmurilor de comunicare;

- Învățarea în stil personal pe baza tehnicilor specifice structurilor temperamentale;

La nivel afectiv: - Deschiderea spre relaționare și comunicare;

- Exprimarea liberă a trăirilor pozitive și negative ( atașament, respect și valorizare, colaborare, bucurie,

speranță, satisfacție, nevoia de afirmare și recunoaștere sau confirmare a unui potențial, bucuria și forța de a se dărui

prin comunicare; mulțumirea declanșată de înțelegere, securitate și siguranță în interrelaționare, satisfacția dialogului

real în care elevul este pionul principal);

- Exprimarea afectivității relaționării cu ajutorul comunicării nonverbale și paraverbale.

La nivel comportamental: - Reactivitate crescută;

- Comportamente de competiție și colaborare care i-au făcut să se simtă talentați și capabili de a crea;

- Corectitudine față de ei și față de ceilalți;

- Exersarea comportamentului tolerant, a răbdării, a disciplinei de grup și a rolurilor și statutelor impuse de

activitatea didactică;

- Exersarea comportamentului de inițiere creativă și acțională .

Aceste activități au consolidat relația cu comunitatea locală, sesizând opinia publică față de activitatea

desfășurată în școală, față de aptitudinile, talentele și interesele elevilor noștri, au demonstrat că tradițiile și obiceiurile

locale vor avea păstrători de nădejde în viitor.

Elevii au manifestat o puternică dorință de a participa la aceste activități propunând chiar ei subiecte și

activități, învingându-și teama și neîncrederea. Participarea cu entuziasm, bucuria de a veni la școală, zâmbetul de pe

chipul lor, manifestarea preferinței de a lucra în echipă, de a colabora în realizarea unor lucrări, de a împărtăși bucuria

lor cu alți copii, din școală sau din afara școlii, dovedesc impactul pozitiv al activităților asupra personalității lor.

Important este că elevii au devenit mai deschiși, mai comunicativi, că au înțeles că pot fi independenți în

gândire și în acțiune. Ei au învățat că sunt responsabili pentru munca și faptele lor care deseori îi influențează și pe cei

din jur.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

102

PREŞCOLARII ŞI SERBAREA CRĂCIUNULUI

Educatoare Alzner Sabina Elena

Grădiniţa P.P. Nr. 4 – Structura Gradiniţa P.P. Nr. 2

Reghin, Jud Mureş

Perioada sărbătorilor de iarnă este una cu totul deosebită, plină de emoţii, miros de cozonaci, cadouri,

momente deosebite petrecute alături de cei dragi, vizita „discretă‖ a lui Moş Nicolae care dăruieşte dulciuri copiilor, dar

şi câte o nuieluşă celor neascultători, întâlnirea cu Moş Crăciun, împodobirea bradului, colindele, urările şi obiceiurile

strămoşeşti specifice Crăciunului şi Anului Nou, sosirea unui Nou An plin de speranţă şi, nu în ultimul rând –

SERBAREA preşcolarilor din grupa noastră pe scena Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu‖ din Reghin.

Întreaga pregătire a serbării constituie un proces complex, de la alegerea poeziilor şi a cântecelor la crearea

unui scenariu, de la repartizarea rolurilor la alegerea costumaţiilor, de la numeroasele repetiţii la prestaţia de pe scenă,

de la prezenţa lui Moş Crăciun cu cadouri pe scenă la bucuria, mulţumirea şi mândria părinţilor, bunicilor, fraţilor şi

surorilor, a tuturor invitaţilor de a ne urmări evoluţia, şi, nu în ultimul rând, la fericirea, încrederea de a fi pe scenă şi de

a oferi o fărâmă din noi celor dragi şi de a privi în noi încrezători şi mândri de ceea ce am realizat.

Astfel, asupra întregii dezvoltări a personalităţii preşcolarilor, activităţile de Crăciun au un impact puternic,

pozitiv, contribuind la îmbogăţirea vieţii sufleteşti a acestora, a stărilor afective şi a trăirilor emoţionale pozitive, a

încrederii în sine.

În general, serbările îmbină şi valorifică înclinaţiile şi aptitudinile mai deosebite ale copiilor descoperite în

domenii ca: muzică, literatură, coregrafie, arte.

Serbările au un farmec aparte deoarece pe scenă fiecare copil are prilejul de a-şi manifesta şi expune din plin

aptitudinile individuale ale personalităţii lui. Recitatul expresiv, interpretarea melodioasă a unui cântec şi chiar

asocierea acestuia cu mişcări sugerate de text, executarea armonioasă şi graţioasă a unui dans după o coregrafie stabilită

reprezintă modalităţi de dezvoltare a intereselor copiilor pentru activităţile artistice, precum şi de valorificare a

aptitudinilor acestora. Aceste interese şi aptitudini se dezvoltă în strânsă legătură cu celelalte procese şi însuşiri psihice

ale preşcolarilor: atenţie, limbaj, gândire, memorie, voinţă.

Într-o scenetă, pentru a reuşi să dea replicile, copiii îşi activează gândirea şi realizează asociaţii între obiectele

care îi înconjoară, între evenimentele care se derulează, îşi însuşesc cuvinte şi expresii noi, memorează texte pentru a le

reproduce, iar conţinutul şi mesajul acestora le formează sentimente şi trăiri morale pozitive.

Aceste forme de activităţi artistice, indiferent de structurare şi ierarhizare, urmăresc problema valorizării

înclinaţiilor artistice ale preşcolarilor, importantă fiind organizarea şi selectarea adecvată vârstei a conţinuturilor. Este

recomandabil ca preşcolarii să fie selecţionaţi pentru anumite roluri după posibilităţile şi înclinaţiile pe care le au, dar şi

după nivelul de dobândire al priceperilor şi aptitudinilor dobândite în cadrul activităţilor de educaţie muzicală, de a

valorifica aceste achiziţii.

Copiii de vârstă preşcolară îndrăgesc activitatea coregrafică, iar acest aspect aste în avantajul laturii dinamice a

serbării. Copiii execută cu plăcere paşi simpli de dans pe un fond muzical adecvat temei centrale a serbării, chiar dacă

nu toţi au acelaşi simţ ritmic.

Serbarea de Crăciun este un eveniment deosebit care încununează activitatea din timpul primului semestru al

anului şcolar. Prin conţinutul specific temei sărbătorilor de iarnă şi prin încărcătura emoţională pe care o declanşează

preşcolarilor serbările de Crăciun au un rol educativ special.

Ca educatoare, întotdeauna am fost preocupată să pregătesc serbări deosebite atât din punctul de vedere al

pregătirii artistice, cât şi prin asigurarea unei vestimentaţii deosebite pentru copii, crearea şi realizarea unor decoruri

speciale.

Pentru a oferi tuturor participanţilor serbări deosebite am acordat o atenţie deosebită întregii pregătiri a

acestora şi am asigurat o atmosferă deosebită pe parcursul desfăşurării programului pe scenă.

Reuşita serbărilor am apreciat-o după reacţiile preşcolarilor din grupă în primul rând, apoi în funcţie de

aplauzele spectatorilor din sală şi în cuvintele de apreciere şi mulţumire de după desfăşurarea evenimentului.

Părinţii fotografiază momente din serbare şi filmează întregul spectacol pentru a rămâne imortalizat momentul

pentru viitor, însă cea mai importantă ―înregistrare, imortalizare‖ este cea din sufletul tuturor, amprenta pe care o lasă în

trăirile interioare, spirituale ale persoanelor participante, iar pentru copii amintirea unor astfel de momente va rămâne

adânc întipărită în sufletul lor.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

103

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN

LA ROMÂNI

Prof. Înv. Preșc. Scarlat Iuliana

G.P.P. Nr. 3 - Slatina, Jud. Olt

Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători creștine care celebrează la 25 decembrie al fiecărui an

Nașterea Domnului Iisus Hristos. Așa cum îl sărbătorim noi astăzi, Crăciunul își are originea nu numai în religie, dar și

în istorie.

Încă din timpuri îndepărtate, locuitorii din emisfera nordică sărbătoreau solstițiu de iarnă în jurul datei de 25

decembrie. Această dată marca nu numai mijlocul iernii, fiind considerată cea mai scurtă zi a anului, dar totodată

semnala începutul măririi duratei zilelor pe măsură ce se apropia vara. Cu această ocazie se organizau ceremonii cu

focuri în aer liber, procesiuni cu torțe arzătoare, dar și multă mâncare, băutură, toate acestea culminând cu

binecunoscutul schimb de cadouri.

La unele popoare nord-europene exista convingerea că la această sărbătoare îi însoțesc și sufletele celor dragi care nu

se mai aflau printre ei. De aceea și astăzi se mai aprind lumânări la mormintele celor dragi.

O altă credință străveche era aceea că la miezul nopții de Crăciun, animalele capătă trăsături umane – pot vorbi -

și totodată, spiritele malefice își pierd temporar puterile. La britanici, vâscul era considerat a fi o plantă sacră. De

sărbători, casele erau împodobite la intrare sau în interior, deasupra șemineului cu vâsc.

Creștinismul român, în strădania de a anula amintirea obiceiurilor legate de zeitățile păgâne, a căutat să le opună o

sărbătoare corespunzătoare instituind Crăciunul. Acesta a fost serbat scurtă vreme, odată cu Boboteaza, iar treptat,

începând cu secolul al-IV-lea, la 25 decembrie, dar concomitent cu Anul Nou, de care a fost separat abia mai târziu

începând din sec. al- XVI- lea când Anul Nou a fost comutat la 1 Ianuarie. Din această cauză s-a cimentat caracterul

deosebit al întregii perioade dintre Crăciun și Bobotează, o seamă de obiceiuri fiind practicate pe toată perioada, unele

având caracter regional, dar fără o clasificare strict calendaristică.

Poporul român s-a născut creștin, este cel mai vechi neam creștin din această parte a Europei și posedă un adevărat

tezaur de valori spirituale. Zilele de Crăciun și sărbătorile ce urmează sunt zile de cinstire și praznic pentru Domnul.

Pregătirea pentru ziua Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos începe încă din prima zi a postului de Crăciun și timp de

șase săptămâni toți creștinii își pregătesc sufletul prin post și rugăciuni pentru această sărbătoare. Au grijă și de casele în

care locuiesc, le curăță și le împodobesc pentru a fi cât mai primitoare. Privind în urmă, constatăm că obiceiurile

sărbătorii Crăciunului, sunt în cea mai mare parte păstrate, chiar dacă puțini se mai gândesc poate, la semnificația

acestei sărbători.

În zorii zilei Ajunului de Crăciun, preotul și dascălul umblă prin casele creștinilor sfințindu-le și vestind Nașterea

Domnului. Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale, iar casele sunt decorate cu ‖pomi de Crăciun‖ pe care copiii îi

împodobesc cu mare plăcere. Acest obicei străvechi reprezenta atunci, probabil, apropierea verii și cu siguranță, biruința

puterilor naturii. Ajunul Crăciunului era înfrumusețat de colindele copiilor, vestitorii sărbătorii. Cum însera, satul era

plin de larma copiilor, colindele erau cântate nu numai în casele oamenilor, dar și pe drum. Colindau în grupuri masive,

iar răsplătirea lor cu fructe și colăcei anume făcuți, reprezenta o ofrandă încărcată de virtuți speciale – fertilitate și

belșug. Inocența vârstei oferea condiția prealabilă de puritate sacrală, garanție sigură a eficienței urărilor. Acest colind

mai dăinuie încă în satele din sudul și vestul teritoriului românesc. În noaptea de Ajun, cete de copii mai mari umblă cu

colindul „Steaua„ și alte colinde ce vestesc Nașterea Domnului. Cântările de ‖Stea‖ se fac în fața icoanei, iar versurile

au conținut profund religios. Sub pomul de Crăciun se așează în această noapte cadouri pentru cei dragi, mari și mici,

pentru a fi găsite în dimineața de Crăciun. În ziua întâi de Crăciun toți creștinii merg la biserică, unde are loc slujba zilei

de Crăciun. Întoarse acasă, familiile de români se întrunesc la o masă tradițională de Crăciun cu mâncăruri specifice:

sarmale, friptură, cozonac și vinuri dintre cele mai bune.

Trimiterea felicitărilor de Crăciun se face cu câteva zile înainte sau chiar în ziua de Crăciun. Colindele continuă și

în zilele următoare. Se colindă noaptea afară și ziua în casă. După cântarea colindelor urmează urarea darurilor. În unele

zone ale țării, colindătorii împărțeau prin casele colindate flori și în special flori de măr. Se poate bănui că refrenul

„Flori dalbe / Flori de măr„ ar fi un ecou al acestei practici cu implicații de bun augur în cadrul urărilor de început de an

Sorcova, Plugușorul, Colindatul cu măști ( Ursul, Cerbul, Capra, Turca, Țurca, Brezaia ) sunt obiceiuri specifice

Anului Nou, dar unele dintre ele se întâlnesc în anumite zone geografice pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.

Colindatul cu măști este o practică străveche încă de pe vremea tracilor, dar semnificația i s-a pierdut în urma atacurilor

repetate ale bisericii care o considera operă a diavolului. Cu toată opoziția bisericii, amestecul de elemente precreștine și

creștine va dăinui nestingherit ajungându-se la o sinteză atât de organică încât cele două componente se vor influența

reciproc.

Lumea satului este o adevărată păstrătoare a acestor obiceiuri. Lumea modernă, citadină, sau poate chiar

influențele occidentului, sau o democrație prost înțeleasă fac ca unele persoane cu interese meschine, să denatureze

folclorul autentic românesc încercând să creeze astăzi versuri de colind și să le pună pe o muzică stil hip-hop sau rock.

Adevărații culegători de folclor, rapsozii populari, oamenii de cultură și educație au sfânta datorie de a transmite

generațiilor următoare tezaurul poporului român – tradițiile și obiceiurile neamului, așa cum au existat ele de veacuri.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

104

Pentru ca tradiția de bun creștin să poată dăinui în timp și noi, educatoarele acestei grupe, sădim încă de la această

vârstă în sufletele copiilor dorința de a fi religioși respectând tradiția strămoșească.

Cunoscând obiectivele-cadru și de referință urmărite în predarea unor elemente de educație religioasă în

învățământul preșcolar, am început prin a-i învăța să-și facă sfânta Cruce și să se roage-rugăciunea fiind convorbirea

noastra cu Dumnezeu.

Referindu-mă la obiectivul ‖Cunoașterea unor obiceiuri creștinești specifice sărbătorilor religioase (Crăciunul)‖

am folosit o serie de mijloace prin care am realizat acest obiectiv și anume:

Observări: ‖Icoana Nașterii Domnului‖

‖Bradul împodobit‖

Lectura după imagini: ‖Moș Crăciun împarte daruri‖

Audierea unor lecturi din textele religioase:

‖Nașterea Domnului‖

‖Legenda lui Moș Crăciun‖

Memorizări: ‖Se apropie Crăciunul‖, ‖Noaptea sfântă‖, ‖Colindătorii‖, ‖Bradul‖ etc.

Învățarea unor cântece: ‖Colinde de Crăciun‖

Audierea unor casete cu colinde și cântece religioase;

Desen – pictură: ‖Ce aș dori să-mi aducă Moș Crăciun‖

‖Globulețe pentru pom‖

Confecționarea unor podoabe pentru pomul de Crăciun:

‖Lănțișoare și ghirlande‖

‖Clopoței pentru colindă‖

Prezentarea unor șcenete: ‖Nașterea Domnului‖

‖În jurul pomului de Crăciun‖

Activități practic-gospodărești: ‖La treabă în bucătărie‖

‖În casa curată intră Crăciunul‖

Convorbiri cu tema: ‖Vine Moș Crăciun‖

‖Cum ne pregătim de sărbători la grădiniță și acasă‖.

De mare importanță pentru noi a fost intensitatea trăirilor afective ale copiilor în aceste momente și modul cum

se răsfrâng acestea în comportamentul lor de zi cu zi. Ne minunăm când îi vedem îmbrăcați în pijama, cu fața la

icoane, făcându-și Sf. Cruce, ne minunăm când în jocurile lor unul începe o rugăciune și o continuă toți în cor sau în

zile de sărbătoare când îi vedem împreună cu părinții în Sf. Biserică, participând la sf. Liturghie.

Prin toate aceste activități am căutat să-i învățăm și să-i determinăm pe copii să fie mai buni, mai iubitori, mai

prietenoși, să fie cinstiți și să-i ajutăm să-și deschidă mintea și sufletul spre credință – pentru că Fiul lui Dumnezeu a

venit în lume șă aducă nemurirea , iertarea și iubirea, iar noi toți trebuie să fim fiii buneicredințe.

Bibliografie:

BÎRLEA OVIDIU – Folclorul românesc – momente și schițe – vol. I –

Ed. Minerva, București, 1981;

M. MITROI - Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, Ed. Autorul, 2004.

CRĂCIUNUL-BUCURIA COPIILOR

Prof. Badescu Simona Daniela

Avem datoria sfanta sa dezvaluim copiilor nostri semnificatia sarbatorii Craciunului si sa-i pregatim pentru

aceasta.

Se apropie Sfantul Craciun, sarbatoare a intregii crestinatati. Sa-i adunam pe cei mici in jurul nostru si sa le

descoperim pe indelete frumusetea si maretia acestei sarbatori, sa-i pregatim in acest scop, dupa puterile lor si

priceperea noastra! Le vom vorbi, pe intelesul lor, de semnificatia Nasterii pruncului Iisus, amintindu-le an de an ca,

asa cum fiecare dintre ei are o zi de nastere, pentru care parintii si toti cei dragi se pregatesc din timp, asa are si

Mantuitorul si aceasta zi este 25 Decembrie, adica Craciunul. Este o zi sfanta pentru noi toti, cum sfant este si pruncul

nascut in ieslea din Betleem, acum mai bine de 2000 de ani si de aceea trebuie s-o intampinam cum se cuvine: mai

cuminti, mai ascultatori, mai buni ca pana acum si sa ne straduim sa fim asa si-n continuare.

Ii vom invata pe cei mici colinde (sigur face aceasta si gradinita, scoala, biserica, deci ne va fi mai usor), le vom vorbi

de Mosul cel darnic si bun, in desaga caruia fiecare isi are rezervat darul, vom confectiona impreuna mici podoabe

pentru Pomul de Craciun, vom pregati impreuna hainutele si traistuta pentru a merge la colindat in noaptea sfanta, iar

pe cei mai maricei ii vom ajuta sa-si confectioneze "stele", "irozi", "viflaimuri" si costumatiile adecvate (coifuri, sabii,

mantii etc.) si ii vom invata si rolurile ce trebuie interpretate de fiecare in aceste secvente de teatru popular, care

neaparat trebuie perpetuat. Avand rolurile, "interpretii" vor trebui sa faca mai multe repetitii, ca totul sa iasa perfect. Ei

abia asteapta noaptea de Craciun, sa inceapa colindul pe la casele crestinilor. Aproape nu-i casa, care sa nu le deschida

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

105

poarta, usa. Copiii colinda, sunt cuviinciosi si, la urma, multumesc pentru rasplata: mere, nuci, dulciuri, bani. Cei mai

mici colinda doar la fereastra si numai la insistentele stapanilor, intra in casa. Si ei se intorc la casele lor cu traistutele

pline de poame si dulciuri, ba chiar si cu ceva banuti. Si inca ceva: sa nu uitam ca-n aceste zile binecuvantate de

Craciun, sa-i luam pe copii cu noi la biserica!

Eu am trait multi ani la sat si vreau sa va spun ca acolo, traditiile de care va vorbesc, sunt inca vii. Fara ele

Craciunul si-ar pierde mult din farmec. La oras e un pic mai rigid. Colindatorii sunt putini, teatru popular la fel, mai ales

de cand cu interfoanele. Dar suplineste televizorul. Am vazut insa si aici serbari extraordinare de Craciun, dovada ca

oriunde in tara, si-mi place sa cred ca nu numai, sarbatoarea Nasterii Domnului isi are locul cuvenit nu numai in

calendar ci si-n inima si casele crestinilor. Daca ne vom creste copiii in acest spirit de adanca pretuire pentru valorile

noastre crestine, lumea poate deveni mai buna.

CRACIUN FERICIT TUTUROR !

OLTENIA-IZVORUL TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR

DE CRĂCIUN

Prof. Ed.Tache Viorica

Sărbătoarea Naşterii Domnului este momentul dezvăluirii unor reminiscenţe ale tradiţiilor şi

obiceiurilor, respectate cu sfinţenie în Oltenia de altădată. Datinile şi obiceiurile populare abundă la sfârşitul

lunii decembrie, trecând pragul Anului Nou, până aproape de Bobotează şi praznicul Sfântului Ioan Botezătorul. Rătăcind pe cărările aducerii-aminte, ne trec pe dinainte crâmpeie din minunata copilărie, cu mirosul aromat al

cozonacilor, al cetinei de brad, sub lumina licărind a făcliei de ceară. La geam se aud urările colindătorilor, vestind

naşterea pruncului Iisus în ieslea din Betleem. Toate aceste obiceiuri şi tradiţii îi strâng laolaltă pe cei mari şi pe cei

mici, în prag de sfântă şi binecuvântată sărbătoare: Naşterea Domnului.

Sărbătorile Crăciunului se întind între 24 decembrie şi 7 ianuarie, având un repertoriu bogat: colindele propriu-zise,

colindele de copii (urările de belşug şi recoltă bogată) cu pluguşorul şi cu buhaiul, urarea cu sorcova, zorile (urare

făcută în zorii zilei de Crăciun şi Anul Nou), jocurile cu măşti, cântecele de stea, irozii, precum şi alte obiceiuri

prilejuite de tăiatul porcului, datul la grindă sau alungarea duhurilor rele în anul următor.

Reînvierea obiceiului străvechi al colindelor Din Bucovina şi până în Oltenia, din Dobrogea şi până în Banat, obiceiul popular al colindelor trăieşte intens

chiar şi astăzi. Din Ajunul Crăciunului şi până în ziua de Anul Nou, colindătorii pornesc în alai, oprindu-se la casele

oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urări de sănătate şi belşug. În Oltenia, în majoritatea

regiunilor, colindatul tradiţional se exercită prin intermediul unui grup, denumit frecvent „ceată‖. Cetele se diferenţiază

în raport de componenţa şi modul lor de organizare: ceata tinerilor necăsătoriţi, ceata alcătuită din flăcăi şi maturi, ceata

feminină. Cea mai cunoscută şi bine structurată este ceata flăcăilor.

Colindatul se face în Ajunul Crăciunului, seara. În general, cetele sunt formate din copii de la 6 până la 15 ani,

majoritatea băieţi (în tradiţia oltenească, fetele merg mai rar la colindat). Aceştia nu au urări lungi şi, de obicei, colindă

„cu Steaua‖ sau cu „Moş Ajunul‖. De la gazde primesc bani şi colindeţi: covrigi, colăcei, mere, nuci, iar uneori şi un

pahărel de vin. Adesea, băieţii poartă cu ei o sticluţă cu parfum (sau făină de grâu) şi stropesc fata cu care şi-ar dori să

fie tot anul următor. În dimineaţa de Crăciun, umblă cu colindatul copiii mai mici.

În spaţiul etnografic oltenesc, în fiecare gospodărie se pregătesc „colindele‖ – nişte beţe de alun curăţate de coajă.

Acestea se taie înainte de Ignat, se pun la uscat până în seara zilei de Ajun (23 decembrie) şi se ornamentează prin

afumare cu romburi albe şi negre, dispuse alternativ. Ele reprezintă opoziţia dintre lumină şi întuneric, viaţă şi moarte.

Seara, femeia aprinde atâtea lumânări câte „colinde‖ are şi tot atâţia colaci sunt pregătiţi. În dimineaţa zilei de Ajun,

„colindele‖ se înfig în morminte de către copii, ca liant între „lumea cu dor‖ şi cea „fără dor‖.

Obiceiuri din bătrâni, neştirbite de modernitate Tradiţia românească nealterată se mai păstrează în multe regiuni ale Olteniei. Astfel, porcul este sacrificat cu

câteva zile înaintea Crăciunului, mai precis de Ignat, pe 20 decembrie. Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele

necesare pentru tăierea şi pregătirea preparatelor din carne de porc. Deşi e agitaţie mare, cei mai fericiţi sunt copiii, căci

ei vor fi urcaţi pe porcul gata pârlit şi curăţat, pentru a fi voioşi tot anul. În unele sate, ei sunt însemnaţi, pe frunte, cu

sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli de-a lungul anului următor. Chiar înainte de se începe

lucrul, animalul sacrificat este însemnat cu o tăietură în formă de cruce la frunte şi pe spate, zicându-se: „În numele

Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!‖. Preparatele din carne de porc cunosc o mare diversitate de la o zonă la

alta, atât ca denumire, dar şi ca mod de preparare.

În multe sate româneşti, în seara de Crăciun se ung cu usturoi vitele şi grajdurile, pentru a le feri de duhurile

necurate. Usturoiul se pune între coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul sfintei crucii. În dimineaţa de

Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curgătoare, în care punem şi o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim

curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

106

Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat şi zice către fiecare pom

aşa: „Măr (păr, prun, etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele‖. După ce au fost pregătiţi, colacii se

împart în dimineaţa zilei de Crăciun, înainte de plecarea la biserică. Cea mai vârstnică din casă ia un colac, o lumânare

şi o „colindă‖, zahăr, bomboane, nuci şi dă pomană membrilor familiei, numind câte un înaintaş trecut la Domnul.

Apoi, cei mici pleacă la colindat, iar cei mari la biserică. Fiind mare sărbătoare de Crăciun, în anumite localităţi, vinul

nu se bea cu orice pahar, ci cu „paharul de zile mari‖. Este de reperat expresia derivată din obicei: „Daţi-mi paharul

Crăciunului‖. Acest pahar se dă mai întâi preotului când vine cu Crăciunul (icoana Naşterii Domnului), apoi beau şi

oaspeţii. Paharul este ornamentat cu desene, reprezentând pâinea şi viţa de vie.

CRĂCIUNUL DIN INIMA COPIILOR

Prof. Țăranu Cristina Constanța

Crăciunul este o perioadă în care oamenii se îndreaptă spre religie, spre căință si, nu în ultimul rând, spre

bunătate. Percepția despre Crăciun trebuie să fie una corectă, iar dacă dorim ca cei mici să cunoască adevărul despre

Moș Crăciun trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a păstra magia Crăciunului intactă, chiar dacă tot misterul său a

fost divulgat. Dacă toți copiii ar primi o percepție sănătoasă despre Crăciun, atunci în această zi dragostea va domni în

toate casele și în mod sigur, cu trecerea timpului, lumea va deveni mai bună și răutățile se vor reduce. Copiii reprezintă

viitorul, iar educația și valorile pe care noi le oferim sunt exact cele care într-o zi pot duce lumea către o stare mai bună,

lipsită de conflicte.

Un rol important în dezvoltarea personalității copiilor, deoarece implică în mod direct copilul prin

personalitatea sa, îl au activitățile extrașcolare și extracurriculare. Acestea au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă

cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi

cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Având un caracter atractiv, elevii participă, într-o atmosferă de

voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Prin specificul lor, ca activități extracurriculare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie și

satisfacții,creând buna dispoziție și favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic, dar și fizic.Acestea

favorizează, valorifică și dezvoltă experiențele copilului într-un climat nou, stimulativ, în care are libertatea să-și

manifeste interesele, să-și exprime impresiile și trăirile, pe baza căutărilor și eforturilor personale, accentul, deplasându-

se cu preponderență de pe informativ pe formativ.

Prin conţinutul vehiculat al serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc ,,autentic‖, spontan şi

sincer situaţiile redate. Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se

realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi

susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea

rezistenţei la efort.

Lectura artistică ,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.Valoarea estetică este sporită şi de

cadrul organizatoric – sala de clasă amenajată în chip sărbătoresc, săli de spectacole etc. . Odată cu sosirea

anotimpului alb, ne adunăm cu toţii, să ne bucurăm de Bradul de Crăciun, de cadourile lăsate de Moş Crăciun la

poalele lui.

Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic de Crăciun nu trebuie privită ca un scop în

sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică, satisfacţie –

toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens. Este un succes extraordinar ,o trăire

minunată, când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul spectatorilor. Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar

sărbătorea îi stimulează pe copii să dea tot ce pot. Învăţarea versurilor, interpretarea artistică sunt realizate de elevi cu

bucuria şi plăcerea caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .

În preajma Crăciunului, când atmosfera de apropiere a acestuia este de neegalat, de bucuria unică a copilăriei,

de asteptarile pline de speranțe, se poate iniția un ,,sondaj de opinie‖, în rândul copiilor, adresând acestora întrebarea:

,,Cum credeți voi că ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare de Crăciun?’’ Răspunsurile lor pline de îndrăzneală și

fantezie încurajează să mergem mai departe, realizând împreună ,,serbarea ideală’’, așa cum o visează, cum și-o doresc

ei. Prin toate aceste acțiuni elevii își lărgesc lumea lor spirituală, își împlinesc setea de cunoaştere, li se oferă prilejul de

a trăi emoţii puternice, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile .

Astfel de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului, aduc o

importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora şi are profunde implicaţii în

viaţa spirituală a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .

În perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă am încercat împreună cu copiii să discutăm şi să găsim răspuns

la ceea ce-i frământăi:

,,Iarna vine Moş Nicolae şi Moş Crăciun.‖

,,De Crăciun împodobim bradul.‖

,,Cum a fost ales bradul ca pom de Crăciun?‖

,,De Crăciun copiii primesc cadouri.‖

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

107

,,Cine a fost Crăciun?‖

,,Ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului?‖

,,Cum trebuie să întâmpinăm Crăciunul?‖

,,Unii oameni taie porcul.‖

,,Mamele în bucătărie pregătesc dulciuri şi mâncăruri alese‖etc.

Imaginându-şi pentru un timp că sala lor de clasă este atelierul lui Moş Crăciun, iar ei, copiii, ajutoarele lui

preţioase, au desfăşurat activităţi plăcute pe diferite teme:,,Dacă aş fi în ţara lui Moş Crăciun, aş vrea să fiu...‖,

,,Discuţie cu renii lui Moş Crăciun‖, ,,Ornamente pentru pomul de iarnă‖, ,,Cărticică de Crăciun‖ , ,,Povestea lui Moş

Crăciun‖ , ,,De-a cofetarii moşului‖ , ,,Felicitări pentru sărbători‖ , ,,Casa lui Moş Crăciun‖ , ,,Orăşelul lui

Moş Crăciun‖.

Urmărind să educăm copiii în spiritul valorilor moral-religioase am desfăşurat activităţi sub

denumirea:,,Bucuria de a dărui‖, ,,O felicitare, un zâmbet‖ prin care am urmărit implicarea copiilor în activităţi de tip

umanitar. Obiectivele acestor activităţi au fost de a cultiva dorinţa de a face fapte bune şi de a fi cinstiţi; de a-i obişnui

să respecte şi să ajute pe cei nevoiaşi; formarea unor comportamente. Astfel de activităţi apropie copiii aducându-i unul

lângă celălalt, dar apropie şi sufletele părinţilor, sensibilizează cetăţenii, în general,pe cei care participă la diferite

acţiuni organizate în comun.

În urma acestor activităţi copiii au dobândit deprinerea de a se purta frumos,de a fi respectuoşi,de a dărui

celor săraci şi de a fi milostivi cu cei neajutoraţi. Un copil, peste ani ,ar putea fi foarte generos sau indiferent . De noi

depinde dacă sufletul lui porneşte pe drumul cel bun sau pe drumul cel rău.Câtă vreme vom avea grijă de copiii noştri,

putem nădăjdui într-o lume mai bună, mai curată.Copiii au vizitat împreună cu părinţii lor biserica din cartierul în care

locuiesc unde au avut ocazia să cunoască aspectul locaşului sfânt, să se familiarizeze cu unele texte religioase şi să

înţeleagă limbajul din sfera valorilor religioase.

Aceste sărbători le-am transformat în sărbători pentru sufletul copilului încercând să ţin seama de ceea ce i-ar

face mai multă plăcere, de ce l-ar face fericit cu adevărat, de ce aş putea crea aşa încât să îi rămână în memorie ca un

reper de bucurie autentică.

Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul serbărilor de Crăciun i-au relaxat pe copii şi au contribuit la

închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de de prietenie între ei.Aceste experienţe au fost benefice şi pentru părinţi

care au văzut cum se comportă copiii lor în colectivitate , cum participă la acţiunile comune, au putut aprecia rezistenţa

lor la efort, reacţiile lor la nou şi la necunoscut şi mai ales au petrecut momente plăcute cu copiii lor.

Nu există pentru părinţi fericire mai mare decât fericirea şi sănătatea copiilor lor.Pentru ei am vrea ca în

fiecare zi să fie Crăciun. Aşa, în fiecare zi ar avea parte de câte o mică bucurie care le-ar aduce acel zâmbet care ne face

tuturor viaţa mai frumoasă.

Activităţile desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă îi ajută pe copii să înţeleagă ce mult înseamnă dragostea,

căldura sufletescă, respectul şi toleranţa, lucruri deosebit de importante pentru această experienţă în afara familiei.

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI PREZENTATĂ PRIN LUCRĂRI PLASTICE

Bibliotecar: Tichineata Rodica

Scoala: Gimnaziala nr. 5 Giurgiu

Inca din antichitate desenul a fost cel mai la indemana mod prin care omul s-a putut exprima liber, fara a fi

ingradit de cunoasterea semnelor grafice.

De-a lungul timpului aceasta forma a suferit mai multe transformari, totusi esenta a ramas neschimbata. Chiar

daca facem referire la desenul adultilor sau la cel al copiilor el reprezinta o forma de exprimare a sentimentelor, a

experientelor prin care au trecut, precum si un mijloc prin care acestia isi poate marturisi dorintele si chiar neimplinirile.

In special in cazul copiilor, testul desenului este singurul care ne poate oferi informatii legate de personalitatea

lui, de comportamentul direct observabil si se poate merge pana la recunoasterea conflictelor sau traumelelor .

Atat parintii cat si cadrele didactice pot afla cateva indicii legate de copiii lor privind desenele acestora. De

exemplu, iata cateva caracteristici generale care trebuie urmarite la desenele unor copii aflati la varste mici:

1. Asezarea desenului pe foaie (vei afla felul in care copilul se plaseaza in anturajul sau). Daca desenul ocupa un

colt mic pe foaie sau daca o umple pe toata, se percepe replierea, respectiv, siguranta lui. Daca se deseneaza pe

el insusi pe intreaga foaie, ne putem gandi la o deschidere deosebita spre viitor si/sau spre exterior.

2. Folosirea culorilor. Putem spune ca impresia mai mult sau mai putin vesela, tonica, vie, blanda sau poate

sumbra, care se degaja din desen este relevanta pentru dispozitia copilului

3. Analiza grafologica (traiectoria si presiunea liniei). In functie de caracteristicile desenului (delicat, precis,

ingrijit, usor – sau, dimpotriva, rapid, ferm, exploziv), putem vorbi despre sensibilitatea, energia si vitalitatea

copilului.

4. Desenul in care copilul isi infatiseaza propria sa familie este intotdeauna unul dintre cele mai semnificative.

Elemente ca apa, soarele, luna, curcubeul, casa, drumurile, arborii sunt foarte expresive si se regasesc la

aproape toti copii, avand semnificatii asemanatoare.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

108

Culorile in desenele elevilor joaca un rol important, mai ales daca tema este Craciunul. Culoarea rosie este prima

culoare a Craciunului. Crestinii care au folosit-o pentru prima data au ales-o ca sa le aminteasca de sangele

Mantuitorului, sange care s-a varsat pentru toti oamenii, atunci cand Hristos Si-a dat viata pentru noi, astfel ca fiecare sa

putem avea parte de darul oferit noua de Dumnezeu - viata eterna. Rosul este o culoare plina, intensa, vie. Este cea mai

mareata dintre toate culorile. Ea simbolizeaza darul lui Dumnezeu pentru noi. Culoarea verde simbolizeaza speranta

vesnica a omenirii. Verdele este culoarea tineretii, a sperantei neinvinse, culoarea promitatoare de belsug a naturii dar si

viata eterna intru Hristos. Culoarea aurie este o expresie a regalitatii lui Iisus.

Alte simboluri reprezentate in desenele copiilor de Craciun sunt Mos Craciun si Omul de zapada.

Mos Craciun: apare in zilele noastre ca un om batran, prietenos cu barba alba si lunga, ce imparte cadouri

tuturor copiilor lumii, cu ajutorul unei sanii trase de reni. Potrivit unei legende, la inceput Mos Craciun era un cioban

foarte rau care a refuzat s-o primeasca pe Fecioara Maria sa nasca in staulul lui. Fire miloasa, sotia sa (Craciuna sau

Craciuneasa) a primit-o pe Maica Domnului, dar de indata ce a aflat Craciun, i-a taiat acesteia mainile,pe care Fecioara

Maria i le-a lipit la loc. Vazand aceasta minune, Craciun a devenit crestin, iar de bucurie ca sotia lui nu a patit nimic rau

a aprins un rug de cioate de brad in curtea lui si a jucat hora cu toate slugile sale. Dupa joc a impartit Fecioarei Maria si

pruncului Iisus daruri pastoresti (lapte, cas, urda, smantana).

Omul de zapada: traditia omului de zapada se regaseste inca din Evul Mediu, mai precis in anul 1380 cand se

obisnuia ca odata cu venirea zapezii acest simpatic personaj sa ia viata. Lucrurile se schimba pe la mijlocul secolului al

XIX-lea, cand personajul intra in atentia pedagogilor, care le recomanda copiilor de varste mici, jocul cu omul de

zapada pentru dezvoltarea abilitatilor artistice. Astazi, pe langa faptul ca este o creatie a copiilor, omul de zapada este

un simbol de mare succes folosit in publicitate, in timpul sarbatorilor de iarna.

Toate acestea duc la creatii ale copiilor cu un puternic impact emotional pentru ei, dar si pentru noi.

COLINDUL DIN AJUNUL CRACIUNULUI

Prof. Înv. Preşc.: Ţonea Alina

Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-

a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea

Betleemului minunea la care au fost martori. Colindul este o nepreţuită zestre

spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la

Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că acestă veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi

între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Craciun au fost o adevarata scoală de virtuţi

morale, întărind simţămintele de fraţietate şi de buna înţelegere. Colindătorii

le cântă cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvantarea Domnului care a venit între noi "Să se

nască şi să crească, să ne mântuiască". Colindele ne înaltă sufleteşte, ne înnoiesc faptura interioară, ne apropie unii de

altii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertatori, mai credinciosi, într-un cuvânt ne picură în suflete acea linişte şi acel

echilibru moral ce ne este atat de necesar în călătoria vieţii.

Adevaratul colindat se desfăşoară în seara şi noaptea de Craciun. Colindătorii se aduna în cete bine rânduite.

Fiecare grup îşi alege un conducator numit de obicei "vătaf" sau "jude". Colindătorilor propriu-zişi li se alatură caţiva

flăcai cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile primite.

Adevăratul colindat se desfăşoară în seara şi noaptea de Craciun. Colindatorii se adună în cete bine rânduite.

Fiecare grup îsi alege un conducător numit de obicei "vătaf" sau "jude". Colindătorilor propriu-zişi li se alatură caţiva

flăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile primite. Pe vremuri, fiecare ceată putea să ia la colindat numai o

anumită parte a satului, având grijă să nu patrundă în zona ce se cuvenea alteia.

Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îşi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei, adunaţi în prag.

Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. Dupa ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au terminat, gazda îşi

invită colindătorii în casă. Aici, înainte de aşezarea la masă pentru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte

alte câteva colinde.Numărul colindelor depinde în mare măsură de rangul gazdei şi de belşugul de daruri pe care ea

urmează să le ofere colindătorilor. Unei singure melodii ii pot corespunde mai multe texte (versiuni locale, varianta

laică sau crestină).

