MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR

SI TURISMULUICOMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI

DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNELUCRÃRILOR DE DRUMURI

CAIET DE SARCINI NR. 12

STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBTIRIEXECUTATE LA RECE (Slam bituminos)

CAIET DE SARCINI GENERALE

STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBTIRIEXECUTATE LA RECE (Slam bituminos)

C U P R I N S

pag.

CAP.I. GENERALITÃTI 4

ART. 1. OBIECT - DEFINITII 4

ART. 2. DOMENIU DE APLICARE 4

CAP.II. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR 6

ART. 3. MATERIALE 6ART. 4. CONTROLUL CALITÃTII MATERIALELOR ÎNAINTE

DE PREPARARE 8

CAP.III. MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR 10

ART. 5. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE TURNATE 10ART. 6. UTILAJE NECESARE 13ART. 7. PREPARAREA MIXTURII 14ART. 8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

PREPARARE 15ART.9. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII 15

CAP.IV. EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE 16

ART.10. LUCRÃRI PREGÃTITOARE 16ART.11. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE 17ART.12. PROTECTIA LUCRÃRILOR 18ART.13. CONTROLUL PUNERII ÎN OPERÃ 19

2

pag.

CAP.V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE 19

ART.14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT 19ART.15. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITÃ

21

CAP.VI. RECEPTIA LUCRÃRILOR 22

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARÃ 22ART.17. RECEPTIA FINALÃ 22

ANEXÃ – DOCUMENTE DE REFERINTA 23

3

G E N E R A L I T Ã T I

ART.1. OBIECT - DEFINITII

1.1. Prezentul caiet de sarcini priveste straturile bituminoase

foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum (slam

bituminos) si cuprinde conditiile tehnice de calitate care trebuie sã

fie îndeplinite la prepararea, punerea în opera si controlul calitãtii

materialelor si a straturilor executate. Prescriptiile prezentului caiet

de sarcini nu se aplicã la executarea straturilor bituminoase subtiri,

cilindrate, executate la cald cu bitum.

1.2. La executia straturilor bituminoase foarte subtiri

executate la rece cu emulsie de bitum se vor respecta si prevederile

Normativului AND 523-1995.

1.3. Straturile bituminoase foarte subtiri realizate la rece

(slamul bituminos - SLURRY SEAL) au principalul rol de a repara

îmbrãcãmintile rutiere asfaltice sau din beton de ciment, folosind

agregate si emulsii bituminoase cationice, capabile de a asigura

etansarea completã a suprafetei, stabilitate la temperaturi înalte,

flexibilitate la temperaturi joase, aderentã bunã datoritã stabilitãtii

la deformare, elasticitate superioarã si rezistentã la întindere si

eliminã disconfortul în circulatie, disconfort datorat denivelãrilor sau

exfolierilor (în cazul îmbrãcãmintilor din beton de ciment).

1.4. Straturile rutiere bituminoase foarte subtiri, executate la

rece, au o grosime de 5-15 mm. Ele sunt realizate la temperatura

mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe bazã de emulsii cu bitum

modificat cu polimeri, de regulã necilindrate, denumite mixturi

asfaltice turnate, care pot fi aplicate în unul sau douã straturi.

ART.2. DOMENIU DE APLICARE

4

2.1. Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt

destinate executiei lucrãrilor de reabilitare primarã a drumurilor de

clasa tehnicã III-V cu îmbrãcãminte bituminoasã sau din beton de

ciment si lucrãrilor de întretinere periodicã a drumurilor de clasa

tehnicã II-V.

Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece se aplicã

numai pe drumuri cu capacitate portantã corespunzãtoare.

2.2. Sectoarele pe care urmeazã sã se aplice straturile

bituminoase foarte subtiri se vor selecta prin efectuarea

verificãrilor, dupã cum urmeazã:

- capacitatea portantã (CD 31-2002);

- denivelãri (SR 174-1:2002);

- indicele de degradare (Instructiuni CD 155-2001);

- elemente geometrice (SR 174-1:2002, SR 183-1:1995).

