strategia de dezvoltare economico – socialĂ.doc
TRANSCRIPT
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALĂ
A COMUNEI RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI
2007- 2013
Autori:
Prof.univ.dr. Ion DONA Prof.univ.dr. Letiţia ZAHIU Dr.ec. Elena TOMA
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii
şi Dezvoltare Rurală – Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Dr. Violeta FLORIAN Dr. Marioara RUSU Mihai CHIŢEA Drd. Lorena CHIŢEA Elisabeta ROŞU
Institutul de Economie Agrară – Academia Română
CuprinsCapitolul I
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Comuna Răchiţi - potenţialul natural, economic şi uman
4
1.1 Caracteristicile generale 41.1.1. Scurt istoric 41.1.2. Aşezarea geografică 51.1.3. Relieful 61.1.4. Clima 81.1.5. Reţeaua hidrografică 91.1.6. Vegetaţia şi fauna 101.1.7. Solurile 11
1.2. Resurse naturale şi umane 121.2.1. Resurse funciare şi forestiere 121.2.2. Resurse turistice 141.2.3. Resurse umane 141.2.4. Resurse istorice, culturale 16
1.3. Activităţi economice 161.3.1. Agricultura 161.3.2 Silvicultură 211.3.3. Industriile locale şi meşteşugurile 211.3.4. Turism rural 231.3.5. Servicii 23
1.4. Infrastructură rurală 231.4.1. Infrastructura rutieră 231.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară 241.4.3. Infrastructura de comunicaţie 261.4.4. Infrastructura socială 27
1.5. Mediu 271.5.1. Apa 281.5.2. Aer 291.5.3. Sol 291.5.4. Pădure 301.5.5. Zone cu riscuri naturale 30
1.6. Veniturile şi cheltuielile comunei Răchiţi 311.6.1 Structura veniturilor administraţiei publice locale Răchiţi 311.6.2. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi 321.6.3. Obiective investiţionale, proiecte derulate 33
Capitolul IIOrganizarea administrativă, instituţională 36
2.1. Organizarea administrativă 362.2. Organizare instituţională, parteneriate 36
2
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Capitolul IIIAnaliza SWOT a comunei Răchiţi 37
Capitolul IVStrategia dezvoltării economico - sociale pe termen mediu şi lung – comuna Răchiţi 53
4.1. Obiective generale 534.2. Obiective specifice 534.3. Corelarea direcţiilor strategice, obiectivelor generale şi programelor/ măsuri (finanţare)
60
Bibliografie 78
Capitolul I
Comuna Răchiţi - potenţialul natural, economic
şi uman
3
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
1.1. Caracteristicile generale
1.1.1. Scurt istoric
Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestei comune au
scos la iveală urme de viaţă datând din epoca paleolitică.
Comuna Răchiţi a luat fiinţă în anul 1864 odată cu primele comune
din ţara noastră şi odată cu înfiinţarea judeţelor, cea din întâi împărţire
administrativ-modernă în locul vechii împărţiri administrative feudale.
Comuna Răchiţi purta denumirea de comuna Popăuţi, cu reşedinţa la
mănăstirea Popăuţi situată la nord-est Această denumire provine de la
mânăstirea Popăuţi pentru că în curtea mănăstirii era şi sediul primăriei.
Vechea comună era compusă din satele Luizoaia, Cişmea, Răchiţi, Teasc şi
Roşiori. În anul 1879 prin trecerea satului Luizioaia în patrimoniul teritorial
al oraşului Botoşani are loc şi mutarea reşedinţei comunei în satul Răchiţi;
se păstrează denumirea de Popăuţi satele componente fiind : Răchiţi,
Cişmea, Teasc şi Roşiori. În anul 1906 se alipeşte şi satul Costeşti, cel mai
vechi sat al comunei. Această localitate face parte din ocolul târgului, care
constituia apanaj al doamnelor Moldovei. În timpul domniei lui Petre
Şchiopu, soţia acestuia, Maria Doamna, a donat părţi din Ocolul târgului
unor mănăstiri. Este menţionat că la l iulie 1931 Moise Movilă a donat
moşia Costeşti de lângă Nicşeni, Mănăstirii Doamnei. Fiind aşezat pe
coasta unui deal a primit denumirea de Costeşti.
În timpul domniei lui Ştefan cel Mare a luat fiinţă satul Cişmea în
jurul unei bisericuţe care aparţinea Mănăstirii Popăuţi între anii 1450 –
1470. În acest sat există o cişmea făcută din bârne acoperită cu draniţă,
având ulucele sculptate în lemn, zidită în partea de nord–est a satului,
despre care se spune că ar fi foarte vechi.
4
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Satul Roşiori aşezat în sud-estul oraşului Botoşani pe coasta dealului
Teişoara peste apa Sitnei datează ca un sat nou din anul 1879. Denumirea
satului porneşte de la primii locuitori-militari ai regimentului 8 Roşiori.
Satul Răchiţi se situează în partea de nord-est a oraşului Botoşani,
aşezat pe coasta unui deal accidentat. Satul Răchiţi are originea de la
primele aşezări omeneşti ale clăcaşilor ce lucrau pe moşii. Denumirea de
Răchiţi este justificată prin situarea pe malul unui iaz care avea pe maluri
răchite bătrâne.
1.1.2.Aşezarea geografică
Comuna Răchiţi, comună suburbană, este situată în partea de nord-
vest a municipiului Botoşani. Ceilalţi vecinii sunt: comuna Nicşeni (la nord),
comuna Unţeni (la nord şi est), comuna Stăuceni (la sud-est) şi comuna
Roma (la vest). Localitatea are o suprafaţă de 7156 ha. Satele
componente, situate în partea sudică a depresiunii Dorohoi-Botoşani de-a
lungul râului Sitna, sunt: Răchiţi, Costeşti, Cişmea şi Roşiori. Este
traversată pe direcţie de la sud-vest la est de drumul naţional DN 29
Botoşani-Săveni şi de două drumuri judeţene. Comuna nu are acces direct
la mijloace de transport pe calea ferată, aceasta realizându-se prin staţia
din municipiu Botoşani situată la aproximativ 3,5 km. distanţă de centrul
comunei.
Teritoriul comunei Răchiţi se află situat între 47°43 Nord -
47°51Nord latitudine nordică şi 26 °46 Est-26°07 Est longitudine estică.
5
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Comuna Răchiţi – harta generală
1.1.3. Relieful
Comuna Răchiţi este aşezată într-o zonă cu aspect tipic de podiş
care poartă amprenta structurii monoclinale şi a litologiei variate.
Structura orografică este dată de un ansamblu de culmi şi platouri
structurale înalte, depresiuni, culoare şi terase fluviale. Caracteristica
principală a reliefului este dată de larga dezvoltare şi repetare a formelor
structurale generate de poziţia monoclinală a stratelor şi de alternanţa
orizonturilor cu grad diferit de rezistenţă la eroziune. Versanţii (mai ales
cuestele) cu pante de peste 5° sunt afectaţi de alunecări, eroziune
6
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
torenţială şi spălări areolare intense. Altitudinea medie este de 350 m.
Densitatea fragmentării reliefului este cuprinsă între 700 şi 900 m/km2;
energia medie este 125 m, iar geodeclivitatea este, în general redusă,
predominant sub 10°. Aproape toţi versanţii cu înclinare mai mare de 5-
10° (cu excepţia spaţiilor împădurite) sunt atacaţi de organisme torenţiale.
Deplasările de teren constituie una dintre caracteristicile peisajului şi ale
modelării actuale a reliefului. Ele afectează areale largi, impresionând atât
prin amploare şi dinamică, cât şi prin consecinţele negative asupra
economiei agrare, clădirilor, căilor de comunicaţie.
Satul reşedinţă de comună, Răchiţi este aşezat pe malul stâng al
pârâului Sitna, pe un versant cu energie de relief mare, afectat de
alunecări active şi potenţiale. În partea de nord se învecinează cu culmile
dealului Ţarna şi Pârlog, cu înălţimi de aproximativ 173 de metri; în partea
de nord-vest se învecinează cu dealul Rediu (190,6 metri) şi valea
Grădinilor, afluenţa văii Sitnei. Pârâul Sitna, în dreptul dealului Pârlog,
formează o luncă largă, unde sunt prezente depozite actuale, insuficient
consolidate, formate din depuneri mâloase recente, cu procent de materii
organice >5%. În partea de est a satului de reşedinţă este prezentă o vale
de eroziune torenţială, afluenţă a văii Sitnei.
Satul component Roşiori este aşezat pe versantul de sud-vest al
dealului Vişinului. În partea de nord-vest, între dealului Vişinului (167,4
metri) şi dealul Canton (161,2 metri) se formează o vale torenţială,
Fundoaia. În partea de sud-vest valea Puturosul străbate intravilanul.
Această vale este prelungirea văii Fundoaia, care se formează din
apropierea fermei zootehnice Popăuţi, între dealul Vişinului şi dealul
Cimitirului (162,6 metri). Toate văile din zonă sunt afluente văii pârâului
Sitna. Aspectul intravilanului satului Roşiori este de platou înclinat spre
valea Sitnei; în partea de est, pantele devin mai abrupte, cu energie de
relief, ridicată.
Satul component Cişmea este situat pe versantul de sud-vest a văii
pârâului Sitna, limitrof cu platoul culmii dealului Cişmea. Versantul de
7
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
nord-est al dealului Cişmea este afectat de alunecări active şi potenţiale.
Zona de platou înclinat pe care este aşezat satul se învecinează la sud-est
cu un versant care prezintă zone afectate de alunecări active. Intravilanul
localităţii prezintă un nivel hidrostatic ridicat (aproximativ 1,00 metri de la
CTN ); se pot observa 2 trepte de alunecare vechi, aflate în prezent în
stadiul curgerilor plastice. Partea de nord-est a satului este străbătută de
pârâul Sitna, sursă a inundaţiilor în momentul viiturilor.
Satul component Costeşti este situat pe partea stângă a văii
pârâului Morişca. Satul ocupă parţial versantul sud-vest al dealului Ţarna.
Pe valea pârâului Morişca au fost efectuate lucrări de acumulare a apelor
pârâului şi a apelor pluviale, formându-se o serie de iazuri şi o pepinieră
piscicolă, părţi componente ale acumulării Costeşti. Partea de nord-est a
localităţii se mărgineşte cu dealul Ţărnii (165 metri) şi dealul Podul
Necşanului (166,8 metri). În partea de vest a satului este valea Botoşanca
afluentă a văii Morişca şi valea lui Tudorică, formată între dealul Botoşanca
(192,0 metri) şi dealul Rediu (190,6 metri ). Spre nord-est este dealul
Comunei şi prelungirea sa cu dealul Dracului, pe care este amplasată
ferma zootehnică Popăuţi.
1.1.4.Clima
Temperatura medie anuală este de +8,6°C, sub media anuală a
României de+9,4°C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie)
este de -3,6°C, iar temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de
+24,2°C.
Au existat şi ani (1940, 1942, 1963), când din cauza invaziilor frecvente de
aer rece, de origine arctică, mediile termice ale lunii ianuarie au coborât
sub - 10°C. Amplitudinea termică este mare (22-23°C) şi corespunde unui
climat continental de tranziţie. Datorită interacţiunii dintre procesele
advective şi cele de circulaţie locală, generată de bilanţul caloric al
suprafeţei active, temperatura aerului poate urca în timpul verii la peste
+35°C în timp ce iarna coboară în toate subunităţile podişului sub -25°C.
8
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Vara pot să apară perioade când temperatura scade sub 10°C, iar iarna
apar perioade călduroase, în timpul cărora temperatura urcă peste 10°C.
Fenomenul de îngheţ variază foarte mult ca moment de apariţie şi ca
număr anual de zile cu îngheţ (130-140 zile/an). Îngheţul este o
caracteristică termică specifică perioadei noiembrie martie.
Excesivitatea climei este exprimată şi de numărul ridicat al zilelor de
vară şi tropicale, care însumează pe an circa 50-100 zile.