Primul colind se cântă acasă la preot să dezlege postul. Apoi urmează celelalte gospodării din sat. Când ajung

în faţa primei case, colindătorii cântă la fereastră, după care gazda îi pofteşte în casă. Şeful colindătorilor întreabă dacă

sunt primiţi Feciorii de Crăciun.Primul colind, care se cântă la fiecare casă, în Ajunul Crăciunului, este colindul de uşă

sau de fereastră. Prin aceast colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc

vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: ''Sculaţi, sculaţi,

boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un

Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''. Refrenul ''Florile dalbe'', des întâlnit în poezia colindelor,

are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu

atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr. Citarea

ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a transmite omului calităţi atribuite plantei:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

109

energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul Nou. După ce colindătorii termină de cântat

la fereastră, gazda îi invită în casă. Primul colind pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în faţa mesei de

Crăciun încărcată cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradiţionale. Sensul acestui colind este de a trece belşugul,

sugerat prin bogăţia şi varietatea produselor alimentare aşezate pe masă, dintr-un an în altul. Urmează colindul ''cel

mare'', adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, pe toţi membrii familiei.

Primul dar oferit colindătorilor este colacul, semn al belşugului. Cel care conduce grupul de colindători

mulţumeşte gazdei pentru daruri.

SĂRBĂTOAREA CRĂCINULUI REFLECTATĂ ÎN

ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE

Prof.Înv.Primar Vîrtan Magdalena

Liceul Teoretic Murfatlar

Într-o lume în care televiziunea , radioul , internetul sunt atotstăpânitoare pe timpul şi mintea copiilor şi a

adulţilor, se naşte întrebarea : Sunt necesare activităţile extracurriculare pentru a răspunde nevoilor elevilor şi a le

capta interesul ? În cadrul participării elevilor la astfel de activităţi ,starea de atenţie şi de reţinere a materialelor folosite se face

printr-o atenţie voluntară stimulată de învăţător prin cerinţe ferme şi prin captarea interesului personal al elevului de a

se prezenta ,,bine ― în rolul său.

Într-un cadru deosebit , pregătit cu grijă şi multă dragoste , aceste activităţi vin în sprijinul elevilor pentru a le

dezvolta creativitatea şi îndemânarea artistică , le permite cunoaşterea unor mesaje educative şi estetice contribuind la

educaţia lor estetică, le educă şi adânceşte trăsăturile morale şi nu în ultimul rând le dezvoltă personalitatea.

Să încercăm să le dăm ,, micilor actori ― aripi pentru a zbura spre o lume mai frumoasă şi mai bună.

Privindu-l pe copilul cu care lucrez nu ca pe un adult în miniatură , ci ca pe un om în continuă dezvoltare, caut să-

mi organizez astfel activitatea încât să trezesc elevilor mei curiozitatea , şă păstrez viu interesul spre cunoaştere ,să

provoc căutarea-descoperirea noului.

Am presărat astfel de-a lungul întregului an şcolar, prin planificarea calendaristică , dar nu numai, activităţi

complementare procesului de învăţământ , în funcţie de vârsta clasei, obiectul de învăţământ ,capitolul , tema ori

subiectul lecţiei.

În orice tip de activitate însă, m-am documentat, mi-am pregătit un meticulous plan de lucru, pe care l-am relizat

secvenţial , cu o abordare interdisciplinară.

În realizarea activităţilor extraşcolare am antrenat întotdeauna cei trei factori implicaţi în actul aducaţional:

- elevii, prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup,

- familiile , prin susţinere morală financiară şi de cele mai multe ori implicare chiar în organizarea activităţilor ,

- şcoala, prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei trei

factori, finalizarea activităţii intreprinse .

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare , îi apropie de şcoală , îi determină să o

îndrăgească.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze , dar să fie prezente in mod echilibrat şi momentele

recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.

Procesul educaţional ,, îmbracă ― şi forme de muncă didactică complementare lecţiei obişnuite.

Acestea sunt activitaţile desfăşurate în şcoală ,în afara orelor de clasă şi cele desfăşurate în afara şcolii.

Ele sunt ACTIVITĂTI EXTRACURRICULARE şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a învaţătorului.

Activităţile astfel definite sunt apreciate atât de către elevi cât şi de factorii educaţionali în masură în care :

* urmaresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ ;

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

110

* valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor ;

* organizează într-o manieră placută , relevantă , timpul liber al şcolarilor ;

* formele de organizare sunt ingenioase,cu caracter recreativ ;

* elevii îşi pot manifesta în voie spiritul de iniţiative ;

* participarea este liber consimţită , necondiţionată , constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută ;

* are un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup ;

* sunt caracterizate de optimism şi bun umor ;

* creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor ;

* contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor

O astfel de activitate extracurricular , desfăşurată cu clasa de elevi şi care a mărit calitatea educaţiei şi instrucţiei

este ,, COLINDE ,COLINDE….‖ – serbare de Crăciun . Într-un cadru deosebit, amenajat cu sprijinul elevilor şi

părinţilor clasei (brad de Crăciun,ghirlande,decoraţiuni de iarnă, panouri ) am încercat să sărbatorim Crăciunul.

Pe acordurile muzicii lui Antonio Vivaldi am invitat iarna la noi în clasa.Am impresionat-o cu poeme şi cântece

despre ea,alese cu grija şi spuse cu multă dragoste , cu creaţii plastice şi colaje realizate în clasă.

Am executat dansuri (Dansul fulgilor de nea ,Valsul fulgilor de nea şi Clopoţei).

De asemenea, elevii au interpretat dramatizarea ,,Un Crăciun...mai altfel ― .

Personajele , bine alese şi costumate ,au prezentat o versiune hazlie a povestirii ,mult apreciată de public.

Într-o atmosferă deosebită, s-au interpretat colinde dedicate sărbătorii naşterii lui Iisus .

Sărbătoarea noastră s-a încheiat cu expunerea lucrărilor realizate de elrvi, aprecierile invitaţilor şi cu savurarea de

dulciuri pregătite de părinţi.

Această minunată ,, Sărbătoare a Iernii ― o vom imortaliza într-un portofoliu tematic, completat cu lucrările

elevilor, fotografii de la activitate, impresii ale părinţilor.

Sărbatorile de iarnă ,ale Crăciunului şi Anului , cumulează numeroase obiceiuri populare tradiţionale .Şcoala şi

slujitorii săi au datoria de suflet de a face cunoscute aceste obiceiuri de iarnă în rândul generaţiilor successive de elevi.

Serbarile şcolare cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia , memoria , gustul

pentru frumos.Elevii poartă cu mândrie costumele populare şi încep să iubească şi să aprecieze muzica populară ,

muzica autentică , care ne reprezintă pe noi, românii.

În procesul de învăţare ,multe sunt momentele de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc cei implicaţi ,dar maxima

încărcătura emoţională se dezvoltă în timpul serbarilor şcolare.

În timpul prezentării programului artistic ,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală ,dar şi pe părinţii

şi învăţătorii cărora va trebui să le recite sau să le cânte,exprimând trăirile care îl copleşesc.

Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă ,de căutări şi de creaţie din partea învăţătorului.În

cadrul serbării învăţătorul este regizor , coregraf , pasionat culegator de folclor , poet şi interpret model pentru micii

artişti.

Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate este foarte importantă atmosfera realizată în

timpul repetiţiilor ,caracterizată prin buna dispozitie, dar şi prin seriozitate.

Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic , în măsură să valorifice talentul de

recitare al unora , calităţile vocale ,de ritm şi graţie ale altora , dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi

decorurilor. Versul , muzica vocală şi instrumentală ,gimnastica ritmică ,scenetele , armonios îmbinate , asigură

varietatea si dinamismul spectacolului.

Micii artişti trebuie încurajaţi , stimulaţi , pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul

pregătirii şi desfăşurării spectacolului.

Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii , cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumina în

suflete, dau aripi imaginaţiei , entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia .

Suntem datori să-i învaţăm pe copii ceea ce este românesc, să se aplice cu dragoste şi respect spre folclor , să

păstreze ceea ce avem şi să transmită mai departe .

,, Elevii trebuie îndrumaţi să-şi îndrepte atenţia spre fondul străbun de valori artistice si documentare spre a-l aprofunda

, a-l iubi si a-l răspândi. ―

Creşterea şi educarea copiilor în cultul pentru respectarea şi păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor revine tuturor

factorilor implicatii în instrucţie şi educaţie.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

111

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN

ACTIVITĂŢI SPECIFICE CRĂCIUNULUI

Prof. Înv. Primar, Vîrtosu Constanța

Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu”, Galați

Activităţile educative, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi

de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai

accesibili sufletelor acestora.

Concretizate în proiecte și parteneriate tematice, activități extracurriculare și extrașcolare, serbări, acțiuni de

caritate, participări la concursuri, vizionări de spectacole, acestea imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută

adecvată situației, declanșează anumite sentimente.

Experienţa de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că Sărbătoarea Crăciunului, prin manifestări specifice

care implică în mod direct copilul, are o mare contribuție în stimularea și formarea personalității lui. Ca dascăli, simţim

nevoia să ocrotim şi să ne apropiem cu înţelegere şi căldură de elevi. Atunci când în jurul nostru există şi copii aflaţi în

dificultate, avem datoria morală nu numai de a-i ajuta, dar şi de a sădi în sufletul acestora dragostea pentru semeni.

Copiii trebuie deprinşi de mici să-i ajute pe cei cu care soarta nu a fost foarte generoasă, să nu-i uite, pentru că ajutându-

i dovedesc dreapta credinţă, bunătatea, prietenia şi omenia – valori morale de înaltă ţinută.

Dacă lecţiile de educaţie civică şi de religie îi învaţă pe copii cum să se comporte, să fie mai buni şi mai atenţi cu cei

din jur, acestea nu sunt suficiente. Este necesar să demarăm proiecte educaționale și parteneriate interinstituționale care

prin activităţi educative să implice și să determine copiii să fie mai apropiaţi de cei care au nevoie de ajutor. Astfel de

activități am desfășurat și noi și au constat în campanii de întrajutorare a colegilor care provin din familii nevoiașe, a

bătrânilor aflați în centre speciale, confecționarea de produse handmade și valorificarea acestora în vederea susținerii

financiare a unor copii cu grave probleme de sănătate, dar și în organizarea și prezentarea unor spectacole cu scop

caritabil prin care copiii din județul nostru, afectați de inundațiile din septembrie 2013, să beneficieze de ajutor.

Acţiunile întreprinse în cadrul acestor proiecte au avut ecou în sufletele elevilor noștri, iar ceea ce au învăţat la lecţii, în

sala de clasă, au pus în practică şi cu aceste ocazii, sub coordonarea noastră, iar mai târziu, sperăm să o facă din proprie

iniţiativă.

Specifice Crăciunului sunt și serbările şcolare care promovează tradițiile și obiceiurile naționale, dar și locale.

Acestea au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât si pentru părinţii lor. Explicând cu tact şi cu răbdare

motivul și sensul serbării, se reușește antrenarea părinţilor în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii sunt

stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit preferinţelor si talentului său.

Prin intermediul acestor activități se descoperă şi se cultivă înclinațiile copiilor, calităţile de ritm, graţie,

armonie, găsind pentru fiecare un rol, un loc potrivit într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje literare,

dramatizări). Fiecare pas trebuie îndrumat, fiecare mișcare trebuie urmărită, asigurându-se totodată sincronizarea. La

repetiţii trebuie să domnească buna dispoziţie, dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară.

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea,

preocuparea, interesele şi gusturile şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea acestora şi transformă în plăcere

şi satisfacţie publică străduinţele întregului colectiv de elevi, dar şi ale fiecărui copil în parte.

Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil,

face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în

cadrul programelor, pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie constient că şi de participarea lui depinde

reuşita unei serbări școlare. Contactul cu publicul trezește în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi

stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei și contribuie la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.

Manifestările organizate în școală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului, aduc o

importantă contribuţie în formarea şi educarea elevilor, în modelarea sufletelor acestora, au profunde implicaţii în viaţa

spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de școală şi slujitorii ei.

Concursurile care au ca tematică sărbătorile iernii sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru

cei mici. Acestea oferă elevilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la școală, să-și fixeze anumite

cunoștințe, să-și dezvolte spiritul competițional, de echipă, să fie activi, să se mobilizeze pentru a fi învingători. Dorința

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

112

de a câștiga permite elevilor timizi să devină volubili, curajoși, să capete încredere în forțele și capacitățile lor, siguranță

și rapiditate în răspunsuri, contribuind la succesul echipei sau al clasei. Adaptarea probelor concursului la specificul

clasei de elevi, varietatea și atractivitatea acestora permit parcurgerea lor cu ușurință, fără ca elevii să dea semne de

oboseală sau să-și piardă interesul.

Concursurile au caracter cognitiv, dar și valoare formativă, acestea stimulând potențialul creativ al elevilor și

contribuind la dezvoltarea personalității elevului.

Cercurile de elevi vizează aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu, dezvoltarea aptitudinilor, stimularea

creativităţii. Se constituie pe baza opţiunii elevilor la nivelul clasei, pe grupe de clase sau la nivelul şcolii. Cercurile

cultural - artistice, axate pe literatură, folclor, cercurile dramatice, de artă plastică, muzică, coregrafie pot cuprinde

conținuturi care să valorifice specificul Sărbătorii Crăciunului. Foarte importantă pentru această formă de organizare a

activităţii instructiv - educative este valorificarea rezultatelor prin expoziţii, concursuri, sesiuni de referate şi comunicări

ştiinţifice, întreceri sportive, recitaluri, serbări, publicaţii în revistele şcolare.

La acestea se pot adăuga vizionările de spectacole organizate cu ocazia Crăciunului de teatre, primării,

centre culturale județene care au și ele un aport substanţial în lărgirea orizontului cultural-știinţific al elevului.

Manifestările copilului, mai mult sau mai puţin numeroase şi relevante, sunt dirijate şi valorificate într-o anumită

măsură în familie, urmând ca în școală să se accentueze procesul de depistare, stimulare şi formare a aptitudinilor la

elevi.

Activitățile educative, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează

acumularea de cunoștinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,

manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.

Participarea efectivă, totală în activitate, angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei

impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de

bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.

Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze

dezvoltarea, să realizeze mai ușor şi mai frumos obiectivul principal al școlii - pregătirea copilului pentru viaţă.

Realizarea acestuia depinde în primul rând de învățator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul

creator de abordare a temelor, de capacitatea lui de valorificare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de

elevi.

Bibliografie:

Jinga, Ioan, Istrate, Elena, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 2006;

Nicola, Ioan, Pedagogie, EDP, Bucureşti, 1997;

Revista Învăţământul Primar, nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.

CRĂCIUNUL – SARBĂTOAREA TUTUROR CREȘTINILOR

Prof. Vasilescu Ioana

Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului este sarbatoarea bunatatii lui Dumnezeu,care prin Fiul Sau,il

salveaza pe om,il elibereaza din starea de sclavie si de singuratate,aducandu-l la bucuria comuniunii cu Dumnezeu

.Craciunulu chemarea lui Dumnezeu la iubire intre oameni,la intelegere si disponibilitatea de a ajuta,la iertare si

impacare,la pace si prietenie. Craciunul este sarbatoarea care ne umple sufletul de bucurie si emotie. Acum incercam sa

fim mai buni, ascultam colindele si ne minunam de frumusetea lor, pastram macar o parte din obiceiurile si traditiile

mostenite de la strabunici. Traim clipe minunate alaturi de cei dragi si sufletele noastre parca devin mai curate, asemeni

fulgilor de nea ce plutesc in inaltul cerului.

Craciunul este patrunderea iubirii in aceasta lume intunecata si rece,unde se afla si inimile noastre,si in ele pot

sa patrunda iubirea si bunatatea ce trec de la om la om,in impacarea dintre oameni,in buna intelegere,in iertare,in

rabdare,in amabilitate.Dumnezeu nu locuieste printre cei care se urasc,se cearta,se dusmanesc,se invenineaza si se

invidiaza.Craciunul este o chemare sa ne lepadam de orice violenta,de orice rautate si sa ne deschidem inimile si

mainile pentru oamni aflati in suferinta,scriind cuvantul PACE pe chipul lor.

Sarbatoarea Craciunului este o chemare sfanta la puritate,la curatire sufleteasca si la innoirea vietii pentru a-L

primi pe Hristos cel venit la noi‖’plin de har si de adevar.

Sarbatoarea Craciunului este prin excelenta sarbatoarea familiei crestine,sarbatoare de la care se izvoraste atata

binecuvantare,atata lumina si caldura pentru fiecare familie.Ea reuneste in jurul ieslei din Beleem pe toti membrii ei

care cugeta la minunea petrecuta acum~2000 de ani si invatata de la dumezeiescul prunc Iisus,smerenia,bunatatea si

iubire.

Sarbatoarea Craciunului este o sarbatoare a familiei.Praznicul Craciunului ne descopera pe deplin rostul si

chemarea familiei crestine si care sunt datoriile membriilor acestuia.

Sarbatoarea Craciunului este si sarbatoarea colindelor strabune care vin din adanc de istorie si prin care am

strabatut veacurile pastrandu-ne credinta si iubirea. Bucuria Sărbătoririi Naşterii Domnului pune stăpânire pe întreaga

noastră fiinţă. Este, de fapt, partea comuniunii noastre la bucuria cea sfântă şi fără de sfârşit a vieţii dumnezeieşti,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

113

Sarbatoarea Craciunului a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie pentru crestini, si mai ales pentru copii, care

asteapta cu nerabdare, an de an, zilele in care merg sa colinde, impodobesc bradul, se duc la biserica si, in fine, dupa un

post lung care incepe la mijlocul lunii noiembrie, se bucura de Nasterea Domnului, la o masa imbelsugata de familie, in

mijlocul celor dragi. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua,

pentru a vesti Nașterea Mântuitorului

Luna decembrie si, in special, Craciunul reprezinta cea mai frumoasa perioada din an. Oferim si primim

cadouri, orasele se gatesc de sarbatoare, ninge ca-n povesti (bucuria copiilor), este luna cea mai asteptata de copii.

Dar si pentru ca vine Mos Craciun. Copiii invata de mici ca in Ajun se impodobeste bradul, apoi dimineata apar, ca

printr-o minune, exact cadourile pe care le-au cerut mosului. Ei cred cu tarie ca pentru a primi ceea ce isi doresc, este

nevoie sa ceara mosului, eventual printr-o scrisoare, si apoi sa fie cuminti dar sa-si indeplineasca si responsabilitatile, sa

isi faca temele si sa invete, daca este scolar, sa isi stranga jucariile, sa faca ordine in camera si sa-si duca la bun sfarsit

eventuale sarcini date de catre parinti. Copiii trebuie invatati de mici sa fie responsabili.

Inca de mici ar fi bine sa ne invatam copiii ce reprezinta de fapt Sarbatoarea Craciunului si anume celebrarea

Nasterii Domnului. Sa le citim povesti si legende despre Craciun, despre nasterea lui Iisus, semnificatia simbolurilor, a

cadourilor si a culorilor Craciunului. Sa ii invatam ca este o sarbatoare sacra, importanta in toata lumea.

Multi copii stiu ca vine Mos Craciun, dar nu stiu de ce si ce simbolizeaza Craciunul. Nu este bine sa lasam copiii sa

ramana doar cu semnificatia materiala a acestei sarbatori. Apoi sunt foarte importante darurile. Nu trebuie sa le facem

cadouri foarte scumpe chiar daca ne permitem. Cadoul ar trebui sa fie potrivit varstei copilului si sa ii fie util.

Este important sa-i invatam pe cei mici sa fie recunoscatori pentru ceea ce au si sa ofere din putinul lor unui

copil mai putin norocos. Craciunul inseamna iubire, generozitate, recunostinta.

Este important ca cei mici sa creada in Mos Craciun ca si antrenament de credinta pentru mai tarziu, daca ii

putem spune asa. Copiii isi comunica dorinta, cred ca se va implini si isi indeplinesc partea lor de responsabilitate. In

viata este foarte important sa crezi si dorintele se implinesc, daca si muncim in sensul acesta, bineinteles. Copiii invata

de mici acest lucru prin intermediul lui Mos Craciun, si nu numai.

Scrisoarea catre Mos Craciun este si ea importanta, ea presupune sa iti faci ordine in dorinte si sa asterni pe hartie

ce iti doresti acum, pentru anul acesta. La fel si acesta este un exercitiu pentru dorintele de mai tarziu. Copiii invata ca

primul pas in materializarea unei dorinte este sa iti doresti si sa vorbesti despre ce iti doresti, sa-i comunici lui Mos

Craciun, iar mai tarziu sa comunici universului. Dincolo de traditii si spiritualitate, de cadouri si mese imbelsugate,

psihologic privind, parintii sunt datori sa isi invete copiii sa creada in magie, povesti si miracole, sa fie mai buni, mai

generosi, mai recunoscatori.

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN

ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR

Prof.pt.înv.primar Loloiu Veronica Nicoleta

Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Giurgiu

Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu elevii de neasemuita frumusețe a

datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc:

cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.

Crăciunul este celebrat ca dată a naşterii lui Iisus, iar de-a lungul secolelor a devenit o sărbătoare a familiei,

marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga

lume. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti. Pe lângă

mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra

gospodăriilor.

În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti naşterea lui Iisus. Originea

colindelor, texte rituale dedicate Crăciunului şi Anului Nou, nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Copiii

merg la colindat, la casele frumos împodobite, cântând „Steaua sus răsare‖ şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!‖ şi alte

cântece şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi bani.

În ceea ce priveşte obiceiurile culinare, creştinii români obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte d

eCrăciun, acesta încheindu-se în seara de Crăciun. Un moment gastronomic important care precedă Crăciunul este ziua

de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul şi se prepară mâncăruri specifice, precum cârnaţii, chişcă, tobă, răcituri,

sarmalele, caltaboş, care, alături de tradiţionalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.

Crăciunul este o sărbătoare a tuturor creștinilor ce ne reamintește de Nașterea Mântuitorului. Obiceiurile

specifice Crăciunului sunt colindatul pe străzile acoperite de zăpadă, cântarea cântecelor de stea, împodobirea bradului

cu globuri, lumânări sau instalații luminoase.

Această sărbătoare este prezentă în diverse moduri nu doar în casele creștinilor, dar și în școli. Elevii

desfășoară activități specifice Crăciunului care contribuie la dezvoltarea personalității acestora. Aceste activități sunt

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

114

prezente în orele de arte vizuale și abilități practice, în serbările școlare prezentate într-un cadru festiv în prezența

părinților sau în instituții ce aparțin comunității locale, dar și în alte activități extrașcolare desfășurate de elevi.

Copiii iubesc desenul și îl cultivă din momentul în care încep să aibă cunoștințe despre ceea ce se întâmplă în

jurul lor, din momentul în care curiozitatea îi îndeamnă să descopere un sens pentru ceea ce vad și aud. Din desenele

elevilor se poate constata că ei manifestă o mare dragoste pentru culoare. Mai întâi ei atribuie fiecărui obiect culoarea sa

proprie, alătură culorile pentru plăcerea ochiului, pentru frumusețea lor, pentru bucuria ce o creează spiritului.

Copiii reușesc să împrietenească culorile, să le facă să cânte împreună. În creațiile plastice specifice sărbătorii

de Crăciun se pot observa toate aceste lucruri: copiii asociază cu succes albul zăpezii, albastrul cerului, verdele bradului

cu roșul costumului lui Moș Crăciun. Aceste culori se pot regăsi și în creații ce redau secvențe din Nașterea Domnului

Isus Hreistos. Culorile, prin forța lor sugestivă, emoționează puternic.

În orele de abilități practice, în preajma Crăciunului, se pot desfășura activități ce contribuie la dezvoltarea

personalității școlarului. Se pot realiza colaje sau machete cu diverse teme și folosind o multitudine de tehnici de lucru:

„A sosit Moș Crăciun!‖, „Bradul de Crăciun‖, „Nașterea Domnului‖ și alte teme asemănătoare. Aceste lucrări se pot

realiza individual sau pe grupuri, încurajând inițiativa și stimulând creativitatea, activități bazate pe explorare și joc și

corelate cu activitățile desfășurate în cadrul orelor de educație plastică. Toate aceste activități dezvoltă atitudinile și

capacitățile de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interacțiune socială și de comunicare.

În cadrul acestor activități elevii vin în contact cu numeroase obiecte pe care le observă și le analizează: hârtie

creponată, glasată, materiale din natura. Pe parcursul orei elevii trebuie să memoreze explicațiile primite privind etapele

de lucru. În procesul confecționării unor obiecte sau ornamente (Bradul de Crăciun, Moș Crăciun cu renii, Pruncul sfânt

și Maria) se dezvoltă gândirea și imaginația. Tot prin aceste ore de arte vizuale și abilități practice se formează și o

atitudine corectă față de muncă și de rezultatele ei, învățând să aprecieze atât obiectele lucrate de ei, cât și pe cele ale

colegilor de clasă. Unele din lucrări le solicită elevilor cunoștințe de matematică, fiind puși în situația de a lucra cu un

dreptunghi, un pătrat sau un cerc de dimensiuni date. Elevii trebuie să măsoare, să împartă figura după indicații fiind

îndrumați către produsul final.

Elevii participă cu mare plăcere la activitățile dedicate Crăciunului, întrecându-se în varietatea și originalitatea

lucrărilor, dând frâu liber imaginației, creativității, aducând elemente noi modelului propus, îmbogățindu-l și

înfrumusețându-l.

Astfel de activități contribuie la stimularea creativității, a perspicacității în gândire și acțiune. Prin asemenea

lucrări, elevii își însușesc și își consolidează sistematic cunoștințele despre mediul înconjurător, despre Crăciunul

creștinilor, își dezvoltă procesele psihice de cunoaștere (senzațiile, percepțiile, reprezentările, gândirea, imaginația și

atenția).

Școala are menirea să-i învețe pe elevi să respecte și să promoveze obiceiurile și tradițiile în care s-au născut,

să-i învețe să iubească meleagurile natale, portul românesc și pe români. Obiceiurile de Crăciun sunt prezente nu doar în

casele elevilor, în familiile lor, dar și la școală prin organizarea serbărilor școlare dedicate nașterii Domnului sau sosirii

lui Moș Crăciun. Cu această ocazie sunt prezentate colinde sau cântece de iarnă ce-i păstrează pe elevi aproape de

obiceiurile specifice Crăciunului.

Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun în cadrul serbărilor școlare reușim să

înfrumusețăm viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor

din cele mai vechi timpuri, modul în care aceste tradiții au dăinuit peste timp. Prin prezentarea colindelor de Crăciun

sau a cântecelor de iarnă îi ajutăm pe elevi să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare. Cu acest prilej

introducem copiii, dar și părinții acestora într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor,

având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești,

armonia limbii române. Textele cântecelor, poeziilor, colindelor, plugușorului, sorcovei transmit urări de bine în

legătură cu unele îndeletnici străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Află povestea nașterii Domnului, a

sosirii lui Moș Nicolae sau Moș Crăciun.

Prin aceste activități se valorifică tradițiile populare și obiceiurile românești. Ele sunt un izvor de bucurii și

satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât și estetice. Copiii

trebuie să interpreteze diferite roluri formându-și sau perfecționându-și o serie de abilități artistice. Serbările cu colinde

dau aripi imaginației, creează o atmosferă plină de plăcere și bucurie.

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN ASUPRA

PERSONALITĂŢII COPIILOR

prof. Vlaica Mariana

Activităţile de Crăciun ce se desfăsoară în cadrul grădiniţei cât şi activităţile extracurriculare am observat că au

un impact deosebit asupra copiilor, asupra dezvoltării personalităţii lor, asupra performanţelor şcolare şi asupra

integrării sociale, în general.Aceste activităţi au o adevărată tradiţie în sistemul de învăţământ românesc, ducând la

introducerea unor noi concepte (de ex: educaţia nonformală) şi modificări legislative importante, care au ca scop

îmbunătăţirea calităţii acestor activităţi.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

115

Odată cu începerea primelor activităţi de acest gen, am observat că tuturor copiilor li se schimbă brusc

atitudinea, devin dintr-o dată mai veseli, mai bine dispuşi, gata să facă tot ce li se cere, dar ceea ce este pentru mine ca

educator deosebit de important, este faptul că se solidarizează cu toţi pentru a duce aceste activităţi cît mai repede la

sfârşit şi cât mai bine cu putinţă.

Orice activitate referitoare la Craciun pe copii îi face fericiţi ducând la:

dezvoltarea unei atitudini proactive,

dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei),

dezvoltarea abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini,

dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă,

creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii,

autocunoaşterea, o stare psihologică mai bună, mai puţine griji privind viitorul,

dezvoltă abilităţile şi competenţele sociale.

Abilitatea de a intra în contact cu instituţiile statului, de comunicare, de interacţiune, de a se descurca pe cont

propriu, de a şti cum să se comporte în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor situaţii noi, este deosebit de important

pentru viitorul copiilor noştri.

Colaborarea cu părinţii în această perioadă este esenţială pentru buna desfăşurare a acestor activităţii şi mai ales

pentru a ajuta copilul să înţeleagă mai bine ce se-ntâmplă şi mai ales de ce se-ntâmplă, tocmai în această perioadă şi nu

în alta.Prin urmare, copilul trebuie să ştie de ce este luna Decembrie ,,Luna Cadourilor‖ şi în acelaşi timp este luna în

care se sărbătoreşte ,,Naşterea Domnului‖.

Acasă copii împreună cu părinţi lor vor desfăşura diverse activităţi distractive destinate sărbătorilor, cum ar

fi:pregătirea unor dulciuri specifice Crăciunului, alegerea bradului impreuna cu tata, imbrăcarea bradului etc.La

grădiniţă, multe din aceste activităţi se pot continua şi aici.Realizăm diverse podoabe pentru brad ducând la o mare

bucurie a copiilor care sunt deosebiţi de fericiţi că au putut să realizeze chiar ei o podoaba care le va înfrumuseţa bradul

de la grădiniţă.Totodată realizăm multe felicitări destinate celor dragi nouă, pregătim multe cântece şi colinzi pentru

serbarea de Crăciun etc.

De fiecare dată, când se apropie sărbătorile de iarnă şi încep să cadă primii fulgi de nea, în inimile noastre se naşte

o lume noua, o lume de basm şi de vis, e lumea „ florilor dalbe― şi a „ lerului ler― , e lumea care, cu nostalgie, ne aduce

aminte fiecăruia de leagănul copilariei noaste, cu vatra lui de dor şi frumuseţi, cu datinile şi obiceiurile străbune păstrate

ca pe o sfântă mostenire, „ e lumea colindelor şi a cântecelor de stea― care umple de o mare şi sfântă bucurie inimile

noastre ale tuturor deopotriva, mici şi mari. Această mare bucurie sufletească poporul nostru a exprimat-o ţn special

prin colinde, care nu sunt altceva decât armonii muzicale de o rară frumuseţe, care prin conţinutul lor arată toate

momentele principale legate de venirea în lume a Mantuitorului.

Conţinutul colindelor, scenetelor legate de sărbătorile Crăciunului şi a Anului Nou are o mare influenţă asupra

psihicului copiilor. Deşi mici, ei gustă frumuseţea versului, a ritmului, a melodiei şi a ritualului acestor obiceiuri. Spune

acest lucru uşurinţa cu care învaţă să recite şi să colinde, dezinvoltura cu care îşi însuşesc textul serbărilor organizate pe

această temă, spune acest lucru emoţia din glasul copiilor, tremurul glasului lor cristalin şi curat când intonează urarea,

colinda sau când sorcovesc.Începutul colindatului a fost lăsat în seama copiilor mici, de obicei de vârsta preşcolară, din

vechime.

Totodată multitudinea sentimentelor pe care un copil le împărtăşeşte cu toţi cei din preajma sa odată cu

aşteptarea lui ,,Moş Crăciun‖ care îi va aduce multe daruri, atât la grădiniţă cât şi acasă, este un lucru care nu a fost şi

nu cred că va fi nici de aici înainte neglijat în educaţie.

Prin urmare, după părerea mea, impactul asupra copiilor a tot ceea ce ţine de Crăciun este deosebit de

important pentru dezvoltarea personalităţi lor, pentru construirea viitorului acestor copii .

ÎN SEARA DE AJUN

Prof:Popovici Mihaela-CorinaEd:Vit Bianca

Grădiniţa ,,Floarea-Soarelui”,Reşiţa-Caraş-Severin

COLINDĂ:

Deschide uşa creştine

Că venim din nou la tine,

Drumu-i greu şi-am obosit

De departe am venit.

Noi la Viflaim am fost,

Unde s-a născut Hristos

Şi-am văzut şi pe-a sa mamă

Pe care Maria o cheamă.

Cum umbla din casă-n casă

Ca pe fiul Sfânt să-l nască,

Umbla-n sus şi umbla-n jos

Ca să-l nască pe Hristos,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

116

Umbla-n jos şi umbla-n sus,

Ca să-l nască pe Iisus.

Mai târziu găsi apoi

Un staul frumos de oi

Şi acolo pe fân jos

S-a născut Domnul Hristos.

Îngerii din cer coboară,

Staulul îl înconjoară.

Îngerii cu flori în mână

Împletesc mândră cunună,

Pe cunună-i scris frumos

S-a născut Domnul Hristos

Care cu puterea sa,

V-a împărăţi lumea.

Colindător Sloboade-ne gazdă-n tindă

Că-i omătul până-n grindă

Şi e vreme răcoroasă

Sloboade-ne gazdă-n casă.

Că de-om sta mai mult pe-afară

Ne-i afla la primăvară.

Când s-or topi troienele

Şi-or înverzi poienile.

Colindător

Ţine gazdă masa-ntinsă

Şi lumina-n geam aprinsă

Că-i vremea umblatului

Peste vatra satului.

Pe potecă de mătase

Dintr-o casă-n altă casă

Să ne-adune bun cu bun

Sfânta seară de Crăciun.

Că-i mai Sfântă decât toate

La mulţi ani, cu sănătate!

Copil În casă, la căldură,

Cu candela aprinsă,

Cu gândul spre Cel veşnic,

Cu masa mare-ntinsă,

Copiii şi părinţii,

Bunica şi cu bunul

Cuprinşi de nerăbdare,

Aşteaptă iar Crăciunul.

Copil Bunicul, bun cum este,

Cu gândul dus în noapte,

Înşiră o poveste

Cu glas de piersici coapte

Nici tu nu vrei să fi bun!

Povestea sfântă a Celui

Născut în Nazaret

Se-ntoarce lin şi molcolm

Ca noaptea prin brădet.

Copil

Se deapănă povestea

Bunicului sfătos

Şi toţi sunt duşi cu gândul

Spre ieslea lui Hristos...

Trosnesc în sobă vreascuri,

În casă-i cald şi bine,

Cei mici, cu somnu-n pleoape,

De-abia se mai pot ţine.(fond de colinde)

Povestitor Fiecare pom din lume

Are o poveste-anume,

Dar e una de demult

Şi pe aceea o ascult

Totdeauna de Crăciun.

Daţi-mi voie să v-o spun:(deschide cartea)

- Când la Betleem, Maria,

Săvârşind călătoria,

L-a născut pe Fiul Sfânt,

Îngerii din cer cântând

Au dus veste-n lung şi-n lat

Că un Rege Luminat

Cu mărire va veni,

Pământul va moşteni.

COLINDĂ:

Viflaime, Viflaime,

Cum de n-ai primit în tine

Pe Fecioara Maria

Să nască pe Mesia.

N-ai primit tu Viflaime

În casele tale sfinte

Să-i dai un pic de sălaş

Celui mai Sfânt copilaş.

N-ai ştiut tu Viflaime

Cu câtă dragoste vine

Cea mai Sfântă-ntre Fecioare

A Domnului Născătoare.

Numai ieslea vitelor

I-a fost leagăn viselor

Lumină i-a dăruit

O stea de la răsărit.

Maica Domnului Mă rog ţie, fagule,

Primeşte-mă, dragule,

În umbrarul tău umbros

Ca să-l aperi pe Hristos!

Ajutor de ne vei da,

Bine-te-voi-cuvânta!

Fagul

Cât de mult mi-ar place mie

Din ramuri să-ţi fac chilie,

Dar mă tem, oastea când vine,

Pruncul tău să nu suspine

Şi pentru această vină

Să mă taie din tulpină!

Maica Domnului De-aceea şi ţie-ţi spun:

Teme-te când în pădure

Va intra om cu secure,

Căutând din loc în loc

Lemne bune pentru foc;

Că atunci coroana ta

Se va prăvăli şi ea!(merge şi se opreşte lângă brad)

Maica Domnului Brad înalt cu frunza deasă,

În umbrarul tău mă lasă,

Că ostaşi cu lănci de fier

Viaţa pruncului mi-o cer!

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

117

Ajutor de îmi vei da,

Bine-te-voi-cuvânta!

Bradul Maica Domnului Hristos,

Eu îţi mulţumesc frumos

Că pe mine m-ai văzut

Şi-ajutorul mi-ai cerut!

Pruncului înfăşeţel

Îi voi face legănel

Şi încet îi voi doini

Până când va adormi.

Din răşină, tămâioară

I-oi aprinde către seară

Iar din conurile mele

O să-i fac lumânărele

Pân`la răsărit de stele...

(bradul o acoperă cu pelerina; apar ostaşii)

Ostaş N-a fost drum, n-a fost cărare,

N-a fost apă curgătoare

Şi nici cuib de zburătoare

Să nu le fi cercetat,

Dar de urmă nu le-am dat!

(cu săbiile scoase, toţi se îndreaptă spre stejar)

Ostaş Măi stejare-ntre stejari,

N-ai văzut tu doi fugari,

Prunc şi mamă alergând,

Prin pădure căutând?

Dacă i-ai ascuns cumva,

Este vai de viaţa ta!

Stejarul Ostaşule, i-am văzut!

Să-i ascund ei mi-au cerut.

Adăpost eu nu le-am dat,

De aici i-am alungat!

Maica Pruncului Iisus,

Alergând în jos şi-n sus,

De toţi s-a rugat, pe rând,

Obosită şi plângând.

Eu nu i-am dat ajutor

Fiindcă nu sunt trădător!

Ostaş A, te lauzi! Vrei răsplată?

Stai, c-o vei primi îndată!

Pentru-nfumurarea ta,

Două crengi îţi voi tăia,

Ca să nu uiţi că-mpărat

E Irod cel luminat.

N-ai făcut un lucru mare

Că i-ai dat azi ascultare:

Alungând-o pe Maria,

Ţi-ai făcut doar datoria!(îl loveşte cu sabia peste braţe)

Ostaş Unde să-i mai căutăm

Că de urmă nu le dăm?

Trebuie să îi găsim

Şi aspru să-i pedepsim...

Poate fagul cel umbros

Sub desişul său stufos

I-a ascuns! Şi de-ai aşa,

Tulpina i-o vom tăia!

- Fagule cu braţe tari,

N-ai văzut tu doi fugari

Prin pădure alergând,

Adăpost la toţi cerând?

Copil Lumea-ntreagă în Ajun

Aşteaptă pe Moş Crăciun

S-aducă la fiecare

Un dar mic sau unul mare,

La copii şi la părinţi

Şi la blânzii lor bunici.

Dacă am greşit vreodată

Cu o vorbă, cu o faptă,

El ne iartă, nu ne ceartă

Ne zâmbeşte, ne mângâie

Şi în şoaptă ne îmbie:

„Hai spune o poezie!‖

Colindător Dragi copii din ţara asta,

Vă miraţi voi cum se poate

Moş Crăciun din cer de-acolo

De le ştie chiar pe toate?

Uite cum, vă spun îndată:

Iarna, noaptea, pe zăpadă

El trimite câte-un înger

La fereastră să vă vadă.

Îngerii se uită-n casă,

Văd şi spun, iar Moşul are

Colo-n cer la el în tindă

Pe genunchi, o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie

Ce copil şi ce purtare

Şi de-acolo ştie Moşul

Că-i isteţ, nevoie mare.

Colindător

Am plecat să colindăm

Pe la case noi umblăm.