În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare

pentru eliminarea denivelãrilor si aducerea pofilului transversal la

parametrii stabiliti, iar stratul superior este de rulare.

2.3. Tronsoanele de drum pe care urmeazã sã se aplice

straturile bituminoase foarte subtiri se selecteazã prin constatãri si

mãsuratori prealabile, astfel încât sã se îndeplineascã urmãtoarele

conditii:

- sã aibã capacitatea portantã necesarã, conform normativelor

în vigoare;

- denivelãrile în profil longitudinal si transversal sã fie de

maximum 2 cm sub lata de 3 m;

- profilul transversal si longitudinal de bazã sã respecte

prevederile SR 174/1:2002 si SR 183/1:1995.

2.4. Deficientele si degradãrile care se pot remedia prin

aplicarea straturilor foarte subtiri executate la rece sunt:

a) În cazul îmbrãcãmintei bituminoase, pe:

5

- suprafata poroasã, slefuitã sau îmbãtrânitã;

- fisuri;

- denivelãri în profil longitudinal si/sau transversal sub 2 cm;

6

b) În cazul îmbrãcãmintei din beton de ciment, pe:

- suprafata poroasã sau cu alveole;

- exfolieri, fisuri, crãpãturi;

- denivelãri în profil longitudinal si/sau transversal sub 2 cm.

2.5. În cazul suprafetelor cu denivelãri cuprinse între 1-2 cm,

mãsurate cu rigla de 3 m, punerea în operã se realizeazã în douã

straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare.

2.6. Straturile foarte subtiri executate la rece nu se aplicã în

cazul în care denivelãrile existente sunt determinate de un fenomen

de fluaj, al îmbrãcãmintei bituminoase existente.

De asemenea, straturile foarte subtiri executate la rece nu se

aplicã pe îmbrãcãmintea bituminoasã care prezintã fenomene de

exudare a bitumului.

2.7. Straturile foarte subtiri executate la rece nu mãresc

capacitatea portantã a sistemului rutier.

C A P I T O L U L I

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

ART.3. MATERIALE

3.1. Agregatele naturale utilizate la executia straturilor

bituminoase foarte subtiri sunt urmãtoarele:

- nisip de concasare sort 0-4;

- cribluri sorturi 4-6 si 6-8 (sortul 4-8 din SR 667:2001, pct.

1.3.9., desfãcut în douã, prevãzute în Normativul AND 523-1995).

Ele trebuie sã provinã din roci de clasa minim B, conform SR

667:2001, tabel 9, sã ateste o rezistentã mare la slefuire si sã

îndeplineascã conditiile de calitate din tabelul 1.

7

Tabel 1

Nr. Caracteristici Sortul Metoda decrt. 0-4 4-6 6-8 analizã1 Continutul de granule:

- care rãmân pe ciurul superior (dmax),(% maxim)

5 5 5STAS 730-89

- care trec prin ciurul (sita) inferior(a) (dmin),(% maxim)

- 10 10

2 Coeficientul de formã, (% maxim) - 25 25 STAS 730-89

3 Continutul de impuritãti:- corpuri strãine nu se admit STAS 4606-

80- continut de fractiuni sub 0,1 mm, (% maxim)

- 1,50 1,00 STAS 730-89

- argilã nu se admit SR 667-2001

4 Uzura cu masina “Los Angeles” (% maxim)

- 20 20 STAS 730-89

5 Rezistenta la înghet-dezghet:- coeficient de gelivitate, (% maxim) - 3 3 STAS 730-

89- sensibilitate la înghet, (% maxim) - 25 25

6 Coeficient de activitate:- nisip de concasaj cu maximum 8% fractiuni0-0,1 mm

1,5 - - STAS 730-89

- nisip de concasaj cu peste 8% fractiuni0-0,1 mm

2,0 - - STAS 730-89

Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie sã fie

stocate în silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu

pereti despãrtitori, pentru evitarea impuritãtilor.