Ca urmare a poziţiei sale în regiunea extracarpatică, departe de
influenţa maselor de aer atlantice, larg deschisă acţiunii maselor de aer de
origine continentală din est, nord-est şi nord, cantităţile de precipitaţii sunt
moderate; cantitatea medie multianuală este de 600-650 mm, ele fiind
repartizate inegal în cele patru anotimpuri. Astfel cele mai multe
precipitaţii cad în anotimpul cald, iar cele mai puţine cad în anotimpul
rece. În perioada rece a anului, cad precipitaţii sub formă de ninsoare,
numărul mediu al zilelor cu ninsoare fiind aproximativ 40, iar numărul
zilelor cu strat de zăpadă fiind aproximativ 65. Grosimea stratului de
zăpadă căzut este de aproximativ 100 cm. În perioadele cu viscol, nu
foarte frecvente, zăpada este troienită în zonele adăpostite în straturi cu
grosimi mai mari producând perturbaţii în circulaţia rutieră.
Vânturile dominante sunt cele din nord-vest şi cele din sud-est cu
viteze peste medie (2,5 - 3 m/s) primăvara şi iarna. În timpul iernii se face
simţită prezenţa crivăţului din direcţia nord-est care produce scăderea
bruscă a temperaturii. Vântul de sud-est şi de est bate frecvent primăvara
favorizând seceta, iar vântul de nord bate la sfârşitul toamnei, iarna şi
începutul primăverii cu o viteză de 2,9 m/s, aducând ploi abundente.
1.1.5.Reţeaua hidrografică
Ca apă de suprafaţă pârâul Sitna străbate partea de sud-vest a
comunei. El colectează toate apele care străbat comuna: pârâul Morişca cu
afluenţii Grădinilor, Tudorica, Teişorica, Botoşanca (Costeşti), pârâul Iazul
Lipovanului şi pârâul Puturosu. Caracterele hidrologice ale râurilor, într-un
9
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
regim est-continental cu umiditate deficitară şi moderată, reflectă
trăsăturile climei, natura substratului şi condiţiile fizico-geografice.
Reţeaua hidrografică este completată de iazuri: iazul Melic cu o suprafaţă
de 40 ha., iazul Ghidu cu o suprafaţă de 23 ha., iazul Costeşti cu o
suprafaţă de 40 ha., iazul Popăuţi cu o suprafaţă de 10 ha., iazul Puturosu
cu o suprafaţă de 6 ha.
Apele freatice sunt acumulate în depozite cuaternare, iar volumul lor
suportă variaţii importante sub influenţa elementelor climatice.
Lacurile de tasare pe loess s-au format pe interfluvii aflate, în
general, la înălţimi mai mari de 150 m, aceste lacuri au o formă circulară
sau uşor alungită.
În cea mai mare parte sunt ape bicarbonatate. Duritatea apelor
variază, în general, între 8° dhG şi 25° dhG. Caracterele morfolitologice au
fost favorabile formării lacurilor (naturale şi artificiale), determinând
apariţia mai multor tipuri genetice (de tasare, de albie majoră).
Apele subterane sunt o consecinţă a constituţiei geologice, cu
alternanţe de straturi permeabile şi impermeabile, şi a condiţiilor de
alimentare, ceea ce face ca în afara apelor freatice să se găsească la
diferite adâncimi şi ape subterane captive. Pe arealul comunei Răchiţi sunt
prezente două categorii de ape subterane: captive (de adâncime) şi libere.
Apele subterane captive includ straturi acvifere aflate sub presiune,
acumulate în depozite sedimentare nesecţionate de eroziunile văilor
apelor.
1.1.6. Vegetaţia şi fauna
Floristic şi geobotanic comuna Răchiţi aparţine regiunii euro-
siberiene. Din punct de vedere al vegetaţiei, teritoriul comunei se
încadrează în zona silvostepă şi parţial zona de luncă - culoarul Sitnei.
Vegetaţia naturală este caracteristică zonei de silvostepă, ocupată
în special de terenuri agricole iar pajiştile ocupă locul fostelor păduri.
Această zonă de silvostepă corespunde câmpiei colinare şi este alcătuită
din pajişti şi pâlcuri de pădure (şleauri de silvostepă). Pajiştile au o
10
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
răspândire discontinuă în special pe versanţi, fiind în mare parte sărăcite
în specii şi degradate de eroziuni, alunecări de teren, păşunat şi de
extinderea culturilor agricole. Pajiştile naturale pe lângă suprafaţa redusă
pe care o ocupă sunt în mare parte situate pe terenuri în pantă. Ele sunt
supuse eroziunii şi alunecărilor de teren şi sunt degradate prin păşunat şi
exploatarea excesivă sau neîntreţinere. Pajiştile sunt formate din colilie,
păiuş, negară, firuţă, bărboasă, pir, peliniţă etc.
Pădurile din silvostepă ocupă areale discontinui, fiind constituite în
special din specii de goruni, stejar sau de goruni în asociaţie cu fag, cărora
li se mai adaugă făgete de deal etc.
Defrişările şi desţelenirile au declanşat reacţii negative asupra
calităţii mediului, reducerea debitelor apelor freatice şi de suprafaţă,
degradarea solului şi a reliefului de versanţi. Aceste fenomene au şi alte
cauze dar prezenţa pădurilor şi a pajiştilor împiedică producerea lor,
menţinând o stare de echilibru.
Fauna terestră este cea specifică zonelor de vegetaţie (forestieră,
silvostepă, stepă), cu menţiunea că ea şi-a restrâns mult arealul şi
numărul, din cauza accentuatei reduceri şi degradării formaţiunilor
vegetale cu care formează biocenoze şi că amestecurile interzonale de
faună sunt mult mai frecvente, datorită mobilităţii şi spectrului ecologic
mai larg al componentelor sale. Fauna a devenit din ce în ce mai săracă,
ea având cel mai mult de suferit de pe urma activităţilor antropice.
Mamiferele mici sunt astăzi cele mai reprezentative (popândăul, hârciogul,
iepurele etc) dar se întâlnesc şi căprioare, iepuri şi vulpi. Dintre păsări mai
des întâlnite sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, presura, sticletele,
cinteza, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul,
rândunica şi cioara.
1.1.7. Solurile
Solul de pe teritoriul comunei este format din soluri brune podzolite şi
argile calcaroase, cu excepţia văilor unde sunt fâşii de cernoziomuri
levigate. În principal structura este argiloasă de lut galben şi nisipos, în
11
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
puţinele locuri argila este de culoare brună de unde şi denumirea acestora
de humării. Solurile cenuşii au o fertilitate mijlocie spre bună. Există şi alte
tipuri de soluri: solurile brune au un conţinut scăzut de humus şi de
substanţe nutritive, drenajul îngreunat de prezenţa fenomenelor de
pseudogleizare şi anaerobioză; luvisolurile au un conţinut sărac de humus,
intensă debazificare şi levigare; solurile intrazonale şi slab dezvoltate au
apariţii insulare sau în benzi şi sunt reprezentate prin regosoluri şi
erodisoluri, dispersate în areale reduse.
În zonele mai înalte se găsesc solurile cenuşii închis, brune cenuşii, iar în
zona de vest a comunei, zona de podiş se întâlnesc soluri brune
podzolite.
Pe văi se întâlnesc fâşii de cernoziomuri levigate.
În concluzie, solurile diferă de la sat la sat, de la o tarla la alta.
1.2. Resurse naturale şi umane
1.2.1. Resurse funciare şi forestiere
Din punct de vedere al suprafeţei totale (7156 ha) comuna Răchiţi
poate fi încadrată în clasa comunelor medii din judeţ. Structura actuală a
utilizării terenurilor este strâns legată de poziţionarea componentelor
naturale care influenţează într-o măsură hotărâtoare atât structura
utilizării terenurilor cât şi modelul de dezvoltare socială şi economică.
Varietatea categoriilor de folosinţă a fondului funciar (Grafic 1) reprezintă
o oportunitate reală pentru desfăşurarea unor activităţi agricole
diversificate.
Răchiţi are o structură a fondului funciar în care terenurile agricole
(91,0%) sunt predominante. Pădurile ocupă suprafeţe foarte mici (34 ha)
la fel apele şi bălţile. Există o pondere relativ mare – 6% a categoriei „alte
terenuri”. Explicaţia rezidă din faptul că Răchiţi este comună suburbană şi
12
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
un număr important de locuitori ai oraşului Botoşani şi-au stabilit reşedinţa
aici: suprafaţa ocupată de construcţii reprezintă 168 ha.
Grafic 1. Structura fondului funciar al comunei Răchiţi
Sursa: http://www.botosani.eu.org/localitati/răchiţi.htm
Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi
semnificative de dezvoltare a economiei agricole, prin practicarea unei
agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor şi de
dezvoltare a unei agriculturi complexe (Grafic 2). Cea mai mare parte din
fondul funciar agricol este reprezentată de terenurile arabile (74,0 %)
care sunt urmate de păşuni şi fâneţe (25,0%). Livezile ocupă suprafeţe
relativ mici iar ca specii predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul,
gutuiul şi nucul.
Tranziţia a determinat, prin aplicarea legilor fondului funciar,
schimbarea sistemului de proprietate funciară. În Răchiţi, ponderea
sectorului privat a crescut an de an, ajungând să fie în prezent dominant.
Această schimbare intervenită în sistemul de proprietate are un efect
direct asupra deciziilor de alocare a resurselor funciare, a conservării şi
protejării solului, a funcţionării pieţei funciare şi, nu în ultimul rând, asupra
performanţelor economiei rurale.
13
Agricol91%
Păduri0%
Alte terenuri6%Ape şi bălţi
3%
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Grafic 2. Structura fondului funciar agricol al comunei Răchiţi
Sursa: http://www.botosani.eu.org/localitati/răchiţi.htm
1.2.2. Resurse turistice
Potenţialul turistic al comunei Răchiţi este redus. Principalul obiectiv
turistic este Mănăstirea Popăuţi care a fost zidită de Ştefan cel Mare.
Există, de asemenea, în satul Costeşti dealuri împădurite de o
lizieră de salcâmi cu un pitoresc deosebit.
1.2.3. Resurse umane
Populaţia comunei Răchiţi este de 4740 locuitorii şi are o distribuţie
neomogenă pe satele componente.
Tabel 1. Populaţia comunei Răchiţi
14
Vii0% Livezi
1%Fâneţe
5%
Păşuni20%
Arabil74%
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- distribuţie demografică pe sate componente
Sate componente Răchiţi Cişmea
Costeşti
Roşiori
Populaţie - nr. locuitori 1083 478 1678 1501
% din total populaţie comună
22,7 10,1 35,4 31,8
Sursa: Fişa comunei Răchiţi, 2007
Tendinţa demografică este de creştere moderată a populaţiei: în perioada
1992- 2007, numărul de locuitori s-a mărit cu 39 locuitori/an.
Analiza demografică pe satele componente relevă următoarele:
A) Satul reşedinţă de comună Răchiţi: ponderea populaţiei satului
reşedinţă în total populaţia totală a comunei a înregistrat un trend
crescător: în 1966 reprezenta 19,02%, în 1977 reprezenta 20,36%,
în 1992 reprezenta 22,36 iar în prezent 22,7%.
B) Satul aparţinător Cişmea: ponderea populaţiei satului a reprezentat
aproximativ 10% din populaţie comunei: 10,47% în 1966, 10,33% în
1977, 10,11% 1992, 10,21% în 2002.
C) Satul aparţinător Costeşti: ponderea populaţiei în totalul comunei a
oscilat : 35,99% în 1966, 34,55% în 1977, 34,59% în 1992 şi 35,53%
în 2002.
D) Satul aparţinător Roşiori: a înregistrat ca volum al populaţiei o
descreştere permanentă: 34,51% reprezenta în 1966, 34, 75% în
1977, 32,95% în1992 şi 28,92% în 2002.
Încărcătura demografică medie a unei gospodării din comuna
Răchiţi înregistrează valori reduse, pentru mediul rural: 2,6
persoane/gospodărie
Presiunea demografică asupra suprafeţei comunei Răchiţi
înregistrează valori similare comunelor din această regiune de dezvoltare:
0,60 locuitori/hectar.