Tot mergând din casă-n casă

Am ajuns cu ceata noastră

Şi la casa d-voastră.

Primiţi colinda ce-o purtăm

Acum în haină nouă,

Căci fericire şi noroc

V-aducem astăzi vouă!

Copil

Primim, că avem suflet bun

Şi românul mic şi mare

E gazdă bună, primitoare.

Veniţi dragi colindători,

Că se v-a naşte prunc ceresc

Voi sunteţi vestitori.

Colindă:

Astăzi s-a născut Hristos/ Mesia chip luminos

Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.

Mititel, înfăşeţel/ În scutec de bumbăcel

Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.

Vântul bate, nu-l răzbate,/ Neaua ninge, nu-l atinge

Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.

Şi de-acum până-n vecie/ Mila Domnului să fie

Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

118

Colindător Când s-a născut pruncul drag

În ieslea de lemn de brad

Bucurie s-a făcut

Şi în cer şi pe pământ!

Îngerii venind cântau,

Păstoraşii fluierau

Crai din depărtări veneau

Daruri scumpe-i aduceau.

Colindă:

Steaua sus răsare/ Ca o taină mare

Steaua străluceşte/ Şi lumii vesteşte

Şi lumii vesteşte.

Că astăzi curata/ Prea Nevinovata

Fecioara Maria/ Naşte pe Mesia,

Naşte pe Mesia.

Magii cum zăriră/ Steaua şi porniră

Mergând după rază/ Pe Hristos să-l vază,

Pe Hristos să-l vază.

Şi dacă porniră/ Îndată-l găsiră

La dânsul intrară/ Şi se închinară,

Şi se închinară.

Colindător Bună seara gospodari

V-au venit colindători,

Deschideţi-ne porţile!

Că de-aseară stăm pe-afară,

Picioarele ne-ngheţară,

Streşinile-au picurat

Şi ne-a nins şi ne-a plouat.

Lasă-ne gazdă-n casă,

Că-i neaua până la fereastră,

Iar noi suntem mititei,

Şi ne latră câinii răi.

Colindător Gazdă de nu ne crezi

Ieşi afară şi ne vezi!

Nu ieşi cu mâna goală,

Ieşi cu covrigei în poală!

Am pornit la colindat

Îmbrăcat în cojocel,

Pe la case am umblat,

Toţi mi-au dat un colăcel.

Şi acum, cu bucurie

Vreau să îi împart de zor:

Unul ţie, unul ţie,

Unul la colindător! (se împart covrigei)

9.Colindător

Ia ieşi gazdă până-n prag

Şi primeşte-ne cu drag.

Că venim să-ţi colindăm

Vestea naşterii să-ţi dăm

Ia ieşi gazdă în pridvor

Şi primeşte-ne cu dor

Că noi dacă am venit

Tu pe toţi ne-ai omenit

Şi de-aici când vom pleca

Gazdă, nu te supăra

Că suntem colindători

Vestitori de sărbători.

Colindă

La Betleem, colo-n jos

Cerul arde luminos

Prea Curata, naşte astăzi pe Hristos.

Naşte-n ieslea oilor

Pe-Împăratul tuturor

Prea Curata, stă şi plânge-ncetişor.

N-are scutec de-nfăşat,

Nici hăinuţe de-mbrăcat

Prea Curata, pentru Fiul de-Împărat.

Nu mai plânge Maica mea

Scutecele noi ţi-om da

Prea Curata, Pruncul Sfânt a-l înfăşa.

Povestitor Pe atunci, în ţara aceea

Care se numea Iudeea,

Domnea Irod-împărat,

Stăpân rău, ne-nduplecat.

Auzind această ştire

A tunat către oştire:

Irod - Dau poruncă-mpărătească

Urma lui să se găsească

Şi cu viaţa să plătească

Pentru că a cutezat

Să se creadă împărat

Mai mărit, mai lăudat

Decât cel înscăunat!

Ostaşi!

Ostaşii Da Mărite împărat,

La ordin am alergat!

Irod Mergeţi repede...o ceată...

Colo-n Viflaim şi-n sate

Cu oraşe-nvecinate.

Casele la rând luaţi

Toţi copiii să-i tăiaţi

De la doi-trei ani în jos,

Doar veţi da şi de Hristos!

Ostaş

Precum ai spus vom făptui!

Copiii toţi vom nimici!

Cu sabia pe dat pornim

Copiii mici să-i nimicim!

Vom făptui precum ai spus

Şi n-o să scape nici Iisus!

Ostaş Noi suntem braţul lui Irod

Şi va fi jale în norod.

Ne iartă Doamne, Tată Sfânt,

Că va fi jale pe pământ!

Povestitor Şi războinicii s-au dus

Făcând precum Irod le-a spus.

O, ce jale prin cetate

Şi-mprejurul ei prin sate!

Cum plângeau din minţi ieşite

Mamele nenorocite,

Când vedeau murind pe uliţe

Pruncii lor trecuţi prin suliţe!

Sau când îi vedeau sfărâmaţi

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

119

Sub călcâie de soldaţi!

Povestitor Maica Domnului Iisus

Alergând în jos şi-n sus,

Fiului său Preacurat

Adăpost I-a căutat...(se plimbă prin pădure)

Iar după o zi înteagă,

Obosită, fără vlagă

S-a oprit şi s-a rugat

De-un stejar verde-rotat:

Maica Domnului O, stejare, pom frumos,

Lasă-ţi crengile în jos,

Frunza lor pe noi să cadă,

Ostaşii să nu ne vadă.

Ajutor de ne vei da,

Bine-te-voi-cuvânta!

Stejarul Maică Sfântă, iubitoare,

Frunza mea e foşnitoare,

Zi şi noapte n-are tihnă,

Nu găseşti sub ea odihnă.

De-ţi va plânge copilaşul,

Îl va auzi ostaşul

Şi atunci mă va tăia

Pentru necredinţa mea.

Maica Domnului Cât puteai să fi de bun,

Dar n-ai fost! Şi ţie-ţi spun:

Toamna când o să coboare

În coroana-ţi foşnitoare,

Verdele să-ţi ruginească,

Vântul să te desfrunzească

Frigul iernii îngheţat

Să-l întâmpini dezbrăcat;

Frunza ta să crească iară

Doar târziu, la primăvară.(alergă şi se opreşte lângă

fag)

Fagul I-am văzut şi le-am vorbit,

Dar sub crengi nu i-am primit,

Căci credinţă i-am jurat

Lui Irod mare-mpărat

Şi de aici i-am alungat...

Ostaş

Dacă îi eşti credincios

Lui Irod, cu ce folos

Te lauzi că îl slujeşti,

Vrei răsplată să primeşti?

Pentru-nfumurarea ta,

Două crengi îţi voi tăia!

Să ţii minte pe vecie:

Împăratul vrea să-i fie

Supus cerul şi pământul,

Luna, soarele şi vântul...(îl loveşte cu sabia)

Ostaş Bradul nu l-am cercetat,

Oare cum de l-am uitat?

- Bradu-le cu crengi de ace,

Pleacă-ţi fruntea mai încoace

Şi ne spune: n-ai văzut

Pe aici dac-au trecut

Maica şi Pruncul Iisus,

Alergând în jos şi-n sus?

Dacă i-ai ascuns cumva,

Este vai de viaţa ta!

Bradul N-am văzut, n-am auzit,

Toată ziua am dormit!

Dar sub ramurile mele

Nici iarbă, nici floricele

Nu pot creşte, că-s umbros

Şi frunzişul mi-e ţepos!

Cum să stea sub el ascuns

Un Prunc mic cum e Iisus?

Ostaş Nu te credem până când

Nu-ţi ridici de la pământ

Ramurile răşinoase,

Crengile tale ţepoase...

Bradul Bucuros le-aş ridica

Dacă ajutor mi-aţi da!

(ostaşii încearcă să prindă crengile şi se înţeapă)

Ostaş Au, ce rău m-am înţepat,

Pom urât şi blestemat!

Nu cred eu că cineva

Sub tine-ar putea intra!

(către ceilalţi ostaşi)

Nu e nimeni, e pustiu,

Să plecăm că e târziu!

(ostaşii pleacă, Maica Domnului iese de sub mantia

bradului)

Maica Domnului Mulţumescu-ţi brad frumos,

Ai fost bun şi credincios!

Fapta ta cea minunată

Va primi sfânta răsplată:

De acum până-n vecie,

Lumea trebuie să ştie

Că eşti pomul de Crăciun

Pentru tot creştinul bun!

(se aprind luminiţele în brad)

An de an, copiii-n cor

Ţi-or cânta colindul lor

Cu glas dulce şi duios,

Brad frumos şi credincios

Şi cu ei va fi Hristos!

CÂNTEC:

O, brad frumos,O, brad frumos,

Cu cetina tot verde.

Tu eşti copacul credincios

Ce frunza nu şi-o pierde

O, brad frumos,O, brad frumos,

Cu cetina tot verde!

O, brad frumos,O, brad frumos,

Verdeaţa ta îmi place.

Oricând te văd, sunt fericit

Şi vesel ea mă face.

O, brad frumos,O, brad frumos,

Verdeaţa ta îmi place!

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

120

COLINDĂ:

Moş Crăciun cu plete dalbe

A sosit de prin nămeţi

Şi aduce daruri multe

La fetiţe şi băieţi.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

Din bătrâni se povesteşte

Că-n toţi anii negreşit

Moş Crăciun pribeag soseşte

Niciodată n-a lipsit.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe

Încotro vrei să apuci ?

Ţi-aş cânta florile dalbe

De la noi să nu te duci.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

121

CAPITOLUL II

PROIECTE EDUCAȚIONALE

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

122

PROIECT DE ACTIVITATE INTERGATĂ

Prof. Tecar Alina

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : G.P.P. nr .25 Baia Mare, jud.Maramureș

GRUPA : „Voiniceii‖ - mijlocie A

PROPUNĂTOR: Prof. Alina Tecar

TEMA ANUALĂ: ,, Cum este,a fost şi va fi aici pe Pământ?,,

TEMA ZILEI: ,, Atelierul lui Moş Crăciun”

FORMA DE REALIZARE : activitate integrată (ADP+ALA1+ADE(DLC, DŞ)+ALA2)

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, individual

TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare-verificare de cunoştinţe

CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI ABORDATE:

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ―De-aş fi un spiriduş...‖

Rutine : ―Spiriduşii politicoşi‖- exersarea deprinderii de a se comporta civilizat (de a mulţumi)

Tranziţii: Joc : ― Hai pe centre să lucrăm

De-a spiriduşii ne jucăm

Şi pe Moşu-l ajutăm.

ALA 1: ARTĂ: ―Decorăm cutiile pentru cadouri‖- lipire

JOC DE MASĂ: ―Completează tabloul‖- puzzle

JOC DE ROL: ―Dulciuri pentru Moş Crăciun‖

ŞTIINŢĂ: ―Rezolvă corect!‖ – fişă de lucru

ALA 2: “Petrecerea spiriduşilor”- colaj de cântece şi poezii dedicat lui Moş Crăciun

ADE: DLC: ―Povestea lui Moş Crăciun‖- lectura educatoarei

DŞ: ―Sacul lui Moş Crăciun‖- joc didactic

SCOP :

Exersarea şi aprofundarea unor cunoştinţe şi deprinderi legate de Sărbătorile de iarnă şi implicit de venirea lui

Moş Crăciun;

Verificarea şi consolidarea capacităţii de a opera cu mulţimi după anumite cerinţe; verificarea capacităţii de a

număra în limitele 1-3;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Să lipească ornamentele pe cutiile pentru cadouri;

Să creeze lucrări originale prin folosirea tehnicilor de lucru învățate.

Să reconstituie tablourile după model puzzle;

Să descrie conținutul tabloului realizat;

Să umple fursecurile cu cremă;

Să găsească și să traseze drumul lui Moș Crăciun către brad unind cifrele în şir crescător;

Să deseneze în sacul Moşului 3 cadouri;

Să audieze cu atenţie un text şi să reţină ideile acestuia;

Să prezinte desfăşurarea evenimentelor în succesiunea întâmplărilor, pe baza unor imagini;

Să selecteze cutiile pentru cadouri şi să le grupeze după formă, mărime şi culoare;

Să asocieze numărul la cantitate şi învers;

Să verbalizeze, utilizând termenii matematici adecvaţi.

Să numere în limitele 1-3;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, explozia stelară, jocul, lucrul

individual, în perechi sau în grupuri mici, harta povestirii, mâna oarbă,

Resurse materiale: creioane colorate, fişe, şerveţele umede, legenda lui ―Moş Crăciun‖, prezentare ppt pe suport video

cu imagini din poveste, videoproiector, cutie cu materialele necesare pentru activităţi, puzzle, fursecuri, cremă,

şorţuleţe, pastă de lipit, şabloane reprezentând personaje din poveste, ornamente decupate din hârtie colorată, panglici.

SCENARIUL ZILEI

Ziua va debuta prin sosirea copiilor de la masă şi intrarea lor în sala de grupă unde vor descoperi două cutii de

cadouri frumos ambalate. După o scurtă discuţie referitoare la ordinea de deschidere a scrisorilor, vom citi prima

scrisoare: „Dragi copii,

După cum cred că aţi ghicit eu sunt Moş Crăciun şi sunt într-o mare încurcătură. Aici, la Polul Nord au fost

câteva zile foarte friguroase şi o mulţime din spiriduşii mei au răcit îngrozitor. Mai sunt doar două săptămâni până la

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

123

Crăciun şi mi-e tare teamă că nu voi termina ceea ce a mai rămas de făcut : decorarea şi sortarea cutiilor pentru

cadouri, dulciurile pentru drum, împodobirea bradului şi multe altele.

Ştiu că voi, copiii din grupa mijlocie Voiniceii sunteţi foarte harnici şi isteţi. Ce-ar fi să-mi daţi o mână de ajutor?

Ce-ar fi să fiţi voi spiriduşii mei pentru o zi şi să mă ajutaţi?Vreţi?

În cutia cea mare veţi găsi toate materialele cu care veţi lucra azi., iar în următoarele două scrisori veţi afla ce

aveţi de făcut şi cum. Trebuie să fiţi foarte atenţi la explicaţiile mele. Şi nu uitaţi : deschideţi scrisorile doar pe rând!

Spor la lucru!

Aaa! Să nu uit! Pentru început v-am trimis un CD cu o poveste. Veţi afla acum cine sunt eu cu adevărat şi de

unde vin. Vizionare plăcută!”

Moş Crăciun

În cadrul „Întâlnirii de dimineaţă‖, salutul se va desfăşura sub genericul „De- aş fi un spiriduş...‖, iar apoi vom

completa calendarul naturii.

În continuare voi citi „Povestea lui Moş Crăciun‖ în format PPT pe videoproiector.

După această secvenţă a activităţii voi îndruma copiii spre centrele de lucru prin intermediul următoarei scrisori

de la Moş Crăciun: „Dragii mei,

V-a plăcut povestea mea? Acum va trebui să trecem la muncă! La sectorul Ştiinţă mi-ar plăcea să rezolvaţi fişele

acestea cu care spiriduşii mei au avut mare bătaie de cap, la Joc de masă v-am trimis câteva tablouri puzzle pe care va

trebui să le completaţi, la Colţul păpuşii v-aş ruga tare mult să-mi pregătiţi nişte fursecuri cu cremă pentru drum, iar la

sectorul Artă vă voi ruga să decoraţi cu ornamente din hârtie colorată cutiile pentru cadouri, pe care apoi cu toţii

împreună le veţi sorta după mărime, formă, culoare, veţi stabili câte cutii sunt din fiecare fel şi apoi le veţi aşeza în

sacul meu.

Ştiu că veţi lucra frumos, cu mare grijă şi atenţie şi mai ales în linişte. Spor la lucru!”

Moş Crăciun

Copiii vor lucra în grupuri mici la centrele pregătite, iar după finalizarea sarcinilor , vom trece la următoarea

secvenţă a activităţii şi anume jocul exerciţiu „Sacul lui Moş Crăciun‖.

La sfârşitul activităţii de matematică, le voi aminti copiilor că a mai rămas o scrisoare:

„Dragi copii,

Aceasta este ultima mea scrisoare pentru voi. Sunt sigur că aţi îndeplinit toate sarcinile pe care vi le-am cerut şi

aţi muncit din greu ca nişte spiriduşi adevăraţi. Mai am o rugăminte. Vă mai aduceţi aminte de povestea mea, pe care

aţi ascultat-o mai devreme? Tare mi-ar plăcea să-mi faceţi un tablou cu momentele şi personajele din poveste. Când

am să vin la voi la serbare am să iau tabloul cu mine şi am să-l aduc aici la căsuţa mea de la Polul Nord împreună cu

toate lucrurile pe care le-aţi relizat azi.

Şi să vă mai spun ceva: ştiţi ce fac spiriduşii mei după o zi de muncă? Fac petrecere. Cântă şi dansează. Sunt

sigur că ştiţi multe cântece şi poezii pe care de abia aştept să le aud. Petrecere frumoasă şi ne vedem la serbare!

Vă mulţumeşte şi vă îmbrăţişează,

Moş Crăciun

Următoarea secvenţă a activităţii coincide şi cu fixarea poveştii. Vom realiza un tablou cu momentele şi

personajele din poveste folosind metoda harta povestirii. Activitatea integrată se va încheia cu un colaj de cântece,

poezii şi dans tematic dedicate lui Moş Crăciun.

”COLINDE, COLINDE !”

PROIECT EDUCAȚIONAL

Prof.înv.primar Agighioleanu Aurelia

Școala Gimnazială Nr.7 ”Remus Opreanu”, Constanța

ARGUMENT:

În ciclul obiceiurilor tradiționale românești, ce conțin o varietate de datini și manifestări cu o amplă

desfășurare în viața satului, un loc deosebit îl ocupă obiceiurile de iarnă, prin intermediul cărora copiii au posibilitatea

să-și manifeste preocupările și personalitatea specifică.

La români, ca și la alte popoare, colindele, urăturile și jocurile specifice sărbătorilor de iarnă sunt chemate a-l

elibera pe om de grijile cotidiene, creând acea atmosferă de optimism și bucurie, de încredere în forțele proprii. Aspecte

dure sau tragice ale vieții devin și ele subiect de glumă, pragul noului an fiind trecut într-o atmosferă de bucurie.

Colindele lucesc ca stelele în salba datinilor de Crăciun. Organizându-se în cete, copiii duc din casă-n casă

dulcea cântare despre Iisus, însuflețiți de gândul că sunt purtătorii mesajului divin. Dacă în case ei aduc atâta bucurie, cu

atât mai mult înseamnă ei pentru acei care îi primesc cu suflete brăzdate de suferință și singurătate, pentru cei aflați în

azilele de bătrâni ori în spitale. Micii colindători se gândesc și la aceia, știind că Dumnezeu nu uită pe nimeni, de aceea

prin intermediul lor colindele răsună cu mai multă duioșie în mijlocul celor întristați.

SCOPUL PROIECTULUI:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

124

Valorificarea potențialului creator al poporului român de-a lungul timpului.

Stimularea copiilor privind capacitatea acestora de a reproduce colinde strămoșești, de spune snoave,

ghicitori, urături și de a prezenta portul tradițional românesc.

OBIECTIVE:

Să interpreteze colinde conform conținutului: ‖Plugușorul‖, ‖Steaua‖, ‖Capra‖, ‖Ursul‖

Să dramatizeze snoave, zicători, glume, ghicitori

Să descrie costumul popular românesc

Să realizeze expoziție de obiecte gospodărești vechi, tradiționale

GRUP ȚINTĂ:

Elevii clasei aIIa D, Școala Gimnazială nr.7 ‖Remus Opreanu‖, Constanța

COORDONATOR:

Prof.înv.primar Agighioleanu Aurelia

DURATA:

19 decembrie 2013

PARTENERI IMPLICAȚI:

Părinții elevilor, bunici, străbunici, alte rude, vecini

RESURSELE PROIECTULUI:

a) materiale: cărți, reviste, calculator, copiator, fotografii, obiecte vechi, mere, covrigi, nuci, costume

populare;

b) umane: elevi, părinți, bunici, cadre didactice

c) financiare: autofinanțare

BENEFICIARI DIRECȚI:

Elevii clasei aIIa D

ETAPE ÎN DERULAREA PROIECTULUI:

procurarea materialelor de folclor

amenajarea sălii în stil popular tradițional

colaj de colinde

ghicitori

snoave

urături

sorcova

FINALITĂȚILE PROIECTULUI:

realizarea unui portofoliu cu fotografii reprezentând costumele populare și alte aspecte din cadrul activității:

activitatea artistică propriu-zisă

CONSERVAREA TRADIȚIILOR DE CRĂCIUN

PRIN ORELE DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Prof. Arcire Otilia

Școala Gimnazială Nr. 1 Unțeni, jud. Botoșani, România

Sărbătoarea Crăciunului este însoțită de tradiții și obiceiuri străvechi, specifice diferitelor zone ale României.

Valorificarea acestora în spațiul școlar se impune ca o datorie de onoare a fiecărui dascăl pentru că, așa cum preciza G.

Breazul, „…nu e datorie românească mai vrednică de a fi împlinită și nu e osteneală mai de folos, decât ca să facem

părtași pe cei mai tineri, pe cei ce vin după noi, de bunurile sufletești moștenite din vechime, să le predăm lor ca pe o

zestre de mare preț.‖

Orele de educație tehnologică oferă cadrul necesar pentru conectarea elevilor la tradițiile locale, prin

observarea și confecționarea unor obiecte specifice Crăciunului, din diverse materiale. Printre ele se numără: felicitări,

colaje, figurine de agățat în pom (îngerași, personaje biblice, globuri, ghirlande, steluțe) dar și steaua – obiect ce

însoțește, de regulă, grupurile de băieți care merg, ca și magii din legendă, să vestească Nașterea Domnului.

Prezentăm, în cele ce urmează, un posibil demers pentru confecționarea stelei de Crăciun. Pentru că scheletul

din lemn este mai dificil de realizat cu elevii de clasa a III-a, sprijinul părinților este imperios necesar. Astfel, pe

scheletul realizat acasă cu ajutorul părinților, copiii vor adăuga în clasă celelalte elemente necesare pentru finalizarea

lucrării. Utilitatea produsului, probată prin jocul de rol la finalul activității, susține motivația elevilor atât pentru

angajarea în realizarea lucrării, cât și pentru practicarea obiceiului discutat, în ajunul Crăciunului.

Clasa a III-a

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: Educaţie tehnologică

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

125

Unitatea de învăţare: Activităţi cu fire și hârtie

Subiectul lecţiei: Tehnici combinate – Steaua (împodobire) Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi

Obiective de referinţă:

1.2. să alcătuiască un plan de lucru pentru a realiza un produs;

2.2. să confecționeze produse utile, folosind materiale și tehnici adecvate ;

2.3. să aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul iniţial.

3.2. să-şi asume responsabilităţi în activitatea de grup

Obiective operaţionale:

O1 – să selecteze materialele potrivite dintr-un set de materiale ;

O2 – să descrie acțiunile necesare în fiecare etapă de realizare a produsului ;

O3 – să confecționeze steaua pentru sărbătorile de Crăciun;

O4 – să-și asume responsabilități de lucru în cadrul echipei;

O5 – să aprecieze obiectiv lucrările realizate.

Strategia didactică: algoritmică

Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul

galeriei, jocul de rol

Mijloace de învăţământ: steaua confecționată - model, hârtie creponată de diferite culori,

ghirlande de beteală, scheletul stelei confecționat din lemn, o iconiță

prezentând pe Maica Domnului cu Pruncul (tip carte poștală), ață,

foarfece, lipici, CD player, Cd – cântece de stea;

Forme de organizare: frontal, în grupuri mici

Instrumente de evaluare: probă practică, observarea sistematică, autoevaluarea după criterii date,

aprecieri verbale

Desfăşurarea lecţiei

Momentele

lecţiei Ob

.

op

eraţ

ion

ale

Conţinuturile învăţării

Acţiuni şi operaţii de

învăţare

Resurse

procedurale

Evaluare

1.Moment

organizatori

c

Asigurarea climatului necesar desfăşurării lecţiei.

Elevii vor fi așezați câte patru, în jurul spațiului de

lucru (mese).

Elevii îşi aşază

materialele pe bănci.

2.Captarea

şi orientarea

atenţiei

- Prezint elevilor o stea în mărime naturală,

împodobită după specificul zonei.

- Provoc un scurt dialog pentru recunoașterea

obiectului și a utilizării sale. Precizez că în zona

Botoșaniului se obișnuiește ca băieții să meargă

cu steaua în grup, câte 2-3.

Elevii observă și recunosc

steaua; precizează că se

utilizează în ajunul și în

ziua de Crăciun când se

merge cu steaua.

Conversaţia

Observaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

Observarea

sistematică

3.Anunţarea

subiectului şi

a

obiectivelor

operaţionale

- Astăzi vom confecționa şi noi o stea, pe suportul

pregătit de părinți, utilizând hârtie creponată, ață,

beteală, și o iconiță.

- Pentru realizarea va fi necesar să vă ajutați unii

pe alții, așa că vă veți grupa câte patru, fetele

lucrând în grup cu băieții (grupuri mixte).

Copiii ascultă, pun

întrebări, se mobilizează.

Conversaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

4.Dirijarea

învăţării

Recunoaştere

a materialelor

şi a tehnicilor

de lucru

Explicarea şi

demonstrarea

modului de

lucru

O1

O2

O1

O2

O3

- Prezint lucrarea model şi cer elevilor să

recunoască părţile componente ale stelei,

materialele şi tehnicile de lucru prin care au fost

realizate.

- Dirijez atenția elevilor spre detalii (îmbrăcarea

sitei cu hârtie colorată, înfășurarea razelor stelei

cu hârtie creponată, podoabele de la colțurile

stelei).

- Ajut elevii să identifice ordinea activităților

necesare în fiecare etapă de lucru, și demonstrez:

- îmbrăcarea sitei cu hârtie care va fi fixată

cu lipici ;

- tăierea fâșiilor de hârtie și înfășurarea

razelor;

- întinderea celor trei rânduri de ață și fixarea

lor pe bețele ce formează razele;

- lipirea pe fiecare ață a fâșiilor de hârtie

Observă, răspund

(scheletul stelei

confecționat dintr-o veșcă

de sită și 3 șipci/ bețe din

lemn, 3 rânduri de ață și

fâșii de hârtie creponată

franjurată, icoana este

fixată în centrul sitei.)

Numesc materialele şi

instrumentele de lucru.

Observă etapele de lucru,

urmăresc explicaţiile şi

demonstraţia.

Conversaţia

Observaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

Observaţia

Explicaţia

Demonstraţi

a

Activitate

frontală

Aprecieri

verbale

Observarea

sistematică

Probă

practică

Observarea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

126

Executarea

lucrării

O1

O2

O3

O4

franjurată;

- fixarea unei ghirlande de beteală pe

marginea sitei și pe firul de ață întins la

marginea exterioară (opțional).

- fixarea prin legare cu ață a canafilor din

hârtie franjurată, la fiecare vârf al

stelei.(opțional)

- lipirea iconiței în centrul stelei.

- Pun CD-ul cu cântece de stea pentru a crea o

atmosferă plăcută de lucru.

- Dau indicaţii individuale suplimentare.

- Intervin, unde este cazul, pentru împărțirea

sarcinilor de lucru în grup.

- Fac observaţii asupra modului de folosire a

instrumentelor de lucru şi a poziţiei corpului.

„Îmbracă‖ steaua,

respectând etapele de

lucruS.

Exerciţiul

Activitate în

grupuri mici

sistematică

5.Analiza şi

evaluarea

lucrărilor

O5

- Îndemn elevii să expună lucrările realizate

alături de steaua – model, în fața clasei.

- Le cer să-şi autoevalueze lucrările urmărind:

● aplicarea corectă a tehnicilor de lucru;

● „îmbrăcarea‖ estetică a suportului;

● mod de lucru îngrijit, curat.

Fac aprecieri asupra

lucrărilor expuse.

Turul

galeriei

Conversaţia

Activitate

frontală

Autoevaluare

a

Aprecieri

verbale

6.Încheierea

activităţii

- Cer elevilor să se organizeze în grupuri și să

„joace‖ scena colindatului, cântând împreună un

cântec de stea cunoscut.

- Concluzionez: Colindatul cu steaua este o

frumoasă tradiție pe care trebuie să o păstrăm și să

o facem cunoscută și altor generații de copii.

Confecționarea stelei este o activitate plăcută care

dă farmec pregătirilor pentru Sărbători.

- Fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate de

elevi, notez lucrările acestora.

Copiii se organizează

(gazde, stelari) și joacă

scena, cântând colindul

popular „Cântec de stea‖.

Ascultă, se bucură de

aprecieri.

Jocul de rol

Conversaţia

Activitate

frontală

Aprecieri

verbale

Bibliografie:

1. Breazul, Constantin - Colinde (culegere), Fundația Culturală Regală, București, 1938, p.8-9.

2. Stan, Lucian (coord.), Abilităţi practice – ghid metodologic pentru clasele I-IV, Bucureşti, Ed. Aramis, 2002.

3. Bucur, E., Berciuc, M., Dănilă, F., Șchiopu, M., Datini și obiceiuri populare, Județul Botoșani, Editura Axa,

Botoșani, 2002.

PROIECT DIDACTIC

Învăţătoare Barbu-Soare Andreea Daniela

DATA: CLASA: I

ÎNVĂŢĂTOARE: Barbu-Soare Andreea Daniela

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnaziala Liviu Rebreanu

ARIA CURRICULARĂ: Arte si Tehnologii

DISCIPLINA: Arte vizuale si abilitati practice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activitǎţi cu materiale diverse

SUBIECTUL: Omul de zăpadă- utilizarea hartiei in combinatie cu alte produse

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.2 - să observe tehnici simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;

2.2 - sǎ descopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale ;

4.1 - să identifice modalităţi de folosire a produselor executate;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) cognitive

O.C.1 - să verbalizeze acţiunile care definesc etapele realizării produsului dat;

O.C.2 - să aprecieze calitatea produselor finite, în funcţie de criterii simple date, prin raportare la produsul model.

b) psihomotorii

O.PM.1 - să identifice materialele din care este realizata plansa model;

O.PM.2 - sǎ fixeze locul fiecarui element pe suportul cartonat;

O.PM.3 - sǎ asambleze prin lipire elementele prelucrate pe suportul cartonat, pentru a obţine produsul final – Omul de

zăpadă;

O.PM.4 - sǎ lucreze corect, îngrijit, asigurând aspectul estetic al planşei;

O.PM.5 - sǎ utilizeze corect instrumentele de lucru (foarfece, lipici, creion);

c) afective

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

127

O.A.1 - sǎ manifeste interes în realizarea lucrǎrii;

O.A.2 - să accepte opiniile colegilor;

METODE ŞI PROCEDEE: - expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observaţia, apreci, turul galeriei, auditia

muzicala;

MIJLOACE DIDACTICE: - lucrarea model, hârtie cartonată albastră, discuri cosmetice de diferite marimi, boabe de piper, hârtie

glasată, lipici,

confeti(fulgi si brazi), laptop,CD.

FORME DE ORGANIZARE:- frontal, individual, pe grupe;

FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observare sistematică, evaluare orală;

BIBLIOGRAFIE:

x x x; Programa şcolarǎ aprobatǎ cu O.M. nr. 4686 / 05.08.2003

Stoica Daniela , Abilitǎţi practice- clasele I - IV , Editura Carminis, Bucureşti, 2003.

Faliboga Violeta, Ghergu Virginia, Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura Axxa,

Secvenţele

lecţiei

Durata

Ob

op.

Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice

Activitatea învǎţǎtoarei Activitatea elevilor Resurse

procedurale

Resurse

materiale

Forme de

organizare

1. Moment organizatoric

Pentru buna desfăşurare a lecţiei se asigura:

aerisirea sălii de clasă;

pregătirea manualelor şi caietelor;

pregătirea materialelor necesare lecţiei;

ordinea şi disciplina necesară desfăşurării orei;

Pregǎtesc materialele necesare;

conversaţia

frontal

2. Captarea atenţiei

Peisaj de iarnă

Poartǎ o discutie despre anotimpul iarna:

În ce anotimp suntem?

Care sunt evenimentele importante ale acestui

anotimp?

Care sunt bucuriile copiilor?

Pornind de la ultima intrebare se aduce in discutie omul de

zăpadă printr-o ghicitoare:

―Nasu-i de ardei

Ochii-s de cărbune

Mătura-i sub braţ

Îi stă de minune.

I-am pus oala-n cap

În loc de pălărie

Cât va sta în ger

Frig să nu-i mai fie.”

realizând astfel legǎtura cu subiectul lectiei;

Participǎ la discuţie;

Raspund la ghicitoare;

expunerea

conversaţia

ghicitoare

frontal

frontal

3.Anunţarea temei

Anunţǎ subiectul lecţiei şi obiectivele învǎţǎrii Omul de

zăpadă –utilizarea hartiei in combinatie cu alte produse ;

Ascultǎ precizǎrile fǎcute;

expunerea

frontal

4. Dirijarea învǎţǎrii

O.C.1

O.A.1

O.PM.1

O.PM.2

O.PM.3

O.PM.4

O.PM.5

Prezintǎ mai multi oameni de zapada confectionati din

diferite materiale: ceara, sticla, portelan, material textil si

solicita elevilor sa faca diferenta intre aceste produse.

Intuirea modelului şi a materialelor

Prezintǎ lucrarea model - Omul de zăpadă;

Solicitǎ elevilor sǎ numeascǎ materialele din care e

confecţionat modelul;

Demonstrarea şi explicarea modului de lucru

Prezintǎ elevilor etapele de realizare ale lucrǎrii:

- fixarea principalelor elemente pe hartia cartonata, fara a

lipi;

- asamblarea prin lipire;

- lipirea elementelor de decor: pălăria omului de zăpadă,

nasul, gura, nasturii;

- decorarea lucrării cu fulgi de zăpadă si braduti–confeti;

Realizarea lucrǎrilor de cǎtre elevi

Supravegheazǎ modul în care lucreazǎ elevii şi oferǎ

informaţii suplimentare acolo unde este nevoie;

Le cere elevilor sǎ lucreze cât mai corect şi estetic,

respectând etapele de lucru;

Asigurǎ un climat favorabil lucrului cu ajutorul muzicii –

fond muzical Colide;

Observa produsele;

Enumera diferentele;

Observǎ lucrarea model;

Precizeazǎ subiectul şi materialele folosite;

Urmǎresc demonstraţia şi explicaţiile

învǎţǎtoarei;

Realizeazǎ lucrǎrile;

Fixeaza elementele pe hartie;

Asamblează piesele componente prin lipire;

Personalizează lucrarea prin decorare;

Respectă etapele de realizare a lucrǎrii şi

sugestiile date;

observaţia

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

exerciţiul

laptop

lucrarea model

hârtie cartonată

albastră,

hârtie glasată,

lipici,

discuri cosmetice

boabe de piper,

fulgi,

brazi;

pe grupe

frontal

individual

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

128

PROIECT DIDACTIC

Inspector scolar de specialitate Invatamant Primar, Arte

Prof. Dana Mihaela Ciobanu

Clasa: a II-a

Propunător: prof. Înv. Primar Ciobanu Dana Mihaela

Disciplina: Îmi plac desenele animate!- CDS

Unitatea de învăţare: Poveste de iarnă

Subiectul: Povestea lui Moş Căciun

Tipul lecţiei: dobândire de cunoştinţe

Strategia didactică: semidirijată, deductivă

Obiective operaţionale:

O1 - Să identifice semnificaţia globală a mesajului audiat

O2 - Să realizeze elemente specifice Crăciunului

O3 - Să formuleze opinii, păreri despre personaje, despre acţiune, justificând cu argumente punctul de vedere

Obiectiv afectiv:- Stimularea interesului pentru obiceiurile specifice Crăciunului

O.p.m. –Să mânuiască corect instrumentele de lucru

Ob. Transcurricular :

Stimularea capacităţii creatoare a elevilor prin intermediul artelor plastice, tehnologiilor şi literaturii.

Metode şi procedee: explicaţia(M1), conversaţia(M2), brainstorming-ul (M3), povestirea(M4)demonstraţia (M5)

,jocul(M6)

Mijloace didactice: suport video(m1), imagini(m2),creioane colorate, carioca(m3), cartoane (m4), pensule,

acuarele(m5);

Forme de organizare: frontală(AF), individuală(AI),pe grupe(AG), lucru în perechi(AP)

Bibliografie:

Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2003

Elena Joiţa, Didactica aplicată. Partea I – învăţământul primar, Editura ―Gheorghe Alexandru‖, Craiova, 1994

Areta Tauru, ―Rolul şi locul abilităţilor practice în orientarea socială a copiilor‖, Revista Învăţământul primar, nr.1/

2001

Maier Juta, Barff Ursula, Burkhardt Inge-Carte de construit pentru copii, Ed Eis Pol;

Toma Claudia-Primii artisti, teatru pentru copii, Vol.II,Ed. Aramis, pg. 48-54

Momentele lecţiei Timp

(min) Elemente esenţiale de conţinut Ob

Strategii didactice Evalua

re

Metode Mijloac

e

Forme de

organizare

1.Pregătirea pentru 1 Elevii scot pe bancă cele necesare

5.Evaluarea lucrǎrilor

O.C.2

O.A.2

Pe măsură ce lucrările sunt gata vor fi aşezate în

faţa clasei, obţinându-se o mică expoziţie, „Sfatul

omuleţilor de zăpadă”.

Grupele vor trece pe rând şi vor observa lucrările

colegilor.

Câte un reprezentant de la fiecare grupă va analiza

lucrarea unei alte echipe, după criteriile anunţate şi

expuse la loc vizibil.

Fiecare grupă se va întoarce la propria lucrare unde

va aduce îmbunătăţiri ,dacă este cazul.

Se face aprecierea şi autoaprecierea lor, ţinând cont de

următoarele criterii:

- respectarea etapelor de lucru;

- gradul de finalizare al lucrǎrii;

- aspectul estetic;

- originalitate;

Prezintǎ lucrǎrile realizate în timpul orei;

Sunt antrenaţi în aprecierea lucrǎrilor puse

în discuţie;

conversaţia

aprecierea verbalǎ

lucrǎrile realizate

pe grupe

frontal

6. Încheierea

lecţiei

Formuleazǎ concluzii şi aprecieri cu privire la modul cum au

lucrat, la ordinea şi disciplina în timpul orei;

Recepteazǎ concluziile şi aprecierile

adresate de învǎţǎtoare;

aprecierea verbalǎ frontal

individual

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

129

lecţie desfăşurării lecţiei

2.Captarea atenţiei

2 Se vizionează videoclipul Disney

Christmas

M1 AF

3.Anunţarea

obiectivelor

2

Astăzi vom afla lucruri noi despre Moş

Crăciun, ajutându-l să treacă peste toate

obstacolele pentru a ajunge la copii

încărcat de daruri.

M2

AF

4.Dirijarea învăţării

20 La ce te gândeşti când spui cuvântul

"Moş Crăciun"?

Voi citi « Povestea lui Moş Crăciun ».

Copii vor răspunde la întrebări fixând

astfel conţinutul.

Haideţi să-i facem şi o poezie lui Moş

Crăciun! Lucraţi împreună cu colegul de

bancă.

Moş Crăciune, Moş Crăciune,

Cât de mult te ___________

Darurile tale-s ___________

Şi cu toţi ne bucurăm.

Fără tine nu se poate

Căci tu eşti condus de-o stea

Şi-obiceiul acesta este

Nelipsit în ţara ______ .

Astăzi vom încerca să fim ucenicii lui

Moş Crăciun şi să-l ajutăm .

Ne vom împărţii în 4 grupe : Spiriduşii,

Brădutii, Clopoţeii, Renii.

Spiruduşii vor realiza figurine pentru

bradul de Crăciun

Brădutii vor face ghirlande .

Clopoţeii vor realiza tablouri cu hârtie

creponată.

Renii vor face felicitari.