3.2. Filerul care se utilizeazã este cel prevãzut în STAS 539-79.

3.3. Cimentul utilizat la executia straturilor bituminoase foarte

subtiri trebuie sã satisfacã prevederile SR 388-95.

3.4. Atât filerul, cât si cimentul se vor livra de cãtre furnizori în

saci si se vor depozita în încãperi ferite de umezealã sau în silozuri.

8

3.5. Emulsia bituminoasã cationicã pentru prepararea mixturii

trebuie sã fie cu rupere lentã, pe bazã de bitum modificat cu

polimer si sã îndeplineascã conditiile tehnice din tabelul 2.

9

Tabel 2

Nr.crt.

Caracteristici Conditiitehnice

Metodade

determinareSTAS

1 Continut de bitum, % 60-65 8877-722 Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm),

(%)maximum 0,1 8877-72

3 Stabilitate la stocare, dupã 7 zile (rest pe sita de 0,63 mm), (%)

maximum 0,5 8877-72

4 Adezivitate, (%) minimum 90 10969/2-885 Caracteristicile bitumului rezidual din

emulsie:- penetratie la 25oC, 1/10 mm 60-100 42-68- ductilitate la 25oC, cm minimum 100 SR 61:1997- revenire elasticã la 13oC, (%) minimum 40 anexa nr. 1

3.6. Emulsia bituminoasã cationicã pentru amorsãri trebuie sã

fie cu rupere rapidã si sã satisfacã conditiile tehnice din STAS 8877-

72.

3.7. Apa utilizatã pentru preumezirea agregatelor naturale

trebuie sã fie lipsitã de impuritãti organice si minerale si sã

îndeplineascã prevederile STAS 1342-91.

3.8. Ca aditivi pentru mãrirea timpului de rupere a emulsiei

bituminoase se poate utiliza orice produs tensioactiv care rãspunde

acestui obiectiv si care se disperseazã cu usurintã în apa de

preumezire.

ART.4. CONTROLUL CALITÃTII MATERIALELOR ÎNAINTE

DE

PREPARARE

4.1. Exigentele de calitate a materialelor vor fi verificate în

laboratorul Antreprenorului, în categoria acestora intrând

urmãtoarele:

- reteta lucrãrilor slamului bituminos;

- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;

10

- cercetarea compatibilitãtii între agregate si bitum;

- determinãri privind compatibilitatea dintre slamul bituminos

si stratul suport local.

11

4.2. Verificarea calitãtii materialelor componente se executã în

conformitate cu prescriptiile din standardele si normele respective,

mentionate la pct. 3 pe fiecare lot aprovizionat, dupã cum urmeazã:

a) Nisip de concasaj:

- natura mineralogicã (examinare vizualã);

- granulozitatea (STAS 4606-80);

- continut de impuritãti (corpuri strãine, STAS 4606-

80);

- coeficient de activitate (STAS 730-89).

b. Criblurã:

- natura mineralogicã (examinare vizualã);

- granulozitatea (STAS 4606-80);

- coeficientul de formã (STAS 730-89);

- uzura cu masina “Los Angeles” (STAS 730-89);

- rezistenta la înghet-dezghet (STAS 730-89);

- continutul de impuritãti;

- corpuri strãine (STAS 4606-80);

- argila (SR 667:2001);

- continut de fractiuni sub 0,1 mm (STAS 730-89).

c. Filer:

- finetea (STAS 539-79);

- umiditatea (STAS 539-79).

d. Ciment:

- finetea (SR 227-2:1994);

- timpul de prizã (SR EN 196-3:1995/AC:1997).