Structura în funcţie de sex este următoarea: 49,7% populaţie
masculină şi 50,3% populaţie feminină. Din punct de vedere demografic se
constată echilibrarea în funcţie de structurarea în funcţie de sex: în 2002,
15
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
ponderea populaţiei masculine era de 48,8% iar ponderea populaţiei
feminine de 51,2%.
Structura în funcţie de vârstă este următoarea: „grupa de vârstă 0-
14 ani” reprezenta 21,2% din total populaţie, „grupa de vârstă 15-59 ani”
reprezenta 53,4% populaţie (2002). Procesul de îmbătrânire al populaţiei
este caracteristic comunei Mitoc.
Din punct de vedere demografic populaţia este caracterizată de
fenomene şi procese cu implicaţii negative pentru dezvoltarea
socioeconomică a comunei. Natalitatea – număr de născuţi la 1 000 de
locuitori - a înregistrat aproximativ aceeaşi valoare: în 1992 valoarea ei a
fost de 10 ‰ iar în 2002 valoarea înregistrată a fost aceeaşi. În prezent ea
este de 10,5‰. Mortalitatea - număr decese la 1 000 locuitori - a
înregistrat o tendinţă puternic fluctuantă: 20‰ în 1992, 10‰ în 2002, iar
în prezent este de 13,3‰. Sporul real – calculat ca diferenţă între sporul
natural şi sporul migrator, raportat la 1 000 locuitori - a înregistrat valori
fluctuante: - 10‰ în 1992, 0‰ în 2002 are în prezent o valoare de – 2,8‰.
Tabel 2. Principalii indicatori ai mişcării naturale - comparaţii
Arie comparată/indicatori demografici
Mediul rural
Mediul rural- judeţ
Botoşani
Comuna
RăchiţiNatalitate - ‰ 10,6 12,0 10,5Mortalitate - ‰ 14,9 15,4 13,3Spor natural - 4,3 - 3,4 - 2,8Nupţialitate - ‰ 5,0 4,6 4,2Divorţialitate - ‰ 0,9 1,1 0,6Sursa: Populaţia României pe localităţi la 1.01 2007, INS; Fişa comunei Răchiţi, 2007
Populaţia ocupată a comunei Răchiţi este 1583 de persoane,
reprezentând 46,1% din populaţia de peste 15 ani; 67,0% din populaţia
ocupată – 1060de persoane – reprezintă ponderea celor ocupate în
sectorul agricol; numărul salariaţilor este de 469 de persoane – 29,6% din
total populaţie ocupată -; numărul patronilor şi al lucrătorilor pe cont
propriu este 54 de persoane, 3,4% din total populaţie ocupată.
1.2.4. Resurse istorice, culturale
16
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Comuna Răchiţi a purtat numele de comuna Popăuţi. Această
denumire provine de la Mănăstirea Popăuţi, în curtea căreia, mai precis,
într-una din chilii, a funcţionat primăria.
În 1496 se zideşte Biserica Sfântul Nicolae, ctitor fiind Ştefan cel
Mare.
În urma mai multor donaţii Biserica Sfântul Nicolae devine mănăstire de
călugări.
În 1897 este declarată monument istoric şi în 1899 statul începe
restaurarea ei, în exterior. După secularizarea averilor mănăstirilor devine
biserică de mir, iar în 1991 a fost reînfiinţată mănăstirea.
Astăzi are o mare valoare artistică şi istorică, atât pentru picturile
sale interioare de mare valoare, cât şi pentru arhitectură şi se află în
municipiul Botoşani.
1.3 Activităţi economice
1.3.1. Agricultura
În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a
forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector
preponderent în structura economică şi socială a comunei. Din punct de
vedere al zonării producţiei comuna se încadrează în zona II-a, favorabilă
producţiei de cereale şi carne. Producţia agricolă reprezintă nu numai un
suport important pentru asigurarea existenţei populaţiei rurale care
participă la realizarea ei, ci şi o bază a diversificării ocupaţionale rurale.
Existenţa unor cantităţi mai mari de produse agricole potenţial disponibile
pentru prelucrare creşte atractivitatea zonei pentru iniţierea şi dezvoltarea
unor afaceri vizând prelucrarea acestor materii prime.
Structura solului permite culturi variate. Culturile agricole
predominante sunt porumbul care se cultivă pe 47,0% din suprafaţa
arabilă, urmat de grâu cu 8,0%, floarea soarelui 6,0%, legume cu 4,0% şi
cu 4,0% cartofi (Tabel 3). Producţiile obţinute sunt foarte mici raportate la
potenţialul natural al zonei.
17
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Tabel 3. Suprafaţa şi producţia la principalele culturi agricole
Specificare Grâu Porumb Cartof Floarea
soarelui
Sfeclă de
zahăr
Legume
Suprafaţa cultivată (ha)
364 2191 150 241 40 160
Producţia totală (kg)
988000 5770000 2280000 406000 960000 1883
Producţia medie (kg/ha)
2715 2634 15200 1685 24000
Sursa: calculat pe baza Fişei statistice a localităţii, INS, 2004
Raportându-ne la principalele culturi vegetale întâlnite în comuna
Răchiţi structura de producţie prezintă drept caracteristică importantă
faptul că ponderi mari din suprafaţa agricolă sunt alocate pentru culturile
cerealiere (grâu, porumb) şi ponderi mai reduse culturilor tehnice.
Această variaţie are o influenţă deosebit de importantă asupra veniturilor
din producţia vegetală obţinute de populaţia comunei, ştiut fiind faptul că
tipurile de culturi menţionate au o valoare adăugată mare şi sunt
destinate, în bună măsură, comercializării. Totuşi suprafeţe importante
sunt cultivate cu legume şi cartofi. Producţia obţinută este destinată în
general pentru aprovizionarea pieţei oraşului Botoşani care se află
localizat la o distanţă de 3 km de centrul comunei Răchiţi.
Ponderea pajiştilor este ridicată dar potenţialul solului este slab.
Comuna Răchiţi nu face parte dintr-un areal viticol sau pomicol
recunoscut. Producţiile medii şi totale sunt nesemnificative, fluctuante
fiind influenţate de condiţiile meteorologice.
Tabel 4. Evoluţia suprafeţelor şi producţiilor pomicole şi viticole
Nr. Specificare UM Anulcrt. Realizări
1999 2000 2001 2002 2003 2004Livezi total 1. Suprafaţă ha 79 75 75 63 70 602. Producţia tone 151 181 235 198 273 ...
18
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
totală 3. Producţia
medie kg/ha 191,14 241,33 313,33 314,29 390,00 ...
Vii total 1. Suprafaţă ha 18 11 18 18 18 182. Producţia
totală tone 41 22 41 41 41 ...
3. Producţia medie
kg/ha 2277,78 2000,00 2277,78 2277,78 2277,78 ...
Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, proiect
nr.101/2006
Mai mult decât cultura plantelor, creşterea animalelor permite
concentrarea producţiei, pătrunderea progresului tehnic, organizarea
procesului de producţie asemănător celui din industrie, folosirea mai
uniformă şi mai deplină a forţei de muncă. Deşi este de neconceput fără
producţia vegetală, producţia zootehnică este mai puţin dependentă de
pământ şi de condiţiile naturale. Ca urmare, ea poate contribui la
diminuarea variaţiilor producţiei agricole de la un an la altul. În condiţii
normale, în creşterea animalelor se realizează o valoare adăugată pe
unitatea de resursă utilizată superioară celei din cultura plantelor şi, pe
această bază, o eficienţă economică mai ridicată.
Tabel 5. Evoluţii ale sectorului animalier
Nr. Specificare UM Anulcrt. Realizări
1999 2000 2001 2002 2003Specia 1. Bovine număr 889 781 892 863 9752. Porcine număr 1103 1057 332 859 14013. Ovine număr 4310 4942 4733 5192 56974. Păsări număr 25 630 109 540 35 500 18 815 22 695Produs1. Carne total -
sacrificată t.gr.v. 705 3 847 577 464 423
2. Lapte de vacă hl.fizic 20 149 22 987 21 152 21 424 21 7003. Lână kg.fizic 9 340 8 793 11 983 9 740 5 9003. Ouă mii.buc 2 228 3 120 2 098 1 524 2 960Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect
nr.101/2006
În Răchiţi există condiţii favorabile creşterii animalelor nu numai
datorită prezenţei unor suprafeţe relativ importante ocupate de păşuni şi
19
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
fâneţe naturale (25,0%) ci şi a suprafeţelor arabile care pot servi cultivării
diferitelor tipuri de furaje necesare creşterii speciilor de animale.
Tabel 6. Evoluţia indicatorilor sintetici
Nr. Specificare UM Anulcrt. Realizări
1999 2000 2001 2002 2003Indicator1. Efective total UVM 889 781 892 863 9752. Densitate
animaleUVM/100ha
14 13 14 13 15
3. Încărcătură pe păşune
UVM/100ha
62 55 68 66 74
Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect
nr.101/2006
Locuitorii comunei au tradiţie în sectorul creşterii animalelor însă în
ultimii ani numărul animalelor a scăzut şi activitatea a pierdut mult din
importanţă. Creşterea ovinelor este mai dezvoltată în timp ce porcinele şi
bovinele deţin efective extrem de reduse. Numărul de animale pe
exploataţie indică faptul că majoritatea speciilor sunt crescute, în
principal, în scopul satisfacerii nevoilor de consum propriu gospodăriilor.
Tabel 7. Efective de animale, pe specii şi exploataţii agricole
Specia Total comună(număr)
Număr mediu de animale pe exploataţie
Bovine 863 0,54Porcine 859 0,54Ovine 5192 3,25Pasări 18815 11,78Număr de exploataţii 1596Suprafaţa agricolă (ha) 6481UVM/exploataţie 1,17UVM1/ ha agricol 0,29Sursa: calculat pe baza Fişei statistice a localităţii, INS, 2004 şi a RGA 2002
Intensivizarea producţiei agricole, exprimată convenţional prin
numărul de animale (UVM) la unitatea de suprafaţă, reflectă un grad
1 UVM – Unitate Vită Mare (unitate convenţională)
20
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
extrem de redus de intensivizare a producţiei agricole prin activităţile
zootehnice; valoarea indicatorului UVM la suprafaţa agricolă fiind de 0,29
UVM/ha, iar la nivel de exploataţie agricolă de 1,17.
Modelul agrar specific economiei socialiste, caracterizat printr-un
grad ridicat de concentrare, a suferit modificări radicale. Sub raportul
structurii sociale, terenurile agricole aparţin, în majoritate, exploataţiilor
agricole private, consecinţă a implementării reformei funciare. Conform
datelor de la Recensământul general agricol (RGA) în Răchiţi exista un
număr total de 1596 exploataţii agricole care exploatau 5990 ha
suprafaţă agricolă utilizată. Dintre acestea 1593 erau exploataţii
individuale, iar 3 unităţi cu personalitate juridică.
În comuna Răchiţi, sectorul agricol se prezintă ca un sector cu
exploataţii familiale de mici dimensiuni, aflate majoritatea sub limita
viabilităţii economice: suprafaţa medie a exploataţiei agricole fiind de 3,76
ha. Majoritatea exploataţiilor individuale au un caracter de subzistenţă sau
semisubzistenţă şi îndeplinesc, preponderent, o funcţie socială. Această
situaţie implică faptul că ele nu produc, în general, venituri care să fie
potenţial investite, iar viabilitatea lor ca parteneri comerciali pare să fi fie
limitată din această cauză.
Tabel 8. Structura exploataţiilor agricole după număr şi SAU2
Specificare Număr Pondere (%)
Total unităţi agricole 1596 100
Exploataţii individuale 1593 99
Unităţi cu personalitate juridică 3 1
Total SAU exploatată (ha) 5990 100
Suprafaţa medie pe exploataţie (ha)
3,76
Sursa: calculat pe baza RGA 2002, INS 2004
În general, sunt lipsite de mijloace de producţie şi resurse băneşti,
ceea ce le face vulnerabile la presiunile pieţei şi le oferă şanse reduse de a
se capitaliza şi moderniza. Majoritatea sunt orientate, cu precădere, spre
2 SAU – suprafaţă agricolă exploatată
21
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
satisfacerea nevoilor proprii de consum. Lipsa posibilităţilor de
capitalizare, productivitatea scăzută şi vârsta înaintată a majorităţii
proprietarilor explică, în parte, practicarea strategiilor de subzistenţă şi
semisubzistenţă, fără preocupări majore privind dezvoltarea gospodăriei în
viitor.