(Anexă)

Prezint etapele de lucru pentru fiecare

grupă şi ofer sprijin atunci când copiii

solicită.

M3

M2

M1

M4

M1

M2

M5

M6

m2

m2

m3

m4

m5

AF

AF

AP

AG

Probă

practic

ă

5.Evaluare 10 Grupele vor prezenta lucrările şi le vor

evalua pe baza criteriilor de corectitudine,

estetică, originalitate. Lucrările realizate

vor orna brăduţul din clasă, iar în

aşteptarea moşului copii vor interpreta un

cântec potrivit pentru Moş Crăciun.

M1

M2

AG

AF

Probă

practic

ă

6.Tema pentru acasă

şi aprecieri finale

5 Fiecare grupă va fi apreciată pentru

lucrările realizate printr-o diplomă.

Tema -Cereţi lui Moş Crăciun, într-o

scurtă scrisoare, să vă aducă ceva sau să

vă împlinească o dorinţă.(Anexă)

m2

SIMBOLURI PT GRUPE

Moş

Crăci

un

Moş

Crăci

un

roş

u

clopoţ

ei

brad

spiriduşi

reni

clopoţei colind

e

jucării

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

130

Figurine

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

131

PROIECT DE LECȚIE

Prof. Înv. Primar Caraconcea Cristina

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂNˮ, GIURGIU

CLASA: a II-a A

ÎNVĂȚĂTOR: prof. înv. primar CARACONCEA CRISTINA

ARIA CURRICULARĂ: Arte

OBIECTUL: Educaţie plastică

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „ALB ȘI NEGRUˮ - NONCULORILE

SUBIECTUL: „NATURA TRISTĂ„

TIPUL LECȚIEI: de formare de priceperi si deprinderi

SCOPUL LECȚIEI: utilizarea echilibrată a elementelor de limbaj plastic studiate într-o compoziţie plastică;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - să clasifice culorile / nonculorile;

O2 - să folosească diferite material şi tehnici de lucru;

O3 - să îmbine elementele de limbaj plastic studiate într-o compoziţie plastică;

O4 - să realizeze o compoziţie originală folosind nonculorile, respectând tema dată

O5- să evalueze şi să autoevalueze lucrările obţinute

RESURSE:

A) Metodologice:

STRATEGIA DIDACTICA: algoritmică

METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, ciorchinele, lucrarea practică, observaţia organizată, demonstraţia cu

ajutorul imaginilor

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală;

MIJLOACE DIDACTICE: laptop, videoproiector, material ppt, suport - audio;

B) Materiale: pahare de plastic, acuarele; pensule; apă

C) Bibliografice:

OFICIALE: Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucuresti, 2002

PEDAGOGICE: Psihopedagogie, Gheorghe Dumitriu, Constanţa Dumitriu, Ed. Alma Mater, Bacău, 2002;

Psihopedagogie şcolară pentru ciclul primar, Creţu Elvira, Ed. Aramis, Bucureşti, 1999;

METODICE: Educaţia plastică în învăţământul primar, Rotaru Maria, Dumbravă Maria, Ed. Ghe.- Cartu Alexandru,

Craiova, 1996.

D) Temporale: durata lecţiei- 45 minute;

E) Umane: 33 de elevi

Etapele lecţiei

O.O.

Conţinutul învăţării

Strategii

didactice

Evaluarea

Moment

organizatoric

2.Reactuali-zarea

cunoştinţelor

3. Captarea atenţiei

4. Anunţarea temei

plastice, a

subiectului şi a

O1

O2

Se crează condiţii necesare bunei desfăşurări a

lecţiei de educaţie plastică; Elevii vor avea pe bancă

toate cele necesre desfăşurării orei de educaţie

plastică: pensule, guaşe, vas pentru apă, prosopel.

Se reactualizează cunoştinţele cu ajutorul metodei

Ciorchinele (planşă – videoproiector – anexa 1)

Se citeşte elevilor ghicitoarea :

E un cal mai albicios,

Poartă dungi de sus în jos

Şi trăieşte în savane.

Cine este? Ştiţi voi oare?

Apoi se reaminteşte elevilor legenda populară

Zăpada şi ghiocelul, pentru a ne aduce aminte, într-o

formă mai atractivă, cum au căpătat unele lucruri

culorile pe care le au (anexa 2).

~Se poarta o scurta conversatie.

Se anunţă tema plastică : Nonculorile şi a

subiectului - Natura tristă; se precizează, pe înţelesul

Conversaţia de

introducere

Explicaţia

demonstra-tia cu

ajutorul

imaginilor

observarea

sistematică

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

132

obiectivelor

operaţionale

5. Dirijarea

învăţării

(etapa de creaţie şi

de formare a

priceperilor şi

deprinderilor)

6. Evaluarea

lucrărilor

7. Retenţia şi

transferul

O3

O4

O5

elevilor, obiectivele operaţionale ale lecţiei.

Se evidenţiază faptul ca ALB şi NEGRU sunt

NONCULORI.

Se prezintă, în ppt, câteva lucrări, planşe artistice

realizate doar cu ajutorul nonculorilor, observându-

se şi tonurile de gri.

Elevii vor fi îndrumați să realizeze compoziţia

propusă, în care vor îmbina armonios elementele de

limbaj plastic studiate cu ajutorul nonculorilor.

Este prezentată planşa model, apoi se precizează

elevilor etapele ce trebuie parcurse în realizarea

compoziţiei plastice:

a)Schiţarea formelor mari;

b)Redarea detaliilor;

c)Aşternerea echilibrată a liniilor și punctelor pe

suprafaţa foii.

d)Finisarea prin accentuare sau corectare.

Activitatea elevilor se va realiza pe fundal muzical.

Se va urmări măsura în care elevii au răspuns corect

cerinţelor.

Lucrările obţinute vor fi expuse la tablă elevii vor fi

indrumati să observe în ce masură s-au respectat:

tema plastică, subiectul şi să faca unele comentarii,

acolo unde este cazul.

Elevii vor face aprecieri şi autoaprecieri asupra

lucrărilor realizate.

Se vor acorda calificative ţinându-se seama de:

- respectarea temei plastice şi a indicaţiilor

metodice;

- corectitudinea şi acurateţea lucrării;

- originalitate, expresivitate

Se acordă calificative elevilor, însoţite de aprecieri

verbale.

Îndrum elevii în activitatea de strângere a

materialelor.

Instuctajul

conversatia de

evaluare

explicația

formativă

orală

Anexa 1

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

133

Anexa 2

ZAPADA SI GHIOCELUL

Cand Dumnezeu a facut toate cate sunt pe pamant,iarba,buruieni si flori, le-a impodobit cu tot felul de

culori frumoase. Cand a facut zapada, i-a zis:

-Sa-ti cauti tu singura culoarea care-ti place, fiindca tu umbli peste tot.

Atunci zapada se duse la iarba si-i spuse:

-Da-mi si mie din culoarea ta verde si asa de frumoasa!

Iarba nu vru insa. Ruga apoi pe trandafir sa-i dea culoarea lui rosie, stralucitoare. Dar nici trandafirul nu voi. Ceru

culoarea albastra de la viorea, culoarea galbena de la floarea-soarelui. Nici una nu asculta rugamintea zapezii.

Trista si amarata zapada a ajuns in dreptul ghiocelului. Catre el isi planse ea durerea, graind:

-Nimeni nu vrea sa-mi dea culoarea sa.

Ghiocelul, milos, se induiosa de soarta zapezii si-i zise:

-Daca-ti place culoarea mea alba, eu o impart bucuros cu tine.

Zapada primi cu multumire darul ghiocelului. De atunci ea poarta vesmantul alb ca al ghiocelului. Drept

recunostinta il lasa sa scoata capsorul afara de cum incepe sa se arate primavara.

PROIECT DIDACTIC

Prof.înv.preșcolar Chirilă Andreea

DATA:

GRUPA: Mică

TEMA ANUALĂ: ‖Când,cum şi de ce se întamplă?‖

TEMA ACTIVITATII : ―Omul de zăpadă‖

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Domeniul estetic și creativ

MIJLOC DE REALIZARE: lipire

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

SCOPUL: consolidarea deprinderii de lipire şi utilizare a instrumentelor corespunzător; stimularea dragostei şi a

respectului faţă de muncă, a gustului şi a simţului estetic

OBIECTIVE:

O1 – să enumere părţile componente ale unui om de zăpadă;

O2 – să recunoască materialul didactic prezent în coşuleţe;

O3 – să reconstituie corespunzător omul de zăpadă din elementele prezente în coşuleţ;

O4 – să utilizeze corect instrumentele pentru lipire, pentru a nu distruge lucrarea;

O5 – să respecte indicaţiile tehnici de lipire a educatoarei (lipire prin presare şi mişcări circulare);

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic,turul galeriei;

MATERIAL DIDACTIC: şabloane cu oameni de zăpadă,pălarii de carton,morcov de hartie, fulare colorate, nasturi,

lipici, coşuleţe.

FORME DE ORGANIZARE: Frontal şi individual

SISTEM DE EVALUARE: Evaluare formativă/continuă.

METODE DE EVALUARE: Verificare orală, observarea curentă, aprecieri stimulative, analiza produselor activităţii,

lucrare practică.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

Ministerul Educatiei şi Cercetării, Programa Activităţilor Instructiv- Educative în Grădiniţa de Copii, Ediţia a II-a

revizuită şi adăugită şi Legislaţie şi Documente Reglatoare, Bucureşti, 2005

Petre, Maria, Petricica, Maria, Metodica predării activităţilor manuale în grădiniţa de copii, manual pentru liceele

pedagogice de educatoare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

EVENIMENT

DIDACTIC

CONŢINUT STIINŢIFIC

STRATEGII

DIDACTICE

EVALUARE

(instrumente şi

indicatori)

MOMENTUL

ORGANIZATORIC

Asigurarea condiţiilor optime necesare

desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă,

pregătirea materialelor la măsuţe.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

134

CAPTAREA

ATENȚIEI

Captarea atenţiei se face printr-o ghicitoare

cunoscută de copii, referitoare la Omul de

zăpadă:

„Stă în curte, lângă pom.

Îi zici om, dar nu e om;

Şi când soarele-ncălzeşte,

Nu-l mai vezi, că se topeşte.”

Copiii vor dezlega uşor ghicitoarea şi apoi vor

recita poezia „Omul de zăpadă‖.

Conversaţia

- ghicitoarea

ANUNŢAREA

TEMEI ŞI

ENUNŢAREA

OBIECTIVELOR

Astăzi la activitatea practică o vom ajuta pe

Zana Iarnă să confecţioneze oameni de zăpadă.

Pentru a avea un aspect cât mai placut, noi va

trebui să lipim corect şi să lucrăm îngrijit la

masuţe.

Conversaţia

DIRIJAREA

ÎNVǍŢǍRII

a) Intuirea materialelor

Copiii vor enumera materialele de lucru de pe

măsuţă :

Şablonul omului de zăpadă;

Fularul;

Pălaria;

Nasturi;

Lipici;

Morcovul .

b) Instructajul şi demonstraţia

Se explică şi se demonstrează modul de

lucru. Priviţi cu atenţie la modelul pe care vi l-

am făcut eu! Vedeţi că nu am depăşit conturul şi

am pus pe toată suprafaţa lipici. Aşa va trebui să

lucraţi şi voi.

Se fac exerciţii de încălzire a manutelor:

„Degetele-mi sunt petale/Le deschid ca la o

floare/Boboc, floare, boboc ,floare.‖

c) Desfăşurarea propriu-zisă a

activităţii

Copiii vor lucra la măsuţe. Atenţionez

asupra modului în care trebuie să lucreze cu

lipiciul,sabloanele si accesoriile colorate. Dau

indicaţii generale şi individuale copiilor şi

urmăresc modul în care lucrează copiii. Voi

ajuta copii care nu reuşesc sau care au dificultati

în realizarea oamenilor de zăpadă.

Conversaţia

Instructajul

verbal

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Evaluare orală

-recunoaşterea şi

denumirea

materialelor

Observarea

curentă

Aprecieri

stimulative

Lucrarea practică

Observarea

curentă

OBŢINEREA

PERFORMANŢEI ŞI

REALIZAREA FEED-

BACK-ULUI

Unul dintre copiii de la fiecare măsuţă va

prezenta produsul pe care l-a pregătit,

enumerând materialele folosite.

Conversaţia

EVALUARE

Copiii vor trece pe la fiecare echipă şi vor

face aprecieri privind produsul final şi curăţenia

de la punctul de lucru.

Conversaţia Evaluare orală

Turul galeriei

ÎNCHEIEREA

ACTIVITĂTĂȚII

Se apreciază modul de lucru şi

comportamentul copiilor în timpul activităţii.

Drept răsplată, fiecare copil va primi câte o

recompensa dulce.

Aprecierea verbală

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

135

PROIECT DIDACTIC

Învăţător: Dumitrescu Rodica

DATA: 16.10.2014

ŞCOALA : Şcoala nr.3 GIURGIU

CLASA: a- IV-a B

ÎNVĂŢĂTOR: DUMITRESCU RODICA

ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii

DISCIPLINA: Abilităţi practice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia

SUBIECTUL LECŢIEI: “Cuibul de rândunică” - Colaj TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.2. să aplice tehnici de prelucrare a materialelor utilizând instrumente şi ustensile adecvate;

2.2. să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple / complexe.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să aplice tehnicile de lucru adecvate realizării temei (tăiere, lipire, asamblare);

O2 – să decupeze după contur elementele necesare realizării lucrării;

O3 – să asambleze corect părţile componente pentru obţinerea unui colaj (ramă,

imaginea tabloului) ;

O4 – să realizeze produsul final în funcţie de cerinţele formulate;

O5- să aprecieze obiectiv lucrările celorlalţi colegi;

O6-să pastreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă

STRATEGIA DIDACTICĂ :

1. RESURSE PROCEDURALE :

a)Metode şi procedee : demonstraţia, conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, activitatea pe perechi,

aprecierea verbală, analiza produsului finit;

b)Forme de organizare : frontal şi pe perechi.

2. RESURSE MATERIALE: planşa model, hârtie glasată, sfoară naturală, farfuriuţe de carton, lipici, foarfece,

carton, material POWER POINT ,calculator, videoproiector,casetofon, CD cu muzică;

3. BIBLIOGRAFICE:

a) oficiale

Curriculum Naţional - Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2003;

b) pedagogice

Constantin Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice,

Iaşi, Editura Polirom, 1998;

Dumitriu Gh., Dumitriu C., Psihopedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;

c) metodico – didactice

Apetroaie E., Borş M.,,, Culegere de abilităţi practice‖, Editura Media, 2001;

„Abilităţi practice - caietul elevului”, Editura Aramis, 2001;

Stan, Lucian (coord.), Abilităţi practice - ghid metodologic pentru clasele I – IV, Bucureşti,

Editura Aramis, 2002;

Şerdeanu I.,Diţuleasa F.,,,Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor practice”, E.D.P.,

Bucureşti;

www.didactic.ro .

4. RESURSE TEMPORALE : 45 de minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr.

crt

ETAPELE

LECŢIEI

ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTOAREI ACTIVITATEA

ELEVILOR

Metode şi

procedee

Mijl.de

învăţă

m.

Eval

1.

Moment

organizato-ric

2 min.

Creez condiţiile optime pentru buna

desfăşurare a lecţiei. Aerisesc clasa şi pregătec

materialul didactic demonstrativ şi distributiv

necesar orei.

Elevii pregătesc

cele necesare

lecţiei.

conversa-

ţia

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

136

2.

Captarea

atenţiei

9 min.

- Având în vedere că se apropie primăvara ,

vă propun să sărbătorim întoarcerea păsărilor

călătoare. Păsările v-au trimis câteva imagini

din viaţa lor.

După vizionarea prezentării ppt,

conştientizăm cât este de necesar existenţa

unui cuib în viaţa păsărilor.

Elevii sunt

încântaţi de idee.

conversa-

ţia

Prezent

are

power

point

3.

Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

2 min.

- De aceea, astăzi, la ora de educaţie

tehnologică, veţi realiza câte un colaj cu tema

―Cuibul de rândunică‖. Veţi reuşi acest lucru

dacă în timpul activităţii veţi fi atenţi, veţi

respecta cerinţele realizării lucrării şi veţi

acorda multă atenţie şi dăruire.

Tehnicile de lucru folosite vor fi:

decuparea după contur, lipirea şi asamblarea.

Sunt atenţi si

dornici să înceapă.

conversa-

ţia

explicaţia

4.

5.

6.

7.

8.

Prezentarea şi

intuirea

modelului

2min

.

Explicarea

tehnicii de

lucru 5min

Realizarea

propriu zisă a

lucrării

20 min.

Analiza

lucrărilor

3min.

Încheierea

lecţiei

2min.

Se observă lucrarea—model cu subiectul

compoziţiei propuse şi se antrenează elevii în

discuţii pe marginea lucrării prezentate.

- Din ce este alcătuit un cuib?

- Ce materiale s-au folosit în realizarea acestei

lucrări ?

- Ce tehnici de lucru credeţi că au fost

aplicate ?

- De ce instrumente şi materiale de lucru

avem nevoie?

Se fac exerciţii de încălzire a musculaturii

degetelor:

Mâinile eu le rotesc.

Ploaia bate neîncetat,

Vârful degetelor bat.

Iar apoi le răsfirăm,

Şi la un pian cântăm!

Lucrarea pe care o vom realiza astăzi este de

fapt o lucrare pe perechi. De aceea fiecare

copil va avea sarcini diferite de lucru (unul va

decupa elementele componente ale colajului,

iar celălalt le va asambla după modelul arătat).

Conduc şi coordonez lucrul fiecărei

perechi pe etapele de realizare a produsului.

Urmăresc executarea lucrărilor.

Activitatea se va desfăşura pe fond

muzical, astfel încât elevii să lucreze relaxat şi

cu plăcere.

Vor fi antrenaţi şi elevii celorlalte perechi în

aprecierea lucrărilor şi argumentarea

observaţiilor făcute.

Se vor face aprecieri referitoare la modul de

desfăşurare a orei.

Cer elevilor să strângă materialele folosite.

Observă

lucrarea-model.

Vom folosi

sfoară,hârtie.glasse

, farfurii din

carton,lipici şi

foarfece. Vom

decupa,lipi şi

asambla.

Fac exerciţii de

relaxare.

Sunt

atenţi la explicaţii.

Elevii

lucrează în

perechi.

Analizează şi

apreciează

lucrările colegilor.

Elevii fac

curăţenie la locul

de muncă.

conversa-

ţia

observa-

rea

demon-

straţia,ex-

plicaţia

Lucru pe

perechi

Conversa-

ţia

Cuibul

de

rânduni

cămode

l,far-

furii din

carton,c

ar-ton

colorat,

bu-căţi

de

sfoară

Lucrări

în

diferite

etape

CD cu

muzică

casetof

on

Apre

ciere

verb

ală

Obse

rvare

siste

mati

că

Apre

ciere

verb

ală

Auto

evalu

a-re

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

137

PROIECT DIDACTIC

prof. Enache Georgeta

Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu

Propunător: prof. Enache Georgeta

Data: Clasa: I

Aria curriculară: Arte

Disciplina: Arte vizuale şi abilitǎţi practice

Subiectul: „Felicitare pentru mama‖- colorare, decupare, lipire

Tipul lecţiei: formare de priceperi și deprinderi

Scopul lecţiei: - Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

familiare;

- Realizarea de creaţii estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili;

O1. sǎ rǎspundǎ corect la ghicitoare;

O2. sǎ coloreze fără să depășească conturul;

O3. să decupeze după contur ;

O4. să lipeascǎ corect realizând o compoziţie;

O5. sǎ intoneze din memorie cântece de primăvară;

Strategia didactică:

Metode şi procedee: observația, conversația, demonstrația, explicația, munca independentă.

Mijloace de învăţământ: planșe cu imagini despre primăvară, planşa model, coala alba cu felicitarea

imprimată pe care se va lucra colajul, hârtie glasatǎ, foarfece, lipici, creioane colorate.

Forme de activitate: frontală, individuală.

Resurse:

temporale: 45 de minute;

umane: 25 elevi;

bibliografice:

Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2005;

„Abilităţi practice‖ – ghid metodologic, clasele I – IV, Ed. Aramis.

Demers didactic

Nr.

Crt.

Etapele

lecției

Ob.

op.

Tim

p

Conţinut instructive-educativ

Strategia didactică

Eval.

Metode și

procedee

Mijl. de

învățăm

Forme de

organizare

1. Momentu

l

organizat

oric

1

min

Se asigură condiţiile necesare bunei

desfăşurări a lecţiei

Conversaţia Frontală

2. Captarea

atenției

O1 10

min

Se prezintă elevilor următoarea

ghicitoare:

Ziua se măreşte,

Zăpada se topeşte,

Grădina a-nverzit,

Ghiocelul a răsărit,

Pomul a înmugurit.

Ce anotimp a sosit?

(Primăvara)

Se prezintă elevilor planșe cu

Conversaţia Ghicitoa

re

Planșe

cu

imagini

despre

toamnă

Frontală

Aprecier

i verbale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

138

imagini despre primăvară și imagini

reprezentând activități ale oamenilor în

acest anotimp.

Elevii sunt solicitați să răspundă la

întrebări pe baza acestor imagini.

Se fac discuții despre culorile

predominante în anotimpul primăvara,

despre culori primare, binare,

nonculori, culori calde și culori reci.

3. Anunţare

a temei

2

min

Se va anunţa titlul lecţiei şi se vor

prezenta elevilor, pe înţelesul lor,

obiectivele urmărite în lecţie:

„Felicitare pentru mama‖ colorare,

decupare, lipire

Explicaţia Frontală

4. Dirijarea

învǎţǎri

Recunoaș

terea

materiale

lori

Demonstr

area

tehnicii

de lucru

Executar

ea

lucrării

O2

O3

O4

25

min

Elevii sunt solicitați sǎ recunoascǎ

materialele de lucru: coala cu

felicitarea de colorat, hârtia glasatǎ,

foarfece, lipici.

Cu ajutorul planşei demonstrative,

cadrul didactic demonstrează elevilor

modul de obţinere a copacului.

Se vor prezenta etapele de lucru:

- se colorează felicitarea;

-se decupează și se lipesc florile și

frunzele;

-finalizarea lucrǎrii (umplerea fondului

cu elemente decorative.

Înainte de a trece la realizarea

propriu-zisă a lucrării, vom efectua

exerciţii pentru încălzirea musculaturii

mâinilor.

Elevii vor lucra sub îndrumarea

permanentǎ a cadrului didactic.

Observaţia

Conversaţia

Demonstraţi

a

Munca

independent

ǎ

Planşa

model

Coala

albǎ cu

trunchiu

l de

copac

Hârtie

glasatǎ

Foarfec

e

Lipici

Creioan

e

colorate

Frontală

Individuală

Aprecier

i verbale

5. Analiza

și

evaluarea

lucrărilor

5

min

Creaţiile vor fi expuse într-o mini-

expoziţie.

Elevii vor alege creaţiile cele mai

reuşite urmǎrind dacǎ:

-elementele componente sunt

asamblate corect;

-lucrarea a fost finalizatǎ;

Observaţia

Explicația

Frontală Aprecier

i verbale

6. Încheiere

a lecţiei.

O4 2

min

Elevii vor intona cântecul “Cântec

pentru mama”

Se fac aprecieri verbale privind

participarea la orǎ.

Conversația

Explicația

Frontală Aprecier

i verbale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

139

PROIECT DE ACTIVITATE

Educatoare: Chihaia Elena Gabriela

GRUPA COMBINATA

EDUCATOARE: CHIHAIA ELENA GABRIELA

TEMA: Cand/cum si de ce se intampla?

SUBTEMA: Surprizele iernii!

I.ACTIVITATI LIBERALESE

1.ALA 1.Biblioteca: citim imagini cu sporturi de iarna; Arta: desen, sporturi de iarna

2. ALA2.Jocuri de miscare

II.ACTIVITATE INTEGRATA(DŞ, DEC) ―Omul de zapada‖

DS-cunoasterea mediului : memorizare ―Omul de zapada‖

DEC :modelaj “om de zapada”

Tipul activităţii: mixta

Scopul activităţii:

- fixarea reprezentarilor copiilor despre frumusetea anotimpului iarna prin dezvoltarea masei vocabularului

copiilor si a deprinderii de a mânui corect materialele specific modelajului şi adoptarea unei poziţii corecte

în timpul activităţii;

Obiective operaţionale:

- sa sesizeze unele aspecte caracteristice anotimpului iarna, pe baza cunostintelor dobandite;

- sa recunoasca jocurile de iarna;

- sa memoreze logic poezia propusa de educatoare;

- sa recite corect ,expresiv, respectand intonatia, ritmul.

- să redea forma omului de zapada folosind tehnicile de framantare, rupere, imbinare, modelare (translatorii,

circulare, aplatizare)

- să mânuiască corect, cu atenţie materialul specific modelajului;

- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul activităţii;

- să execute corect mişcările sugerate de text;

Strategii didactice:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, lucru individual, munca în grup, metoda

„jurnalul grafic”.

Mijloace de realizare: imagini cu jocuri si sporturi de iarna planse A3, model tridimensional „om de zapada‖(realizat

din carton), lut alb (coca din faina sare- apa) ,plastilina,plansete, 3 suporturi cu decor de iarna

Forma de organizare: frontal 15 copii, pe grupuri -5 copii in grup;

Material bibliografic: 1. „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”,M.Ed.C.T., 2008

2. Ghid metodic: „Metode interactive de grup”, Ed. Arves

Eveniment

ul didactic

Conţinutul activităţii Strategii

didactice

Evaluare

1. Momen

t

organiz

atoric

Sala de grupă va fi aerisită şi

mobilierul aranjat sub forma de semicerc, adecvat

modului de desfăşurare a activităţii.

Materialele didactice vor fi

pregătite, unele la vedere altele sub formă de surpriză.

Copiii vor intra organizat în

sala de grupă şi vor ocupa locurile.

Conversaţia

Observarea

comportamentului copiilor

2. Captare

a

atenţiei

Vor sosi în grupă elementul surpriză ale activităţii –om

de zapada – care aduce copiilor o imagine în care sunt

ilustrate jocurile copiilor iarna;

Cine a venit la noi?

(un om de zapada )

Surpriza

Probă orală:

Denumirea unor aspecte

caracteristice anotimpului

iarna.

3. Introdu

cerea în

activitat

Se va realiza printr-o serie de întrebări despre iarna:

Ce jocuri si sporturi de iarna recunoasteti?

( copii sunt la sanius, construiesc oameni de

Braistorming-ul

Probă orală:

Enumerarea unor jocuri si

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

140

e zapada, se bat cu bulgari de zapada, patineaza,

schiaza,etc.)

Conversaţia

sporturi de iarna.

4. Anunţar

ea

temei şi

a

obiectiv

elor

Astăzi, la activitatea de cunoaştere a mediului, vom

invata o poezie despre omul de zpada.

Se va anunta titlul poeziei ―Omul de zapada‖ si se

stabilesc obiectivele operationale.

Explicaţia

Conversaţia

Probă orală:

Cunoaşterea temei şi a

obiectivelor

5. Dirijare

a

învăţări

i

Educatoarea va face o lectura-model a poeziei:

Omul de zapada

Ce-I atata galagie,

Colo-n margine de sat?

Chiuind de bucurie

Multi copii s-au adunat.

Ia te uita, toti gramada,

Nalta omul de zapada

Din carbuni i-au pus doi ochi,

O tigaie cenusie

Tine loc de palarie

Si o toala-i e cojocul,

E hazliu bata-l norocul!

Parac-ar fi o jucarie.

apoi, pe baza unor imagini se va trece la explicarea

continutului de idei, a unor cuvinte din text :

gramada-o multime de copii, toala-o haina mai veche,

hazliu- vesel, care te face sa razi.

Se va recita inca o data sau de doua ori poezia de

catre educatoare. Educatoarea va intreba ―Ce copil

doreste sa recice cu ajutor textul poeziei?‖

Poezia va fi memorata pe unitati logice. Se va repeata

prima strofa cu doi-trei copii, apoi se va trece la

urmatoarea strofa, care va fi repetata impreuna cu

prima, pentru fixarea in memorie a fragmentelor logice

in succesiunea lor fireasca.

Conversaţia

Surpriza

Explicaţia

Demonstraţia

Probă orală:

Descrierea materialului

pregătit şi a sarcinilor de

lucru

6. Obţiner

ea

perform

anţei

Copiii vor recita in grupuri/individual textul pe unitati

logice apoi integral. Se va realiza un fel de sezatoare in

care unii copii vor recita iar altii imita continului

textului.

Analiza

Munca în echipă

si individual

Exerciţiul

Problematizarea

Probă orală:

Realizarea sarcinilor de

lucru.

7. Asigura

rea

retenţiei şi a

transfer

ului de

cunoşti

nţe

Se va realiza printr-o serie de întrebări, finalizate prin

lipirea de elemente pe o mascota din carton: nas con

portocaliu din hartie, ochi si nasturi din cercuri

negre(decupate), fular din hartie creponata si matura

din carton, oala realizata din carton.

Expun (imagini pe computer) modele de oameni de

zapada realizate de alti copii.

Sunt pregatite materialele necesare modelajului pe

mese, explic copiilor modul de lucru cum se pot obtine

forma omului de zapada din lut (coca)

-framantam pasta alba si o repartizam prin rupere in

doua parti una mica este capul si una corpul:

- prin miscari circulare obtinem.corpul, capul (cine

doreste poate realiza prin miscari de translatie si bratele

omului de zapada )

-se imbina cele doua parti capul si corpul prin presare

Prin tehnicile si procedeele exlicate anterior se va

realiza: nasturii, ochii(bilute), morcovul,

gura(bastnase),

-prin presarea unei pile cu degetul mare obtinem oala.

-matura se poate realiza din plastilina sau este un

Conversaţia

Sinteza

Problematizarea

Jurnalul grafic

Exerciţiul

Probă practică:

Realizarea jurnalului grafic.

Realizarea sarcinilor de

lucru.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

141

accesoriu realizat de educatoare din scobitoare sau

carton.

-fular se poate realiza din plastilina (baston) sau din

hartie creponata, snur din material textil

Cele 3 echipe a cate 5 copiii vor aseza intr-un decor de

iarna (macheta) oamenii de zapada. Realizam un tur al

galeriei in timp ce recitam in grup textul poeziei

invatate in prima etapa

8. Evaluar

ea

activităţ

ii

Voi face aprecieri individuale asupra modului de lucru

şi asupra participării copiilor la întreaga activitate.

Copiii vor fi recompensaţi pentru buna desfăşurare a

activităţii cu un ecuson cu imaginea alaturata

Aprecierea

Analiza produselor grupului.

Aprecieri verbale

9. Încheier

ea

activităţ

ii

Reamintesc copiilor denumirea metodelor de grup:

lucrul in grup, „lucrul in perechi‖ „jurnalul grafic”.

În încheiere, activitatea va fi completată în conţinut de

un joc muzical:

„Oameni de zapada

Au iesit in strada.

Avem nas si-o gura mare,

Ce pacat n-avem picioare!

R:

Unu, doi, unu, doi

Ce frumosi mai suntem noi!

Unu, doi, unu, doi

Ce frumosi mai suntem noi

Observaţii asupra

comportamentului copiilor.

PROIECT DIDACTIC

Prof. înv. primar Găncean Eniko

Data: 28.11.2014

Clasa: a II – a B

Şcoala: Gimnazială ―Grigore Silași‖ Beclean

Prof. înv. primar: Găncean Eniko

Aria curriculară:Arte și tehnologii

Disciplina: Arte vizuale și abilități practice

Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia

Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei – Gheata Moșului

Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi

Competențe specifice vizate:

1. Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza Gheata Moșului prin procedeul de decupareaşi lipire, folosind

creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.

2. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;

3. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple.

1.2. să combine tehnici şi instrumente variate în vederea îndeplinirii unui scop propus;

2.2. să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici adecvate.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

O1 - să denumească materialele cu care lucrează;

O2 - să decupeze după conturul desenat;

O3 - să lipească corect formele obţinute;

O4 - să decoreze şi să finiseze lucrările;

O5 - să analizeze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor.

Strategii didactice:

Metode şi procedee: ciorchinele, brainstorming, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca independentă,

analiza.

Resurse materiale: carton colorat roșu , şabloane cu ghete de decupat, , lipici, foarfece, stimulente (coroniţe mici

autocolante), CD cu colinde, laptop.

Forme de organizare: frontală, individuală.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

142

Durata: 45 minute.

Bibliografie:

1. D. Stoica – Abilităţi practice – clasele I - IV, Editura Carminis, 2004, Piteşti;

Ed. Aramis, 2002 Bucureşti;

2. A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti;

4. *Curriculum Naţional - Programa şcolară pentru clasa a II - a.

Momentele

lecţiei

O.

O.

Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluar

e

Metode Mijloace Forme de

organizare

1. Moment

organizatoric

Se asigură climatul unei bune desfăşurări a

lecţiei. Se pregătesc materialele necesare

desfăşurării lecţiei.

2. Captarea şi

menţinerea

atenţiei

Se iniţiază un brainstorming pornind de

la cuvântul cheie „decembrie‖ listându-se la

tablă, sub forma unui ciorchine.

Se realizează o discuţie legată de Crăciun

(când se sărbătoreşte, pe cine asteptaţi în

noaptea de Crăciun?)

Brainstorming

Ciorchine

Conversaţia

Cretă

colorată

Frontală

Observar

ea

sistemati

că

3. Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

Se anunţă tema lecţiei şi obiectivele în

termeni accesibili elevilor.

„Astăzi la ora de abilităţi practice vom

realiza Gheata Moșului pe care puteţi să o

puneți la geam în noaptea în care vine Moș

Crăciun , să va lase în ea darurile pe care voi

le așteptați cu atâta nerăbdare‖

Explicaţia

Frontală

4. Dirijarea

învăţării

a) Intuirea

materialelor şi

prezentarea

lucrării model

b) Explicarea

şi

demonstrarea

modului de

lucru

c) Realizarea

lucrărilor de

către elevi

O

1

O

2

O

3

Prezentarea lucrării model. (Anexa 1)

Solicitarea copiilor pentru analizarea lucrării

model în sensul identificării materialelor

folosite pentru realizarea ei, identificarea

formei, a modului de înfrumuseţare a

acesteia.

- Ce materiale aveţi pe bănci?

- Ce materiale am folosit pentru

realizarea lucrării?, etc.

Lucrarea model va rămâne la loc

vizibil pe parcursul întregii activităţi.

Se vor explica şi demonstra etapele de

realizare a ghetuței , procedeele de lucru,

precum şi criteriile pe baza cărora se va

realiza evaluarea lucrărilor elevilor.

Etapa I: decuparea după contur a ghetuței;

Etapa a II-a, îndoim pe liniile punctate la 90

de grade, porţiunile haşurate ;

Etapa a III-a: le lipim ;

Etapa a IV-a: aşezăm şi lipim cele 2

elemente suplimentare la locurile indicate,

părţile superioare ale „ghetei‖ le răsucim

spre exterior şi legăm

Se fac câteva exerciţii pentru încălzirea

muşchilor mici ai mâinii.

Fiecare elev va avea şabloane pentru

elementele care le sunt necesare pentru

realizarea lucrării. (Anexa 2) Vor decupa

după contur şi vor lipi elementele pe suport,

astfel încât să obţină o lucrare originală şi

estetică.

Se vor oferi informaţii şi explicaţii

suplimentare acolo unde este necesar.

În timp ce lucrează copiii vor asculta

Conversaţia

Observarea

dirijată

Explicaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Munca

independentă

Explicaţia

Şabloane

de decupat,

lipici,

foarfece,

carton

colorat,

steluţe şi

fulgi

Lucrarea

model

Şabloane

cugheata

Moșului,

carton

colorat,

lipici,

Frontală

Frontală

Individuală

Observar

ea

sistemati

că

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

143

04

colinde. carioci,

foarfece

Laptop

5. Analiza

lucrărilor

O

5

Lucrările vor fi apreciate în funcţie de

următoarele criterii:

- s-a decupat corect;

- s-au asamblat estetic elementele decupate;

- s-a lucrat curat;

- lucrarea este originală.

Observaţia

Analiza

Lucrările

realizate

Frontală

Corectitu

dinea

realizării

lucrărilor

6. Încheierea

lecţiei

Se fac aprecieri individuale şi generale, se

acordă calificative celor care au lucrat foarte

frumos. Fiecare elev va primi un jeton-

coroniţă, pe care-l pot lipi pe gheată.

Conversaţia

Stimulente

Frontală

Aprecier

ea

verbală

şi prin

calificati

ve

Anexa 1

Anerxa 2

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

144

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Educatoare Filip Ana-Maria

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT

,,DUMBRAVA MINUNATĂ’’ GIURGIU

Educatoare: FILIP ANA-MARIA

An şcolar 2012-2013

Nivel I (grupa mijlocie) PITICII

Tema anului : Când , cum şi de ce se întâmplă?

Tema proiectului: Animale şi păsări domestice domestice

Tema activităţii:,, Purceluşul Ghiţă’’

Tipul activităţii: transmitere de cunoştinţe

Forma de realizare: Activitate integrată la nivelul ADE ( DLC+DOS)

DLC – Educarea limbajului

DOS- Activitate practică

Mijloc de realizare: memorizare, aplicaţie practică

Forma de organizare: frontală, în grupuri

Scopul activităţii:

Formarea şi dezvoltarea deprinderii de a recita corect şi expresiv;

Valorificarea deprinderilor de lucru manual însuşite , prin realizarea unor lucrări practice.

Obiective operaţionale:

O1 -să recite cursiv şi expresiv poezia ;

O2 -să participe activ la activităţile grupei;

O3 -să lucreze corect respectând reguli şi tehnici de lucru;

O4 -să evalueze lucrări;

O5 -să colaboreze cu colegii.

Centre de interes: artă, bibliotecă, ştiintă.

Obiective operaţionale:

Artă -să coloreze fise cu imagini ale animalelor şi păsările domestice;

Bibliotecă -să citească imagini cu animale;

Ştiintă -să sorteze după un criteriu dat animale.

Strategii didactice:

Metode şi procedee: observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin cooperare, , munca în

echipă, turul galeriei.

Material didactic: imagini, planşe, fişe, hârtie glasată, lipici, melodii, calculator.

Durata : 1 zi.

Locul de desfăşurare: sala de grupă

Bibliografie:

Curriculum pentru învăţământul preşcolar,MECI.2009

Revista ,,Învăşământul preşcolar ,editura Arlequin

Pintilie, Mariana, Metode moderne de învăţare – evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002

Tótharsányi, Sándor, Metodica predării limbii române în grădiniţele şi la clasele primare din unităţile şcolare cu predare

în limba maghiară, îndrumător practic,

Mitu, Florica, Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

Mitu, Florica, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Ionescu, Miron – Chiş, Vasile, Sreategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992

Negruţ, Margareta, Ghid metodic al predării limbii române în şcolile cu învăţământ în limbile minorităţilor naţionale,

Editura Studium, Cluj-Napoca, 2000

Molan, Vasile – Bizdună, Maria, Didactica limbii şi literaturii române, Program universitar de formare, PIR, Bucureşti,

2006

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

145

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

ETAPELE

ACTIVITĂŢII

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

Metode şi

procedee

Mijloace

didactice

1.Moment

organizatoric

Asigurarea condiţiilor optime

începerii activităţii.

,, Hai cu toţi acum copii

Staţi pe scăunele

Staţi cuminţi şi liniştiţi

Pentru lecţii pregătiţi.’’

Versuri

mobilizatoare

Observarea

comportamentului

copiilor

2.Captarea

atenţiei.

Prezentare power point cu

imagini sugestive pentru

animalele şi păsările domestice.

Expunerea Prezentare

calculator

Evaluarea capacităţii

de atenţie voluntară

3.Reactualizarea

cunoştinţelor

Voi adresa întrebări referitoare

la animalele şi păsările

domestice.