12

e. Emulsii bituminoase cationice:

- continutul de bitum (STAS 8877-72);

- omogenitatea (STAS 8877-72);

- stabilitatea la stocare si la transport (STAS 8877-72);

- adezivitate (STAS 10969/2-88);

- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru

emulsia bituminoasã cationicã cu rupere lentã

(penetratie: STAS 42-68, ductilitate: SR 61:1997, revenire

elasticã: anexa nr. 1).

C A P I T O L U L II

MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART.5. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

5.1. Tipurile de mixturi asfaltice turnate si compozitia acestora

în functie de dimensiunea maximã a granulei si de domeniul lor de

utilizare sunt arãtate în tabelul 3.

Tabel 3

Nr. Compozitia mixturii asfaltice Stratul de reprofilare

Stratul de rulare

crt. turnate Tip 0/2 Tip 0/6 Tip 0/8Compozitia granulometricã,a) în limitele din Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3b) % din masã:

1 - treceri prin: sita de 8 mm (ciurul de 11 mm)

- 100 90-100

- treceri prin: sita de 6,3 mm (ciurul de 8 mm)

- 90-100 70-90

- treceri prin: sita de 2 mm 75-90 34-64 31-55- treceri prin: sita de 0,63 mm 20-50 12-40 19-34- treceri prin: sita de 0,1 mm 7-17 6-16 6-16

2 Continutul de bitum rezidual fatã de agregatele naturale uscate, %

7,0-9,0 5,5-8,0 6,0-7,5

3 Cantitate de mixturã, kg/m2 8-15 12-20 15-25

13

14

15

5.2. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase

fatã de agregatul natural se recomandã utilizarea de ciment în

proportie de 2-3% fatã de amestecul de agregate naturale.

5.3. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/2 sau 0/6 este în

functie de natura deficientelor preponderente ale stratului suport.

Astfel stratul tip 0/2 se aplicã în cazul suprafetelor fisurate sau

poroase, iar stratul tip 0/6, în cazul suprafetelor care necesitã

corectarea denivelãrilor în profil transversal si longitudinal.

5.4. Compozitia emulsiei si a mixturii asfaltice turnate se

stabileste prin încercãri de laborator, pe baza materialelor care

urmeazã sã fie puse în operã, avându-se in vedere urmãtoarele

conditii:

- începutul prizei sã nu se producã înainte de un minut de la

adãugarea emulsiei, dar nu mai târziu de 3 minute;

- amestecul sã fie fluid si omogen;

- amestecul asternut în strat subtire sã elimine apa limpede în

decurs de 15-20 minute.

ART.6. UTILAJE NECESARE

6.1. Pentru pregãtirea stratului suport sunt necesare

urmãtoarele echipamente: utilaj pentru perierea mecanicã si

spãlarea stratului suport (un singur echipament) sau douã

echipamente distincte (perie mecanicã si utilaj pentru spãlare sub

presiune).

6.2. Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare

urmãtoarele utilaje:

- încãrcãtor cu cupã;

- buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetricã;

- transportor cu bandã;

- malaxor cu amestec continuu sau betonierã;

16

- buncãr de stocare a amestecului;

17

- rezervoare verticale cu pompã de încãrcare-descãrcare

pentru emulsiile bituminoase cu rupere lentã si, separat, cu rupere

rapidã.

6.3 Pentru executia straturilor foarte subtiri executate la rece

cu emulsie bituminoasã este necesarã o masinã (combinã), care

lucreazã în flux continuu, cu o autonomie legatã de volumul de

agregate naturale care poate fi depozitat pe masinã (8-10 m3).

Principalele operatiuni executate de combinã sunt: dozarea

materialelor componente (amestec de agregate naturale, filer si

ciment, emulsie bituminoasã, apã, aditiv), prepararea mixturii

asfaltice turnate, asternerea acesteia în strat subtire (0,8-1,5 cm).

Alimentarea combinei cu toate materialele componente se

realizeazã discontinuu.