Pe lângă agricultură, care constituie principala activitate economică
în comuna Răchiţi, se desfăşoară şi o serie de activităţi neagricole.
La nivelul comunei Răchiţi, principalele surse de venit ale populaţiei
sunt cele obţinute din creşterea animalelor şi din salariile celor care
muncesc în industria agroalimentară.
1.3.2 Silvicultură
Din cele 678 ha de teren neagricol, 34 de hectare sunt ocupate de
păduri. Comparativ cu celelalte comune din judeţul Botoşani, comuna
Răchiţi face parte din grupa comunelor cu suprafeţe foarte reduse de
pădure: ponderea deţinută la nivelul judeţului fiind de 0,05% din suprafaţa
silvică.
1.3.3. Industriile locale şi meşteşugurile
În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a
forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector
preponderent în structura economică şi socială a comunei. Structura
solului permite culturi variate, ponderea deţinând-o cerealele păioase,
porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele şi floarea soarelui. Locuitorii
comunei îşi păstrează tradiţia de crescători de animale, efectivele
menţinându-se la un nivel ridicat.
Comerţul, apicultura, exploatarea şi prelucrarea lemnului, prestările
de servicii, industria uşoară sunt alte domenii în care îşi desfăşoară
activitatea o bună parte din locuitorii comunei Răchiţi.
22
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Pe teritoriul comunei Răchiţi funcţionează un număr de 48 societăţi cu
capital privat . În lista societăţilor reprezentative sunt cuprinse
următoarele societăţi:
societăţi pentru creşterea şi valorificarea păsărilor: EUROBUSINES
s.r.l.
microfabrică de ulei;
unităţi de fabricare produse ceramice: CRESSUS s.r.l.; ROTARCIUC
COMPANY s.r.l;
Producţie mobilier, prestări servicii-tâmplărie: G.L. DISTRUBUTION
s.r.l; GEMORO s.r.l; BIANDRE CONSTRUCT s.r.l;
construcţii,TERRA CONSTRUCŢII s.r.l; CAMELCO s.r.l;
construcţii metalice,
confecţii: MADOTEX s.r.l; NEW LOOK s.r.l;
prelucrarea alcoolului; MARY COM PROD s.r.l; HEMIS s.r.l; QUASAR
TRADING s.r.l; QUASAR s.r.l;
abatorizare, exportare,prelucrarea cărnii: EMANUEL COM s.r.l;
NADIM s.r.l; IMPEX DONA s.r.l; SAMCOM AS srl; DADYCOM s.r.l;
prelucrare produse lactate : FIVE CONTUNENTS s.r.l;
prelucrare şi conservare fructe şi legume: SCALAS s.r.l; GOLD DORU
s.r.l;
piscicole: SILVER FISH s.r.l; SIRAMA s.r.l;
servicii pentru agricultură: CARLIO GRUP s.r.l; ARVIC GRUP s.r.l;
ARLAND s.r.l; ELA GENERAL COM s.r.l;
Din numărul de agenţi economice din comuna Răchiţi, 78,95% îşi
desfăşoară activitatea în comerţ şi 21,05% în producţie, mică industrie,
industrie alimentară. Procentele agenţilor economici pe satele
componente ale comunei Răchiţi sunt următoarele: 36,84% satul Costeşti,
28,95% sat Roşiori, 26,32% sat Răchiţi şi 7,89% sat Cişmea.
Activităţile zonale care ar trebui întreprinse sunt: morărit, prese ulei,
pielărie, cojocărie, tâmplărie, confecţii metalice, comerţ.
Principalele resurse care pot fi valorificate de micile industrii sunt
următoarele: produsele vegetale (floarea soarelui – ulei, porumb – alcool,
23
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
panificaţie), produse animale (carne bovine, porcine, ovine – abatorizare,
prelucrare etc., lână şi piele – plouvere, covoare, cojoace), metale
neferoase etc. În ultimii ani s-au extins şi culturile de rapiţă - biomotorină
şi plante medicinale - ceaiuri.
1.3.4. Turism rural
Comuna Răchiţi are un potenţial turistic redus. Obiectivul turistic cel
mai reprezentativ este castelul Melik.
Agroturismul poate reprezenta o şansă pentru economia locală a
comunei, cunoscut fiind faptul că dezvoltarea acestei activităţi exercită o
influenţă complexă asupra comunităţii rurale, din punct de vedere
economic, social şi cultural, punându-şi amprenta asupra nivelului general
de dezvoltare a zonei.
1.3.5. Servicii
Serviciile publice în comuna Răchiţi sunt reprezentate de
învăţământ, (5 grădiniţe, 5 şcoli – 39 cadre didactice), sănătate şi
asistenţă medicală (două dispensare uman – 2 medici, 3 asistente
medicale), administraţia publică, transport şi telecomunicaţii.
Serviciile de asistenţă de specialitate în domeniul agricol sunt
asigurate de un inginer agronom şi de un medic veterinar.
În comuna Răchiţi, sunt 30 de unităţi de desfacere - comerţ,
magazine şi depozite din care 12 unităţi (40,0%) în satul Costeşti, 10
(33,3%) în satul Roşiori, 6 unităţi (20,0%) în satul Răchiţi şi doar 2 unităţi
(6,6%) în satul Cişmea.
Surplusul de legume şi produsele de origine animală este vândut pe
piaţa ţărănească din Botoşani.
1.4 Infrastructura rurală
1.4.1. Infrastructura rutieră
24
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Comuna Răchiţi este situată la aproximativ 3 km de municipiul
Botoşani, şi are în componenţă 4 sate: Răchiţi (reşedinţă de comună),
Cişmea, Costeşti şi Roşiori. Accesul la infrastructura CFR se face prin
Botoşani, unde se află şi cea mai apropiată staţie de alimentare cu
carburanţi. Comuna este străbătută de drumul naţional DN 29 ce face
legătura între DN 24C- Manoleasa – Săveni - şi Suceava. Traseul DN 29 în
localitate este format din aliniamente lungi şi curbe cu rază mare de
racordare, împrejmuirile şi construcţiile se găsesc la distanţe mai mari de
13 metri faţă de axa drumului. Accesul în comună se realizează şi pe
drumul judeţean dintre Botoşani şi Nicşeni. Drumurile de interes local sunt
în general drumuri slab pietruite, cu lăţimi mici şi neamenajate
corespunzător.
Tabel 9. Situaţia drumurilor publice, comuna Răchiţi
Km
Tip de drum Răchiţi Cişmea Costeşti Roşiori
Lungime drum public
18,40 11,70 22,00 23,30
Drumuri
modernizate
0,50 1,44 - -
Drumuri pietruite 6,50 2,40 6,50 18,00
Drumuri de pământ 11,40 7,86 15,50 5,30
Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect
nr.101/2006
Lungimea drumurilor publice este de 75,4 km, din care 33,4 km
drumuri pietruite şi 40,06 km drumuri de pământ. Accesibilitatea este
bună, drumurile până la intrarea în sat fiind asfaltate. Transportul
călătorilor este realizat cu autobuze şi microbuze, care asigură conexiunea
atât cu satele comunei cât şi cu municipiul Botoşani.
Pe teritoriul celor 4 sate sunt repartizate 45 de podeţe:
- sat Răchiţi 7 podeţe;
- sat Cişmea 8 podeţe;
- sat Costeşti 14 podeţe;
25
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- sat Roşiori 16 podeţe.
1.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară
Locuinţele
La nivelul comunei Răchiţi există 1628 de locuinţe, din care: în satul
Răchiţi 345, Cişmea – 211, Costeşti – 525 şi 547 în satul Roşiori.
Zona pentru locuinţe ocupă 16,6% din intravilan şi este formată, în
majoritate, din locuinţe cu nivel mic de înălţime,1-2 niveluri. Starea
clădirilor de locuit este în proporţie de 50,0% bună, însă materialul folosit
este predominant chirpiciul cu învelitori de tablă, ţiglă, azbociment.
În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă, situaţia de prezintă astfel:
- suprafaţa totală locuibilă este de 51.763 mp, din care 11.040 mp în
satul Răchiţi, 6.541 mp în Cişmea, 16.800 mp în Costeşti şi 17.382
mp în satul Roşiori;
- suprafaţa locuibilă/gospodărie este de 31,74 mp, fiind sub media
naţională de 38,12 mp şi cea a judeţului Botoşani, de 32,60 mp;
- suprafaţa locuibilă/persoană este de 11,89 mp, sub media naţională
(14,78mp) şi cea judeţeană (12,52 mp).
Alimentarea cu apă şi canalizare
La nivelul comunei Răchiţi există o reţea de alimentare cu apă
potabilă, care acoperă aproximativ 80,0% din gospodării. Localităţile
Răchiţi, Cişmea şi Roşiori folosesc apă tratată prin prelucrarea din reţeaua
de distribuţie a municipiului Botoşani; pentru satul Costeşti din straturile
acvifere s-a creat o sursă proprie prin intermediul unei captări cu spic de
drenuri colectată la un puţ colector central. În aceste condiţii nu se poate
asigura necesarul de apă pentru toţi utilizatorii de apă in satul Costeşti.
În cazul gospodăriilor neracordate la reţeaua de distribuţie,
alimentarea cu apă potabilă se realizează prin intermediul fântânilor.
Nu există însă sistem de canalizare la nivelul comunei, atât pentru
apele uzate cât şi pentru apele pluviale. Evacuarea apelor uzate se
realizează impropriu la haznale de tip rural care afectează bacteriologic
26
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
calitatea apei freatice. Apele meteorice de pe acoperişurile caselor şi de
pe platforme amenajate, drumuri asfaltate, nu sunt canalizate. Apele
pluviale de pe suprafeţele sistematizate nu beneficiază de un sistem de
centralizat de colectare, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor;
majoritate drumurilor nu are şanţuri colectoare adiacente, iar cele care
există nu sunt întreţinute.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Răchiţi este electrificată în totalitate, şi beneficiază de un
sistem de iluminare publică modernizat la începutul anului 2005.
Comuna Răchiţi este alimentată de la reţelele de distribuţie de joasă
tensiune (0,4kv), care prin intermediul reţelei de 20kv, existentă pe
teritoriul comunei se va racorda la staţia ELECTRICA – 110/20kv Răchiţi şi
printre alte reţele de20kv, care traversează teritoriul comunei. Din
reţeaua de distribuţie sunt alimentate 7 posturi de transformare de
20/0,4kv: Roşiori, 2 posturi, Cişmea, 2 posturi, Costeşti, 2 posturi ,
Răchiţi,1 post. Aceste posturi sunt de tip aerian sau în cabină şi se
alimentează radial din reţeaua de medie tensiune.
Iluminatul public se realizează cu lămpi cu vapori de mercur sau
sodiu, în special în zona de centru a comunei Răchiţi (localităţile Răchiţi şi
Roşiori) de-a lungul drumului naţional DN 29 Săveni.
Alte utilităţi
Nu există la nivelul comunei reţea de gaze naturale şi nici o groapă
pentru gunoi sau incinerator pentru deşeuri solide.
1.4.3. Infrastructura de comunicaţie
Infrastructura de comunicaţie prezintă deficienţe destul de mari,
legate de starea drumurilor comunale, majoritatea de pământ. Acest lucru
conduce la scăderea gradului de accesibilitate în condiţii meteo
nefavorabile.
27
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Infrastructura de transport se prezintă într-o stare mai bună. Cea
mai apropiată staţie CFR, precum şi cea mai apropiată benzinărie se află în
municipiul Botoşani, la 3 km depărtare de comună.
Transportul călătorilor se realizează cu microbuze pe următoarele
rute: Răchiţi – Botoşani (3 ori pe zi), Răchiţi - Cişmea (la interval de două
ore) şi Răchiţi – Roşiori (la interval de o oră).