Conversaţia

Explicaţia

Chestionarea orală

4.Anunţarea temei şi

a obiectivelor

propuse

,,Astăzi vom Explicaţia Evaluarea capacităţii

de atenţie voluntară

5.Prezentarea

conţinutului şi

Dirijarea învăţării

Demonstraţia

Explicaţia

Exerciţiul

Învâţarea prin

cooperare

Imagini

Aplauze

Aplică cunoştinţele

6.Obţinerea

performanţei

Învăţarea prin

cooperare

Învăţarea prin

descoperire

Exerciţiul

Panou Evaluarea felului în

care aşează imaginile

7.Asigurarea retenţiei

şi transferul

Tranziţie - Aşezaţi frumos,

copiii vor dansa pe melodia

,,purcelusul’’

Copiii , în funcţie de ecusoane

se vor aşeza la măsuţe.

Se va intui materialul.

Voi explica ce are de lucrat

fiecare.

Echipa bulgărilor de zăpadă va

lipi forme decupate şi va face

un om de zăpadă iar echipa

fulgilor de nea va lipi brăduţi şi

fulgi de zăpadă şi va face un

peisaj de iarna.

Lucrările vor fi expuse.

Vom face evaluarea ca într-o

galerie. Fiecare îşi va evalua

lucrarea, câţiva copii vor

comenta propriile lucrări apoi

ne deplasăm cu toţii pentru a

vedea şi analiza toate lucrările.

Explicaţia

Munca

individuală

Turul galeriei

Melodie

Calculator

Planşe

Lipici

Decupaje

Fond muzical

,,Anotimpurile’’

De Traian

Păcuraru

Evaluarea

deprinderilor motrice

Apreciez felul cum

lucrează

Aprecierea lucrărilor

proprii şi ale

celorlaţi

8.Încheierea

activităţii

Voi face aprecieri referitoare la

activitatea de cunoaştere a

mediului cât şi a lucrărilor

practice.

Se recompensează copiii.

Se va cânta ,, old mc donald

have a farm’’

Evaluez munca şi

comportarea

copiilor.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

146

PROIECT DE ACTIVITATE

Prof.înv. primar Matache Larisa

Data: 6 decembrie 2014

Liceul Tehnologic ‖Dimitrie Filipescu„

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: Educaţie tehnologică

Subiectul: Papucelul pentru Moş Nicolae

Tipul lecţiei:Formare de priceperi şi deprinderi

Scopul lecţiei: utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru învăţate pentru obţinerea papucelului; dezvoltarea

deprinderilor individuale de lucru, creativităţii, imaginaţiei, gustului estetic;

Obiective operaţionale:

O1: să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea papucelului pe baza modelelor şi a explicaţiilor

învăţătorului;

O2: să aplice corect tehnica şnuruirii în realizarea papucelului pe baza explicaţiilor primite;

O3: să orneze papucelul prin asamblarea şi lipirea materialelor primite: forme diverse din hârtie autocolantă,

vată;

O4: să aprecieze calitatea lucrărilor executate pe baza criteriilor stabilite anterior, exprimată prin calificative

pe fiecare lucrare;

Strategii didactice:

1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observarea, brainstorming, munca independentă;

2. Mijloace de învăţământ: panglică ornament, diferite forme din hârtie autocolantă, vată, lipici, hârtie colorată;

3. Moduri de organizare: frontal, individual.

Bibliografie:

Faliboga Violeta, Ghercu Virginia, ,,Abilităţi practice – clasele I-IV. Ghid metodic”, 2001, Editura Axa, Botoşani

Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic Suceava, ,,Proiecte de lecţii pentru disciplina abilităţi

practice (clasele I-IV)”, 2005, Suceava

Secvenţel

e lecţiei

Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare

Metode şi

procedee

Mijloace de

învăţământ

Forme

de

organiz

1.Momen

t

organizat

oric

Se pregătesc materialele

necesare desfăşurării în bune

condiţii a orei de abilităţi

practice.

Conversaţia

frontal Capacitatea de

concentrare a

atenţiei

2.

Captarea

atenţiei

Povestea lui Moş Nicolae povestirea frontal Capacitatea de

receptare a

poveştii

3.

Anunţare

a temei şi

a

obiectivel

or

Astăzi vom realiza un papucel

pentru Moş Nicolae prin

tehnica şnuruirii. Îl veţi orna

asamblând şi lipind bucăţelele

de hârtie autocolantă cum veţi

dori voi.

Explicaţia

conversaţia

frontal Capacitatea de

înţelegere a

obiectivelor

lecţiei

4.

Prezentar

ea şi

intuirea

modelulu

i

Prezint papucelul model. Ce

materiale vom folosi pentru

realizarea papucelului?

( hârtie colorată, bucăţele de

hârtie autocolantă, vată,

panglică ornament, buline,

lipici)

Observarea

conversaţia

Papucelul

model

- hârtie

colorată

- autocolant

- vată

- panglică

ornament

frontal Capacitatea de a

intui materialele

de lucru

5. Se stabilesc etapele de lucru: Demonstraţ Papucei aflaţi frontal Capacitatea de

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

147

Explicare

a tehnicii

de lucru

1. Se şnuruieşte papucelul cu

panglica ornament începând

din locul unde este capsată.

Aveţi grijă să rămână dreaptă

panglica şi să nu rămână loc

până la conturul papucelului.

Panglica rămasă o lăsaţi

liberă până vin eu să o capsez.

2. Se lipeşte vata. Daţi cu lipici

pe marginea de sus a

papucelului , pe o parte a

acestuia, apoi lipiţi bucăţele

mici de vată. La fel procedaţi

şi cu cealaltă parte!

3. Se ornează papucelul. Cu

hârtiuţele de diferite forme

din plic vă gândiţi cum să

ornaţi papucelul vostru, le

aşezaţi în formele dorite şi

apoi începeţi să le lipiţi.

Vreau să fiţi cât mai originali,

cât mai creativi, să ne

surprindeţi prin noutatea şi

frumuseţea papucelului

vostru!

Elevii repetă etapele de lucru.

Cine termină îşi aşază

papucelul cu o bulină pe

lambriu şi îi scrie Moşului

Nicolae ce calităţi şi-ar dori

să primească. Nu uitaţi să

argumentaţi dorinţa!

ia

Explicaţia

brainstormi

ng

în diferite

etape de

lucru

receptarea a

etapelor de lucru

Capacitatea de a

enumera etapele

de lucru

6.

Realizare

a propriu-

zisă a

lucrării

Elevii realizează papuceii sub

atenta supraveghere a

cadrului didactic. Se verifică

corectitudinea mişcărilor şi

tehnicilor,sesizând şi

înlăturând la timp

greşelile,oferind explicaţii

suplimentare acolo unde este

cazul.

Exerciţiul

Munca

independen

tă

Individu

al

Capacitatea de a

lucra

îngrijit,respectân

d etapele de

lucru

7.

Analiza

lucrării

Elevii evaluează şi se

autoevaluează conform cu

criteriile de evaluare:

- finalizarea lucrării

- corectitudinea execuţiei

- aspectul estetic

- originalitatea lucrării

- ordinea şi disciplina în

timpul lucrului.

conversaţia Papuceii

realizaţi de ei

frontal Capacitatea de a

evalua corect

lucrările

Evaluarea

activităţii

Voi face aprecieri asupra

lucrărilor şi voi oferi dulciuri

din partea moşului

conversaţia Papucei şi

bomboane

frontal Acord

calificative

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

148

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ

Prof. Înv. Primar Găină Cristina

“Binecuvântat fie Crăciunul

pentru că implică întreaga lume într-un sentiment minunat de iubire! “

Hamilton Mabie Wright

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Bogdan-Vodă Câmpulung-Moldovenesc,

Suceava

Participanţi: Elevii din clasa a IV - a C/Părinţi

Coordonator: Prof. Înv. Primar GĂNĂ CRISTINA- învăţătoare clasa a IV - a C

Tema: „BUCURIA ANOTIMPULUI ALB”

Scop: Recunoaşterea semnificaţiei sărbătorii de Crăciun, a jocurilor specifice anotimpului alb şi exprimarea prin diferite

forme artistico-plastice şi practice a sentimentelor care definesc portretul spiritual al poporului român. Dezvoltarea

capacităţilor de comportament corect, de integrare în grupul de copii, de cooperare între copiii, de apreciere şi respect

faţă de copii, faţă de valorile moral - religioase şi faţă de valorile tradiţiei naţionale şi locale

Obiective:

Desprinderea valorilor moral - religioase ale sărbătorii Crăciunului şi Moş Nicolae

Recunoaşterea jocurilor specifice anotimpului alb

Desprinderea tradiţiilor şi obiceiurilor locale de Crăciun şi de Moş Nicolae

Respectarea rolurilor (recitând corect, cu expresivitate şi clar textul propus)

Cântarea respectând regulile de intonaţie

Ascultarea cu atenţie şi în linişte a colegilor

Participarea cu plăcere la activităţi dezvoltându - şi spiritul de colegialitate şi îngăduinţă

Antrenarea şi dezvoltarea unor calităţi ale copiilor - bunătate, compasiune, altruism, grijă…

Cultivarea dragostei pentru semeni, a dorinţei de a ajuta pe cei defavorizaţi

Conştientizarea semnificaţiei faptelor bune

Realizarea unor lucrări artistico - plastice cu scopul de a fi dăruite/ prezentate la diferite concursuri

Durata: Decembrie 2014 Activităţi propuse:

Activitate interactivă - discuţii pe baza materialelor prezentate la nivelul de înţelegere al elevilor

Concurs de recitare de poezie

Lucrări practice şi artistico - plastice respectând tema propusă - EXPOZIŢIE

Sponsori: Părinţii şcolarilor/ Doamna învăţătoare

Evaluarea activităţilor

Alcătuirea un mini-album cu imagini din timpul activităţilor

Organizarea unei expoziţii cu fotografii din timpul activităţilor

Desenarea unor planşe cu aspecte care au impresionat (educaţie plastică)

Alcătuirea unor texte scurte despre activităţile desfăşurate (limbă şi literatură română)

Confecţionarea unui „om de zăpadă‖ din diferite materiale (abilităţi practice)

Alcătuirea de exerciţii şi probleme cu texte referitoare la activităţile desfăşurate (matematică)

Organizarea unui concurs „Săniuţa fuge tare‖ cu şcolarii clasei (educaţie fizică) Participarea la concursuri locale, naţionale şi internaţionale

Publicarea unor fotografii din timpul activităţilor în revista clasei

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

149

RAPORT DE EVALUARE

Sărbătorile românilor sunt un prilej de bucurie şi de împăcare sufletească, un prilej de bucurie şi de a fi mai

buni. Tradiţiile trebuie păstrate şi predate generaţiilor care urmeză.

Copiii, iubesc sărbătorile naţionale că, îşi îmbunătăţesc cunoştinţele prin aflarea mult sărbătorile creştineşti nu

pentru latura lor religioasă, ci pentru latura laica – venirea lui Moş Nicolae, Moş Crăciun, cu cadouri şi de aceea cu

ajutorul părinţilor vom încerca să sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu şi semeni.

Analizând modul în care sunt reflectate valorile în societate, dar şi realităţile socio-umane şi intelectuale

întâlnite zi de zi, se constată nevoia organizării de activităţi care să-i mobilizeze pe elevi în realizarea unor creaţii

literare proprii, să le cultive sentimentul „frumosului”.

Şcoala şi comunitatea au datoria de a veghea asupra dezvoltării personale optime a fiecărui elev, stimulându-l

în căutarea şi descoperire aptitudinilor/intereselor/talentelor acestora, cultivându-le simultan aplicaţia şi perseverenţa

în realizarea obiectivelor propuse.

Spiritul de echipă, colaborarea, intercunoaşterea, lărgirea orizontului cultural vor fi stimulate prin activităţile

care vor implica elevii să-şi dea frâu liber creativităţii.

MOŞ NICOLAE

Indiferent de vârstă, cu toţii aşteptăm noaptea de 5 spre 6 decembrie când Sfântul Nicolae trece pe furiş pe la

fiecare copil şi lasă în ghetuţe fie cadouri, fie nuieluşa. Însă, câţi dintre noi cunoaştem povestea Sfântului Nicolae? Cine

a fost el? De ce a rămas în memoria oamenilor şi cum a ajuns un sfânt?

Sfântului Nicolae, dincolo de tradiţia care l - a transformat în Moş Nicolae, a fost un om al credinţei, un om

pentru pe care iubirea de Dumnzeu a fost mai presus ca orice.

Legenda spune că Sfântul Nicolae s - a născut ca urmare a unui miracol dumnezeiesc. Mama sa fiind stearpă,

în urma unui act miraculos, a rămas însărcinată. Părinţii au recunoscut minunea şi când a fost timpul să - l îndrume pe

Sfântul Nicolae către cele sfinte, au făcut - o din toată inima.

Sfântul Nicolae s-a născut într - o familie foarte înstărită, în cetatea Patara, din regiunea Licheia. Tradiţia

bisericească spune că, deşi era prunc şi încă nu vorbea, Sfântul Nicolae înfăptuia miracole. Prima minune înfăptuită de

Sfântul Nicolae a fost faptul că după naştere, deşi orice prunc până în apropierea vârstei de un an nu poate sta în

picioare, a stat 3 ore în picioare. Biserica atribuie acest miracol ca un omagiu adus de prunc Sfintei Treimi.

De asemenea, un alt miracol înfăptuit de prunc era acela că postea miercurea şi vinerea. Mai exact, în acele zile

Nicolae se hrănea de la pieptul mamei doar o dată pe zi, după apusul Soarelui. Ce este foarte interesant este faptul că

niciodată nu a dorit să fie alăptat de la sânul stâng, ci doar de la sânul drept al mamei. Acest fapt a prefigurat viaţa

duhovnicească în care avea să fie de partea celor drepţi, precum şi viaţa cerească unde avea să stea la dreapta Tatălui.

Studiile şi le - a desăvârşit în cercetarea Sfintelor Scripturi. Astfel, cu har divin, Sfântul Nicolae a devenit din

ce în ce mai înţelept şi mai credincios, depărtându - se de orice ar fi putut să - l corupă. Ca tânăr adolescent, spre

deosebire de tinerii din vremea sa, el s - a ţinut departe de orice întinare a trupului şi sufletului.

Sfântul Nicolae a fost ajutat în a - şi descoperi adevărata vocaţie de unchiul său Nicolae, episcop, care intuind

credinţa şi puritatea nepotului său, l - a îndrumat spre a sluji Biserica şi lui Dumnezeu. La scurt timp, tânărul Nicolae a

fost hirotonisit şi a slujit alături de unchiul său.

În momentul în care părinţii săi au trecut în nefiinţă, tânărul Nicolae a moştenit o avere impresionantă. Însă

tânărul Nicolae era conştient că pentru a fi cât mai aproape de Dumnezeu şi pentru a păşi întocmai pe urmele lui Isus

trebuia să renunţe la tot ce era lumesc, inclusiv la bunurile materiale.

Surprinzător, dacă l - am compara cu timpurile actuale, Sfântul Nicolae a decis să îţi împartă bunurile

materiale, inclusiv banii cu oamenii săraci. Astfel, şi - a donat întreaga avere oamenilor săraci, el concentrându - se pe

latura spirituală a vieţii.

BRADUL DE CRĂCIUN

Un ornament specific al sărbătorilor de iarnă este bradul de Crăciun. Acest simbol al Crăciunului, ce ar trebui

să fie nelipsit din casa oricărui creştin de peste glob, este acela în care sălăşluieşte spiritul Crăciunului, farmecul său

inegalabil. Seara de 24 decembrie este destinată în special împodobirii bradului de Crăciun, ca semn al bine venirii şi

celebrării acestei magice sărbători de iarnă. Acest obicei îţi dă acel sentiment de împlinire şi fericire interioară datorat

decorării pomului alături de cei dragi. Alături de toate celelalte tradiţii specifice sărbătorilor de iarnă, acest obicei are

rolul de a uni persoanele, de a le face să uite de diferenţele de opinii dintre ei, de defecte, conflicte, de a lăsa în urmă

trecutul şi de a le ajuta să păşească împreună spre viitor.

Obiceiul împodobirii Bradului de Crăciun datează încă din secolul al VII - lea şi iniţiatorul acestei tradiţii este

un călugăr ce, pentru a răspândi credinţa în sufletele tuturor s - a folosit de forma unică, triunghiulară a bradului, formă

ce, privită cu un ochi divin poate simboliza sfânta treime. Preluând această idee creştină, europenii se pare că îţi

împodobeau casele în preajma sărbătorilor de iarnă, agăţând pomul de tavan, cu vârful îndreptat în jos. Tradiţia

împodobirii bradului de Crăciun a urmat ulterior descoperirii semnificaţiei acestuia, şi anume, în anul 1510, an de când

datează primul mare eveniment de acest gen la Riga. De asemenea, istoria povesteşte şi despre faptul că Martin Luther,

ce se pare că a decorat acest simbol al Crăciunului, pentru prima dată, cu lumânări, a căror lumini le asocia cu cele ale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

150

stelelor, spre încântarea celor mici, urmând ca mai apoi această tradiţie, a împodobirii bradului de Crăciun, se fie

realizată prin intermediul dulciurilor, respectiv, prăjiturele, turtă dulce. În timp, lumea fiind într - o continuă schimbare,

şi odată cu acesta şi obiceiurile, dulciurile de casă au fost înlocuite de cele din comerţ, astăzi pomul fiind încărcat de

bomboane de ciocolată umplute cu fel de fel de arome, care de care mai îmbietoare, special create pentru acest

eveniment. Referitor la aceste bombonele, de care, cu siguranţă, cu totii ştim nu am mâncat pe furiş toate aceste

bombonele direct din brad, înlocuind conţinutul ambalajului cu năsturei sau pietricele, în funcţie de creativitatea

fiecăruia?

În general, brazii de Crăciun se aduc în casă cu o săptămână, chiar şi două înainte de Ajunul Crăciunului,

depozitându - se într - un loc rece până la decorarea sa. Unii aleg şi varianta bradului artificial dar lipseşte mirosului

proaspăt al bradului, precum şi culoarea sa vie.

Farmecul bradului de Crăciun constă în împodobirea acestuia, şi nu numai pentru împlinirea sufletească ce o

oferă tradiţia, ci şi prin modalitatea de aranjare a ornamentelor, a jocului de culori realizat prin îmbinarea armonioasă a

globurilor joviale, a betelii stufoase, şi nu în ultimul rând, a dansului luminilor beculeţelor instalaţiei.

Moş Crăciun va pune cadourile sub crenguţele sale. Bradul de Crăciun se scoate pe data de 6 Ianuarie a anului

viitor, zi în care creştinii sărbătoresc Boboteaza, sau botezul lui Iisus Hristos

PROIECT DE LECŢIE

Prof. pentru înv. primar Gheța Maria

ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii

DISCIPLINA: Educaţie tehnologică

CLASA: a III-a

TEMA: Tehnici combinate folosite la realizarea unor produse specifice sărbătorilor de iarnă

SUBIECTUL: Spiridușii lui Moş Crăciun

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

SCOPUL: Formarea şi consolidarea unor deprinderi de decupare, îndoire, lipire şi vopsire a diferitelor

materiale

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - să decupeze după contur hârtie sau carton;

O2 - să realizeze îndoituri ale cartonului pentru obţinerea de produse;

O3 - să lipească diferite ornamente;

O4 - să lucreze corect, ordonat, păstrând curăţenia la locul de muncă;

O5 - să aprecieze calităţile expresive ale lucrărilor executate.

STRATEGIE DIDACTICĂ:

A) METODE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

B) MIJLOACE: carton colorat, hârtie de împachetat, perforatoare, şerveţele cu motive de Crăciun/ iarnă,

lipici, foarfecă, aracet, pensule

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, individual, pe grupe

FORME DE EVALUARE: observare sistematică a elevilor, evaluare formativă, analiza lucrărilor elevilor

BIBLIOGRAFIE: Stoica Daniela ‖Abilități practice - clasele I-IV‖, Ed. Carminis, București 2009

DEMERS DIDACTIC

Etapele lecției Ob. Conţinutul instructiv - educativ Strategii

didactice

Evaluare

Activitatea învăţătorului Activitatea

elevilor

1. Moment

organizatoric

2 min

Asigură un climat favorabil desfăşurării

lecţiei. Verifică dacă toţi elevii au

materialele necesare pentru lecţie: carton,

lipici, foarfecă, hârtie colorată, etc.

Îşi pregătesc

materialele

necesare

desfăşurării

carton, lipici,

hârtie, şerveţele,

rame, placaj,

foarfecă

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

151

orei de

Educaţie

tehnologică.

2. Captarea

atenţiei

2 min

O5

‖Voi ştiaţi că sus în cer,

Este un atelier ?

Noaptea luna îl veghează,

Stelele îl luminează,

Şi-n el zeci de spiriduşi

Meşteresc globuri, păpuşi,

Ursuleţi de pluş, rachete,

Maşinuţe şi trompete,

Şi-alte mii de jucării,

Să le-aducă la copii,

Bunul nostru Moş Crăciun,

În seara sfântă de Ajun.‖

Ascultă cu

atenţie.

Receptează

informaţiile

şi sunt

concentraţi

la explicaţii.

explicaţia

conversaţia

3. Anunţarea

temei şi a scopului

1 min

Astăzi, la ora de Educaţie tehnologică,

vom realiza prin tehnici combinate mai

multe produse cu specificul sărbătorilor de

iarnă. Voi veți fi ”Spiridușii lui Moş

Crăciun‖, iar lucrările voastre vor fi oferite

copiilor din centrul de plasament.

Ascultă cu

atenţie

urmărind

care este

scopul

acestei

activităţi.

observaţia

conversaţia

4. Formarea şi

consolidarea de

priceperi şi

deprinderi

25 min

O1

O2

O3

O2

O4

O4

O1

A) Clarificarea temei

Împart elevii în cinci grupe pentru realizarea

de produse diferite. Fiecare grupă va primi

explicaţii privitoare la modul de realizare a

produselor.

Grupa I

Elevii vor realiza „Oameni de zăpadă‖

decupând după contur pe carton alb. Vor

folosi diferite materiale cu care vor orna

aceste produse.

Grupa a II-a

Elevii vor realiza „Cutiuţe pentru cadouri‖,

decupând carton dup contur. Vor folosi

tehnica îndoirii hârtiei după care vor lipi

ornamente.

Grupa a III-a

Elevii vor realiza „Globuri‖ pentru pomul

de Crăciun din carton colorat. După

decuparea cerculeţelor şi îndoirea lor pe

contur vor asambla, apoi vor orna globurile.

Grupa a IV-a

Elevii vor realiza „Coronița de Crăciun‖ din

‖mâini decupate‖.Vor desena conturul

mâinilor, vor decupa după contur și vor

asambla sub formă de coroniță, ce va fi

decorată cu diverse materiale.

Grupa a V-a

Vor realiza „Renul lui Moș Crăciun‖ din

rolă de hârtie igienică.Vor lipi hârtie

colorată pe rolă, vor aplica coarne din sârmă

plușată și alte decorațiuni.

B) Clarificarea subiectului

Se prezintă câteva modele de lucrări ce vor

fi realizate de ei în oră.

Este dirijată conversaţia pentru a scoate în

evidenţă detaliile de realizare a produselor

precum şi calitatea artistică a procedeelor

folosite. Se va insista pe detaliile de

decupare şi de lipire.

Îşi pregătesc

materialele

necesare.

Răspund la

întrebări

privitoare la

modul de

realizare a

produselor

Adresează

întrebări

dacă au

neclarităţi în

ceea ce

priveşte

modul de

lucru sau

tehnicile

folosite.

Sunt atenţi la

explicaţii.

Observă şi

analizează

modelele

prezentate.

Identifică

elementele

componente

şi de decor

Elevii

lucrează

respectând

indicaţiile

date.

Îşi

organizează

materialele

şi

observaţia

demonstraţia

conversaţia

instrumentele de

lucru pentru

realizarea

fiecărui produs

explicaţia

demonstraţia

observaţia

exerciţiul

analiza

răspunsuri

lor

observare

a

sistematic

ă a

comporta-

mentului

elevilor pe

parcursul

activităţii

evaluare

formativă

observare

a

sistematic

ă a

elevilor în

ceea ce

priveşte

colaborare

a şi

iniţiativa

în cadrul

lecţiei,

creativitat

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

152

O2

O4

O5

C) Realizarea lucrărilor de către elevi

Se recomandă copiilor să înceapă lucrul şi

să coopereze în cadrul grupei astfel încât

produsele finale să fie cât mai reuşite.

Se reamintesc măsurile de protecţie a

muncii (mai ales pentru cei care folosesc

foarfeca).

Se va interveni cu explicaţii şi chiar

asistenţă, dacă este necesar.

Se va insista în timpul lucrului pe

compunerea corectă a spaţiului plastic,

respectarea regulilor de organizare corectă a

elementelor plastice şi echilibru.

instrumentel

e

corespunzăto

are pentru a

avea spaţiu

suficient de

lucru şi

pentru a

preveni

eventuale

accidente

posibile.

lucrările elevilor

ea şi

spiritul de

observaţie

5. Evaluare

4 min

O5

a) Anunţarea încetării lucrării

b) Reformularea pe scurt a obiectivelor

Ce produse aţi realizat?

Ce tehnici aţi folosit?

c) Analiza lucrărilor

Câte unul-doi reprezentanţi din fiecare

grupă vor veni în faţa clasei unde vor

prezenta colegilor produsele realizate.

Lucrările se evaluează după următoarele

criterii:

- respectarea temei date;

- aspectul îngrijit al lucrării;

- respectarea etapelor de lucru:

- finalizarea lucrării.

Realizez o expoziţie în faţa clasei cu cele

mai reuşite lucrări.

conversaţia

explicaţia

conversaţia

aprecieri

verbale

analiza

lucrărilor

elevilor

6. Activitate în

completare

10 min

Datorită faptului că mai sunt doar câteva

zile până la Crăciun vom cânta un colind

intitulat ‖Scoală, gazdă bună‖

Se grupează

pentru a

colinda.

demonstraţia

7. Concluzii şi

aprecieri

1 min

Se fac aprecieri asupra modului în care au

participat elevii la lecţie.

Ascultă cu

atenţie.

aprecieri

verbale

PROIECT DIDACTIC

Prof. înv. primar: Gurzun Mariana

Data: 18. 12. 2013

Clasa: a III- a

Şcoala: Liceul Teh. Cristesti

Prof. înv. primar: Gurzun Mariana

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: Abilităţi practice

Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia

Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei – Felicitare de Crăciun

Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi

Scopul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza felicitări de Crăciun prin procedeul de decupare şi lipire,

folosind creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

O1 - să denumească materialele cu care lucrează;

O2 - să decupeze după conturul desenat;

O3 - să lipească corect formele obţinute;

O4 - să decoreze şi să finiseze lucrările;

O5 - să analizeze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

153

Strategii didactice:

Metode şi procedee: ciorchinele, brainstorming, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca independentă,

analiza.

Resurse materiale: carton colorat, şabloane cu brăduleţ de decupat, perforator în formă de fulg şi de steluţă, lipici, foarfece,

fulgi şi steluţe decorative, stimulente (coroniţe mici autocolante), CD cu colinde, laptop.

Forme de organizare: frontală, individuală.

Durata: 50 minute.

Bibliografie:

1. D. Stoica – Abilităţi practice – clasele I - IV, Editura Carminis, 2004, Piteşti;

2. L. Stan – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I - IV,

Ed. Aramis, 2002 Bucureşti;

3. A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti;

Momentele

lecţiei

O.O. Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluare

Metode Mijloace Forme de

organizare

1. Moment

organizatoric

Se asigură climatul unei bune

desfăşurări a lecţiei. Se pregătesc

materialele necesare desfăşurării

lecţiei.

2. Captarea şi

menţinerea

atenţiei

Se iniţiază un brainstorming

pornind de la cuvântul cheie

„decembrie‖ listându-se la tablă, sub

forma unui ciorchine.

Se realizează o discuţie legată de

Crăciun (când se sărbătoreşte, pe cine

asteptaţi în noaptea de Crăciun?)

Brainstorming

Ciorchine

Conversaţia

Cretă

colorată

Frontală

Observarea

sistematică

3. Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

Se anunţă tema lecţiei şi

obiectivele în termeni accesibili

elevilor.

„Astăzi la ora de abilităţi practice

vom realiza o felicitare de Crăciun pe

care puteţi să o dăruiţi unei persoane

dragi sau familiei.‖

Explicaţia

Frontală

4. Dirijarea

învăţării

a) Intuirea

materialelor şi

prezentarea

lucrării model

b) Explicarea şi

demonstrarea

modului de lucru

c) Realizarea

lucrărilor de către

elevi

O1

O2

O3

Prezentarea lucrării model. (Anexa

1)

Solicitarea copiilor pentru analizarea

lucrării model în sensul identificării

materialelor folosite pentru realizarea

ei, identificarea formei, a modului de

înfrumuseţare a acesteia.

- Ce materiale aveţi pe bănci?

- Ce materiale am folosit pentru

realizarea lucrării?, etc.

Lucrarea model va rămâne la loc

vizibil pe parcursul întregii activităţi.

Se vor explica şi demonstra

etapele de realizare a felicitării de

Crăciun, procedeele de lucru, precum şi

criteriile pe baza cărora se va realiza

evaluarea lucrărilor elevilor.

Etapa I: decuparea după contur a

brăduleţului;

Etapa a II-a: lipirea brăduleţului în

mijlocul felicitării;

Etapa a III-a: ornarea brăduleţului cu

steluţe şi globuleţe;

Etapa a IV-a: conturul felicitării se va

face din fulgi albi perforaţi.

Se fac câteva exerciţii pentru

încălzirea muşchilor mici ai mâinii.

Fiecare elev va avea şabloane pentru

elementele care le sunt necesare pentru

realizarea lucrării. (Anexa 2) Vor

Conversaţia

Observarea

dirijată

Explicaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Munca

independentă

Şabloane

de decupat,

lipici,

foarfece,

carton

colorat,

steluţe şi

fulgi

Lucrarea

model

Şabloane cu

brăduleţ,

Frontală

Frontală

Individuală

Observarea

sistematică

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

154

04

decupa după contur şi vor lipi

elementele pe suport, astfel încât să

obţină o lucrare originală şi estetică.

După ce au terminat de ornat

felicitarea, elevii pot scrie în interior o

urare pentru cei dragi.

Se vor oferi informaţii şi explicaţii

suplimentare acolo unde este necesar.

În timp ce lucrează copiii se

ascultă colinde.

Explicaţia

steluţe,

fulgi, carton

colorat,

lipici,

carioci,

foarfece

Laptop

5. Analiza

lucrărilor

O5

Lucrările vor fi apreciate în

funcţie de următoarele criterii:

- s-a decupat corect;

- s-au asamblat estetic elementele

decupate;

- s-a lucrat curat;

- lucrarea este originală.

Observaţia

Analiza

Lucrările

realizate

Frontală

Corectitudinea

realizării

lucrărilor

6. Încheierea

lecţiei

Se fac aprecieri individuale şi

generale, se acordă calificative celor

care au lucrat foarte frumos. Fiecare

elev va primi un jeton- coroniţă, pe

care-l pot lipi pe felicitare.

Conversaţia

Stimulente

Frontală

Aprecierea

verbală şi prin

calificative

Anexa 1

Felicitare model

Anexa 2

Şabloane

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

155

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Iosub Laura

Data: 13.12.2013

Profesor: Iosub Laura

Grădiniţa cu program normal, Heresti

Grupa: mare

Tema anuală de studiu: “Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

Proiect tematic: „Bucuriile iernii”

Tema zilei: „Să-l salvăm pe Moş Crăciun!” Tipul de activitate: activitate integrată

Elementele Componente ale activităţii integrate:

DLC: „Să-l salvăm pe Moş crăciun!” Joc didactic

DOS: ―Braduleţi împodobiţi, vrăjitoarei dăruiţi‖- confecţionare (lipire)

Mijloc de realizare: joc didactic/ confecţionare (lipire)

Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi

Scopul activităţii: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor, referitoare la diverse fenomene specifice

anotimpului de iarna,

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

DLC :

O1 – să identifice caracteristicile anotimpului iarna;

O2 – să despartă în silabe cuvântul indicat;

O3 – să alcătuiască propoziţii cu cuvântul de pe jeton;

O4 – să alinte cuvântul de pe jeton;

O5 – să completeze Piramida cu jetoane specifice cerinţei date;

O6 – să răspundă cu Adevărat sau Fals la enunţurile spuse de mine.

DOS

O1 – să intuiască materialele de lucru;

O2 – să respecte etapele de lucru în realizarea lucrării;

O3 – să decoreze după bunul plac lucrarea;

O4 – să lucreze corect, îngrijit, curat în timpul executării lucrării.

REGULILE JOCULUI : copilul chemat de educatoare vine şi alege un fulg de zăpadă din brad şi împreună cu

ceilalţi colegi rezolvă sarcina aflată în interiorul plicului indicat de fulg.

SARCINA DIDACTICĂ : Copilul va trebui vină şi să aleagă fulgul de pe bradul numărul 1. Educatoarea îl citeşte şi

copilul arată spre plicul indicat de cerinţa de pe fulg. Apoi împreună vor descoperi ce au de făcut pentru a înainta pâna

la castel pentru a-l salva pe Moş Crăciun. Fiecare răspuns corect le şi permite să înainteze în drumul spre castel .

ELEMENTE DE JOC : surpriza , aplauzele

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Materiale didactice: planşă din cadrul captării atenţiei, Piramida, jetoane,

Forma de organizare: frontal

Durata jocului didactic: 30-40 minute

STRATEGII DIDACTICE (DOS):

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, turul galeriei.

Materiale didactice: Farfurii cu jetoane, lipici.

Forma de organizare: frontal

Durata: 30-40 minute

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

156

Nr.

Crt.

Secvenţele

activităţii

Ob.

Op.

Conţinutul instructiv-educativ

Strategii didactice

Evaluare

Metode şi

procedee

didactice

Mijloace

de

învăţămâ

nt

Forme de

organizar

e

1. Moment

organizatoric

Pregătirea materialelor necesare

lecţiei.

2. Captarea

atenţiei

Îi întreb pe copii în ce anotimp

suntem?

Cu cine vine Zâna Iarna? Ce aşteaptă

copiii de la Moş Crăciun?

Le dau copiilor o veste tristă.

Precizez că o vrăjitoare l-a răpit pe

Moş Crăciun şi l-a închis în castelul

său dintr-o pădure. Pentru ca Moş

Crăciun să ajungă la noi cu daruri

trebuie să-l eliberăm.

Conversaţi

a

plansa

Frontală

3. Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

operaţionale

Animalele pe care le vedeţi în drumul

spre castel nu ne dau voie să înaintăm

decăt dacă vom răspunde corect la

întrebările pregătite de Vrăjitoare.

Pentru a îmbuna Vrăjitoarea şi

animalele propun să ne jucam Jocul

,,Să-l salvăm pe Moş Crăciun!,în

care,vom răspunde la întrebări şi vom

spune tot ceea ce ştim despre iarnă şi

despre Moş Crăciun .

În funcţie de cerinţa din plicuri copiii

vor avea de despărţit cuvinte în silabe,

de alcătuit propoziţii cu cuvinte

indicate pe jeton, vor alinta cuvinte,

vor preciza caracteristici ale

anotimpului de Iarna.

Conversaţi

a

Conversaţi

a

Frontală

4. Dirijarea

învăţării

O1

O2

O3

O4

Explicarea regulilor jocului

Pe rând un copil vine şi alege un fulg

de zăpadă din brad. Fiecare fulg

reprezintă de fapt o trimitere la

culoarea unui plic unde se află cerinţe

pe care acesta trebuie să le rezolve

împreuna cu colegii, cu fiecare răspuns

corect animalele întâlnite în drumul

spre castel le permit copiilor să

înainteze.

.Jocul de probă

Se efectuează jocul de proba cu 1-2

copiii pentru a vedea dacă aceştia şi-au

însuşit corect regula jocului.

Desfăşurarea propriu-zisă a jocului

Pe rând vine câte un copil şi continuă

să rezolve cerinţa,din plic, citita de

educatoare.

Dacă vor rezolva corect sarcina din

primul plic, animalele din jurul

brăduţului le permite să descopere ce

explicaţia

Jocul

didactic

Explicaţia

Exerciţiul

Joc

didactic

Plicuri

Foi cu

cerinţe

Piramida

Jetoane

Frontală

Frontală

Frontală

Capacitatea

de a alinta

cuvinte

Capacitatea

de a alcătui

propoziţii cu

cuvinte date;

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

157

O5

O6

cerinţe sunt pe al doilea fulg.. Se

procedează după acelaşi algoritm până

când copii reuşesc să treacă de ultimul

animal şi să ajung la castel şi să-l

elibereze pe Moş Crăciun.

Pentru fiecare răspuns corect vor fi

aplaudaţi.

Complicarea jocului piramida iernii.

Explicaţia

Exerciţiul

5. Obţinerea

performanţei

O1

O2

O3

O4

Ultima odrinţă a vrăjitoarei este că:

îl eliberează pe Moş Crăciun doar dacă

îi dau în schimb multi brazi împodobiţi

cu care să îşi infrumuseţească castelul.

Înainte de a ne apuca de treabă, le

spun ca aceasta ultimă dorinţă a

vrăjitoarei mi-a amintit de o scenetă

scurtă cu un brăduţ mic. Facem

sceneta, apoi le arăt copiilor ce au de

făcut pentr a-l salva pe Moş. Arăt

lucrarea model, explic etapele de lucru.

Vom face exerciţii de încălzire a

mâinilor.

Le urez copiilor spor la lucru şi

voi acorda sprijin tuturor copiilor.

Lucrările vor fi puse pe o măsuţă.

Conversaţi

a

Conversaţi

a

Demonstra

ţia

Frontală

Capacitatea

copiilor de a

interpreta

rolul din

sceneta

Capacitatea

copiilor de a

lipi corect

pentru a

realiza

lucrarea

propusă

. Încheierea

activităţii

Educatoarea se declară mulţumită de

modul în care au participat copiii la

activitate şi îi asigură pe copii că acum

Vrăjitoarea îl va elibera sigur pe moş

Crăciun pentru ca el să ajungă la ei să

le aducă daruri.

Se oferă stimulente si o bombonică

de pom.

Conversaţi

a

Stimulen

te si

bomboan

e de pom

Frontală

PROIECT DIDACTIC

Prof. înv.preșcolar Lisac Anca

Data:

Grupa: Mijlocie ,,B‖

Tema anuală: ‖Cand,cum şi de ce se întamplă?‖

Domeniul : Estetic şi creativ

Denumirea activităţii: ,,Bradul împodobit‖

Categoria de activitate: Educaţie artistico-plasticǎ (DEC)

Forma de realizare: picturǎ - priceperi şi deprinderi

Scopul activității: Consolidarea deprinderii tehnice de a realiza o lucrare prin tehnica picturii cu o temă dată, cu diferite

materiale de lucru-acuarele.

Obiective operationale:

- sǎ denumeascǎ materialele şi instrumentele de lucru puse la dispoziţie (coli de hârtie, acuarele, şervetele, pensule,

pahare cu apǎ);

- să spună ce culori trebuie folosite pentru realizarea lucrării;

- sǎ realizeze lucrarea utilizând corect tehnica picturii cu acuarele, respectând cerinţele;

- sǎ aplice corect culoarea cu pensula, pe suprafaţa datǎ, respectând indicaţiile primite;

- sǎ-şi exprime opinia faţǎ de lucrarea proprie şi a colegilor, motivându-şi pǎrerea.

Strategii didactice:

a)Metode si procedee: –conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca independentǎ, turul

galeriei,surpriza, aplauze,jocul

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

158

b)Materiale si mijloace auxiliare: -modelul educatoarei, fişă cu ghicitori, material de lucru pentru copii: coală albă, pe a

cǎrei suprafaţǎ este imprimat un brad, acuarele, pahare cu apǎ, şerveţele,brad-jucărie,calculator , casetă cu colinde.

c)Forma de organizare: frontal, individual

o Bibliografie:

• Botez S., Sǎlǎvǎstru D., „Atlas cu elemente de limbaj plastic:

îndrumǎtor pentru educatoare‖, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2007

• „Programa acivitǎţilor instructiv- educative în grǎdinţa de

copii‖,(2005), Ed. V&I Integral, Bucuresti

Desfǎşurarea activitǎţii

Nr.

crt.