ART.7. PREPARAREA MIXTURII

7.1. Pregãtirea utilajului de preparare si punere în operã

constã în alimentarea utilajului cu materialele componente, acestea

depozitându-se separat în buncãrele special amenajate pe masinã.

7.2. Prepararea mixturii se realizeazã în malaxorul combinei în

care sunt introduse, în flux continuu, materialele componente,

astfel:

a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui

transportor elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turatia

variabilã a snecului;

b) filerul (cimentul) este introdus în malaxor prin cãdere liberã,

iar dozarea se efectueazã volumetric;

c) apa, aditivul si emulsia sunt transmise la malaxor de cãtre

pompele dozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor

de stropire;

18

d) agregatele sunt mai întâi preumezite, cu ajutorul unei rampe

de stropire, cu amestecul apã/aditiv, în momentul în care

acestea cad în malaxor. O altã rampã de stropire situatã putin

mai în spate, trimite emulsia bituminoasã peste agregatele

preumezite.

Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie sã

ateste o precizie de:

- + 4% pentru agregatele naturale;

- + 1% pentru emulsie si apã de preumezire.

La începerea lucrului se pun în functiune malaxorul, pompa de

apã si snecul transportor al materialului granular. Când acesta a

ajuns în dreptul rampei de stropire cu emulsie, se pune în functiune

si pompa de emulsie.

Din malaxor, mixtura ajunge la un jgheab, de unde este

deversatã între longrinele repartizorului.

ART.8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

PREPARARE

Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri se

vor efectua urmãtoarele verificãri:

- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se

alimenteazã combina (zilnic);

- omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);

- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;

- functionarea corectã a dispozitivelor de dozare.

ART.9. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII

Verificarea se face pe probe prelevate în timpul executiei, câte

douã probe de 3-5 kg pentru fiecare 1.000 m2 de mixturã asternutã.

19

Probele se preleveazã în timpul functionãrii combinei dupã

intrarea în regim de lucru normal, în pungi de plastic rezistente, de

la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. Dupã prelevare,

pungile se leagã etans si mixtura se frãmântã în pungã pânã la

ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenitãtii probei.

20

Verificarea compozitiei mixturii se efectueazã conform STAS

1338/2-87, cu mentiunea cã, în prealabil, aceasta trebuie sã fie

uscatã prin mentinerea în etupã la temperatura de 105oC, pânã la

greutatea constantã.

C A P I T O L U L III

EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE

ART.10. LUCRÃRI PREGÃTITOARE

10.1 Pregãtirea stratului suport

10.1.1. Înainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte

subtiri executate la rece, dupã executarea verificãrilor prevãzute la

pct. 1.5, stratul suport trebuie sã fie supus operatiunilor de

remediere a tuturor defectiunilor si denivelãrilor existente de

maximum 2 cm, astfel încât acesta, sã fie adus la cotele prevãzute

în SR 174-1 si SR 183-1.

10.1.2. Remedierea defectiunilor se va executa conform

“Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la

îmbrãcãmintile rutiere moderne”, Ind. AND 547-1998.

10.1.3. Dupã remedierea defectiunilor, se va proceda la

receptia acestora si la încheierea unui proces verbal de verificare,

pe faze de executie.

10.1.4. Dupa verificare, stratul suport se curãtã si se

amorseazã astfel:

a) curãtarea se face prin mãturare mecanicã si spãlare cu jet de

apã sub presiune;

b) amorsarea se executã uniform, prin stropire mecanizatã cu

emulsie bituminoasã cationicã cu rupere rapidã, într-o

cantitate care sã asigure un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m2 (în

21

functie de porozitatea stratului suport). Amorsarea se executã

dupã uscarea stratului suport spãlat.

10.2. Pregãtirea materialelor granulare

Amestecarea sorturilor granulare (cribluri si nisip de concasaj)

se va face în proportiile stabilite prin încercãri de laborator, astfel

încât sã se obtina un material omogen, cu compozitia

granulometricã prescrisã de retetã.