În ceea ce priveşte infrastructura de telecomunicaţii, la nivelul
comunei există reţea de telefonie fixă disponibilă în toate satele. Centrala
telefonică existentă în satul Roşiori, este de tip ALCATEL şi deserveşte
parţial abonaţii comunei Răchiţi. Reţeaua telefonică este de tip aerian, iar
în unele zone, la traversări de drumuri şi eludarea obstacolelor este
subterană. Teritoriul comunei Răchiţi este traversat de o reţea de telefonie
subterană din fibră optica pozată la drumul naţional.
Există şi reţea de televiziune prin cablu, cu un număr de 1400 de
abonaţi; se înregistrează aceeaşi valoare în cazul abonamentelor radio.
Factorul poştal ajunge zilnic în toate satele.
1.4.4. Infrastructura socială
Infrastructura educaţională este formată din 10 unităţi de
învăţământ, din care cinci grădiniţe cu program normal şi cinci şcoli (2
şcoli primare şi 3 şcoli generale). Şcolile au fost modernizate, dispun de
apă curentă şi au grupuri sanitare moderne. Din totalul de 48 de profesori
40 au studii superioare. Spaţiile de învăţământ nu sunt însă suficiente
pentru numărul de elevi.
Calitatea procesului de învăţământ este percepută ca fiind
insuficientă, mai ales din punct de vedere al gradului de informare pe
care-l oferă. Sunt necesare investiţii pentru dotarea cu tehnică de calcul şi
asigurarea accesului la internet. Există în comună şi două cămine
culturale, care au nevoie de reparaţii capitale.
Infrastructura sanitară este formată din trei cabinete private de
medicină generală, situate în Răchiţi, Cişmea şi Roşiori şi o farmacie
28
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
privată. Asistenţa medicală este asigurată de doi medici, trei cadre
sanitare cu studii medii. Nu există la nivelul comunei cabinet stomatologic.
Infrastructura confesională: religia ortodoxă deţine un număr de
patru biserici. Există şi trei case de rugăciune care aparţin cultului
penticostal pentru 110 persoane.
1.5. Mediu
Apropierea faţă de municipiul Botoşani, pe lângă beneficiile lumii
urbane, aduce şi probleme legate de mediu.
Reţea de distribuţie a apei potabile există doar în satele Răchiţi şi
Costeşti, iar reţea de canalizare nu există în nici unul din cele patru sate.
Din acest punct de vedere există riscuri majore în ceea ce priveşte
poluarea mediului.
Există probleme cu gunoiul, cel menajer şi cel provenit din
activităţile economice, pentru că nu există spaţii de depozitare adecvate şi
acesta este deversat în diferite zone ale comunei, cel mai adesea pe
albiile apelor curgătoare.
1.5.1. Apa
Apa cea mai mare care brăzdează comuna este Sitna, afluent terţiar
al râului Jijia şi ulterior al râului Prut. Ceilalţi afluenţi au un regim torenţial,
creşterile de niveluri şi debitele producând eroziuni ale albiilor şi exces de
umiditate în luncile înguste. Pârâurile au un rol colectormeteoric principal
al zonei, de ameliorare a climatului local, atenuare a continentalismului.
În şesul pârâului Sitna stratul acvifer este cantonat lenticular într-un
acoperiş de aproximativ 1-5 m grosime, format din aluviuni cu intercalaţii
de nisip şi de obicei cu incluziuni humice şi argiloase. Din acest motiv,
stratul acvifer înmagazinează un volum redus de apă, nu este permanent,
în perioadele de secetă uscându-se.
29
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Calitativ apa este necorespunzătoare din punct de vedere potabil.
Disfuncţionalităţile majore sunt: poluarea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane, curgerea în regim torenţial.
Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane - în satul Răchiţi
funcţionează o serie de agenţi economici, cu specific avicol, zootehnic,
alimentar, construcţii, prestări servicii etc. Apele uzate de aceştia sunt
evacuate în receptorii naturali, difuz şi fără a fi epurate. Este absolut
necesară existenţa unei reţele de canalizare la care să fie racordaţi agenţii
economici şi a unei staţii de epurare în care să se deverseze apele uzate
de aceştia.
Există pericolul degradării apei în mod direct, din cauza lipsei dotării
cu instalaţii edilitare deşeurile ajungând în subteran (prin intermediul
latrinelor neimpermeabile şi al şanţurilor arterelor stradale), ori indirect
(de la depozitarea gunoiului de grajd, de la gropile improvizate de gunoi).
În satele care nu sunt racordate la reţeaua de distribuţie a apei
potabile, Roşiori şi Cişmea, alimentarea cu apă potabilă se face din
fântâni. Acestea sunt principalele folosinţe de apă şi constituie în acelaşi
timp şi surse majore de poluare din cauza substanţelor deversate. Datorită
încărcărilor în substanţe poluante de mare diversitate ale apelor uzate
impactul asupra apelor de suprafaţă este apreciabil şi determină în
majoritatea cazurilor modificarea categoriei de calitate. Sursele de apă din
fântâni sunt puternic infestate cu nitraţi şi nitriţi şi nu au amenajate zone
de protecţie sanitară.
1.5.2. Aer
Sunt prezente noxe provenind din activităţile agricole, zootehnice şi
ale agenţilor economici : amoniac, metan, protoxid de carbon etc.
Apropierea faţă de municipiul Botoşani influenţează calitatea aerului
datorită emisiilor poluante din industria locală.
Cu toate acestea poluarea aerului se încadrează în limite normale.
30
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
1.5.3. Sol
Dezvoltarea intensivă a agriculturii din ultimele decenii şi folosirea
îngrăşămintelor chimice pe bază de azot fosfor, a pesticidelor a dus la
acumularea în sol a lor sau a produşilor lor de degradare. Aproximativ 1/3
din suprafaţa comunei este afectată de unul sau mai mulţi factori
degenerativi ai solului.
Tabel 10. Situaţia terenurilor degradate pe tipuri de degradare în
comuna Răchiţi
Specificare Tipuri de degradare - haEroziune Alunecăr
iExces
deumiditat
e
Solsărăturat
Solacid
Tereninundabi
l
Răchiţi 2 352 1 167 906 1 762 589 60% din total teritoriu comunei
32,87 16,31 12,66 24,62 8,23 0,84
Total judeţ 157 434 50 462 81 848 63 098 18 582 8 610% din total judeţ
1,49 2,31 1,11 2,79 3,17 0,70
Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, proiect
nr.101/2006.
Depozitarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale
reprezintă factori de risc în ceea ce priveşte poluare solului.
1.5.4. Pădure
Terenurile agricole şi pajiştile ocupă astăzi locul fostelor păduri.
Defrişarea suprafeţelor forestiere are influenţă directă asupra degradării
peisajului, a valorii sale estetice şi indirectă prin fenomenele de alunecări
de teren pe care le favorizează. Totodată, reducerea suprafeţei ocupate de
păduri, influenţează echilibrul din ecosistemul forestier.
Exploatarea neraţională a suprafeţelor de pădure puse în posesie
este un fenomen curent.
31
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
1.5.5. Zone cu riscuri naturale
Riscurile naturale specifice comunei Răchiţi sunt următoarele:
1. Inundaţiile provocate de reţeaua apelor interioare, datorită ploilor,
topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări
hidrotehnice, blocarea scurgerii apelor datorită gheţurilor, împotmolirii.
Un posibil risc îl constituie pârâul Sitna cu afluenții lui, pâraiele
neregularizate de pe versanţi, în condiţiile de creştere ale debitelor din
cauza ploilor.
2. Cutremure de origine tectonică - seismicitatea zonei este
influenţată de cutremurele de „tip moldavic” cu hipocentrul în zona
Vrancea, la adâncimi de 90-130 km.
Comuna Răchiţi este situată în apropierea unei limite majore a
sectoarelor din fundament, fractura care trece pe lângă localitatea
Ibăneşti-Borzeşti-Todireni, la aproximativ 15 km spre est. Conform
Normativului P100/1992, satele componente ale comunei Răchiţi se
încadrează în zona seismică de calcul ”E” caracterizată prin :
- coeficient de seismic de calcul Ks=0,12;
- perioada de colţ Tc=0,7s;
- grad seismic asimilat VII.
3. Alunecări de teren, prăbuşirile, avalanşele de pământ sau roci
sunt produse, favorizate de panta şi energia reliefului, substratul geologic
cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile, de ploile abundente,
procentul relativ redus de vegetaţie forestieră, de fenomenele de ravenare
şi torenţialitate şi de activitatea umană.
1.6. Veniturile şi cheltuielile comunei Răchiţi
1.6.1 Structura veniturilor administraţiei publice locale Răchiţi
32
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Veniturile unei primării se compun din venituri curente, prelevări din
bugetul de stat şi subvenţii. Administraţia locală exercită, în diferite grade,
un control asupra diferitelor surse de venit. Veniturile curente sunt în mare
măsură sub control local.
Tabel 11. Structura veniturilor administraţiei publice locale
Răchiţi, 2004-2005
Sursa:
Bugetul local detaliat pe capitole, 2004, 2005
În cazul comunei Răchiţi, venitul primăriei în anul 2005 este de
1.597,3 mii lei (mai mare cu 23,79% faţă de 2004) din care veniturile
curente reprezintă 87,48% (din care veniturile fiscale 86,21%, veniturile
nefiscale 13,63%).
Veniturile curente, reprezentate de veniturile fiscale şi nefiscale, nu
se pot utiliza în alte scopuri decât în acelea pentru care au fost înfiinţate
aceste taxe.
Ponderea deţinută de veniturile curente a crescut în anul 2005 faţă
de 2004 cu 0,67%, însă ca valoare bănească care a crescut mai mult cu
24,63%, de la 171,7 mii lei în 2004 la 214 mii lei în 2005.
Impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii sunt sursa cea mai
importantă pentru veniturile primăriei. Venitul din impozitul pe proprietăţi
este o certitudine, în timp ce impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii
derivă din activitatea economică locală.
Venituri totale - mii RON
2004 20051.290,
31.597,
3Venituri curente % 13,31 13,40Venituri fiscale %
89,92 86,21Impozite directe % 89,51 87,48- impozite şi taxe de la populaţie 30,39 32,09- impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 64,40 61,03- taxa pe teren 0,14 0,00- alte impozite directe 5,07 6,88Impozite indirecte % 10,49 12,52
Venituri nefiscale % 10,08 13,79Prelevări din bugetul de stat % 86,69 85,63Subvenţii primite de la alte bugete % 0,00 0,97
33
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Impozitul pe proprietate, pe lângă caracterul pur fiscal oferă şi
informaţii despre economia locală: valoarea asociată bazei de impozitare
(proprietăţile existente).
Veniturile nefiscale (venituri din concesiuni, închirieri, amenzii etc.)
ale primăriei Răchiţi reprezintă 13,79%; această categorie de venit se află
sub controlul local, însă nu constituie o sursă de venit la dispoziţia
administraţiei locale. Nu este o sursă sigură de venit, fapt dovedit şi prin
comparaţia structurii veniturilor anului 2005(13,79%) cu 2004(10,08%).
1.6.2. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi
Structura cheltuielilor nu a înregistrat modificări semnificative.
Categoriile de cheltuieli care au înregistrat scăderi, au fost:
Asigurări şi asistenţă socială, atât ca pondere (de la 15,03% în
anul 2004 la 11,60% în anul 2005), cât şi ca valoare bănească
(193,9 mii lei în 2004 la 185,3 mii lei în 2005.
Servicii publice generale: ca pondere (de la 26,85% în 2004 la
25,19% în 2005), ca valoare bănească (a crescut cu 16,10% în
2005 faţă de 2004);
Tabel 12. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi, pe servicii, 2004- 2005
2004 2005Cheltuieli totale - Mii RON - 1.290,3 1.597,3Servicii publice generale % 26,85 25,19Învăţământ % 44,28 45,90Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu, apă % 6,88 8,56Cultură, recreere şi relaxare % 0,84 0,86Asigurări şi asistenţă socială % 15,03 11,60Acţiuni economice % 2,40 5,80Alte acţiuni % 1,71 0,00Transferuri % 2,01 2,09Sursa: Bugetul local detaliat pe capitole 2004, 2005
Celelalte categorii de cheltuieli au înregistrat creşteri, atât ca
pondere, cât şi ca valoare bănească; astfel:
Învăţământul: ca pondere (de la 44,28% în 2004 la 45,90% în
2005), ca valoare bănească (a crescut cu 28,29% în 2005 faţă
de 2004);
34
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Serviciile şi dezvoltarea publică, locuinţe, mediu, apă: ca
pondere (de la 6,88% în 2004 la 8,56% în 2005), ca valoare
bănească (a crescut cu 54,05% în 2005 faţă de 2004);
Acţiunile economice: ca pondere (de la 2,40% în 2004 la
5,80% în 2005), ca valoare bănească (a crescut cu 198,70% în
2005 faţă de 2004).