SECVENŢELE

ACTIVITĂŢII

CONŢINUTUL ŞTIINTIFIC

STRATEGII

DIDACTICE

EVALUARE

( instrumente şi

indicatori)

1. Moment

organizatoric

Voi asigura condiţiile optime pentru buna

desfǎşurare a activitǎţii:

- aerisirea sǎlii de grupǎ;

- aranjarea mobilierului şi distribuirea

materialului didactic;

- intrarea ordonatǎ a copiilor în sala de

grupa.

Observarea

comporta-

mentului copiilor

2. Captarea atenţiei Se va purta o scurtǎ discuţie despre

împodobirea brăduţului.

Le voi spune câteva ghicitori despre brad.

Prin procedeul surpriză, un copil va scoate din

cutia fermecată un brad jucărie. Îl voi prezenta

apoi copiilor şi vom discuta despre cum este şi

pe unde creşte.

conversaţia

observaţia

Evaluare oralǎ

Observarea

comporta-

mentului copiilor

3. Enuntarea temei si a

obiectivelor

,,Brăduţul este necăjit că nu are globuri şi

ghirlande şi aşa nu va ajunge niciodată să

decoreze o casă, de Crăciun.

Doriţi să-i facem noi o surpriză, până când se

înveseleşte el, că e tare supărat. Haideţi , atunci

să pictăm ramurile, ca să vadă cum sunt ele şi

să-l decorăm cu multe ghirlande şi globuleţe.

Uite-aşa!!! Voi arăta modul de realizare.

-Deci, azi la activitate noi vom picta cu

acuarele şi cu ajutorul pensulelor, cetina

bradului şi podoabele sale.‖

Voi repeta tema activitǎţii cu 2-3 copii

pentru fixarea ei.

observaţia

turul galeriei

Observarea

comporta-

mentului copiilor

5.

Executarea temei de

cǎtre copii

Voi realiza cu copiii câteva exerciţii de

încǎlzire a muşchilor mici ai mâinilor:

„închidem şi deschidem pumnii‖, „ învârtim

morişca‖, „batem palmele sus‖, ‖cântăm la

pian‖, etc.

Urez copiilor „Spor la lucru!‖ dupǎ care se

va trece la realizarea temei de cǎtre copii.(pe

fond muzical)

Voi supraveghea îndeaproape activitatea

copiilor, voi trece pe rând, pe la fiecare copil şi

voi da explicaţii suplimentare şi ajutorul

necesar, acolo unde este nevoie.

Voi da preavizul de terminare a lucrărilor, apoi

de terminare a acestora.

exerciţiul

Stimulare

verbala

Analiza

acţiunilor

6. Evaluarea

performanţei

Împreună cu brăduţul se va trece pe la

expoziţia cu lucrările copiilor. Acesta se va

mira de felul cum arată ornamentele şi-şi va

exprima dorinţa de a ajunge împodobit, să

poată decora o casă de Crăciun.

conversaţia

turul galeriei

Evaluare prin

expoziţie

Aprecieri verbale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

159

O voi face prin aprecieri verbale privind

modul de realizare al temei, cu ajutorul

bradului.

Vor fi antrenaţi şi copiii în analiza lucrǎrilor

proprii şi ale colegilor.

Cei care au lucrat corect, frumos şi ordonat

vor fi aplaudaţi şi vor primi o surpriză adusă de

brăduţ.

Auto

evaluare

7. Încheierea activitatii Voi face aprecieri asupra comportamentului

copiilor pe parcursul activitǎţii.

Copiii vor cânta un cântecel despre brăduţ.

observaţia

exerciţiul

Aprecieri verbale

PROIECT DIDACTIC

Prof. Gîtlan Maria

I. DATE GENERALE:

CLUBUL COPIILOR TG. NEAMŢ

Clasa: I-IV, grupă începători

Cercul: ARTĂ TEXTILĂ-CREAȚIE CONFECŢII

Tema: Aplicaţii pentru sărbătorile de iarnă

Subiectul: Bradul de Crăciun, ornamente pentru brad

Tipul lecţiei: predare - învăţare

Timp acordat: 100 min

Data: 4.12.2014

II. COMPETENŢE GENERALE:

CG1- identificarea tipurilor de materii prime utilizate la realizarea bradului şi ornamentelor pentru brad;

CG2 - utilizarea unui limbaj tehnic adecvat;

CG3 - dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii în procesul de învăţare

şi execuţie practică.

III. COMPETENŢE SPECIFICE:

CS1 - consolidarea cunoştinţelor de execuţie a bradului şi ornamentelor pentru brad;

CS2 - formarea deprinderilor practice de realizare a bradului şi ornamentelor pentru brad.

IV. COMPETENŢE DERIVATE:

CD1 - dezvoltarea capacităţii de analiză a materiilor prime în concordanţă cu

lucrarea de executat;

CD2 - dezvoltarea imaginaţiei şi gândirii logice în combinarea materiilor prime

pentru obţinerea unei lucrări estetice;

CD3 - stabilirea etapelor de realizare a bradului şi ornamentelor pentru brad;

CD4 - dobândirea deprinderilor practice de execuţie a bradului şi ornamentelor pentru brad;

CD5 - dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii în finisarea bradului şi ornamentelor pentru brad;

CD6 - stimularea creativităţii în realizarea de noi modele bradului şi ornamentelor pentru brad.

V. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMANT:

- modele de brad şi ornamente pentru brad, calculator, reviste.

VI. METODE DIDACTICE:

- explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia, descoperirea, problematizarea.

-

VII. TIPURI DE ACTIVITATE:

- frontală, independentă.

VIII. SCENARIUL ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE:

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

160

Secvenţele

lecţiei

CD

Activitatea profesorului Ti

m

p

Activitatea elevilor Metode Mijloac

e

Eva

luar

e

1. Moment

organizatori

c

-verifică prezenţa;

- organizează grupa pentru

lecţie;

- pune elevilor la dispoziţie

materialele.

3

- pregătesc cartonul, aţe, materiale

textile,paiete, hartie creponată,

foarfecele etc.

2. Reactuali-

zarea

cunoştinţelo

r

Profesorul adresează

următoarele întrebări:

- Ce materieale putem utiliza

pentru realizarea bradului şi a

ornamentelor pentru brad?

-Cum procedaţi pentru realizarea

lucrărilor?

10

- ascultă întrebările, formulează

răspunsurile şi participă la

dialogul iniţiat de profesor;

- completează unele răspunsuri

formulate de colegi;

- sunt atenţi la completările făcute

de profesor.

conversat

ia

dialogul

observaţi

a

descoperi

-rea

materia

le

textile

tipare

mostră

oral

ă

3.Discuţii

pregătitoare

CD

1

-se analizează materialele şi se

stabilesc care sunt potrivite

pentru realizarea bradului şi a

ornamentelor pentru brad

5

- studiază materialele şi încearcă

să creeze un model în concordanţă

cu acestea

problema

-tizare

4.Anunţarea

lecţiei noi

Bradul de Crăciun, ornamente

pentru brad

2

expunere

a

5.Organizar

ea situaţiilor

de învăţare

CD

2

CD

3

-Cum putem aşeza materialele

astfel încât să obţinem un brad

frumos?

-Se explică modul de îmbinare a

materialelor.

10

-elevii sunt antrenaţi şi îndrumaţi

în stabilirea etapelor de realizare a

bradului

conversat

ia

dialogul

observaţi

a

descoperi

-rea

oral

ă

prac

tică

6.Desfăşura-

rea

activităţii

practice

CD

4

CD

5

-se amintesc câteva N.T.S.M.

- se îndrumă , explică şi

supravegheză fiecare elev în

realizarea bradului şi

ornamentelor pentru brad;

- se stimulează imaginaţia şi

creativitatea în finisarea bradului

şi ornamentelor pentru brad

55

- execută practic bradul

(decupează, lipesc, finisează

lucrarea);

- cu ajutorul mărgelelor,

nasturilor, panglicilor, aţelor

colorate, globuri sparte, lipici cu

sclipici vor înfrumuseţa bradul şi

ornamentele pentru brad .

conversat

ia

dialogul

observaţi

a

descoperi

-rea

ace

aţe

materia

le

textile

mostre

orname

nte

oral

ă

prac

tică

7.Conexiune

a

CD

6

Din materialele puse la

dispoziţie ce alte modele de brad

şi ornamente pentru brad puteţi

realiza?

10

-elevii schiţează un model nou

-vor alege materialele pentru noul

model

conversat

ia

dialogul

observaţi

a

descoperi

-rea

materia

le

orname

nte

for

mati

v-

cog

niti

vă

8. Evaluarea

lucrărilor şi

concluzii

finale

Se face analiza de sinteză

scoţându-se în evidenţă

rezultatele pozitive

5

Elevii îşi fac autoevaluarea

lucrărilor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

161

PROIECT DE LECŢIE

Inst. Rus Mirela

Data : 10 decembrie 2013

Şcoala : Gimnazială „Grigore Silaşi‖ Beclean

Clasa : I A

Propunător : inst. Rus Mirela

Unitatea tematică: In prag de sarbatoare

Aria curriculară: Arte şi tehnologii , Limbă şi comunicare

Disciplina : Arte vizuale si abilităţi practice - activitate integrată-

Domenii integrate: Matematică şi explorarea mediului/Comunicare în limba română

Subiectul lecţiei :Felicitare-Bradul de Crăciun– trasarea conturului, decupare şi lipire

Tipul activităţii : Activitate integrată

Scopul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza felicitări de Crăciun prin procedeul de

decupare şi lipire, folosind creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.

Obiective cadru:

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple.

Competenţe specifice :

●Arte vizuale şi abilităţi practice:

1.1.Identificarea unor mesaje simple, în contexte familiare, exprimate printr-o varietate de

forme artistice

2.1. Exprimarea liberă a ideilor/experienţelor şi a emoţiilor/sentimentelor prin utilizarea de materiale

instrumente de lucru şi tehnici simple

2.3.Exprimarea adecvată a emoţiilor, în contexte variate

3.3. Realizarea de obiecte/lucrări/ construcţii simple, pe baza interesului direct şi a iniţiativei spontane

● Comunicare în limba română:

1.1 Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt , rostit clar şi rar.

Obiective operaţionale :

- Să denumească materialele de lucru necesare pentru realizarea temei propuse

-Să traseze conturul după şablon

-Să decupeze dupǎ contur bradul şi globurile

-Să asambleze prin lipire elementele prelucrate pe suportul cartonat, pentru a obţine produsul final

-Să analizeze în spirit critic şi autocritic atât lucrarea proprie cât şi lucrările colegilor

-Să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical în exprimarea propriilor păreri

Strategii didactice :

Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, expunerea ,observaţia, aprecierea

verbalǎ, învăţarea prin descoperire

Mijloace de învăţământ: lucrarea model, hârtie cartonată colorata, şabloane pentru trasarea

conturului, hârtie glasată, lipici, foarfece, confetti, combinǎ muzicalǎ, CD

Forme de organizare : frontal, individual

Evaluare – formativă, prin observarea comportamentului elevilor şi analiza produselor acti-

vităţii

Bibliografie:

Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;

Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii

mici, Suport de curs, 2012;

A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti

L. Stan – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I - IV,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

162

Secvenţele

lecţiei

Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice

Activitatea propunătorului Activitatea elevilor

Resurse

procedura

le

Resurse

materiale

Forme de

organizare

1. Moment

organizatoric

Se asigură climatul necesar unei bune

desfăşurări ale lecţiei.se pregătesc

materialele necesare.

Pregǎtesc materialele

necesare.

frontal

2. Captarea

atenţiei

Se prezintă elevilor o ghicitoare:

Tulpină, frunze ace are,

Verde e şi pe ninsoare,

De Crăciun este tăiat

Pentru a fi înfrumuseţat.

Bradul=

Se poartǎ o scurtǎ conversaţie despre

bradul de Craciun, realizând astfel

legǎtura cu subiectul lecţiei.

Descoperă răspunsul

corect.

Participǎ la discuţie.

expunerea

conversaţia

ghicitoare

frontal

frontal

3.Anunţarea

temei

Se anunţǎ subiectul lecţiei şi

obiectivele învǎţǎrii : Bradul de

Craciun – trasarea conturului,

decupare, ansamblare prin lipire.

Ascultǎ precizǎrile

fǎcute.

expunerea

frontal

4. Dirijarea

învǎţǎrii

●Intuirea modelului şi a materialelor

Se prezintǎ lucrarea model .

Se solicitǎ elevilor sǎ numeascǎ

materialele din care e confecţionat

modelul.

●Demonstrarea şi explicarea

modului de lucru

- trasarea conturului

- decuparea dupǎ contur a

elementelor componente;

- asamblarea prin lipire

- lipirea elementelor de decor:

steluţa, globurile, clopoţeii.

●Realizarea lucrǎrilor de cǎtre

elevi

Se supravegheazǎ modul în care

lucreazǎ elevii şi oferǎ informaţii

suplimentare acolo unde este nevoie.

Le cere elevilor sǎ lucreze cât mai

corect şi estetic, respectând etapele de

lucru.

.

Pe măsură ce lucrările sunt gata vor

fi aşezate în faţa clasei, obţinându-se

o mică expoziţie.

Observǎ lucrarea

model.

Precizeazǎ subiectul şi

materialele folosite.

Urmǎresc demonstraţia

şi explicaţiile

propunătorului.

Realizeazǎ lucrǎrile.

Trasează conturul după

şablon.

Decupează pe contur.

Asamblează piesele

componente prin lipire.

Personalizează lucrarea

prin decorare.

Respectă etapele de

realizare a lucrǎrii şi

sugestiile date.

observaţia

conversaţia

demonstraţ

ia

explicaţia

exerciţiul

planşa

model

hârtie

cartonată

albă,

albastră,

şablon,

hârtie

glasată,

lipici,

foarfece

frontal

frontal

individual

5.Evaluarea

lucrǎrilor

Realizează o expoziţie cu lucrările

elevilor.

Se face aprecierea şi autoaprecierea

lor, ţinând cont de următoarele

criterii:

-respectarea etapelor de lucru

-gradul de finalizare al lucrǎrii

-aspectul estetic

-originalitate

Prezintǎ lucrǎrile

realizate în timpul orei.

Sunt antrenaţi în

aprecierea lucrǎrilor

puse în discuţie.

conversaţia

aprecierea

verbală

analiza

şi

autoanaliza

lucrărilor

lucrǎrile

realizate

frontal

6. Încheierea

lecţiei

Formuleazǎ concluzii şi aprecieri cu

privire la modul cum au lucrat, la

ordinea şi disciplina din timpul orei.

Recepteazǎ concluziile

şi aprecierile adresate

de propunător.

aprecierea

verbalǎ

frontal

individual

PODOABE PENTRU BRADUL DE CRĂCIUN

Prof. Înv. Preşcolar: Nicoleta Muntean

G. P. N. Garbova

. Activitate de educaţie plastică – DEC (pictură)

Tema anuală: ,, ,, Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?”

Tema săptămânii: ,, Obiceiuri strabune!”

Tema zilei: ,,Podoabe pentru bradul de Crăciun ”

Tema activităţii: „Impodobim bradul ”

Mijloc de realizare: pictura

Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi

Obiective de referinţă: să redea liber teme plastice specifice picturii; să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate

prin tehnici specifice picturii; să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice.

Exemple de comportamente:

cognitiv-formative:

O1 – să denumească tehnica utilizată pentru realizarea temei propuse:

pictura;

O2 – să descrie planşa model, utilizând un limbaj adecvat;

O3 – să identifice culorile folosite la realizarea planşei model;

psiho-motorii:

O4 – să picteze brăduţul;

O5 – să lipească globuleţe multicolore obţinute prin tehnica motolirii hârtiei;

afective:

O6 – să exprime o părere obiectivă despre propria lucrare şi despre lucrările colegilor;

O7 – să manifeste interes în activitatea desfăşurată.

Strategia didactică: a) metode şi procedee: pictura, demonstraţia, explicaţia, conversaţia, observaţia, turul galeriei;

b) mijloace didactice: planşa model, acuarele, pensulă, pahare, apă, polistiren, ace de gămălie, fişă

individuală cu silueta unui brad;

c) forme de evaluare: frontală, individuală.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

164

Desfăşurarea activităţii

Secvenţele

activităţii

Conţinut ştiinţific

Strategia didactică

Evaluare Metode şi procedee Mijloace

didactice

1. Moment

organizatoric

asigurarea condiţiilot optime pentru realizarea

activităţii;

aranjarea mobilierului;

pregătirea materialului didactic necesar pentru

desfăşurarea activităţii.

2. Introducerea

în activitate

se va realiza prin prezentarea planşei model; - conversaţia; - planşa

model;

- frontală;

3. Prezentarea

şi analiza

modelului

se analizează planşa model „Brăduţul fericit‖:

elementele care o alcătuiesc, culorile folosite;

- conversaţia;

- planşa

model;

- frontală;

4. Anunţarea

temei

se anunţă titlul activităţii şi tehnica utilizată

pentru realizarea temei;

5.

Demonstrarea şi

explicarea

modului de

lucru

li se explică copiilor modul şi tehnica de lucru:

fiecare copil va primi o fişă individuală cu

silueta unui brad (vezi anexa nr.2), pe care o

vor picta. Ei vor picta cu ajutorul pensulei

bradul decupat de educatoare ,urmând să

lipească globuleţele.

pentru a picta bradul, copiii vor folosi culoarea

verde;

la finalul activităţii copiii vor spăla bine

pensula;

- explicaţia;

- demonstraţia;

- fişă

individuală;

- pensulă;

- acuarele;

- pahar;

- apă;

- frontală;

6. Executarea

propriu-zisă a

lucrării

Pentru a realiza corect lucrarile vom executa

cateva exercitii pentru a incalzi muschii mici ai

mainilor: ‖Batem palmele cu zor/ Batem palmele

cu spor/1,2-1,2/Faceti toti la fel ca noi!/Pe manute

ne spalam,?/Curat noi ca sa lucram./1,2/1,2/Faceti

toti la fel ca noi!/La pian acum cantam,/Liniste!Sa

ascultam! ‖. dupa incalzirea muschilor copiii vor

executa lucrarile.

se solicită copiilor să înceapă executarea

lucrării;

în timp ce copiii lucrează individual,

educatoarea le va da indicaţiile necesare şi îi

va ajuta dacă vor întâmpina dificlutăţi în

realizarea temei propuse;

- pictură;

- fişă

individuală;

- acuarele;

- degeţelul

arătător;

- pahar, apă;

-

individuală;

7. Asigurarea

retenţiei şi

transferului

copiii vor fi întrebaţi ce au realizat ei la

activitatea de educaţie plastică;

- conversaţia;

- frontală;

8. Evaluarea şi

autoevaluarea

se va face analiza lucrărilor de către

educatoare şi de către copii;

vor enumera criteriile ce au fost urmărite în

analiza lucrărilor: utilizarea corespunzătoare a

culorilor şi , estetica lucrării, etc.

- turul galeriei;

-polistiren;

- ace de

gămălie;

- lucrările

copiilor;

- frontală;

9. Încheierea

activităţii

se fac aprecieri asupra modului de lucru şi a

participării la activitate.

- frontală.

Bibliografie:

1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic‖, Editura Arves, Craiova,

2002;

2. Preda, V. - coordonator, „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura

Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova, 2009;

3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas

Educational, Bucureşti, 2005;

4. Botez, G., Solovăstru D., „Atlas cu elemente de limbaj plastic‖, Editura Aramis, Bucureşti, 2007;

5. *** Curriculum pentru învăţămâmt preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T. – 2008

6. *** Revista învăţământului preşcolar nr. 3 – 4/2009, Editura Arlequin.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

165

PROIECT DIDACTIC

Înv. Barbu Maria Nicoleta

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ROȘIORI,IALOMIȚA

DATA:

CLASA: I

DISCIPLINA: Arte vizuale şi abilităţi practice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : „ Ce pot face două mâini dibace! ‖

SUBIECTUL LECŢIEI: Ţeserea cu benzi de hârtie

TEMA: Covoraşul

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

COMPETENŢE SPECIFICE:

AVAB: 2.1. Identificarea unor caracteristici ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;

2.3. Realizarea de obiecte folosind materiale şi tehnici accesibile;

CLR: 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral;

MM: 2.1. Cântarea în grup , asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm

OBIECTIVE DE ÎNVĂŢARE :

O1 – să cunoască denumirea şi provenienţa materialelor ;

O2 – să aplice tehnicile învăţate în scopul realizării produsului;

O3 – să confecţioneze un covoraş din hârtie, după un model dat;

O4 – să identifice modalităţi de utilizare a produsului obţinut;

O5 – să manifeste înţelegere şi cooperare faţă de colegi.

METODE SI PROCEDEE : observaţia , conversaţia, demonstraţia, explicaţia, jocul didactic, exerciţiul.

MATERIAL DIDACTIC: modele orientative, coli de hârtie glasată cu tăieturi interioare pe lungime,benzi colorate de

hârtie, foarfecă, lipici, mărgele şi paiete, carioci.

BIBLIOGRAFIE :

Programa şcolară pentru ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE, Bucureşti,2013

,,Abilităţi practice- ghid metodologic pentru clasele I-IV ’’,Ed. Aramis, Bucureşti, 2002

Secvenţele lecţiei Ob.op. Unităţi de conţinut

Strategii didactice Evaluare

Moment

organizatoric

Elevii îşi pregătesc materialele necesare

orei de AVAB.

Ce materiale aveti pe banci? (se

enumeră materialele )

- conversaţia

Discuţie

introductivă

Se citeşte lectura « Hârtia aurie » .

Discuţii libere : Ce v-a impresionat ? De

ce ? Cum vă arătaţi dragostea faţă de

persoanele iubite ?

-conversaţia

-observarea

sistematică a

elevilor

Anunţarea temei

şi a obiectivelor

Astăzi vom realiza covoraşe ţesute cu benzi

de hârtie glasată pe care le putem face cadou

persoanelor dragi, asemenea prinţesei din

poveste.

- conversaţia

Prezentarea şi

analiza modelului

O5

O1

Se prezintă diverse obiecte obţinute prin

aceeaşi tehnică şi se identifică materialele

folosite.

Priviţi acest model şi observaţi din

ce este confecţionat ? (din

carton colorat pe care este lipit un covoraş

ţesut cu benzi de hârtie glasată şi decorat cu

paiete sau mărgele)

- observaţia

- conversatia

-organizarea frontală

a clasei

-modele

-observarea

sistematica a

elevilor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

166

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Prof. Înv.Primar Pârliţeanu Alexandru

Liceul Tehnologic “Ovid Densuşianu”Călan

SUBIECTUL: Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun

TIPUL ACTIVITATII: extracurriculară, demonstrativă

COMPETENŢE GENERALE: -Dezvoltarea simţului practic şi estetic pentru aprecierea valorilor culturale

-Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.

COMPETENŢE SPECIFICE: - Cunoaşterea valorilor autentice ale folclorului nostru şi a modului în care se răsfrâng obiceiurile prilejuite de

sărbătorile de iarnă în sufletul poporului român.

- Exprimarea în spaţiul public, cu ajutorul mijloacelor artistice, a propriei atitudini privind valorile culturale.

COMPETENTE DERIVATE:

La sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili: - să definească şi să diferenţieze noţiunile de traditie şi de obicei;

- să identifice perioada calendaristică numită „sărbători de iarnă‖;

- să descrie sintetic cele mai cunoscute şi mai îndrăgite obiceiuri;

- să descopere mesajul obiceiurilor de iarnă cu ajutorul mijloacelor artistice;

- să interpreteze colindul.

- să creeze o scrisoare către Moş Crăciun;

- să exprime simţul estetic în ornarea bradului de Crăciun cu ajutorul podoabelor create de ei.

- să identifice modalităţi de exprimare a sentimentelor de bucurie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

RESURSE: a) metodologice: convorbirea euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, brainstorming

b) materiale: coli de scris, videoproiector, calculator, INTERNET, aparat foto, markere, CD-uri cu colinde, film,

expoziţii cu materiale create de copii

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

*MOMENT ORGANIZATORIC

-Elevii îşi pregătesc materialele şi lucrările necesare pentru desfăşurarea activităţii;

-Prezintă activităţile desfăşurate în săptămânile trecute pentru a pregăti acest eveniment

Demonstrarea

şi explicarea

tehnicii de lucru

O2 Se explică şi se prezintă tehnica de lucru

,arătând cum se realizează un model.

- explicaţia

- demonstraţia

- organizarea frontală

a clasei

Încălzirea

muşchilor mici ai

mâinii

O5 Se cântă « Orăşelul »-joc cu

mişcare. Se fac

exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai

mâinii.

-jocul didactic -observarea

sistematica a

elevilor

Executarea

lucrării

O1

O2

O3

Copiii încep să execute lucrarea.Se mai

repetă fazele lucrării,pe măsura trecerii de la

o faza la alta.Se dau explicaţii acolo unde e

necesar.

În timpul lucrului se audiază muzică

pentru copii.

Pe măsură ce lucrările prind contur , se

decorează .

-activitate

independentă

-exerciţiul

-explicaţia

-observarea

sistematică a

elevilor

- activitate

practică

Analiza şi

evaluarea

lucrărilor

O4 Se solicită elevii să găsească şi alte

întrebuinţări practice pentru produsul

realizat.( covoraş pentru păpuşi, mileu)

Se face aprecierea lucrărilor: se observă

lucrările prezentate şi copiii îşi exprimă

părerile faţă de aspectul acestora (tehnica de

lucru) şi originalitatea decorării.

-conversaţia

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

167

*CAPTAREA ATENTIEI

Brainstorming: - La ce va gândiţi când spuneţi grupul de sărbătorile de iarnă?

- Se realizează un ciorchine şi stabilesc corelaţii între opiniile elevilor.

*ANUNŢAREA TEMEI -Se anunţă tema şi se motivează alegerea temei în discuţii

*DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Se clarifică noţiunile de traditie şi obicei- prezentare Power Point .

OBICÉI, obiceiuri

-deprindere individuală câstigată prin repetarea frecventă a aceleiasi actţuni; fel particular de a se purta sau de a face

ceva; obisnuintă, învăt.

-loc. vb.- a avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obişnui.

-deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbrăca, rânduială, uz etc. comune unui popor sau unei comunităti

omenesti; datină, traditie, uzantă, uz, rânduială.

TRADÍŢIE

-ansamblu de datini, concepţii, legende, obiceiuri, credinţe, constituite în cadrul unei comunităţi sociale şi transmise din

generaţie în generaţie.

-obicei statornicit de mult timp; practică uzuală.

Obiceiurile folclorice au fost şi sunt cele mai rezistente în timp . Pentru cei ce le privesc din afară ele au

valoare de spectacol . Ele au însă înţelesuri şi semnificaţii mult mai profunde privitoare la relaţiile omului cu lumea

înconjurătoare, dar şi la relaţiile dintre oameni .

O caracteristică a poporului român este şi bogăţia obiceiurilor tradiţionale. Cele tradiţionale se cer a fi

cunoscute, valorificarea lor să nu rămână la suprafaţă, ci să încercăm să le cunoaştem sensurile şi semnificaţiile lor în

profunzime.

*DEZVOLTAREA SUBIECTULUI

Folcloriştii împart obiceiurile în trei categorii :

Obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri , concentrându-se în jurul celor mai importante

Obiceiuri care marchează evenimente importante din viaţa omului ( naşterea, căsătoria, moartea)

Obiceiuri nelegate de date fixe .

Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale sunt obiceiurile de iarnă .

În ce perioadă se desfăşoară ele? ( 20 XII – 7 I ). Care sunt principalele sărbători cuprinse între aceste date?

( Crăciunul şi Anul Nou )

În ce constă repertoriul cu care oamenii întâmpină aceste sărbători? (colindele, pluguşorul, sorcova, jocuri de

măşti, teatru popular etc. ) .Acestea sunt variate ca durată şi ca formă de realizare de la o regiune la alta .

Se prezinta materialul realizat in Power Point – ―OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN‖

Taierea porcului de Craciun -Ignatul Obiceiul sacrificării porcului de Ignat este unic în lumea creştină, avându-şi rădăcinile pe teritoriul ţării noastre

în ritualurile vechilor daci din ziua Solstiţiului de iarnă.

In zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toti membrii

ei.. De Ignat, tradiţiile cer ca porcul să fie sacrificat şi transformat în bunătăţi pentru cei ai casei. De pe masa celor trei

zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, caltabosii, leberul, piftia, carnatii, toba, sangeretele, prajiturelele si,

neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa se bea vin rosu, fiert cu zahar, piper, scortisoara si nucsoara

Pomul de Crăciun În prezent este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este

împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş

Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde, chiar şi când afară e

zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor. Ornamentul principal al bradului de Craciun este steaua, pusă în

vârful bradului, obicei care ţine tot de simboluri şi tradiţii.

Venirea lui Moş Crăciun Legenda spune despre Moş Crăciun că el trăieşte departe, tocmai la Polul Nord unde este iarnă veşnica. Moş

Crăciun vine în seara 24 Decembrie şi aduce daruri multe copiilor.Copiii îi scriu lui Moş Crăciun lungi scrisori în care

îispun ce şi-ar dori să primească.Moş Crăciun este un simbol al speranţei, încrederii, înţelepciunii, belşugului,

umanismului şi fericirii tradiţionale de familie

Colindele de Crăciun Prin frumuseţea muzicii şi poeziei, colindele domină sărbătorile de iarnă. Ce înseamnă a colinda? A merge

din casă în casă sau mai simplu a cânta un colind.

Când se colindă? In Ajunul Crăciunului, la Crăciun, în Ajun şi în ziua de Anul Nou .

Cum se colindă? In cete, în grup

Ce vestesc ele?

– Sosirea Crăciunului – „Bună dimineaţa la Moş Ajun” ; - Naşterea lui Isus Hristos : „O, ce veste minunată”; -

Sosirea lui Moş Crăciun: „Moş Crăciun cu plete dalbe”; - Bucuria naşterii Domnului : „Trei păstori”; etc.

Se prezintă filmuleţe cu obiceiurile din zona noastră.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

168

CONCLUZIA:

Subiectul propus place mult copiilor, are un înalt grad de accesibilitate, antrenează colectivul în discuţii.

TEMA PENTRU ACASA:

Să identifice obiceiuri şi tradiţii de Crăciun din alte ţări.

PROIECT DIDACTIC

Învăţător Cîrstea Iulia

DATA: 14 decembrie

CLASA: a IV- a

OBIECTUL: Abilităţi practice

SUBIECTUL: Ornamente pentru pomul de iarnă

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

ÎNVĂŢĂTOR: Cîrstea Iulia

Obiective de referinţă:

- cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;

- proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse;

- dezvoltarea simţului practic.

Obiective operaţionale:

- să identifice materilele care vor fi folosite în realizarea produselor;

- să aplice tehnici adecvate de prelucrare a hârtiei (trasarea după şablon, decuparea după conturul

trasat, lipirea);

- să identifice etapele de realizare a unui produs finit;

- să coopereze cu colegii din grup la realizarea produselor complexe;

- să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale;

- să lucreze ordonat şi curat cu materialele;

- să aprecieze calitatea produselor finite.

Metode şi procedee:

conversaţia, observaţia dirijată, explicaţia, instructajul demonstraţia, munca independentă şi în grup

Suport şi resurse:

ornamente-model, şabloane, hârtie glasată, hârtie creponată, staniol, scrisoarea lui Moş Crăciun,

foarfece, aracet, griş, lipici colorat, culori, brad.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. AVANPREMIERA

Sala de clasă frumos împodobită cu materiale şi lucrări specifice anotimpului iarnă, lucrări realizate de copii.

Soseşte poştaşul cu o scrisoare pentru elevii clasei a II-a B.Voi citi scrisoarea.

,,Să vedem ce scrie şi cine a trimis-o!‖

,,Dragi copii,

Vă scriu fiindcă am nevoie de ajutorul vostru.

Am un brăduleţ care trebuie împodobit. Sunt singur şi nu pot confecţiona ornamentele.

Ajutaţi-mă voi!

Cu drag,

Moş Crăciun”

2. CONCENTRARE ŞI REVIZUIRE

Vom purta o discuţie având ca temă,,CRĂCIUNUL‖, adresându-le întrebări:

-În ce anotimp ne aflăm? (În anotimpul iarna.)

- În preajma cărei sărbători religioase ? (Naşterea Domnului Iisus Hristos-,,Crăciunul‖)

-Cine ne aduce daruri? (Moş Crăciun)

-Cum se numeşte poezia a cărui personaj principal este moşul , poezie pe care am învăţat-o la ora de limba română?

(„Uite, vine Moş Crăciun‖, de Otilia Cazimir)

-Doriţi să-l ajutăm pe Moş Crăciun să confecţioneze ornamentele? (Da!)

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

169

3. ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

Azi, la ora de abilităţi practice vom confecţiona ornamente pentru pomul de iarnă, folosind diferite tipuri de hârtie.

Să fiţi foarte atenţi la folosirea materialelor şi a tehnicilor de lucru şi să lucraţi ordonat.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII

a. prezentarea ornamentelor model şi explicarea modului de lucru

- Ce ornamente observaţi pe planşa model? (globuri , clopoţei, fundiţe,steluţe)

- Din ce materiale sunt confecţionate? (din hârtie glasată şi împodobite cu: hârtie creponată, staniol, griş ...)

- Acum voi prezenta etapele de realizare a produselor,deci vă rog să fiţi atenţi!

1) – trasarea după contur (veţi primi şabloane);

2) – decuparea după conturul trasat;

3) – lipirea diferitelor ornamente decorative(hârtie creponată mototolită, bucăţi de hârtie glasată, staniol, griş)

Pentru realizarea fundiţelor din hârtie creponată vom proceda în felul următor:

1 – se taie fâşii late de 2 cm.;

2 – fiecare fâşie se rupe astfel încât să se formeze mai multe dreptunghiuri cu lungime de 4-5 cm.

3 – cu mâna stângă se ţine de un capăt dreptunghiul iar cu cea dreaptă se răsuceşte de trei- patru ori hârtia.

-În primul rând, stabiliţi ce materiale veţi folosi pentru decorare şi apoi le confecţionaţi. Dacă hârtia din care aţi decupat

globurile este de culoare mai închisă, atunci la decorare folosiţi hârtie de culoare mai deschisă sau invers.

- Am folosit cuvintele ,, închisă- deschisă‖ .

- Ce fel de cuvinte sunt acestea? (cuvinte cu sens opus; am învăţat azi la ora de limba română)

- Foarte bine!Acum vă împart materialele necesare , iar voi grupaţi-vă pentru a putea realiza şi ornamente mai complexe

b.consolidarea succesiunii etapelor Un elev va repeta etapele de lucru, după care toţi vor începe confecţionarea ornamentelor.

Voi supraveghea permanent elevii, oferindu-le ajutor la nevoie.

c.analiza lucrărilor Evaluarea produselor finite se realizează împreună cu elevii, în funcţie de obiectivele propuse.

5.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Fac aprecieri colective şi individuale.

Lecţia se încheie cu împodobirea bradului şi intonarea colindei ,, Moş Crăciun‖.

PROIECT DIDACTIC

Pip. Popescu Nicoleta

Şcoala Gimnazială,, George Poboran”

Loc. Slatina, Jud. Olt

DATA 12. 12. 2013

ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII

DISCIPLINA ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE LA GURA SOBEI Decoraţiuni din materiale naturale, hârtie şi textile

SUBIECTUL PODOABE PENTRU POMUL DE CRĂCIUN

TIPUL formare de priceperi si deprinderi

SCOPUL LECŢIEI - Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

- Dezvoltarea capacitǎţii de cooperare în scopul realizǎrii unui produs

OBIECTIVE

OPERAŢIONALE

O1- să identifice răspunsul la ghicitoare

O2- să răspundă la întrebări

O3- să numere steluţele lipite pe braduţi în vederea identificării echipei câştigătoare

O4- să realizeze sarcinile de lucru pentru realizarea produsului final

O5- să împodobească crenguţa de brad

O6- să povestească ritualul împodobirii bradului

O7- să completeze propoziţia dată

O8- să participe la jocul de rol

O9- să facă aprecieri asupra lucrărilor colegilor

O10- să interpreteze colidul propus

METODE ŞI PROCEDEE Conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, povestirea, observaţia,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

170

inteligenţele multiple, jocul de rol

MIJLOACE DIDACTICE Planşe, fişe, colindul O brad frumos!, brad, steluţe, hârtie glasată, cercuri de

hârtie, foarfece, lipici, ac, aţă, crenguţa de brad

FORME DE ORGANIZARE Frontal, individual

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr

crt

Momentele

lecţiei

Ob

op

Activitatea învăţătoarei Activitatea

elevilor

Metode şi

procedee

Mijloac

e

didactic

e

Ob

s

1 MOMENT

ORGANIZA-

TORIC

Asigur liniştea şi disciplina necesară

începerii lecţiei.

Elevii se

pregătesc

pentru

începerea orei

2 CAPTAREA

ATENŢIEI

O1

O2

O3

Elevii trebuie să răspundă la

următoarea ghicitoare:

„Când coboară de la munte

Capătă veşmânt de gală,

Cu o mândră stea în frunte

Şi podoabă de beteală.”

(Brăduţul) Când auzim aceste ghicitori la ce

anotimp ne gândim? (...Iarna)

Cum este acest anotimp? ( ..friguros)

Ce poveste am citit la ora de lectură?

Ce facem noi de Crăciun?

Cu ce împodobim bradul?

Tocmai a sosit ultimul nostru

oaspete. O steluţă lucitoare care ne-a

adus patru brăduţi pentru a lipi steluţele

primite pe parcursul zilei. Grupa care

are cele mai multe steluţe pe brad este

echipa câştigătoare. ANEXA I

INTELIGENŢA MATEMATICĂ

Număraţi steluţele de pe brăduţul

grupei

Dau răspuns la

ghicitoare

Răspund

...iarna

...friguros

...Povestea

Crăciunului

...răspund

...răaspund

Ascultă

Lipesc

steluţele pe

braduleţ

Numără

steluţele

Află care este

echipa

câştigătoare

Problemati-

zarea

Conversaţia

Exerciţiul

Activitate

practică

Ghicito

are

Planşa

Brădule

ţ

Steluţe

3 ANUNŢAREA

TEMEI ŞI A

OBIECTIVE-

LOR

Azi la ora de Abilităţi practice vom

realiza Podoabe pentru bradul de

Crăciun folosind hartie glasată, lipici,

foarfece, ac şi aţă.

Ascultă

4 DIRIJAREA

ÎNVĂŢĂRII

O4

O5

Este prezentat modelul după care vor

lucra.

ANEXA II

Li se explică elevilor cum trebuie să

lucreze pentru a obţine ornamentele

dorite.

Etape de lucru:

1. desenăm globuleţul dupa

şablon

2. decupăm după contur

3. punem aracet

4. înşirăm mărgeluţe

5. legâm cu aţă

6. lipim marginea

7. facem la fel cu steluţa

INTELIGENŢA NATURALISTĂ

Este adusă o crenguţă de brad de care

vor fi prinse ornamentele

confecţionate.

Ascultă

Realizează

sarcinile de

lucru

Împodobesc

crenguţa de

brad cu

globurile

confecţionate

Explicaţia

Activitate

practică

Hârtie

glasată

Şabloan

e

Foarfec

e

Lipici

Aţă

Crenguţ

ă de

brad

5 FEEDBACK INTELIGENŢA LINGVISTICĂ

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

171

O6

O7

O8

Povestiţi cum împodobiţi voi bradul

acasa.

INTELIGENŢA

INTRAPERSONALĂ

Fiecare elev trebuie să completeze

propoziţia:

„Dcă aş fi un brăduleţ, aş vrea să fiu

împodobit cu ........ pentru

că.................”