22

Amestecul se realizeazã prin dozarea gravimetricã sau

volumetricã a sorturilor granulare, cu ajutorul echipamentelor

prevãzute la pct. 6.2. Precizia de dozare este de 4%.

ART.11. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

11.1. Lucrãrile de executie a straturilor bituminoase foarte

subtiri executate la rece se vor desfãsura în anotimpul cãlduros, la

temperaturi cuprinse între 10oC si 30oC, în perioada 1 mai - 15

septembrie, în zona de ses, si 1 iunie - 15 august, în zona de munte,

pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fãrã riscul

aparitiei fenomenelor de înghet-dezghet, care ar putea conduce la

erodarea stratului.

11.2. Timpul de la asternere pânã la darea în circulatie, va fi

stabilit de cãtre laboratorul Antreprenorului.

Viteza de circulatie în primele 2-3 ore de la darea în circulatie

a sectorului va fi de maximum 30 km/h.

11.3. Perioada de la executia stratului subtire pânã la darea în

circulatie, respectiv de rupere a emulsiei si de eliminare a apei din

strat, depinde de diversi factori, cum sunt: conditiile atmosferice,

grosimea stratului, natura stratului suport si a materialelor

granulare utilizate.

11.4. Asternerea mixturii asfaltice

11.4.1. Asternerea mixturii se realizeazã continuu cu ajutorul a

1-2 transportoare elicoidale sau cu paleta.

Realizarea unei calitãti corespunzãtoare a mixturii si buna sa

repartizare pe stratul suport sunt obtinute prin variatii ale vitezei de

înaintare a combinei.

Viteza o datã reglatã nu se va modifica decât în cazul aparitiei

unor schimbãri importante în ceea ce priveste configuratia terenului

sau starea suprafetei stratului suport.

23

11.4.2. Asternerea mixturii se realizeazã într-unul sau douã

straturi, în functie de mãrimea denivelãrilor suprafetei stratului

suport.

24

În cazul executãrii a douã straturi din mixturã asfalticã turnatã

la rece, respectiv a stratului de reprofilare si stratului de rulare, cel

de-al doilea strat se executã dupã consolidarea primului strat.

11.4.3. La sfârsitul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la

aparitia unor defectiuni ale acestuia, se opreste alimentarea

malaxorului si se asterne întreaga cantitate de mixturã existentã,

îndepãrtându-se portiunile necorespunzãtoare.

La încheierea programului de lucru, malaxorul se goleste si se

curãtã temeinic, pentru evitarea aglomerãrii mixturii pe palete sau

pe snec.

11.4.4. De regulã, straturile bituminoase foarte subtiri

executate la rece nu se compacteazã.

Operatiunea de compactare mecanicã se recomandã a se

executa numai în cazul în care drumurile nu sunt expuse traficului

sau pe care traficul este redus, neputându-se asigura compactarea

ulterioarã a stratului si evaporarea completã a apei din mixtura

asfalticã turnatã.

Operatiunea de compactare se efectueazã cu compactori cu

pneuri lis de 10 t. Compactarea se executã pe fiecare strat în parte.

Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operatiunea

de compactare se executã în lungul drumului de la margine spre ax,

prin realizarea unui numãr de 5 treceri.

Înainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de

pneuri, suprafata mixturii asternute poate fi tratatã cu nisip natural

fin (0-4 mm), prin rãspândirea unei cantitãti de circa 2 kg/m2.

ART.12. PROTECTIA LUCRÃRILOR

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulatia deviatã sau

întreruptã, semnalizate conform Instructiunii MI/MTTc nr. 630/2330

din 20.04.1985.

25

Circulatia se deviazã pe tronsoane. În cazul în care lucrãrile se

executã pe timp de noapte, ele vor fi semnalizate prin indicatoare

reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbenã, vizibile

de la cel putin 100 m.

Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la

aproximativ 20 minute dupã executie.

ART.13. CONTROLUL PUNERII ÎN OPERÃ

În cursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri

executate la rece trebuie sã se verifice urmãtoarele:

- pregãtirea corespunzãtoare a stratului suport, grad de

curãtenie si de amorsare;

- omogenitatea mixturii asfaltice pe toatã lãtimea de lucru;

- grosimea stratului asternut;

- darea în circulatie numai dupã ruperea completã a emulsiei si

întãrirea mixturii. Verificarea se efectueaza prin tamponarea

suprafetei stratului cu o hârtie de filtru. Traficul poate fi deschis în

momentul în care liantul din mixturã nu mai aderã la hârtia de filtru;

- compozitia mixturii, conform art. 9.

C A P I T O L U L IV

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR

EXECUTATE

ART.14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT

14.1. Uniformitatea suprafetei

14.1.1. Uniformitatea suprafetei în profil longitudinal se verificã

cu un dreptar de 3 m lungime, la 10 cm de axa drumului si la circa 1

m de la marginea pãrtii carosabile.

26

Pentru mãsurarea denivelãrilor în profil longitudinal se

utilizeazã o panã de maximum 30 mm lãtime, cu înclinatia 1/10.

Fata înclinatã a penei va avea gradatii corespunzãtoare diferentelor

de înãltime de 1 mm.

27

Pentru a citi denivelarea, pana se introduce între

îmbrãcãminte si fata inferioarã a dreptarului.

14.1.2. Uniformitatea suprafetei de rulare în profil longitudinal

se poate determina si cu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.),

conform Instructiunilor Ind. AND 563-2001.

14.1.3. Uniformitatea suprafetei în profil transversal se verificã

cu un sablon având profilul prevãzut de proiect si lungimea egalã cu

lãtimea îmbrãcãmintei; sablonul se aseazã pe douã suporturi puse

pe marginea îmbrãcãmintei. Suportul de la un capãt al sablonului

are 4 cm grosime, iar celãlalt are grosimea variabilã în trepte,

pentru a se asigura pozitia orizontalã a sablonului.

14.1.4. Pentru verificarea respectãrii profilului în sens

transversal, se va folosi o panã gradatã având lungimea 30 cm,

grosimea de maximum 3 cm si înãltimea la cele douã capete de 1,5

cm si, respectiv, 9 cm. Gradatiile vor fi corespunzãtoare diferentelor

de înãltime de 1 mm.

Mãsurarea se face în axa drumului si la distantele de 1 m si 2

m de la margine.

14.1.5. Verificarea profilurilor transversale cu panta unicã se

face cu un dreptar, în locul sablonului de profil transversal.

14.1.6. Uniformitatea suprafetei în profil transversal se poate

verifica si cu alte sisteme si aparaturi moderne specifice lucrãrilor

rutiere.

14.2. Verificarea rugozitãtii se face cu aparatul SRT si prin

metoda înãltimii se nisip, în conformitate cu prevederile STAS 8849-

83.

Verificarea rugozitãtii se poate face si cu aparate de mãsurã

care functioneazã pe principiul rotii blocate, conform Instructiunilor

CESTRIN.

28

14.3. Stratul de rulare gata executat trebuie sã prezinte

planeitate si rugozitate conform tabelului 4.

29

Tabel 4

Nr.Crt.

Caracteristici Valori recomanda

te

Metoda de determinare

1 Planeitate (denivelãri), mm maxim 5 SR 174-12 Uniformitate, indicele international (IRI), (%) AND

563-2001AND

563-20013 Rugozitate:

- rezistenta la alunecare, cu pendulul SRT, unitãti SRT

> 65 STAS 8849-83

- rugozitate geometricã, HS, (mm) > 6

ART.15. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITÃ

15.1. Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte

subtiri executate la rece sunt cele prevãzute în Normativul AND

523-1995.