1.6.3. Obiective investiţionale, proiecte derulate
- „Modernizarea iluminatului public” – investiţie în valoare de
aproximativ 2 miliarde lei. Investiţia a fost derulată în luna decembrie
2004 şi finalizată în luna ianuarie 2005.
- „Modernizarea D.C. 65 Costeşti – Nicşeni” – prin program SAPARD – cu
termen de executare 2005-2006.
- „Realizarea canalizării în satul Răchiţi, racordarea agenţilor economici
la sistemul de canalizare (ferme avicole, fabrici alcool, abatoare) cu
deversare a apelor uzate în staţia de epurare”.
- „Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti din satele: Răchiţi, Roşiori
şi Costeşti prin pietruirea acestora”.
- „Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 65 A Răchiţi –
Cişmea, pe o lungime de 1,687 km prin pietruire”, existând studiu de
fezabilitate.
- „Efectuare studiu fezabilitate la DJ Cişmea – Roma în vederea
reabilitării acestuia cu îmbrăcăminte bituminoasă”.
- Continuarea investiţiei „Alimentare cu apă potabilă a satului Roşiori,
comuna Răchiţi”, investiţie realizată în procent de 30%.
- „Extinderea reţelei de telefonie fixă; a reţelei de cablu TV”.
- „Construirea de cămine culturale şi săli de sport în satele Costeşti şi
Roşiori”.
- „Reparaţii capitale la Căminul cultural existent în satul Răchiţi”.
- „Construirea a 2 şcoli în satele Costeşti şi Cişmea; reparaţii capitale şi
curente la cele existente”.
35
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- Atragerea de fonduri externe nerambursabile privind dotările
independente la unităţile de învăţământ din comună (mobilier,
calculatoare, etc.).
- „Amenajarea rampelor ecologice de colectare, sortare, depozitare şi
reciclare a deşeurilor”.
Mai sunt o serie de investiţiile pentru care s-au realizat studii de
fezabilitate, dintre acestea, o parte sunt efectuate, iar o parte
urmează a se realiza:
- reabilitarea şcolilor din satele Roşiori şi Costeşti prin
schimbat şarpantă şi acoperirea cu tablă Lindab, schimbat uşi
şi ferestre cu uşi şi ferestre din termopan, montat centrale
termice (lucrările urmând să se finalizeze în 31 decembrie
2007);
- construirea de grupuri sanitare cu apă curentă în şcoli,
conform standardelor comunităţii europene (lucrări ce vor
continua şi în cursul anului 2008);
- reabilitarea şcolii cu clasele I-VIII din localitatea Răchiţi
(proiect depus Banca Mondială);
- reabilitarea prin asfaltare a drumurilor comunale: DC 65
Costeşti – Nicşeni, DC 65D Răchiţi – Roşiori, DC 65A Răchiţi –
Cişmea şi a drumului comunal Răchiţi – Costeşti;
- construirea de cămine culturale în satele Roşiori, Costeşti şi
Răchiţi (proiecte depuse la Ministerul Culturii şi Cultelor prin
„Programul naţional pentru aşezăminte culturale din mediul
rural şi mic urban”);
- construirea unei săli de sport (prin Campania Naţională de
Investiţii – proiect aprobat);
- construirea canalizării pe satul Roşiori şi a unei staţii de
epurare (existenţa studiului de fezabilitate).
36
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Investiţiile ce urmează a se realiza în 2008, de către firme:
- construirea unei ferme zootehnice şi a unui abator în localitatea
Roşiori (proiect ce se află în faza de aşteptare pentru obţinerea de
finanţare);
- construirea unei fabrici de producere de uleiuri de origine vegetală;
Proiecte de investiţii pentru care urmează a se realiza studii
de fezabilitate:
- reabilitarea şi extinderea aducţiunii de apă în localitatea Roşiori
(schimbarea conductei existente cu una din polietilenă pe o lungime
de 4 km);
- reabilitarea reţelei de distribuţie a apei la populaţie prin înlocuirea
conductei existente cu conductă de polietilenă în satele Răchiţi şi
Costeşti (aproximativ 8 km);
- realizarea unui parc de agrement în satul Roşiori;
- gestionarea deşeurilor în satele componente ale comunei Răchiţi
(realizarea unor platforme betonate pentru depozitarea selectivă a
deşeurilor şi transportul acestora cu un operator la rampa autorizată
de Agenţia de Mediu; realizarea unui incinerator pentru arderea
deşeurilor de origine animală, conform cu normele de mediu);
- realizarea canalizării în satele Cişmea, Răchiţi şi Roşiori şi construirea
unei staţii de epurare a apelor uzate;
- împădurirea suprafeţelor degradate de pe raza comunei, precum si
plantarea de pomi pe toate spaţiile libere şi aliniamentelor.
Proiecte de investiţii ale firmelor:
- construirea unei fabrici de termopane în localitatea Răchiţi,
- realizarea unor ferme vegetale şi animale pe raza comunei Răchiţi;
- realizarea unui mori pentru cereale;
- dezvoltarea şi modernizarea pisciculturii conform normelor europene.
37
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
38
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Capitolul II
Organizarea administrativă, instituţională
2.1. Organizarea administrativă
Administraţia publică locală a comunei Răchiţi se concentrează pe modernizarea şi dezvoltarea localităţii, pe
realizarea unei administrări publice bazată pe cunoştinţe, pe păstrarea identităţi administrative, în condiţiile
statutului de localitate periurbană. Organele autonome locale sunt: primarul (1) şi consiliul local alcătuit din 15
consilieri locali. În baza dreptului colectivităţilor locale la autonomia administrativă primarul are un rol executiv, iar
consiliul local are un rol deliberativ.
Primarul are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor
care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale.
2.2. Organizare instituţională, parteneriate
Comuna Răchiţi a construit o reţea partenerială, instituţionalizată în cadrul proiectelor de dezvoltare rurală.
Promotor al formelor de parteneriat rural a elaborat proiecte în care au fost cuprinse comunele Roma, Micşeni şi
Costeşti pentru aducţiune de apă; de asemenea a încercat să construiască o asociaţie formată din 6 comune pentru
realizarea unei rampe de tranziţie a gunoiului selectiv.
39
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Capitolul III
Analiza SWOT a comunei Răchiţi
Analiza stării actuale a localităţii Răchiţi permite stabilirea corectă a direcţiilor strategice, obiectivelor şi
modalităţilor concrete de dezvoltare economicosocială în perioada următoare, pe termen scurt şi mediu. În acest
sens sunt analizate şi diagnosticate principalele resurse ale întregii comunităţii în scopul stabilirii, factoriilor
benefici şi a barierelor procesului de modernizare şi dezvoltare.
Potenţial fizico – geografic
Resursele naturale - geografice pot alcătui un cadru favorabil dezvoltării activităţilor economice pentru că :
localitatea este situată în apropierea municipiului Botoşani, are resurse hidrografice şi poate beneficia de fonduri
externe şi naţionale pentru dezvoltarea ei în termenii durabilităţii. Suprafaţa destinată agriculturii permite
fundamentarea activităţilor agricole şi modernizarea lor prin diversificare. Cu toate că suprafaţa forestieră este
redusă, pădurile de fag, gorun şi stejar pot furniza cantităţi importante de material lemnos pentru industrie,
construcţii şi alte sectoare economice. Substanţele colorante tanante, răşinoase, ceroase etc. sunt solicitate în
industrie şi medicină. O cantitate importantă de fructe de pădure şi ciuperci comestibile sunt valorificate sau dirijate
spre alte ramuri ale industriei alimentare. Plantele medicinale pot face obiectul unei exploatării organizate pentru
industria farmaceutică.
40
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Principalele restricţii sunt de ordin climatic: schimbări ample termice cu efecte asupra dezvoltării anumitor activităţi agricole.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiPotenţial fizico - geografic
Localizare în proximitatea capitalei de judeţ.
Accesibilitate rutieră foarte bună.
Condiţii climatice favorabile desfăşurării anumitor activităţi economice.
Resurse hidrografice medii.
Relief cu pante mai mari de 50 afectate de alunecări de teren şi eroziune torenţială.
Alunecări de teren semnificative care afectează areale largi.
Climă cu amplitudine termică mare nefavorabilă dezvoltării anumitor activităţi agricole.
Număr mare de zile cu îngheţ şi excesivitate a climei în timpul verii.
Precipitaţii reduse. Ape freatice cu nivel
oscilant în funcţie de debitul precipitaţiilor.
Diversitatea florei şi
Posibilitatea dezvoltării a variate activităţi economice pe baza unei oferte relativ generoase a cadrului natural.
Posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.
Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural.
Dezvoltarea activităţilor antropice cu efecte negative asupra biodiversităţii.
Schimbări climatice cu efecte negative asupra activităţilor economice şi sociale.
41
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
faunei în descreştere datorită acţiunilor antropice.
Potenţial natural şi uman
Diversitatea solurilor şi, în mod deosebit preponderenţa solurilor cenuşii cu fertilitate medie spre bună împreună cu
ponderea semnificativă a resurselor agricole constituie fundamentarea obiectivă pentru dezvoltarea durabilă a
activităţilor economice. La acestea se adaugă existenţa unui set aproape complet, legislativ, pentru ameliorarea şi
utilizarea fondului funciar şi posibilităţile accesării fondurilor naţionale şi externe pentru modernizare şi utilizare
raţională funciară.
Resursele turistice sunt relativ reduse. Resursele umane sunt caracterizate demoeconomic prin : spor natural
negativ, proces de îmbătrânire, pondere mare a populaţiei ocupate în agricultură. Totuşi, spiritul antreprenorial
accentuat, structura echilibrată pe sexe, forţa de muncă ieftină sunt elemente care favorizează dezvoltarea
comunităţii rurale Răchiţi.
42
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiPotenţial funciar şi forestier
Diversitate de soluri; predominanţă soluri cenuşii cu fertilitate medie spre bună.
Importante resurse funciare agricole: terenuri arabile, păşuni şi fâneţe.
Prezenţa unor soluri cu fertilitate scăzută.
Set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate,administrarea, ameliorarea şi exploatarea fondului funciar.
Posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.
Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural.
Resurse Turistice Posibilităţi pentru
pescuitul sportiv. Monument de
arhitectură Castelul Melik.
Potenţial turistic scăzut.
Posibilităţi de accesare a fondurilor externe şi interne.
Interes redus din partea investitorilor străini şi români pentru investiţii în economia rurală (industria lemnului, industria alimentară, turism etc).
Potenţial uman Structură echilibrată
pe sexe. Spor natural negativ. Proces de îmbătrânire
Existenţa programelor de îmbunătăţire a resurselor
Sărăcie rurală. Dificultăţi în susţinerea
43
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Spirit antreprenorial. Forţă de muncă
ieftină.
accentuat. Pondere semnificativă
a populaţiei ocupate în agricultură.
umane. Creşterea suportului
financiar prin programe de îmbunătăţire a calităţii vieţii rurale.
financiară a proiectelor. Lipsa cunoştinţelor
specifice dezvoltării unei afaceri şi creării de noi locuri de muncă.
Potenţial economic
Agricultura
Principala ocupaţie a locuitorilor comunei Răchiţi este agricultura, activitate economică caracterizată de o serie de
puncte tari : relativa specializarea în creşterea ovinelor, preponderenţa exploataţiilor familiale, cu dimensiuni
semnificativ reduse. Punctele slabe sunt : ponderea scăzută a culturilor intensive, randamentul scăzut în cazul
producţiilor vegetale, asocierea slabă a agriculturilor. Oportunităţile pe care le are acest tip de activitatea sunt:
posibilitatea valorificării superioare a potenţialului zootehnic prin organizarea mai eficientă a producătorilor
(cooperare); set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate, administrarea, ameliorarea şi exploatarea
fondului funciar ; existenţa unei politici de dezvoltare agricolă şi rurală (oportunitatea accesării fondurilor
europene); interes maxim din partea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale pentru susţinerea dezvoltării
rurale locale/regionale; posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.