INTELIGENŢA KINESTEZICĂ

Joc de rol: Brăduleţul şi beteala

Povestesc

Completează

propoziţia

Participă la

jocul de rol

Povestirea

Problemati-

zarea

Joc de rol

6 EVALUAREA

O9 INTELIGENŢA

INTERPERSONALĂ

Fiecare elev va aprecia lucrarea

colegilor săi.

Face aprecieri asupra activităţii elevilor

Elevii vor

aprecia pe

rând

activitatea

colegilor

Primesc

aprecieri

Observaţia

7 TEMA ŞI

ÎNCHEIEREA

O1

0

Bradulet, bradut, dragut,/Ninge peste

tine!

Haide, hai, in casa mea,/Unde-i cald si

bine

Pom de Anul Nou te fac,/O, ce bucurie,

Cu beteala am sa te-mbrac/Si stelute, o

mie!

INTELIGENŢA MUZICALĂ

Cântecul O BRAD FRUMOS

Ascultă poezia

Colindă

Interpretare

Colindu

l

ANEXA I

ANEXA II

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

172

PROIECT DIDACTIC

Învăţător : Porojan Raluca

Clasa: a IV- a

Aria curriculară: TEHNOLOGII

Disciplina: Educaţie tehnologică

Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice –hârtia

Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei

„ Decoraţiuni de Crăciun - Satul elfilor ‖

Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi; activitate interdisciplinară

Obiective de referinţă :

1.2. să combine tehnici şi instrumente variate în vederea îndeplinirii unui scop propus

2.2. să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici adecvate ;

Obiective operaţionale:

La sfâşitul lecţiei elevul va fi capabil :

O1: să denumească tehnici, instrumente şi materiale de lucru folosite în realizarea lucrării model;

O2: să aplice procedeele tehnologice însuşite ;

O3: să lipească materialele pe spaţiul de lucru;

O4: să asambleze corect, estetic şi creativ în spaţiul de lucru elementele compoziţiei „ Satul elfilor‖;

O5: să se ajute reciproc în realizarea lucrării;

O6: să aprecieze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor;

Elemente de strategie didactică:

Resurse procedurale:conversaţia euristică, brainstorming, ciorchinele, observaţia, explicaţia, demonstraţia,munca

independentă

Resurse materiale: fişe model , acuarele, carioca , foarfece, lipici , computer , Cd cu colinde , machetă polistiren

Forme de organizare: frontal, individual , pe grupe

Bibliografie:

D. Stoica – Abilităţi practice –clasele I-IV , ed Carminis ,2004 , Piteşti

L. Stan ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV ,

Ed. Aramis ,2002 Bucureşti

A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun , ed Aramis 2005, Bucureşti

***Curriculum Naţional- Programa şcolară pentru clasa a IV-a, 2006-2007;

Nr

.

crt

.

Secvenţele

lectiei

Ob

.

Op

Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie

didactică

Eva

lua

re Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metod

e şi

proced

ee

Material

didactic

Form

e de

orga

nizar

e

1. Moment

organizatori

c

( 2min)

Asigură condiţiile optime

pentru buna desfăşurare a

lecţiei

Se pregătesc pentru ora

de abilităţi practice .

convers

aţia

materiale

le

necesare

la lecţie

fronta

l

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

173

2. Capterea

atenţiei

(5 min )

Iniţiază un brainstorming

pornind de la cuvântul cheie

„ decembrie‖

Listează la tablă, sub forma

unui ciorchine

Coordonează o discuţie legată

de Crăciun ( cand se

sărbătoreşte, pe cine asteptati

in noaptea de Crăciun, credeti

in Moş Crăciun?)

Găndesc si propun un număr

mare de cuvinte (iarnă,

zăpadă, Mos Nicolae, Moş

Craciun, Colinde....)

Răspund la întrebări

brainst

orming

ciorchi

ne

Conver

saţia

Flip-

chart

fronta

l

Ras

pun

suri

le

elev

ilor

3. Anunţarea

titlului

lecţiei şi a

obiectivelor

(3min)

Recită o poezie, creaţie proprie

(anexa1), pe parcursul careia

dezvăluie treptat figurinele ce

vor trebui lucrate de elevi.

Insistă asupra semnificaţiei

cuvântului elf (anexa 2)

Enumera succint obiectivele

Elevii ascultă cu atenţie titlul

lecţiei şi obiectivele.

La finalul poeziei elevii

intuiesc subiectul lucrarii

dramati

zarea

Explica

tia

Poezie,

figurinel

e-model

fronta

l

indivi

dual

4. Reactualiza

rea sau

însuşirea

unor

cunoştinţe

necesare

desfăşurării

activităţii

(5min)

O1

Antrenează elevii în discuţii

pe marginea lucrării prezentate.

Adresează intrebări de tipul:

- Ce materiale s-au folosit în

realizarea lucrării ?

- Ce tehnici de lucru credeţi că

au fost aplicate ?

- Ce culori s-au folosit?

- De ce instrumente de lucru

avem nevoie?

Privesc lucrarea model

Răspund la întrebări Intuiesc

materialele de lucru

Conver

satia

euristic

a

Material

ul- model

Front

al

Ras

pun

suri

le

elev

ilor

Explicarea

şi

demonstrar

ea modului

de lucru

( 3 min )

O2 Va împărţi celor 4 grupe

planşele cu modele ale

figurinelor (anexa 3)

Se demonstrează modul de

lucru , gradat , si se expun

etapele de executare ale

lucrărilor.

Se reexplică tehnicile folosite :

pictarea/ colorarea , decuparea

după contur , lipirea ,

asamblarea pe machetă

Urmaresc atenţi

demonstraţia

observa

ţia

explicaţ

ia

demons

traţia

Conver

satia

Şabloane

Acuarele

Foarfece

lipici

Front

al

obs

erva

rea

sist

ema

tică

6. Realizarea

Lucrărilor

(20 min )

O2

O3

O4

O5

Etapele de executare a

lucrărilor :

1.Desenarea imaginilor-

contur.

2.Decuparea , după contur , a

figurinelor .

3.Plierea si lipirea

4.Asamblarea satului

Fiecarui membru al echipei ii

este repartizata o figurina, in

functie de abilitatile sale

-unii lucrează căsuţele elfilor; -

mai simplu de realizat

- alţii realizează pe Moş

Crăciun şi Crăciuniţa-

complexitate medie

-alţii lucrează brăduţi şi reni,

altii, micii elfi;-complexitate

ridicata

Se supraveghează lucrul

elevilor, corectându-se

eventualele greşelide execuţie

Lucrează pe grupe

Elevii respectă succesiunea

etapelor de lucru şi

realizează figurinele. La

final le asamblează

prinzându-le cu bolduri pe

macheta de polistiren

Lucrează ordonat , îngrijit ,

corect.

Cooperează şi se ajută

reciproc .

Ascultă în acelaşi timp

Munca

indepen

denta

Şabloane

Acuarele

carioca

Foarfece

lipici

Indep

enden

t

Pe

grupe

Apr

ecie

rea

ver

bală

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

174

Anexa 1

Eu stiu ca voi credeti cu-adevarat In Mos Craciun

Si vreau ca sa va spun Ca el cu-adevarat traieste

Intr-un satuc ca de poveste...

In satul Rovaiemi din Laponia

Stau: Mos Craciun si Craciunita sa,

Aici sunt renii fermecati si multi braduti Si tot aici stau elfii-spiridusi,

Caci in atelierele de jucarii

Ei fac cadouri pentru voi, copii!

Anexa 2

sau de utilizare a

instrumentelor de lucru.

Se propune elevilor să se ajute

în interiorul grupei dacă este

nevoie.

colinde de Crăciun ,

interpretate de copii .

7. Analiza şi

aprecierea

performanţe

lor elevilor

(7min)

O6

Propune elevilor să analizeze

lucrarile fiecarei grupe în parte

şi să aducă argumente în

susţinerea observaţiilor făcute.

Notează elevii care au

realizat cele mai frumoase

lucrări.

Trec pe la fiecare grupa in

parte, prin rotatie.

Analizează fiecare lucrare

şi-şi spun părerea referitoare

la maniera de lucru si

acurateţea acestora.

Unii elevi primesc

calificative.

Turul

galeriei

lucrările

realizate

Pe

grupe

apre

cier

i

ver

bale

cali

fica

tive

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

175

PROIECT DE LECŢIE

Prof. înv. Primar Frățilă Crina

Școala Gimnazială „Toma Cocișiu” Blaj, Alba

Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie deoarece este aproape de Solstiţiul de Iarnă, una dintre cele mai

importante zile ale dacilor. Tot la data de 25 decembrie erau sărbătorite Saturnaliile – moment în care oamenii bogaţi

făceau daruri celor săraci.

Această sărbătoare a fost întotdeauna asociată cu un moş bătrân şi darnic; în tradiţia noastră există un cioban zeu – moş,

cel ce a creat tot ce se vede şi care aduce daruri: caş, urdă, mere, nuci, colaci şi vin.

Tradiţiile româneşti de Crăciun sunt asociate cu focul şi lumina; aceste elemente se regăsesc de fapt în

majoritatea ţărilor din Europa; ele reprezintă speranţa că zeul soare va găsi puterea să reînvie şi să aducă primăvara cea

bogată.

Împodobirea Pomului de Crăciun este unul dintre momentele cele mai îndrăgite de copii. De aceea ne-am

propus șă învățăm cum să ne confecționăm singuri podoabe.

Clasa : I A

Aria curriculară : Tehnologii

Disciplina : Abilităţî practice

Unitatea de învăţare: Activitati cu materiale sintetice

Tema: Podoabe pentru Pomul de Crăciun

Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi

Obiectiv fundamental: dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile,

de cooperare în vederea realizării unui produs, dezvoltarea simţului practic şi estetic;

Obiective operaţionale :

Cognitive :

C1 – să răspundă corect la întrebările referitoare la sărbătorile de iarnă

C2 – să numească podoabele de pom indicate

C3 – să enumere etapele realizării produselor

C4 – să aplice tehnicile de lucru invăţate pentru realizarea produselor

C5 – să utilizeze podoabele realizate pentru împodobirea bradului

C6 – să evalueze lucrările pe baza unor criterii date

Afective :

A1 – să participe activ la realizarea produselor

A2 – să coopereze cu colegii de echipă pentru realizarea lucrării

A3 – să se străduiască să obţină un produs cât mai atrăgător

Motrice :

M1 – să utilizeze corect instrumentele de lucru

M2 – să păstreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă

M3 – să se deplaseze ordonat pentru realizarea sarcinilor din echipă

Strategia didactica :

Metode si procedee : conversaţia , aplicaţia , demonstraţia , exerciţiul .

Mijloace didactice : şabloane , jetoane de carton , aracet , forfecă, culori, brad , instalaţii , aţă , caseta cu colinde,

casetofon

Forme de organizare : pe grupuri de câte 5

Bibliografie:

1. Ministerul Educaţiei Cercetării, Programa şcolară- Clasele I şi a II, Bucureşti, 2004

2. Abilităţi practice – Clasa I , Ed. Aramis 2

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

176

Nr.

crt.

Etapele lecţiei O

b.

op

Conţinutul instructiv educativ al lecţiei Resurse

Metode si

Procedee

Forme Mijloace

1. Moment

organizatoric

- Se vor pregăti elevii pentru ora de abilităţi

practice , grupându-se câte 5 in echipă , după

rândurile de mese .

- Se vor pregăti si verifica materialele

necesare desfăşurării orei

Explicaţia Frontal

Grupe

2. Discuţii

introductive

C

1

-Se va prezenta elevilor un brad care este

împodobit numai cu instalaţia .

-se va purta o discuţie referitoare la brad ,

semnificaţia lui, la ce este folositor , cum îl

putem împodobi etc.

Conversaţia Frontal Bradul

Podoabe

model

3. Anunţarea

lecţiei

C

2

-Se vor anunţa elevii că astăzi la ora de

abilităţi practice vom încerca să realizăm

câteva podoabe pentru pomul nostru , ca să

nu mai fie aşa de gol . Dacă lui îi vor plăcea,

vom vedea dacă se aprind beculeţele .

Explicaţia Frontal

4. Formarea de

priceperi şi

deprinderi

C

3

C

4

A

1

A

2

A

3

M

1

M

3

-Se vor anunţa elevii că fiecare grupă va

realiza un model diferit de podoabe după

modelul piticului care ii reprezintă: 1-5 .

Piticul 1- cizmuliţele , 2 - steluţe , 3 - alt tip

de steluţe , 4 - îngeraşi , 5 - alt tip de îngeraş .

Îi voi pune să repete ce realizează fiecare .

-Le voi prezenta modelele şi se va explica

pentru fiecare model cum poate fi realizat.

-Se va aşeza modelul pe măsuţa grupei . Le

voi cere fiecărei grupe să îmi spună ce au de

făcut ( Anexe )

-Se vor enumera regulile pe care trebuie să le

respecte la ora de abilităţi practice ( curăţenie

, disciplina )

Explicaţia

Demonstraţi

a

Frontal Carton,

aracet,

foarfecă,

culori,

casetă cu

colinde,

caseto

fon

-Le voi cere să înceapă să lucreze în timp ce

fondul muzical va fi asigurat de caseta de

colinde .

-Voi urmări , ajuta şi îndruma elevii .

Exerciţiul Grupe

5. Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

M

2

C

5

C

6

-Se va opri activitatea elevilor , se vor evalua

lucrările pe baza unor criterii date, apoi se vor

aranja toate podoabele în brad .

-Se va face curăţenie la locul de muncă .

Explicaţia

Frontal Bradul

6. Încheierea

lecţiei

-Se vor face aprecieri asupra modului cum au

lucrat, se vor aduna elevii in jurul bradului şi

se vor aprinde luminile, timp în care se va

cânta o colinda de către elevi.

Conversaţia

Explicaţia

Frontal

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

177

PROIECT DE LECȚIE

Prof. înv. primar Rozina Katharina Mărginean

Școala Gimnazială “Toma Cocișiu” Blaj, Alba

Nu mai este mult până când, adulți și copii, cu toţii vom întâmpina cu mare bucurie sărbătoarea Naşterii lui

Iisus. Atât cei mici, cât şi cei mari vom cinsti cum se cuvine însemnătatea momentului. Vom împodobi bradul, vom

pregăti mare praznic, vom cânta colinde lângă bradul împodobit alături de cei dragi și-i vom mulțumi lui Moș Crăciun

pentru darurile așezate frumos sub brad.

Crăciunul în România este o sărbătoare importantă, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost introdus

odată cu apariția creștinismului. Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii apelează în egală

măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente.

Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale

unei străvechi spiritualități românești. Cântecele de stea (sau colinde creștine), au ca subiect Nașterea Domnului. În

ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, dar și la oraș într-o oarecare măsură, începe colindatul. Copiii cu

steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.

Bradul, în tradiţia românească, este legat de momentele importante ale vieţii - naştere, căsătorie, moarte. El

simbolizeză ideea de pom al vieţii. Podoabele de pom nu sunt chiar întâmplătoare. Se pun mere, nuci, corabia, care

simbolizează biserica, crucea, îngeraşii, lumânările. Școala are astăzi și menirea de a perpetua obiceiurile străvechi care,

mai ales la oraș, tind să se piardă sau sunt înlocuite cu unele importate din alte țări.

Vom prezenta în continuare un proiect de lecție la discipline AVAP, clasa I, care își propune sensibilizarea

copiilor față de tradițiile creștine de Crăciun.

Clasa: I

Disciplina: AVAP

Aria currciculară: Tehnologii

Unitatea tematică: Bucuriile iernii

Forma de realizare: activitate integrată

Tipul lecției: Formare de priceperi şi deprinderi

Subiectul lecţiei: ,, Bradul de Crăciun‖

Discipline integrate: Arte vizuale şi abilităţi practice

Comunicare în limba română

Muzică şi mişcare

Competenţe generale:

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competenţe specifice:

AV AP:

1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual

2.1 Identificarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;

2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind material uşor de prelucrat şi tehnici accesibile;

CLR:

1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare diferite;

2.1 Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare;

MM :

2.1 Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm;

Strategii didactice:

a. Metode şi procedee

- Conversația euristică, exercițiul, jocul didactic, explicația, demonstrația;

b. Mijloace didactice:

- Lucrare model, carton verde și maro, șabloane, creioane colorate, carioca, corector alb, foarfecă,

lipici, laptop, videoproiector, prezentare ―Obiceiuri de Crăciun‖, colinde;

c. Forme de organizare:

- Frontal, individual, ȋn perechi, pe echipe;

Evaluare:

- Aprecieri verbale, evaluare reciprocă, analiza produselor activității, turul galeriei;

Bibliografie:

1. Neagu, Draga – „Fantezii şi îndemânare‖,Ed.Tineretului, Bucureşti, 1979, p.30

2. ***Suport de curs „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie

la şcolarii mici‖, 2013

3. *** Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului, Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

178

Etapele lecției C.S Desfășurarea lecției Mijloace

şi metode

Forme de

organiza

re

Evalua

re

1.Moment

oragnizatoric

1 min.

Pregătirea materialelor necesare;

Distribuirea materialelor necesare elevilor.

Conversatia Frontal

Observa

rea

sistematică

2.Captarea

atenţiei

5 min.

CLR

1.4.

2.1

MM

2.1

Se poartă discuții asupra anotimpului iarna și

bucuriile pe care le pregătește copiilor acest

anotimp

Se urmărește prezentarea ―Obiceiuri de

Crăciun‖ și se cere elevilor părerea asupra

obiceiurilor preferate.

Se cântă în cor pe negativ 1-2 colinde învățate,

la alegerea copiilor

Conversația

Explicația

Exercițiul

Laptop

Videoproiector

Colinde -negativ

Frontal Aprecieri

verbale

3. Anuntarea

temei şi a

obiectivelor

2 min.

Le prezint elevilor tema lucrării de astăzi:

„Bradul de Crăciun” şi de asemenea

obiectivele urmărite, într-o formă accesibilă lor:

- însuşirea tehnicii de lucru

- asamblarea materialelor cu scopul finalizării

lucrării.

Explicatia

Frontal Observa

rea

sistematică

4.Dirijarea

activităţii

30 min.

AVA

P

1.3.

2.1

2.3

a) Intuirea materialelor şi prezentarea lucrării

model

Copiii observa materialele de pe masa (carton

colorat, șabloane, creioane colorate, carioca,

lipici, foarfecă)

Se prezintă lucrarea model .

(Anexa 1)

b) Explicarea și demonstrarea modului de lucru

Explic şi demonstrez etapele de realizare a

lucrării:

Trasarea conturului

Decupare după contur

Decorarea părților

Asamblarea părților

Elevii repetă etapele de lucru indicând

materialele folosite în fiecare etapă.

Prezint criteriile de evaluare ale lucrărilor

realizate de ei:

Contur corect

Decupare pe contur

Asamblare corectă

Aspect estetic al lipiturilor și al

decorațiunilor

Ordinea și curățenia la locul de muncă

c)Executarea lucrării de către elevi

Solicit elevilor să lucreze în grupe de câte cinci,

să se ajute între ei, să se sfătuiască.

Ajut elevii care întâmpină dificultăți.

Conversația

Demonstrația

Explicaţia

Exerciţiul

Lucrarea model

Materialele de

lucru

Frontal

În echipe

Aprecieri

verbale

5.Evaluare

5 min Fiecare echipă își expune lucrările. Pe rând,

fiecare echipă vizitează galeria și își exprimă

punctul de vedere asupra lucrărilor colegilor,

dar și asupra lucrărilor proprii.

Cer elevilor să aprecieze lucrările după

criteriile menționate anterior.

Turul galeriei

Conversaţia

Pe grupe

Turul

galeriri

Aprecieri

verbale

Evaluare

reciprocă

6. Încheierea

lecției

2 min

CLR

1.4

Fac aprecieri generale şi individuale asupra

modului de participare al elevilor la lecţie şi a

colaborării în cadrul grupelor. Se cântă cântecul

―O brad frumos‖

Conversaţia

Laptop

Negativ- cântec

Frontal Aprecieri

verbale

Notarea

lucrărilor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

179

PROIECT DIDACTIC

Invatator Șerban Elena Sorina

CLASA: a IV-a

DISCIPLINA:Educatie tehnologica

UNITATEA DE INVATARE: Activitati cu materiale obtinute prin prelucrare.Hartia.

SUBIECTUL: Tehnici combinate,, Podoabe pentru Bradul de Craciun.

TIPUL LECTIEI: Formare de priceperi si deprinderi.

OBIECTIVE DE REFERINTA:

1.2 ~ sa combine tehnici si instrumente variate in vederea indeplinirii unui scop propus;

2.2 ~ sa aprecieze calitatea unui produs finit, in functie de criterii date;

3.2 ~ sa manifeste initiativa in relatiile interpersonale, in grupul de lucru in care isi desfasoara activitatea;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

1.2.1- sa utilizeze tehnicile de lucru combinate: conturare, decupare, lipire;

2.2.1 - să aprecieze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor;

3.2.1 - să se ajute reciproc în realizarea lucrării;

METODE SI PROCEDEE: Conversatia, explicatia, observatia,demonstratia.

MIJLOACE DIDACTICE : hârtie colorata; cercuri de carton; sablon: clopotei,ingerasi; foarfece; lipici, CD cu colinde ,

casetofon.

ORGANIZAREA COLECTIVULUI: individual, frontal., in grup

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr

crt

Momentele

lecţiei

Ob

op

Activitatea învăţătoarei Tim

p

aloc

at

Metode/

Forme de

organizare

Evaluar

e

1 MOMENT

ORGANIZATO

RIC

Se organizeaza colectivul de elevi, se pregatesc

materialele necesare, se asigura climatul favorabil

invatarii.

1

min

2 CAPTAREA

ATENŢIEI

Solicit elevii sa raspunda la urmatoarele ghicitori:

„Nasu-i de ardei,

Ochi-s de cărbune,

Mătura sub braţ

Îi stă de minune.” (Omul de zăpadă)

,,Când nu e zăpadă

Doarme în ogradă,

Dar când ninge-afară

Cu copiii zboară. “ (sania)

,,Parc-ar fi nişte petale,

Ori steluţe ce dansează

Norii le presară iarna

Şi pe gene ţi le aşează”.(Fulgii de zăpadă)

„Când coboară de la munte

Capătă veşmânt de gală,

Cu o mândră stea în frunte

Şi podoabă de beteală.” (Brăduţul)

Când auzim aceste ghicitori la ce anotimp ne gândim?

(...Iarna)

Cum este acest anotimp? ( ..friguros)

Ce sarbatoare importanta este in aceast anotimp ?

Ce facem noi de Crăciun?

Cu ce împodobim bradul?

5

min

Conversaţia

frontal

Proba

orala

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

180

3 ANUNŢAREA

TEMEI ŞI A

OBIECTIVELO

R

Azi la ora de Educatie tehnologica vom realiza Podoabe

pentru bradul de Crăciun folosind hartie colorata, lipici,

foarfece, sabloanele necesare.

1min

4 DIRIJAREA

ÎNVĂŢĂRII

Se va împărţi clasa in trei grupe se va împărţi celor trei

grupe planşele cu modele ale podoabelor. O grupa

realizeaza globulete, alta grupa clopotei, si cea de-a treia

grupa ingerasi.

Se demonstrează modul de lucru , gradat , si se expun

etapele de executare ale lucrărilor.

Se reexplică tehnicile folosite :conturare dupa sablon,

decuparea după contur , lipire , asamblare.

Etapele de executare a podoabelor :

1.Conturarea dupa sablon.

2.Decuparea , după contur , .

3.Plierea si lipirea

4.Asamblarea produsului

Se supraveghează lucrul elevilor, corectându-se

eventualele greşeli de execuţie sau de utilizare a

instrumentelor de lucru.

Se propune elevilor să se ajute în interiorul grupei dacă

este nevoie.

Activitatea se va desfăşura pe fond muzical, astfel încât

elevii să lucreze relaxat şi cu plăcere.

25

min

Explicaţia

Conversatia

-pe grupe

Demonstrati

a

Munca

independent

a

Activitat

e practică

5 OBTINEREA

PERFORMANT

EI

Fiecare grupa va veni langa brad si il impodobesc cu

produsele realizate.Se asculta colindul ,, O brad frumos‖

Activitate transdisciplinară

Fiecare elev trebuie să alcatuiasca o propoziţie despre

brad.

10

min

Munca

independent

a

-individual

6 EVALUAREA

Fiecare elev va aprecia lucrarea colegilor săi.

Face aprecieri asupra activităţii elevilor.

3

min

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

181

IMPACTUL DISCIPLINEI ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

ASUPRA PROCESULUI DE FORMARE A COMPETENȚELOR LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR

Prof. Învățământ Primar Simion Anișoara

Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu

Noțiunea de competență este definită ca fiind capacitatea de a rezolva problemele din viaţa cotidiană utilizînd

în timp real cunoștinţele și atitudinile dobîndite.

Astfel, curriculum școlar modernizat se referă la faptul că procesul de formare a competenței va parcurge mai

multe etape, prin următorul algoritm:

COMPETENŢE = Cunoştinţe dinamice + Funcţionalitate + Conştientizare + Aplicabilitate

+Comportament/Atitudine.

Este cunoscut faptul că literatura de specialitate a stabilit că există 8 competențe-cheie care stau în atenția

sistemului de învățământ, ele definind de fapt profilul absolventului. Aceste competențe se regăsesc în politicile

educaționale la nivel mondial și constituie scheletul oricărui sistem de învățământ eficient. Cele opt competențe sunt:

1. Comunicarea în limba maternă

2. Comunicare în limbi străine

3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

4. Competenţa digitală

5. Competenţe interpersonale, civice, morale

6. Competenţe de a învăţa să înveţi

7. Iniţiativă şi antreprenoriat

8. Sensibilizare şi exprimare culturală.

Pentru că viața nu este împărțită pe domenii de cunoaștere, competențele nu se pot forma decât privind

sistemul de învățământ în viziune integrată a disciplinelor de studiu. Transdisciplinaritatea este tot mai mult abordată

pentru că permite, pe lângă alte avantaje, punerea în valoare a potențialului elevilor, a intereselor lor de cunoaștere. Nu

putem să vorbim azi despre succes școlar fără a valoriza în procesul instructiv-educativ personalitatea elevilor.

Și cum bazele formării competențelor se pun în ciclul primar, era impetuos necesar ca și la acest nivel să se

schimbe curriculum-ul național. S-a trecut și la acest nivel de școlarizare la un model de proiectare curriculară centrat

pe competențe. Argumentele pentru acest demers vizează faptul că astfel învățământul devine cu adevărat centrat pe

elev, se accentuează rolul profesorului de facilitator în actul de învățare al elevului.

Au apărut discipline noi, cum se spune, de fapt sunt accesibilizate conținuturi ale învățării diferitelor discipline

și mai mult, sunt adaptate realității social-economice. O astfel de nouă disciplină este și Arte vizuale și abilități practice,

disciplină introdusă încă de la clasa pregătitoare și care face parte din aria curriculară Arte și tehnologii.

,,Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare

curriculară, centrat pe competențe. Orientarea demersului didactic pornind de la competențe pune accentul pe

dezvoltarea gândirii și pe extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică și

contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învățământ primar.,,(Programa școlară pentru

Arte vizuale și abilități practice pentru clasa pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013)

Conținuturile învățării se grupează pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile și hârtie,

Construcții, Foto-video. Astfel se acoperă aproape întregul câmp al informațiilor vizuale cu care copilul vine în

contact în viața de zi cu zi. Deprinderile și abilitățile însușite în cadrul orelor de AVAP se vor consolida și se vor pune

în valoare în cadrul celorlalte discipline. Activitățile integrate îmbracă forma jocului în special și astfel se trece foarte

ușor de la o disciplină la alta. Se pune accent pe munca în echipă și astfel se începe la clasele mici formarea

competențelor interpersonale, morale și civice.

Disciplina Arte vizuale și abilități practice la clasele ciclului achizițiilor fundamentale își propune să formeze și

să dezvolte două competențe generale:

-Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiale

-Realizarea de creații funcționale și/sau estetice, folosind materiale și tehnici elementare diverse.

Fiecare din aceste competențe duc la competențele specifice care exprimă și mai clar ceea ce trebuie să fie în

stare copilul să facă.

Concret, în continuare voi prezenta planificarea desfășurării integrate a unității tematice ,,Vin sărbătorile!,, din

care reiese cum se întrepătrund disciplinele la clasa Iși cum competențele specifice unei discipline ajută la formarea

competențelor altei discipline. Materialul este fragmentat, pentru că interesează numai Arte vizuale și abilități practice.

Vom găsi la CLR sarcini de lucru ca: realizarea unui desen care să se potrivească unuia dintre lucrurile pe care le au

copiii și notarea numelui personajului/copilului ales, realizarea unui personaj amuzant cu pălărie pornind de la litera de

mână, iar la MM, redarea prin desen a conținutului melodiei (individual) este cea mai frecventă sarcină de lucru.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

182

Săptămȃna I (2 – 5 decembrie)

Ziua Competențe

specifice

Activități integrate/pe

discipline; organizarea

colectivului de elevi

Conținutul

vizat/activat

Resurse materiale Evaluare

Feedback

Ma

rți

Activități integrate

DP 2.2

CLR 1.1; 2.2

MEM 4.1

CLR 1.3; 1.4;

2.1; 2.2

CLR 4.1; 4.2

Intȃlnirea de dimineață: r

• Formularea de observații

•Discuție- Ce anotimp a

început?

• Povestire după imagine-

Facem curățenie Observarea

imaginii din manual CLR pg.

42 (frontal)

• selectarea din enunțurile

formulate a cuvintelor care

conțin sunetul ă;

• identificarea literei ă în

cuvintele din manual și din

caiet, citirea cuvintelor scrise

cu litere de tipar – manual,

caiet ex. 1, pg. 42

• Intuirea literei ă de mȃnă,

exersarea literei în aer, cu

degetul pe bancă

• asocierea cuvintelor scrise cu

litere de tipar cu cele scrise cu

litere de mână- ex. 1, pg. 42

• exersarea literei ă de mȃnă –

2 rȃnduri (individual)

• completarea cuvintelor cu

silabe care conțin litera ă – ex.

3, pg.42

•Jocul însușirilor

• realizarea unui personaj

amuzant cu pălărie pornind de

la literaă de mână (individual)

Comunicarea în

grup

Acte de vorbire-

a prezenta un

anotimp

Sunetul ă, litera

ă de mână

Calendarul naturii

Caiet CLR, manual,

pg. 42

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecieri

individuale privind

realizarea sarcinilor

Expunerea

desenelor și

aprecierea lor prin

emoticoane

CLR 1.3; 4.1;

4.2

CLR 2.2; 2.3

AVAP 2.2

CLR 2.2; 2.3

MEM 1.1; 5.1

MM 1.4

• Prezentarea textului;

observarea așezării în pagină a

textului – discuții frontale

• Identificarea cuvintelor care

conțin litera ă în text (indi

• realizarea unui desen care

să se potrivească unuia

dintre lucrurile pe care le au

copiii și notarea numelui

personajului/copilului ales

(individual)

• Asocierea substantivelor cu

adjectivele potrivite Scrierea

unor propoziții care conțin

perechile de cuvinte formate

• Joc: Cine știe, continuă

• Jocul animalelor

Enunțul. Textul

Linia, element de

limbaj plastic

Acte de vorbire-

prezentarea

unui anotimp

Sunete

Caiet CLR pg. 42

O ie/imagine cu o ie

Numărarea literei ă

din cuvintele

încercuite

Unirea cuvintelor-

aprecieri

Observarea

comportamentului

participativ

MEM 1.1

1.4; 4.1

• exerciții de numărare ...

• identificarea și scrierea...

• descompunerea numerelor •

Compararea cardinalului a

două mulțimi de obiecte

• Ordonarea crescătoare și

Numerele

naturale de la 31

la 100

Pronunţarea

Caiet MEM pg. 46

Jetoane cu imagini,

jucării și numere

Aprecieri

individuale

referitoare la

formularea

răspunsurilor și

rezolvarea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

183

CLR 2.2; 2.3

MEM 1.1;

1.2; 1.3

descrescătoare....

• utilizarea semnelor mai

mic/mai mare/egal pentru a

compara numere date (frontal)

• numărarea în scris din 10 în

10, de la 10 la 100, crescător şi

descrescător (individual)

corectă a

sunetelor

Citirea, scrierea

şi ordonarea

numerelor

formate numai

din zeci, mai

mici decât 100

exercițiilor

Interevaluare în

perechi

MM 1.3; 1.4

MM 2.1; 2.2;

3.2

AVAP 2.2

MM 2.1

• Receptarea cȃntecului

„Iarna‖

• Joc de mișcare sugerat de

versurile cȃntecului (grupuri

mici)

• Realizarea unui desen

corespunzător cȃntecului

învățat (individual)

• Intonarea melodiei folosind

silabe muzicale (frontal)

Cȃntare vocală -

dicția,

sincronizare

Ritmul : tempo-

ul

Elemente de

limbaj plastic

CD cu melodia de

învățat

Creioane colorate,

coli albe, jucării

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecieri (selectiv-

grupe)

Mie

rcu

ri

Activități integrate

DP 2.2

CLR 1.4; 3.1

4.1; 4.2

AVAP 2.2; 2.3

CLR 4.1

Intȃlnirea de dimineață:

prezența, noutăți, calendarul

naturii etc.

• prezentarea unei felicitări –

discuții: utilitate

• colaj de imagini care au

legătură cu iarna, în primul

chenar de pe pg. 43(om de

zăpadă, crenguță de brad cu

globulețe etc.)

• compunerea textului ....

Comunicarea în

grup

Scrierea

funcțională-

Felicitarea

Colaj

Texte decupate din

reviste, ziare, printuri

Hârtie glasată,

forfecă, șabloane,

lipici

Observarea

comportamentului

participativ

Aplauze pentru cele

mai bune

interpretări

Interevaluare

AVAP 1.1

CLR 3.1

MEM 4.1;

1.1; 1.2; 1.3

AVAP 2.3

• Vizionarea unei

prezentări/film despre viața

animalelor sălbatice

• Discuții pe baza

filmului/prezentării;......

Prezentare PPT/ film

documentar

Caiet MEM pg. 47

Observarea modului

în care receptează

prezentarea

Jo

i

Activități integrate

DP 2.2

CLR 2.2; 2.4

AVAP 1.1; 1.3

MM 2.3

CLR 1.3; 1.4

4.1

Intȃlnirea de dimineață:

• Convorbire- Meșteșuguri

populare (olărit, țesut, brodat-

costume populare etc.) –

observarea modelelor

populare de pe un ilic; • ........

Comunicarea în

grup

Sunetul l și

litera l de mână

Calendarul naturii

Imagini/prezentare

PPT

CD muzică populară

Caiet, manual CLR

pg. 44

Planșă cu litera l de

mână și de tipar

Jetoane cu literele de

mȃnă învățate

Observarea

comportamentului

în timpul activității

Aprecieri

individuale

Interevaluare

CLR 2.2; 2.4

CLR 1.3; 3.1

CLR 1.3; 1.4

CLR 4.1

AVAP 2.3

• joc de rol: În atelierul unui

meșter popular – interviu

• citirea textului

• discuții pe baza textului

• ex. 3 pg.44 – substantive

articulate

• ex. 4 pg. 44 – transcriere de

propoziții

• desenarea unui ilic cu

model popular (individual)

Citirea textelor

scurte

Linia de dialog

Linia –rol

constructiv

Fișe cu textul/manual

pg. 44

Caiet CLR pg. 44

Coli albe, creioane

colorate, carioci

Corectarea citirii

Observații și

aprecieri individuale

Verificare frontală

Expunerea lucrărilor

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

184

MM 1.1; 1.2;

CLR 1.1; 2.2

AVAP 2.2; 2.3

MM 2.1

• Audierea unor înregistrări cu

melodii populare

• Exprimarea conținutului

melodiei prin enunțuri proprii

• redarea prin desen a

conținutului melodiei

(individual)

• Intonarea colindelor

cunoscute;

• Jocuri de interpretare -

Melodia –

genuri muzicale

(popular,

colinde)

Acte de vorbire

Inregistrare audio/

CD

Observarea

comportamentului

participativ

Recompensarea prin

aplauze a

performanței

copiilor

Vin

eri

Activități integrate

DP 2.2

CLR1.1; 1.2;

CLR 2.2; 2.3

AVAP 2.3

Intȃlnirea de dimineață:

prezența, noutăți, calendarul

naturii etc.

• Lectură cu predicții: Bradul,

de Hans Christian Andersen

• Explozia stelară -Formularea

de întrebări și răspunsuri pe

baza poveștii (Cine?/ Ce?

Cȃnd? Unde? De ce? Cum?)

• repovestire

• Realizarea unui desen

corespunzător conținutului;

expunerea lucrărilor

Comunicare în

grup

Receptarea unui

mesaj

Rolul constructiv

al liniei și al

punctului

planșă/desen cu

steaua centrală

creioane colorate,

carioci, coli albe

Observarea

comportamentului

participativ

Corectarea

exprimării și

pronunției

AVAP 1.1;

1.2; 2.2

MM 2.1

• colaj- Ciorapul lui Moș

Nicolae (individual)

• Prezentarea lucrării/

expunere (frontal)

•Audiție

muzicală/Interpretarea

cȃntecelor cunoscute (frontal)

Tehnici de lucru

(colaj,

pensulație,

amprentare,

pulverizare)

Elemente de

limbaj

plastic:formă,

volum

Cȃntare vocală

hȃrtie glasată,

foarfecă, lipici,

acuarele

CD cu melodii

populare și colinde

Indicații și evaluare

individuală

Bibliografie

-Programa scoalară pentru Arte vizuale și abilități practice

-materiale auxiliare ed. Litera si Siveco pentru clasa I, an școlar 2014-2015

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE – O NOUĂ DISCIPLINĂ.

PRIVIRE DIN PERSPECTIVA PREDĂRII INTEGRATE

Autor: înv. Popa Tatiana,

Școala Gimnazială Aninoasa, Dâmbovița

În anul școlar 2012-2013, la clasa pregătitoare, au apărut mai multe discipline noi, printre care și Arte vizuale

și lucru manual, mai apoi redenumită Arte vizuale și abilități practice. Făcând parte din aria curriculară Arte și

tehnologii, înainte de 2012, această nouă disciplină era împărțită în două: Educație plastică și Abilități practice. Odată

cu schimbarea survenită, cele două obiecte de studiu distincte, au fost unite într-unul singur, spre o mai bună

desfășurare a lecțiilor la clasă, dar și pentru o reușită integrare cu toate celelalte discipline. Acest lucru se continuă și

acum, la clasele pregătitoare, întâi și a doua, urmărindu-se schimbarea programei pentru întreg ciclul primar, pe aceeași

direcție de mers.

„Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare

curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune accentul pe

dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi

contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ primar.‖ ( Programa școlară

pentru Arte vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013).

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

185

Achizițiile fundamentale ale celor două domenii integrate se regăsesc în conținuturile prpgramei. Acestea se

grupează în următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile și hârtie, Construcții, Foto-video. Toate deprinderile

și abilitățile însușite în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice se vor consolida și se vor pune în valoare la

lecțiile de Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului, Muzică și mișcare etc. Activitățile se

desfășoară integrat, la clasa pregătitoare jocul fiind principala carecteristică a acestora. Trecerea de la o disciplină la alta

se face ușor, nesesizabil, copiii lucrând la școală așa cum li se va cere să lucreze ca viitori membrii ai societății.

La nivelul claselor pregătitoare – a doua, în planul cadru de învățământ s-au alocat două ore pe săptămână, iar

la clasa a patra, o oră pe săptămână.

Principalul motiv pentru care s-a trecut la abordarea integrată a celor două discipline este acela că domeniul

artelor vizuale acoperă desenul, pictura, fotografia, arta decorativă, arhitectura, grafica, arta spectacolelor, sculptura etc.