15.2. Grosimea straturilor este în functie de domeniul de

aplicare (strat de rulare, strat de reprofilare) de dimensiunea

maximã a granulei agregatului natural utilizat si se situeazã, de

regulã, între 5 si 15 mm:

- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;

- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.

În aceste conditii, cantitatea de mixturã pe metru pãtrat

variazã în limitele 8-25 kg/m2, conform tabelului 3.

15.3. Profilul transversal în aliniament, în curbe si în zonele

aferente de amenajare, precum si pantele în profil transversal;

trebuie sã îndeplineascã conditiile prevãzute în SR 174-1.

15.4. Declivitatea maximã a drumurilor pe care se pot aplica

straturile bituminoase foarte subtiri este de 4,5%.

15.5. Abaterile limitã locale la lãtimea stratului fatã de lãtimea

îmbrãcãmintei suport este de + 5 cm.

15.6. Denivelãrile admise în lungul drumului, sub dreptarul de

3 m, sunt de maximum 5 mm.

30

15.7. Abaterile limitã admise la panta profilului transversal pot

fi maximum +5 mm/m.

C A P I T O L U L V

RECEPTIA LUCRÃRILOR

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARÃ

Receptia preliminarã a lucrãrilor se va face la o lunã de la

executia lucrãrilor si se va efectua conform normelor în vigoare

privind receptia lucrãrilor de drumuri, pe sectoare complet

executate.

Comisia de receptie va examina lucrãrile executate conform

documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control si

asigurare a calitãtii, întocmite în timpul executãrii.

Verificarea uniformitãtii suprafetei se face conform pct. 14.1.

Verificarea suprafetei în profil longitudinal se face conform pct.

14.1.1. si 14.1.2.

Verificarea în profil transversal se face conform pct. 14.1.3.

Verificarea rugozitãtii se face conform pct. 14.2.

Rezultatele tuturor verificãrilor fac parte din documentatia

receptiei preliminare.

ART.17. RECEPTIA FINALÃ

Perioada de verificare a comportãrii în exploatare a lucrãrilor

definitive va fi de minimum 24 luni de la data receptiei preliminare.

În perioada de garantie a îmbrãcãmintei, toate eventualele

defectiuni vor fi remediate de cãtre constructor.

Receptia finalã se face conform prescriptiilor legale în vigoare.

31

ANEXÃ

CAIET DE SARCINI GENERALESTRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI EXECUTATE LA RECE

(Slam bituminos)

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de

32

întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

33

II. NORMATIVE TEHNICE

AND 523-95 - Normativ privind executia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum.

AND 547-1998 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la îmbrãcãmintile rutiere moderne.

AND 563-2001 - Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitãtii suprafetei drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal APL 72.

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

CD 155-2001 - Instructiuni tehnice privind starea tehnicã a drumurilor moderne.

III. STANDARDE

STAS 42-68 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.

SR 61:1997 -Bitumuri. Determinarea ductilitãtii.

SR 174-1:2002 -Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-1:1995 - Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment executate în cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-3:1995 +

34

+ SR EN 196-3:1995/AC:1997 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de prizã si a stabilitãtii.

35

SR 227-2:1994 - Cimenturi. Încercãri fizice. Determinarea finatii de mãcinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388:1995 - Ciment Portland.

STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de cretã si filer de var stins în pulbere.

SR 667:2001 - Agregate naturale si piatrã prelucratã pentru lucrãri de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate si drumuri. Metode de încercare.

STAS 1338/2-87 - Lucrãri de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbrãcãminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si încercare.

STAS 1342-91 - Apã potabilã.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de încercare.

STAS 8849-83 - Lucrãri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de mãsurare.

STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã pentru lucrãrile de drumuri.

STAS 10969/2-88 - Adezivitatea emulsiilor bituminoase fatã de agregatele naturale. Metode de determinare.

36