Industriile locale şi meşteşugurile
44
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Unităţile existente pe raza comunei Răchiţi oferă posibilitatea unei diversificării ocupaţionale, element fundamental
în procesul de modernizare locală. La acestea se adaugă o serie de oportunităţi: cantităţi importante de materii
prime vegetale şi animaliere, apropierea de municipiul Botoşani, concesionare terenuri la preţuri atractive, forţa de
muncă ieftină, acces la toate utilităţile (DN, apă, canalizare, energie electrică, telefon).
Turismul rural nu este o direcţie de activitate economică cu posibilităţi deosebite de dezvoltare.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiAgricultura
O relativă specializare în creşterea ovinelor.
Preponderenţa exploataţiilor agricole familiale;
Dimensiunea medie a exploataţiei agricole peste media naţională.
Existenţa unei infrastructurii pentru irigaţii şi desecări.
Pondere scăzută a culturilor intensive;
Randamente scăzute în cazul culturilor vegetale.
Dezvoltare redusă a sectorului zootehnic.
Pondere însemnată exploataţii agricole individuale de subzistenţă şi semisubzistenţă.
Asociere slabă a producătorilor agricoli.
Lipsa unor sisteme de colectare, valorificare a produselor agricole.
Posibilitatea valorificării superioare a potenţialului zootehnic prin organizarea mai eficientă a producătorilor (cooperare).
Set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate, administrarea, ameliorarea şi exploatarea fondului funciar.
Existenţa unei politici de dezvoltare agricolă şi rurală (oportunitatea accesării fondurilor europene).
Interes maxim din partea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale pentru susţinerea dezvoltării rurale locale/regionale.
Posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.
Proximitatea faţă de pieţele municipiului Botoşani.
Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural;
Slaba dotare tehnică a agriculturii
Folosirea insuficientă a instalaţiilor de irigat.
Industriile locale şi meşteşugurile Diversificarea micilor
industrii, societăţi pentru creşterea şi valorificarea
Locuitorii comunei Răchiţi nu au preocupări
Cantităţi importante de materii prime vegetale şi animaliere.
Apropierea de municipiul Botoşani.
Puţinele resurse forestiere sunt folosite excesiv .
45
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
păsărilor, microfabrică de ulei, fabrică de cărămidă, prestări servicii-tâmplărie, construcţii, construcţii metalice, confecţii, prelucrarea alcoolului, prelucrarea cărnii.
meşteşugăreşti. Pondere relativ redusă
a IMM-urilor în sectorul productiv.
Concesionare terenuri la preţuri atractive.
Forţa de muncă ieftină. Acces la toate utilităţile (DN, apă,
canalizare, energie electrică, telefon).
Continuarea nepromovării potenţialului investiţional al zonei.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii Turism rural Monument istoric
Castelul Melik Comuna Răchiţi nu
oferă servicii turistice de calitate.
Insuficienta promovare a potenţialului turistic.
Puţine obiective turistice: Castelul Melik.
Număr redus al manifestărilor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei.
Apropierea de oraşul Botoşani.
Posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.
Acces la toate utilităţile (DN, apă, canalizare, energie electrică, telefon).
Migrarea turistică către alte regiuni.
Continuarea nepromovării potenţialului turistic al zonei.
Servicii Servicii minime de
bază. Ofertă slab
diversificată de servicii.
Proiecte de îmbunătăţire a calităţii vieţii rurale.
Proiecte de modernizare a
Relativa capacitate instituţională de accesare, implementare
46
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
spaţiului rural. a proiectelor.
Infrastructura rurală
Infrastructură rutieră este caracterizată de puncte slabe: starea proastă a drumurilor comunale şi de legătură,
lipsa sistemului lateral de evacuare a apei, nu există drumuri modernizate la nivelul comunei. Oportunităţile consta
în existenţa unor programe de investiţii la nivelul administraţiei locale privind: reabilitarea drumurilor comunale din
Răchiţi, Roşiori şi Costeşti prin pietruire; modernizarea drumului comunal DC 65A Răchiţi-Cişmea prin pietruire;
realizare studiu fezabilitate pentru asfaltarea DJ Cişmea-Roma şi posibilitatea accesării unor programe de
modernizare a spaţiului rural.
Infrastructura tehnico-edilitară
47
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Analiza infrastructurii tehnico - edilitare relevă un grad de modernitate relativ datorită faptului că : reţeaua de
energie electrică acoperă toate gospodăriile comunei, există reţea de alimentare cu apă potabilă pentru
aproximativ 80,0% dintre gospodării, există un sistem de iluminat public modernizat în 2005.
Infrastructura de telecomunicaţie este definitorie pentru localitate rurală aflată în curs de modernizare:
existenţa unei reţele de telefonie fixă care acoperă toate satele comunei, existenţa în comună a televiziunii prin
cablu. Punctele slabe şi restricțiile sunt generate de puterea financiară relativ redusă a locuitorilor comunei şi lipsei
unei experienţe în accesarea proiectelor şi programelor de acest tip.
Infrastructura socială este caracterizată de puncte slabe ca : infrastructura de sănătate insuficient dezvoltată şi
modernizată, lipsa tehnicii de calcul la nivelul unităţilor de învăţământ, starea precară a căminelor culturale. La
nivelul autorităţii locale există o serie de proiecte axate pe modernizarea şi dezvoltarea logisticii sociale:
modernizarea căminelor din comună şi construirea a două noi cămine în satele Costeşti şi Roşiori, dotarea şcolilor
cu tehnică de calcul şi mobilier. Posibilitatea accesării proiectelor naţionale şi europene pentru reabilitarea şi
modernizarea reţelei de infrastructură socială este o altă oportunitate .
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiInfrastructură rutieră
Comuna este traversată de DN 29 Botoşani-Săveni; accesul se mai poate face şi prin DJ Botoşani- Necşeni.
Starea proastă a drumurilor comunale şi de legătură.
Procent scăzut al drumurilor modernizate.
Existenţa unor programe de investiţii la nivelul administraţiei locale privind: reabilitarea drumurilor comunale din Răchiţi, Roşiori şi Costeşti prin pietruire;
Experienţă relativ redusă în asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de
48
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Se află în imediata apropiere a municipiului Botoşani.
Lipsa sistemului lateral de evacuare a apei.
modernizarea drumului comunal DC 65A Răchiţi-Cişmea prin pietruire; realizare studiu fezabilitate pentru asfaltarea DJ Cişmea-Roma.
Posibilitatea accesării unor programe de modernizare a spaţiului rural.
infrastructură.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii
Infrastructura tehnico-edilitară Reţeaua de energie
electrică acoperă toate gospodăriile comunei.
Există şi reţea de alimentare cu apă potabilă pentru aproximativ 80,0% dintre gospodării.
Sistemul de iluminat public modernizat în 2005.
Lipsa alimentării cu gaze naturale.
Comuna nu are staţie de epurare a apelor uzate şi nici groapă de gunoi sau incinerator pentru tratarea deşeurilor solide.
În unele zone ale satelor aparţinătoare comunei reţeaua electrică nu are capacitatea de a prelua aparatele electrocasnice.
Inexistenţa iluminatului exterior în unele zone ale
Programe de investiţii: extinderea sistemului de alimentare cu apă, amenajarea unei rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare şi reciclare; introducerea canalizării în satul Răchiţi.
Posibilitatea accesării unor programe de modernizare a spaţiului rural.
Asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de infrastructură.
Insuficienţa staţiei de pomparea apei şi a echipamentelor
49
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
satului aparţinător Roşiori. Inexistenţa iluminatului
exterior în satele aparținătoare Cişmea şi Costeşti.
Lipsa perimetrelor de protecţie sanitară a surselor locale punctiforme (fântâni) de apă la nivelul tuturor satelor aparţinătoare.
Lipsa bazinelor de stocare/compensare suficiente. Lipsa staţiei de tratare a apei locale sau complexe, cu puncte de control a calităţii apei şi instalaţii de corecţie a parametrilor corespunzători.
performante. Lipsa unui
sistem centralizat total de alimentare cu apă.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii
Infrastructura de telecomunicaţie Existenţa unei reţele de
telefonie fixă care acoperă toate satele comunei.
Existenţa în comună a televiziunii prin cablu .
Lipsa posibilităţilor de conectare la internet .
Numărul mic de gospodării care au acces la telefonia fixă.
Lipsa circuitelor libere pentru noi abonaţi.
Posibilitatea accesării unor programe de modernizare a spaţiului rural.
Asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de infrastructură.
Capacitate redusă financiară a locuitorilor.
50
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Lipsa reţelei de telefonie în unele zone ale satelor aparţinătoare.
Infrastructura socială Existenţa a 10 unităţi de
învăţământ (5 şcoli şi 5 grădiniţe), unele dintre ele modernizate.
Existenţa a două cămine culturale.
Infrastructura de sănătate insuficient dezvoltată şi modernizată.
Lipsa tehnicii de calcul la nivelul unităţilor de învăţământ.
Starea precară a căminelor culturale.
Pe lista de priorităţi a autorităţilor locale privind îmbunătăţirea infrastructurii sociale se regăsesc: modernizarea căminelor din comună şi construirea a două noi cămine în satele Costeşti şi Roşiori, dotarea şcolilor cu tehnică de calcul şi mobilier.
Posibilitatea accesării proiectele de îmbunătăţirea calităţii vieţii rurale, finanţate naţional şi european.
Lipsa de atractivitate pentru atragerea de personal medical (medic stomatolog, medici primari).
Proximitatea faţă de municipiul Botoşani care induce procesul de acoperire a necesităţilor sociale prin accesarea excesivă a ofertelor urbane( educaţionale, culturale şi de sănătate).
Mediu Nu există în arealul rural al localităţii Răchiţi elemente severe care să afecteze calitatea mediului.
51
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Apă
Există un punct tare, benefic calităţii apei potabile, sistemul centralizat de alimentară cu apă potabilă în satele
Răchiţi şi Costeşti. Oportunităţile care sunt specifice acestui domeniu sunt: Strategia judeţeană privind serviciile
comunitare de utilităţi publice 11/2/2007 şi proiectele care pot fi accesate, naţionale şi europene.
Aer poluat în limite admisibile. Punctele slabe, purtătoare de poluare sunt : activităţile agricole şi zootehnice
necontrolate, activităţi ale agenţilor economici din comună necontrolate, activităţile din industria locală a
municipiului Botoşani. Oportunităţile sunt generate de strategia judeţeană, prin care sunt identificate principalele
direcţii antipoluare, principalele proiecte, surse de finanţare pentru păstrarea purităţii aerului.
Solul caracterizat de fertilitate este supus unor factori nocivi cum ar fi: creşterea suprafeţei arabile, depozitarea
necontrolată a deşeurilor menajere şi a celor provenite din activitatea agenţilor economici. Oportunităţile de care ar
putea beneficia autoritatea locală sunt: strategia judeţeană şi accesarea proiectelor cu finanţare sigură în scopul
depăşirii problemelor de poluare, stopării factoriilor negativi.
Pădure
Suprafaţa forestieră este redusă, 33 de hectare, dar modul de gestionare din punct de vedere ecologic trebuie să fie
un punct important al dezvoltării durabile. Factorii negativi sunt: defrişarea pădurilor pentru dobândirea de
suprafeţe noi arabile, păşuni şi fâneţe, despăduririle necontrolate în vederea valorificării masei lemnoase.
Reducerea acestor efecte şi eludarea factoriilor care ameninţă echilibrul ecologic se pot realiza prin optimizarea
posibilităţilor de accesare a proiectelor, finanţate din bugetul naţional sau european, prin respectarea legislaţiei şi
aplicarea strategiilor naţionale, judeţene, specifice acestui sector.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiApă
52
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Reţea hidrografică bogată.