Raportarea omului din zilele noastre la aceste arte este evidentă, din momentul în care înțelegem că ele sunt prezente în

viața noastră de zi cu zi. Elevii sunt supuși continuu unui flux mare de informații care le parvin, de cele mai multe ori,

pe cale vizuală. „Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului

vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.‖ ( Programa școlară pentru Arte

vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013).

Competențele generale ale disciplinei Arte vizuale și abilități practice, pentru clasele pregătitoare – a doua

sunt:

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare.

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.

Iată câteva modele de proiectare didactică la disciplina Arte vizuale și abilități practice, la clasa pregătitoare:

Proiectul unității tematice Picături de ploaie (durata – 2 săptămâni) – fragment:

Ziua Comp.

specifice

Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare

Luni AVAP

1.2, 2.3

CLR

2.2

Prezentare ppt – Aspecte de toamnă

Identificarea limbajului vizual, a mesajului

artistic exprimat vizual

Lectura după imagini

Identificarea culorilor predominante

Alegerea modului de lucru, a tehnicii: stropire,

suflare, amprentare cu frunze din natura

Colorarea frunzei primate și personalizate

Prezentarea lucrărilor, realizarea expoziției

―Covor de toamnă‖

Pata de

culoare.

Culorile

toamnei

Coli,

acuarele,

frunze.

demon-

strația,

conversa-

ția,

exercițiul.

activ.

individu-

ală.

Analiza

produselor

activității

Marți AVAP

1.2

AVAP

2.4

CLR

2.3

AVAP

2.4

Observarea aspectului unui muşuroi de furnici

pe baza imaginilor din cartea uriaşă/ activitate

frontală

Recunoaşterea diferitelor tipuri de puncte

întâlnite în mediul familiar/ activitate frontală

Ruperea şi mototolirea hârtiei/ activitate

individuală

Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având

formă de muşuroi (castron, ghiveci) /activitate în

grup

Joc de rol ― O zi în muşuroiul de furnici ―

(activitate în grup) sau decuparea după contur a

cărţilor de joc din caietul de lucru

Punctul cu rol

constructiv

-cartea

uriaşă

―Întâmplări

cu furnici‖

-hârtie

creponatăca

stron de

plastic,

lipici

- cărţile de

joc din

caietul de

lucru

Observarea

sistematică a

comporta-

mentului de

observator

Analiza

produselor

activităţii în

grup

Proiect didactic (fragment):

Unitatea tematică: Hrana = sănătate?

Tema : Tehnici simple de lucru: înșirarea

Tipul lecției: consolidare de priceperi și deprinderi

Scopul lecției: - consolidarea priceperilor și deprinderilor de înșirare

- cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale.

Competențe specifice:

2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct.

Obiective operaționale:

O1: să denumească materialele de lucru necesare pentru realizarea temei propuse

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

186

O2: să respecte etapele și modul de lucru.

O3: să înșire bucățelele de cartofi pe sârmă

O4: să aprecieze obiectiv lucrarea proprie sau a colegilor.

Metode și procedee: conversația,explicația, demonstrația, exercițiul, observarea.

Mijloace de învățământ: modelul învățătorului, calculator, înregistrarea cântecului despre vitamine,

material ppt, bucățele uscate de cartofi, sârmă subțire, acuarele, pensulă.

Forme de organizare: frontal, în perechi.

Durata : 30-35 de minute.

Momente

le lecției

Ob.

op.

Activitatatea

învățătorului

Activitatea

elevilor

Metode și

procedee

Mijloace de

învățământ

Forme de

organiza

re

Evalua

re

5.

Dirijarea

învățării

O1

O2

O3

Prezint copiilor lucrarea

model. Cer să numească

materialele din care este

alcătuit colierul.

Demonstrez și explic

modul de lucru:

-colorarea optională a

bucățelelor de

cartofi,folosind acuarele

și pensule.

-înșirarea pe sârmă, prin

trecerea sârmei prin

orificiul existent în

fiecare bucată de cartof.

-legarea sârmei, după ce

au terminat.

Solicit elevii să lucreze

în perechi și să înceapă

să realizeze colierul.

Supraveghez modul de

lucru și ajut acolo unde

este nevoie.Specific

faptul că elevii trebuie să

lucreze corect,

curat,îngrijit și să

respecte etapele de lucru.

Ofer un climat favorabil

lucrului

cu ajutorul

muzicii :‖Cântecul

vitaminelor‖.

Observă

lucrarea

model.

Numesc

materialele.

Ascultă

explicația si

urmaresc

demonstra

ția.

Realizează

obiectul cerut ,

folosind

tehnica

înșirării.

Respectă

etapele de

lucru.

Lucrează în

pereche,

ajutându-

se reciproc.

Observa

ția

Demons

trația.

Explicația

exercițiul

Colier reali

zat din car-

tofi.

bucățele us

cate de car

tofi,acuare

le, pensule,

sârmă subțire

calculator,

înregistra

rea ―Cântecu

lui vitamine

lor‖

frontal

în pereche

probă

practi

că

―Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora cu

experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea

îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi

semeni.‖ ( Programa școlară pentru Arte vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua,

București, 2013).

Bibliografie: programa Arte vizuale și abilități practice, clasa pregătitoare.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

187

PROIECT DE ACTIVITATE

Învățător Popescu Fănica

Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu

DATA: /

CLASA: a IV-a

SCOALA: Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu

ÎNVĂȚĂTOR: Popescu Fănica

ARIA CURRICULARA: Tehnologii

OBIECTUL: Educatie tehnologica

UNITATEA DE INVATARE: Activitati cu materiale obtinute prin prelucrare: Hartia

SUBIECTUL: Felicitare de Ziua Mamei

TIPUL LECTIEI: Lecţie de predare, insusire de noi cunostinte

SCOPUL:

Dezvoltarea simţului practic şi estetic

Cunoaşterea si utilizarea unor tehnici de lucru invatate (decupare dupa contur, lipire,

innodare, asamblare) cu diverse materiale si ustensile in realizarea unei produs

OBIECTIVE CADRU:

Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Dezvoltarea simtului practic, a celui estetic si a responsabilitatii pentru modificarea mediului natural, ca raspuns

la nevoile si dorintele oamenilor

OBIECTIVE OPERATIONALE:

a) cognitive: O1: Să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale necesare;

O2: Să se familiarizeze cu tehnicile de lucru necesare obţinerii produsului;

O3: Să decupeze corect, după contur, pentru a putea definitiva produsul;

O4: Să asambleze partile componente ale produsului, corect;

O5: Sa respecte etapele de lucru

b) motrice:

O1 să aplice tehnicile de lucru invatate, in realizarea compozitiei

O2 să realizeze sarcini de lucru manuind corect materialele si ustensilele de lucru

c) afective:

O1 să manifeste interes faţă de activitate, concretizată în comportament, prin atenţia sporită şi implicare activă

O2 să fie încântaţi de realizarea felicitarii pentru 8 Martie

O3 să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală

METODE SI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demon-straţia, munca independenta, expunerea, observarea

dirijata, exercitiul individual

MATERIAL DIDACTIC: hartie rosie, foarfeca, lipici, jnur de martisor, carton colorat, flori din carton, fotografie,

cerculete de diferite marimi din carton colorat

FORMA DE ORGANIZARE: frontal si individual

DURATA: 50 minute

BIBLIOGRAFIE: Lucian Stan, Ileana Stan Abilitati practice - Ghid metodologic privind proiectarea si desfasurarea activitatilor

de predare – invatare – evaluare (clasele I – IV), Editura Aramis, Bucuresti, 2001

Brandusa Gherasim, Maricica Hutupasu, Elene Nechifor Educatie tehnologica clasa a IV-a, Editura Euristica,

Iasi, 2006

MEC, Consiliul National pentru Curriculum Curriculul National – Programe scolare pentru invatamantul

primar, Editura Alpha MDN, Buzau, 1998

www.edu.ro, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

188

Evenimen

t

e

l

e

instruirii

Ob

Op

Conţinutul lecţiei

Strategii didactice

Forme de

evaluare

Activitatea învăţătoarei

Activitatea elevilor

Metode

şi

proced

ee

Mijloace

de

învăţămî

nt

Moduri

de

organiza

re

1 2 3 4 5 6 7 8

Momentul

organizat

oric

Voi pregăti clasa,

materialul didactic necesar si

elevii, asi-gurând un climat

propice, pentru buna

desfasurare a lecţiei de

educatie tehnologica.

Elevii se vor pregăti pentru

începerea lecţiei de educa-

tie tehnologica.

convers

atia

foarfeca,

lipici,

jnur de

martisor,

carton

colo-rat,

hartie

rosie

frontal observa

rea

sistema

tică

Captarea

atentiei

Pe tabla sunt scrise

versurile:

Cel mai frumos si scump

cuvant

Ce-l zice omul pe pamant

Este .................

Si e asa de pretuit

Din buze de copil iesit

E ................

Si-n ochii de copil citesti

Si-n sufletu-i senin gasesti

Tot .................

„Ce reprezinta pentru voi

cuvantul mama?

„Cum le aratam noi

dragostea pentru ele?‖

Elevii privesc la tabla si

citesc versurile scrise.

Elevii vor spune ce cuvant

lipseste: MAMA.

Elevii spun ce reprezinta

pentru ei MAMA

„ ......oferindu-le flori,

imbratisandu-le, oferindu-le

o felicitare facuta de noi.‖

explicat

ia

convers

atia

exerciti

ul

Brainst

or-ming

convers

atia

tabla

coala de

har-tie pe

tabla

frontal

individua

l

frontal

observa

rea

sistema

tică

analiza

răspuns

uri-lor

Anuntare

a temei si

a

obiectivel

or

Anunt tema lectiei

„Felicitare pentru mama”

cu ocazia zilei de 8 MARTIE

Apoi voi comunica

elevilor scopul si obiectivele

lecţiei ce vor trebui atinse in

cadrul acestei lecţii

demonstrative.

Ascultă cu atenţie care este

tema lecţiei şi obiectivele ce

urmează a fi îndeplinite.

explicat

ia

expuner

ea

convers

atia

frontal

Prezentar

ea noului

con-ţinut

şi diri-

jarea

învăţării

a) In

tuirea

materialul

ui şi

prezentare

a lucrării

model

b) E

xplicarea

Cer elevilor să identifice

materialele pe care le au pe

bancă.

Prezint elevilor lucrarea

model şi împreună cu aceştia

identifică materialele din

care sunt alcătuite, precum şi

principalele tehnici de lucru.

Explică şi demonstrează

modul de execuţie al lucră-

rilor.

Pe tablă este scris planul

de lucru necesar realizării

lucrarii. Pana sa inceapa

Elevii descoperă şi descriu

materialele pe care le au pe

bănci.

Îndrumaţi, elevii umesc ma-

terialele folosite pentru

realizarea lucrării şi iden-

tifică tehnicile de lucru.

Elevii urmăresc cu atenţie

explicaţiile şi demonstraţia

invatatoarei.

Elevul solicitat repetă eta-

pele de lucru.

explicat

ia

observa

tia

dirijata

convers

atia

explicat

ia

explicat

ia

coala

rosie

cerculete

di carton

colo-rat,

jnur, flori

din hartie

felicitare

a

tabla

felicitare

frontal

Frontal

frontal

observa

rea

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

189

şi de-

monstrare

a modului

de lu-cru

c)

Executare

a lucrării

de că-tre

elevi

realizarea lucrarii, voi cere

unui elev să repete etapele de

lucru.

Solicit elevilor să

realizeze lucrarea

orientându-se după planul de

lucru de pe tablă, folosind

corect tehnicile de lu-cru

(conturare, decupare dupa

contur, lipire, innodare) si sa

lucreze îngrijit şi curat,

având grijă să nu se

răneasca.

Pe parcursul orei:

îndrum, corectez, încurajez,

atenţionez.

Ascultă şi respectă

cerinţele şi încep să lucreze

pe fond muzical.

Elevii se străduiesc să lu-

creze în linişte şi ordine.

demons

tra-tia

munca

indepen

den-ta

explicat

ia

munca

indepen

den-ta

explicat

ia

convers

atia

a model

coala

rosie

cerculete

di carton

colo-rat,

jnur, flori

din har-

ie,

foarfeca,

lipici

frontal

individua

l

individua

l

compor

ta-

mentul

ui

elevilor

Asigurare

a retentiei

si a feet-

back-ului

Pe măsură ce lucrările sunt

gata se vor aşeza în faţa

clasei, obţinându-se o mică

expoziţie.

Cer elevilor să aprecieze lu-

crările după următoarele

criterii:

- corectitudinea decupării

- aranjarea elementelor

- acurateţea lucrării

Fac aprecieri generale şi

individuale asupra modului

de realizare a lucrarilor.

Elevii realizează expoziţia.

Fac aprecieri asupra

lucrărilor expuse

expuner

ea

explicat

ia

convers

aţia

Lucrarile

realizate

frontal

analiza

aprecie

rea

Încheiere

a lectiei

Voi face aprecieri

asupra comportării din

timpul activităţii şi al

modului eficient de lucru.

convers

atia

frontal

individua

l

PROIECT EDUCATIV

MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

Prof. Înv. Primar Marcela Tudor

Școala Gimnazială Nr. 38 ,,Dimitrie Cantemir” Constanța

ARGUMENT

Magia sărbătorilor ne cuprinde pe toţi de Crăciun, dar mai ales pe copii. Ei trăiesc cu adevărat magia, căci

ei cred cu adevărat în existenţa lui Moş Crăciun căruia îi trimit scrisori şi pe care îl aşteaptă cu nerăbdare să le

împlinească toate visele copilăriei. În fiecare an, elevii şcolii noastre îl întâmpină pe Moş Crăciun şi la şcoală. În

fiecare clasă se aprind lumânărelele în bradul împodobit. Ei cântă cu glas de înger colinde învăţate din străbuni. În

întâmpinarea sfintelor sărbători, elevii pregătesc programe artistice emoţionante şi învaţă să dăruiască celor din jur

bucuria şi recunoştinţa lor. Cântecele lor răsună şi dincolo de zidurile şcolii, căci elevii merg însoţiţi de doamnele

profesoare la biserică, la căminul de bătrâni, la casele de copii, unde dăruiesc şi celor mai trişti ca ei bucuria

sfintelor sărbători, ducându-le alimente, jucării şi haine. Noi, dascălii, avem misiunea de a-i învăţa pe copiii noştri

să fie mai buni, să-şi iubească semenii şi să-i ajute atât cât le stă în putinţă. În acelaşi timp, prin activităţile

desfăşurate le cultivăm talentul muzical şi artistic, gustul pentru frumos, le dezvoltăm sensibilitatea şi capacitatea de

receptare a valorilor autentic umane, îi învăţăm să preţuiască binele.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

190

SCOPUL PROIECTULUI:

- Implicarea elevilor în activităţi culturale

- Cultivarea gustului pentru artă

- Înţelegerea mesajului religios

- Păstrarea tradițiilor și obiceiurilor de sărbători

- Dezvoltarea creativităţii

- Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

- cunoaşterea valorilor religioase ale poporului nostru şi importanţa trezirii acestora în sufletul elevilor;

- promovarea datinilor şi obiceiurilor specifice Naşterii Domnului Iisus Hristos;

- implicarea elevilor în activităţi extracurriculare prin învăţarea de datini/colinde specifice Crăciunului.

COORDONATOR PROIECT: Prof. înv. primar Marcela TUDOR

GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a IV-a B

PERIOADA DERULǍRII PROIECTULUI: 12 dec.- 19 dec. 2014

RESURSE PROIECT:

Resurse umane:

- elevii clasei a IV-a B, învăţătoarea clasei;

- părinţii elevilor, doritori să susţină proiectul;

- bibliotecar, profesor de relegie, alți profesori ai școlii.

Resurse temporale:

- durata proiectului – 12 dec.- 19 dec. 2014

Resurse financiare:

- contribuţii părinteşti;

- autofinanţare.

Resurse materiale:

- cărţi, reviste, imagini, planşe, pliante, materiale informative, postere, videoproictor, laptop, CD-uri;

- chestionare, coli pentru afişe, creioane colorate, diplome.

Resurse spaţiale:

- sala de clasă, curtea şcolii, biblioteca, Biserica Sf. Spiridon Constanța.

ACTIVITĂȚI PROPUSE:

ACTIVITATEA 1 ,,NE PREGĂTIM DE CRĂCIUN”

- cunoașterea unor tradiții specifice sărbătorilor de iarnă (prezentări pwer-point, lecturi specifice, albume)

- repetarea colindelor cunoscute;

- învăţarea unor poezii, colinde strămoşeşti şi a unor cântări religioase;

- confecţionarea unor obiecte specifice sărbătorilor de iarnă: steaua, sorcova.

ACTIVITATEA 2 ,,CRĂCIUNUL – SĂRBĂTOARE SFÂNTĂ LA ROMÂNI”

- serbare;

- întâmpinarea lui Moş Crăciun;

- donarea unor obiecte (cărți, haine, dulciuri) unor copii din familii nevoiașe.

ACTIVITATEA 3 ,,SIMBOLURILE IERNII”

- organizarea unei miniexpoziţii cu lucrări realizate de elevi.

ACTIVITATEA 4 ,,DESCHIDE UŞA, CREŞTINE! ”

- cu colindul la cancelarie, la Biserica Sf. Spiridon, la familiile elevilor.

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU / FORME DE ORGANIZARE:

■ Serbare: poezii, colinde, muzică religioasă, datini strămoşeşti;

■ Expoziţii – desene, colaje, felicitări, ornamente pentru pom, pictură, icoane etc.

REZULTATE AŞTEPTATE:

- implicarea elevilor reprezintă o experienţă de natură să conducă la cunoaşterea şi păstrarea datinilor strămoşeşti;

- elaborarea unor materiale care să fie utilizate în activităţile cu copiii şi părinţii acestora: desene, ornamente pentru

pom, felicitări, pictură, icoane.

EVALUARE: ■ Îndeplinirea obiectivelor propuse;

■ Analiza activităţilor;

■ Acordarea unor cadouri și diplome elevilor pentru lucrările şi acţiunile efectuate.

Concluzii

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

191

Obiceiurile de iarnă încep încă din Ajunul Crăciunului şi ţin până la Lăsatul secului pentru postul Paştelui.

Chiar dacă nu toate aceste obiceiuri au un caracter religios, unele fiind preluate din fondul folcloric traco - getic, ele au

fost concentrate de-a lungul veacurilor în preajma unor sărbători creştine, atunci când oamenii găseau timpul necesar

pentru datini şi obiceiuri.

Sfintele sărbători de iarnă însemnă credinţă, speranţă, puterea de a dărui şi a primi dragoste.

PROIECT DIDACTIC

Prof. Înv. Primar : Udrea-Tite Michaela

DATA: 5.12.2014

PROF. ÎNV. PRIMAR : Udrea-Tite Michaela

CLASA: a III-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Scoala Gimnaziala nr. 5 Giurgiu

DISCIPLINA: Tehnologii

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice: hârtia

TIPUL LECȚIEI: Formare de priceperi şi deprinderi

SUBIECTUL LECŢIEI: ,, Cizmulita lui Moș Nicolae”

SCOPUL LECTIEI:

Consolidarea priceperilor şi deprinderilor de tăiere şi lipire, pentru realizarea unor produse

Dezvoltarea gustului estetic, a imaginaţiei şi creativităţii

Evaluarea modului însuşire a tehnicilor de lucru.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea lucrării pe baza modelelor şi a explicaţiilor primite ;

O2: să decupeze corect elementele componente ale lucrării după şabloane;

O3: să asambleze corect, estetic şi creativ în spaţiul de lucru elementele componente

respectând modelul;

O4: să decoreze cât mai original lucrările confecţionate

O5: să participe în mod activ şi eficient în activitatea de rezolvare a sarcinilor;

STRATEGII DIDACTICE:

a.METODE ȘI PROCEDEE: - conversaţia, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia,

turul galeriei

b.MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: : planşă demonstrativă pe etape¸ lucrarea model, şabloane foarfece , hârtie

glasată, lipici , lipici cu sclipici

c.FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală

d.FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluare,

evaluare orală, aprecieri verbale,stimulente, calificative.

BIBLIOGRAFIE:

-,,Abilităţi practice - caietul elevului‖, Editura Aramis;

-Stan L., Stan I.,,,Abilităţi practice - ghid metodologic‖, Editura

Aramis;

-Şerdeanu I.,Diţuleasa F.,,,Îndrumări metodice pentru predarea

îndeletnicirilor practice‖, E.D.P., Bucureşti;

-www.didactic.ro

SCENARIUL DIDACTIC

MOMENTELE

LECŢIEI

OB.

OP.

DEMERSUL DIDACTIC

STRATE

GII

METODE

DIDACTICE

MIJLOACE

EVALUA

RE

1. Moment

organizatoric

Pregătirea materialelor necesare desfăşurării

activităţii,

Asigurarea ordinii şi a liniştii

conversaţia Lipici,

marker, coli

colorate,

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

192

foarfeca

2. Captarea

atenţiei

In ce anotimp suntem?

Ce va sugereaza acest cuvant ?

Care sunt sărbătorile din acest anotimp?

Unde pune Moș Nicolae cadourile?

conversaţia

brainstorm

ing-ul

observația

calculatorul

planşă

Observarea

sistematică

3. Anunţarea

titlului şi

enunţarea

obiectivelor

Se comunica elevilor subiectul, modalitatile de

realizare a lucrărilor şi criteriile de evaluare a

lucrarilor.

Cizmulița lui Moș Nicolae

conversaţia

4. Dirijarea

învăţării

Demonstrarea şi

explicarea

modului de

lucru

Intuirea

materialului

didactic

.

Executarea

lucrării

O.1

O.2

O1

O3

O4

Prezentarea produsului model şi expunerea

acestuia în faţa clasei pentru a putea fi uşor vizualizat

.

Se intuiesc fazele lucrării de către elevi, fiind

aduse completările necesare de către învăţătoare:

Demonstrarea tehnicii de lucru:

- Decuparea cizmuliței

- Decorarea

- Tăierea șnurului

- Șnuruirea

Elevii analizează sumar componentele lucrării (

culori, forme, elemente).

Observă materialele şi participă la discuţie.

Se enumeră regulile ce trebuie respectate în

realizarea lucrării: utilizarea corectă şi atentă a

instrumentelor de lucru, plăcuta îmbinare a culorilor,

aspectul estetic al produselor finale, încadrarea în

timpul de lucru.

Copiilor li se reamintesc următoarele:

- vor tăia cu grijă, fără a îndrepta foarfecele spre

ochii sau spre colegul său (care le folosesc);

- vor lucra îngrijit, fără a împrăştia resturile de hârtie

şi a murdări mobilierul de pastă de lipit;

- folosesc şerveţelul pentru a îndepărta eventuala

murdărie;

La cerere, elevii descriu învăţătoarei fazele

lucrării.

Elevii vor lucra pe fond muzical-,,Colinde‖- o

atmosferă specifică acestei perioade

Se supravegheaza activitatea copiilor.

Se reaminteste modul şi etapele de lucru.

Sunt ajutati elevii care întâmpină greutăţi în

realizarea lucrării.

explicaţia

conversaţia

demonstraţ

ia

instructajul

lucrarea

practică

produsul

model

carton colorat,

carioci, lipici,

CD-

calculatorul

observarea

sistematică

a elevilor

(verbalizare

a etapelor

produsului)

tema de

lucru în

clasă

(Cizmulița

lui Moș

Nicolae)

5. Analiza

lucrărilor

6. Încheierea

activităţii

O5

Se propune elevilor un exerciţiu de autoevaluare.

Se realizezeaza evaluarea după următoarele etape:

- modul de realizare al lucrării;

- corectitudinea decupării şi aplicării;

- originalitatea decorării.

Se aplaudă elevii care au respectat etepele și s-au

încadrat în timp.

Lucrările vor fi expuse, pentru a putea fi ușor

vizualizate.

Notarea lucrarilor.

Strângerea materialelor şi curăţarea locului de lucru.

In cizmulita model elevii vor gasi bomboane aduse

de Mos Nicolae

Turul

galeriei

conversaţia

evaluarea ,

autoevalua-

rea

aprecieri

verbale

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

193

PROIECT DIDACTIC- BUCURIILE IERNII

Prof. înv. primar: Bălşan Valentina-Elena

CLASA: a IV- a

ARIA CURRICULARĂ: Arte şi tehnologii

OBIECTUL: Abilităţi practice

SUBIECTUL: Ornamente pentru Pomul de Crăciun

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi

Obiective de referinţă:

- cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;

- proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse;

- dezvoltarea simţului practic.

Obiective operaţionale:

O1-să identifice materilele care vor fi folosite în realizarea produselor;

O2-să aplice tehnici adecvate de prelucrare a hârtiei (trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat, lipirea);

O3-să identifice etapele de realizare a unui produs finit;

O4-să coopereze cu colegii din grup la realizarea produselor complexe;

O5-să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale;

O6-să lucreze ordonat şi curat cu materialele;

O7-să aprecieze calitatea produselor finite.

Metode şi procedee:

conversaţia, observaţia dirijată, explicaţia, instructajul demonstraţia, munca independentă şi în grup

Suport şi resurse:

ornamente-model, şabloane, hârtie glasată, hârtie creponată, staniol, scrisoarea lui Moş Crăciun, foarfece,

aracet, griş, lipici colorat, culori, brad.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. AVANPREMIERA

Le spun elevilor că în pauză a sosit poştaşul şi le-a adus o scrisoare. Voi citi scrisoarea.

,,Să vedem ce scrie şi cine a trimis-o!‖

,,Dragi copii,

Vă scriu fiindcă am nevoie de ajutorul vostru.

Am un brăduleţ care trebuie împodobit. Sunt singur şi nu pot confecţiona ornamentele.

Ajutaţi-mă voi!

Cu drag,

Moş Crăciun”

2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR

Vom purta o discuţie având ca temă „CRĂCIUNUL‖, adresându-le întrebări:

- În ce anotimp ne aflăm? (În anotimpul iarna.)

- În preajma cărei sărbători religioase ? (Naşterea Domnului Iisus Hristos – „Crăciunul‖)

- Cine ne aduce daruri? (Moş Crăciun)

- Ce poezii despre Moş Crăciun cunoaşteţi? („Uite, vine Moş Crăciun‖, de Otilia Cazimir)

- Doriţi să-l ajutăm pe Moş Crăciun să confecţioneze ornamentele? (Da!)

3. ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

Azi, la ora de abilităţi practice vom confecţiona ornamente pentru pomul de iarnă, folosind diferite tipuri de

hârtie.

Să fiţi foarte atenţi la folosirea materialelor şi a tehnicilor de lucru şi să lucraţi ordonat.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII

Prezentarea ornamentelor model şi explicarea modului de lucru

- Ce ornamente observaţi pe planşa model? (globuri, clopoţei, fundiţe, steluţe)

- Din ce materiale sunt confecţionate? (din hârtie glasată şi împodobite cu: hârtie creponată, staniol, griş ...)

- Acum voi prezenta etapele de realizare a produselor, deci vă rog să fiţi atenţi!

1) – trasarea după contur (veţi primi şabloane);

2) – decuparea după conturul trasat;

3) – lipirea diferitelor ornamente decorative (hârtie creponată mototolită, bucăţi de hârtie glasată, staniol, griş)

Pentru realizarea fundiţelor din hârtie creponată vom proceda în felul următor:

1 – se taie fâşii late de 2 cm.;

2 – fiecare fâşie se rupe astfel încât să se formeze mai multe dreptunghiuri cu lungime de 4-5 cm.

3 – cu mâna stângă se ţine de un capăt dreptunghiul iar cu cea dreaptă se răsuceşte de trei - patru ori hârtia.

- În primul rând, stabiliţi ce materiale veţi folosi pentru decorare şi apoi le confecţionaţi. Dacă hârtia din care

aţi decupat globurile este de culoare mai închisă, atunci la decorare folosiţi hârtie de culoare mai deschisă sau invers.

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

194

- Am folosit cuvintele „închisă-deschisă‖.

- Ce fel de cuvinte sunt acestea? (cuvinte cu sens opus; am învăţat azi la ora de limba română)

- Foarte bine! Acum vă împart materialele necesare, iar voi grupaţi-vă pentru a putea realiza şi ornamente mai

complexe

Feed-back-ul Un elev va repeta etapele de lucru, după care toţi vor începe confecţionarea ornamentelor.

Voi supraveghea permanent elevii, oferindu-le ajutor la nevoie.

Evaluarea Evaluarea produselor finite se realizează împreună cu elevii, în funcţie de obiectivele propuse.

5.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Fac aprecieri colective şi individuale.

Lecţia se încheie cu împodobirea bradului şi intonarea colindei „Moş Crăciun‖.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

Prof.inv.presc. Lupean Delia

Activitate integrată: DŞ+DEC (activitate

matematică+pictura)

DŞ (activitate matematică): „Ce stii despre mine?-joc didactic”

Obiectve de referinţă:

DŞ (activitate matematică):

Sa sorteze obiecte dupa marime si culoare;

să numere de la 1 la 3recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele

corespunzătoare.

DEC (PICTURA):

să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei

activităţi practice.

DŞ (activitate matematică):

Exemple de comportamente: cognitiv-formative:

O1 –-sa sorteze globurile dupa culoare(galbene,albastre ,rosii);

O2 –-sa sorteze globurile dupa marime(mare-mic);

O3 –să numere de la 1-3;

O4 – Sa faca corespondenta intre cifra si cantitate;

psiho-motorii:

O5 – să plaseze globurile intr-un spatiu dat( brad);

afective:

O6 – să coopereze pentru realizarea sarcinilor individuale şi colective;

O7 – să aprecieze propriile rezultate dar şi ale colegilor.

Strategia didactică:

b) metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, explicaţia;

c) mijloace didactice: coşuleţ cu globuri mari si mici,rosii,galbene si albastre, jetoane cu cifre, brad,

coşuleţe din carton.;

d) forme de organizare: frontală

Desfăşurarea activităţii

Secvenţele

activităţii

Conţinut ştiinţific

Strategia didactică

Evaluare Metode şi

procedee

Mijloace

didactice

1. Moment

organizatoric

asigurarea condiţiile optime pentru realizarea activităţii;

aranjarea mobilierului;

pregătirea materialului didactic necesar pentru desfăşurarea

activităţii.

2.

Reactualizarea

cunoştinţelor

se adresează copiilor întrebări despre anotimpul iarna;

- conversaţia;

- frontală;

3. Captarea

atenţiei

se realizează prin descoperirea coşuleţului adus de Mos

Nicolae în care se află globurile colorate impreuna cu

scrisoarea adresata copiilor si cizmulitele cu cadouri pentru

- conversaţia;

- coşuleţul

ce conţine

,,globuri

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

195

copiii care indeplinesc sarcinile date; colorate’’;

4. Anunţarea

temei

educatoarea le va spune copiilor că se vor juca un joc

didactic care se numeste:,,Ce stii despre mine ?’’;

- conversaţia;

5.

Desfăşurarea

activităţii

copiii pe rand vor recunoaste culorile,

vor sorta globurile dupa marime si culoare,

vor aseza in brad tot atatea globuri cate arata jetonul din

mana educatoarei.

Se va executa un joc de proba.

- explicaţia;

demonstratia

exercitiul

- conversaţia;

- cosulet cu

globuri de

diferite

culori;

- 3 cosuri

pentru

sortat;

- brad

pentru

decorat;

jetone cu

cifre;

- fise

- frontal;

6. Obţinerea

performanţei

In încheirea activităţii copiii vor rezolva o fisa unde vor

trebui sa coloreze globurile mari cu rosu,globurile mici cu

albastru,iar pe globurile galbene vor desena tot atatea buline

cate le arata cifra. Drept recompensă pentru implicarea

activă, ei vor primi un fruct vesel.

- conversaţia;

- explicaţia;

Fise

matematice

- frontală;

7 Evaluarea pentru activitatea desfăşurată copiii vor fi recompensaţi cu

aplauze ;

- conversaţia; - aplauze;

- frontală;

Bibliografie:

1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic‖, Editura Arves, Craiova,

2002;

2. Preda, V. - coordonator, „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura

Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova, 2009;

3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas

Educational, Bucureşti, 2005

PROIECT DIDACTIC

Prof. Înv. Primar Dumitru Tatiana

Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu

DATA:/

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr.5 Giurgiu

CLASA: a II-a

PROF.INV.PRIMAR: Dumitru Tatiana

DISCIPLINA: Arte vizuale și abilități practice

UNITATEA TEMATICĂ: ,,Iarna, zâna din povești‖

FORMA DE REALIZARE: activitate integrată

SUBIECTUL LECȚIEI: ,,Viața la Polul Sud: printre pinguini și foci‖

TIPUL LECȚIEI: consolidare de priceperi și deprinderi

SCOPUL LECȚIEI: - consolidarea priceperilor și deprinderilor de decupare după contur, pliere, lipire, pictare, asamblare

- dezvoltarea voinţei, atenţiei voluntare și a memoriei prin înţelegerea şi fixarea etapelor de lucru

- educarea spiritului critic şi autocritic prin analiza lucrărilor, pe baza criteriilor de evaluare

- educarea simţului estetic, a gustului pentru frumos prin confecţionarea unor lucrări originale şi estetice

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1- să recunoască tehnicile de lucru ale hârtiei folosite pentru obținerea unui produs (decupare după contur, pliere,

lipire, pictare, asamblare)

O2- să identifice materialele necesare pentru executarea machetei

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

196

O3- să precizeze etapele de lucru pentru obținerea produsului final

O4- să picteze elementele din desen (cerul, apa)

O5- să coloreze elemente ale machetei (pinguini, foci)

O6- să decupeze corect imaginile (pinguini, foci, blocuri de gheață)

O7- să asambleze corect elementele machetei, respectând etapele de lucru

O8- să citească fluent și corect versuri din ,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu Naum

COMPETENȚE GENERALE:

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual dintr-o diversitate de context familiare

2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse

COMPETENȚE SPECIFICE:

Comunicare în limba română

1.1.Identificarea unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostite cu claritate

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

Arte vizuale și abilități practice

2.3. Realizarea de produse utile și/sau estetice combinând materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile

2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală,

muzicală, verbală, kinestezică

Dezvoltare personală :

2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1. Metode și procedee: conversația euristică, exercițiul, explicația, demonstrația, observația dirijată

2. Forme de organizare: activitate frontală, activitate în perechi

3. Resurse materiale: macheta model, carton alb A4, foarfece, lipici, acuarele, pensule, pahar pentru apă, creioane

colorate, carioci

4. Resurse temporale: 45 minute

5. Resurse umane: 15 elevi

6. Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluarea

colectivă, autoevaluarea, recompense (ștampile, jetoane)

BIBLIOGRAFIE:

„Programa pentru disciplinele Arte vizuale și abilități practice, Dezvoltare personală, Comunicare în limba

română, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013

http://talentedenazdravani.eu/blog/2012/01/24/viata-la-pol-printre-pinguini-si-foci-colaj/

Curs formare: ,,Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competențelor cheie la

școlarii din clasele I-IV‖ - program de formare continuă de tip ―blended learning‖ pentru cadrele didactice din

învățământul primar

Etapele

lecției

Ob. Conținutul instructiv-educativ

Strategia didactică

Evaluare Metode și

procedee Resurse

materiale

Forme

de

organiza

re

Moment

organizatoric

1 min.

Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a

orei de Arte vizuale și abilități practice, cerând

elevilor să pregătească materialele necesare, să-și

corecteze poziţia în bancă şi să păstreze liniștea.

conversația materialele

de lucru

activitate

frontală

observarea

sistematică

a

comporta-

mentului

Captarea

atenției

3 min.

Învățătoarea le citește elevilor câteva versuri din

,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu Naum cu scopul de a-

i sensibiliza pe aceștia față de subiectul lecției.

exercițiul

conversația

euristică

,,Cartea cu

Apolodor‖

de Gellu

Naum

activitate

frontală

observarea

sistematică

a

comporta-

mentului

Anunțarea

subiectului

lecției și a

Învățătoarea îi anunță pe elevi că în această

oră vor realiza o machetă care reprezintă un aspect

din viața de la Polul Sud, cu pinguini și foci.

explicația

activitate

frontală

observarea

sistematică

a

Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014

197

obiectivelor

2 min.

De asemenea prezintă obiectivele lecției în termeni

accesibili elevilor.

comporta-

mentului

Prezentarea

conținutului și

explicarea

tehnicii de

lucru

10 min.

O1

O2

O3

Se prezintă elevilor macheta model cu scopul de a

motiva dorința elevilor de a o confecționa.

Se solicită analizarea materialelor de lucru folosite în

realizarea lucrării.

Lucrarea model va rămâne în câmpul vizual al

elevilor pe tot parcursul orei.

Învățătoarea explică și execută pe rând,

fiecare etapă care va trebui parcursă pentru obținerea

produsului final. Se realizează corespondența între

explicații și etapele de lucru care trebuie parcurse.

Observând lucrarea model, se stabilesc împreună

cu elevii standardele pe care trebuie să le

îndeplinească lucrările lor.

Se insistă asupra folosirii corecte a tehnicilor de lucru

(pictare, colorare, decupare, pliere, lipire, asamblare)

Elevii vor fi împărțiți în șapte grupe a câte 2

elevi , fiecare grupă având de executat câte un model

asemănător celui prezentat de către învățătoare.

Etapele de lucru (vor fi scrise pe tablă):

1. Se pictează cerul și apa cu albastru

2. Se colorează ciocul și piciorușele

pinguinilor cu portocaliu iar corpul focilor

cu gri sau negru

3. Se asamblează cele două coli A4 pentru a

crea baza machetei

4. Se decupează pinguinii, focile și blocurile de

gheață

5. Se pliază pe linia punctată, baza formelor

decupate

6. Se lipesc pinguinii, focile și blocurile de

gheață pe suprafața machetei, exact ca în

model

conversația

euristică

observația

dirijată

explicația

demonstrația

explicația

exercițiul

demonstrația

macheta

model

materialele

de lucru:

foarfece,

lipici,

acuarele,

pensule,

creioane

colorate,

carioci

activitate

frontală

activitate

frontală

observarea

sistematică

a

comporta-

mentului

aprecieri

verbale

observarea

sistematică

a

comporta-

mentului

Obținerea

performanței

25 min.

O4

O5

O6

O7

Exerciții pentru încălzirea mușchilor fini ai

mâinilor.

Moment de protecția muncii: Elevii vor fi

atenționați cu privire la mânuirea adecvată a

instrumentelor (foarfece) și a materialelor de lucru.

Se va coordona munca elevilor, avându-se în

vedere întreaga clasă; se va interveni cu explicații,

încurajări și susținere acolo unde este cazul.

Se va acorda o mare atenție respectării etapelor de

lucru și corectitudinii executării acestora, manipulării

corecte a materialelor și a instrumentelor de lucru.

exercițiul

explicația

observația

dirijată

materialele

de lucru:

foarfece,

lipici,

acuarele,

pensule,

creioane

colorate,

carioci

activitate

în

perechi

observarea

sistematică

a

comporta-

mentului

aprecieri

verbale

Analiza

lucrărilor și

aprecierea

acestora

4 min.

Se analizează lucrările și se fac aprecieri.

Sunt urmărite aspectele pozitive, creativitatea și

îndemânarea realizatorilor.

Învățătoarea oferă criterii de analiză privind obţinerea

efectelor estetice dorite:

- corectitudinea aplicării tehnicilor de lucru (tăierea

corectă după contur a cercului, lipirea îngrijită,

asamblarea corectă)

- acurateţea realizării

- originalitatea lucrării

explicația

observația

dirijată

conversația

euristică

machete

activitate

frontală

aprecieri

verbale

ștampile,

jetoane

evaluare

colectivă

autoeva-

luarea

Activitate în

completare

5 min.

O8

Sub îndrumarea învățătoarei, elevii citesc pe

rând, versuri din ,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu

Naum.

exercițiul

,,Cartea cu

Apolodor‖

de Gellu

Naum

activitate

frontală

observarea

sistematică

a comport.

aprecieri

verbale