Existenţa unui sistem centralizat de alimentară cu apă potabilă în satele Răchiţi şi Costeşti.
Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apă în cele două sate Cişmea şi Roşiori.
Lipsa sistemului de canalizare şi a unei staţii de tratare şi epurare a apelor uzate.
Existenţa unor parametrii de calitate ai apei potabile neconformi cu normele în vigoare.
Degradarea pânzei de apă freatică din cauza depozitării necontrolate a gunoaielor menajere şi a celor provenite din activităţile agenţilor economici existenţei pe teritoriul comunei.
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020, capitolul „Strategia judeţeană privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:
- accelerarea dezvoltării prin realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în toate satele ale comunei; - realizarea unui sistem de canalizare şi a unei staţii de tratare şi epurare a apelor uzate; - creşterea calităţii apei destinate consumului uman;- valorificarea întregului potenţial de apă disponibil; Proiecte specifice cu finanţare
naţională şi internaţională.
Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
53
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiAer
Aer poluat în limite admisibile.
Activităţile agricole şi zootehnice necontrolate.
Activităţi ale agenţilor economici din comună necontrolate .
Activităţile din industria locală a municipiului Botoşani.
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020, capitolul „Strategia judeţeană privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:
- controlul activităţilor agricole şi zootehnice;- controlul activităţilor agenţilor economici din comună;- controlul activităţilor din industria locală a municipiului Botoşani. Proiecte specifice cu finanţare naţională şi
internaţională.
Poluarea aerului datorită activităţilor din agricultură .
Poluarea aerului datorită activităţii agenţilor. economici din comună
Poluarea aerului datorită activităţilor din industria locală a municipiului Botoşani.
Sol Soluri fertile. Creşterea suprafeţei
arabile. Depozitarea
necontrolată a deşeurilor menajere şi a celor provenite din activitatea agenţilor economici.
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020 capitolul „Strategia judeţeana privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:
- aplicarea unei strategii de protecţie, ameliorare şi utilizare raţională a solului - accesul populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice, controlate de salubrizare- amenajarea unor rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare şi reciclare a deşeurilor. Proiecte specifice cu finanţare naţională şi
internaţională.
Poluarea solului datorită activităţilor din agricultură.
Poluarea solului datorită depozitării necontrolate a deşeurilor menajere şi a celor din activitatea agenţilor economici.
54
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi AmeninţăriPădure
Vegetaţie spontană lemnoasă bogată.
Defrişarea pădurilor pentru dobândirea de suprafeţe noi arabile, păşuni şi fâneţe.
Despăduririle necontrolate în vederea valorificării masei lemnoase.
Proiecte cu finanţare naţională şi internaţională pentru protejarea mediului forestier.
Apariţia versanţilor cu pante mari cu terenuri neproductive sau slab productive.
Dispariţia unor specii de arbori .
Degradarea peisajului şi a echilibrului ecosistemului forestier.
55
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Potenţial instituţional
Instituţiile principale rurale, primăria şi şcoala au stabilit raporturi parteneriale în cadrul elaborării proiectelor de
modernizare şi dezvoltare rurală, pe anumite domenii. Există o legislaţie favorabilă creşterii rolului, autonomiei
primăriei ca instituţie şi sunt o serie de posibilităţi oferite de proiectele care susţin reforma administrativă şi
modernizarea rurală prin instituţii.
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiResurse instituţionale, parteneriale
Şcoala, ca instituţie activă în elaborarea şi managementul proiectelor.
Proiectare unor linii strategice pentru realizarea unor forme parteneriale, cooperatiste.
Existenţa unui capital instituţional care cuprinde instituţiile de
Lipsa fenomenului asociativ.
Facilităţi oferite de autoritatea locală investitorilor - acordare terenuri.
Existenţa programelor de construirea a modernizării instituţionale.
Creşterea suportului financiar al proiectelor
Legislaţie favorabilă descentralizării şi promovării formelor
Dificultăţi financiare în susţinerea proiectelor.
Experienţă unilaterală în realizarea şi consolidarea formelor de parteneriat rural.
Lipsa uni parteneriat real public-privat.
56
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
coordonare şi monitorizare a proiectelor - Consiliul local Răchiţi, organizaţii nonguvernamnetale.
parteneriale.
57
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Capitolul IV
Strategia dezvoltării economico - sociale
pe termen mediu şi lung – Comuna Răchiţi
4.1. Obiective generale
Dezvoltarea durabilă a localităţi Răchiţi prin diversificare
economică, ocupaţională
Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat
Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural
Formarea şi funcţionarea grupurilor de acţiune locală.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice
Dezvoltarea parteneriatului public - privat
Modernizarea relaţiei urban-rural
4.2. Obiective specifice
Integrare europeană – obiectiv concretizat în :
1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivel
Consiliul local . Consiliul local Răchiţi va urmări direcţiile principale de
acţiune pentru creşterea fondurilor externe. Pentru realizarea acestui
deziderat Consiliul local va :
- îmbunătăţii portofoliului de proiecte corespunzător
priorităţilor de dezvoltare ale comunei;
- identifica oportunităţile de finanţare în care este aplicant
eligibil;
- asigura cofinanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă
aflate în derulare şi a celor propuse spre finanţare;
- îmbunătăţi calificarea profesională a funcţionarilor publici,
pentru a realiza cererii de finanţare viabile.
58
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
2. Modernizarea capacităţii instituţionale administraţiei publice a
comunei Răchiţi pentru a corespunde exigenţelor procedurilor europene
cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celor structurale.
Consiliul local Răchiţi va :
- urmări implementarea proiectelor în curs de derulare;
- elabora proiecte specifice comunităţii pentru a răspunde
nevoilor reale ale locuitorilor;
- specializa funcţionarii publici din domeniul economic, tehnic,
administrativ să deţină abilităţi în aceste domenii;
- evaluarea posibilităţilor de a deveni partenerii în programele
municipiului Botoşani pentru dezvoltarea relaţiilor urban-
rurale;
- evaluarea posibilităţilor de parteneriat cu Staţiunea de
cercetare şi dezvoltare pentru creşterea ovinelor Popăuţi.
3. Crearea formelor de parteneriat rural :
- organizarea de întâlniri periodice cu lideri informali şi
reprezentanţi instituţiilor/organizaţiilor/ firmelor în vederea
cunoaşterii reale a problemelor comunităţii şi identificarea
soluţiilor optime; identificarea relaţiilor de colaborare în
vederea realizării proiectelor;
- informarea persoanelor, instituţiilor/organizaţiilor/firmelor
privind accesarea proiectelor din fonduri europene;
- dezvoltare relaţiilor cu Staţiunea de cercetare şi dezvoltare
pentru creşterea ovinelor Popăuţi;
- întâlniri periodice cu reprezentanţii comunelor limitrofe
pentru identificarea oportunităţilor interrurale existente.
Mediul de afaceri– obiectiv secundar concretizat în :
- continuarea acordării de facilităţi investitorilor, în funcţie de
beneficiul adus la bugetul local, de natura activităţii, prin:
- prezentare şi reprezentare comunitate;
- suport logistic şi consultanţă;
- scutiri de taxe şi impozite în temei legal;
59
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- concesionări de terenuri;
- reţea de alimentare electrică;
- organizarea întâlnirilor periodice cu reprezentanţii firmelor
pentru identificarea oportunităţilor economice;
- construirea unei baze de date la nivel local cu activele
disponibile şi ofertele existente.
Diversificare economică şi ocupaţională - obiectiv secundar
concretizat :
a) pentru agricultură
- încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
- formarea grupurilor de producători;
- susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării
producţiei agricole;
- promovarea unor metode de producţie agricolă care
vizează protecţia mediului ( agricultură ecologică);
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor
oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice din
comună;
- susţinerea serviciilor de extensie agricolă;
- asistentă tehnica si logistica acordată fermierilor, în
vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de
finanţare nerambursabilă care sa conducă la modernizarea
exploataţiilor agricole;
- identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri
şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole
conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;
- susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării
terenurilor;
- acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de
producţie a solurilor;
- măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare;
- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;
60
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării
regimului silvic;
b) pentru industriile locale şi meşteşuguri
- extinderea activităţilor de valorificarea fructelor şi
legumelor sub formă de conserve, pentru valorificarea
cărnii sub diferite forme: conserve, mezeluri etc;
- industria uşoară poate reprezenta o altă oportunitate
pentru comună; se pot înfiinţa pe raza comunei fabrici de
textile, de încălţăminte, de confecţii, comuna dispunând de
suficientă forţă de muncă calificată, necalificată şi ieftină în
acest domeniu;
- încurajarea şi sprijinirea firmelor deja existente pe piaţa
comunei Răchiţi, pentru creşterea cifrei de afaceri, precum
şi câştigarea de noi pieţe naţionale, dar şi internaţionale;
- susţinerea antreprenorilor cu informaţii despre proiectele
de finanţare;
- organizarea de întâlniri periodice şi a unui dialog real între
reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai Consiliului Local
în vederea identificării de noi oportunităţi, cel puţin odată la
trei luni.
c) pentru valorificarea potenţialului turistic
- realizarea infrastructurii necesare punerii in valoare a
potenţialului turistic existent;
- reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură
(Castelul Melik);
- sprijinirea şi promovarea agroturismului şi a turismului de
week-end; încurajarea acelor gospodării ţărăneşti, care ar
putea primi turişti, pentru realizarea unor modernizări ale
locuinţelor pentru desfăşurarea activităţilor turistice;
precum şi încurajarea construirii de pensiuni agroturistice
moderne;
61
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- organizarea unor întâlniri, pentru schimburi de idei, cu
reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural
Ecologic şi Cultural (ANTREC);
- susţinerea promovării activităţilor de turism şi integrarea
acestora în circuitele turistice (expoziţii muzeale,
etnografice şi manifestări culturale etc);
- stimularea dezvoltării de activităţi conexe turismului.
Modernizare servicii - obiectiv secundar concretizat în
îmbunătăţirea calităţii serviciilor rurale destinate populaţiei comunei.
Modernizare infrastructură rurală obiectiv secundar concretizat
în:
a) infrastructura rutieră
- modernizarea şi extinderea reţelei stradale comunale,
executarea unui sistem lateral de colectare a apei;
- asfaltarea drumurilor principale din comună şi a drumurilor ce
fac legătura între aceasta şi localităţile apropiate; pietruirea
drumurilor secundare din comună.
b) infrastructura tehnico-edilitară
- extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă la toate
gospodăriile din comună;
- introducerea sistemului de canalizare şi construirea unei staţii
de tratare a apei;
- realizarea unei gropi de gunoi ecologice şi/sau
contractarea/înfiinţarea unor servicii de colectare a deşeurilor
menajere;
- continuarea modernizării sistemului de iluminare stradală din
comună;
- întocmirea unui studiu de fezabilitate privind introducerea unui
sistem de alimentare cu gaze naturale.
c) infrastructura de comunicaţie
62
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- evaluarea sistemului actual de transport în comun şi, în funcţie
de nevoi/posibilităţi suplimentarea numărului de autobuze şi
trasee;
d) infrastructura socială
- modernizarea cabinetelor medicale din comună şi dotarea
acestora cu aparatură medicală pentru efectuarea unor
minime investigaţii medicale; înfiinţarea unui cabinet
stomatologic;
- îmbunătăţirea sistemului educaţional: renovarea şcolilor;
construirea unor unităţi noi pentru a putea asigura condiţii
optime de învăţământ, atragerea de personal calificat; dotarea
cu tehnică de calcul a şcolilor şi asigurarea unor mijloace de
transport specializate;
- renovarea căminelor culturale din comună şi construirea a
încă două cămine în satele Costeşti şi Roşiori.
Protecţie socială – obiectiv secundar concretizat în :
- continuarea acordării ajutoarelor sociale;
- sensibilizarea instituţiilor/organizaţiilor şi firmelor în realizarea
activităţilor caritabile pentru persoanele marginalizate/
vulnerabile din punct de vedere social.
Ordine publică şi protecţie civilă – obiectiv secundar
concretizat în:
- creşterea eficienţei şi calităţii activităţii de relaţii publice;
- acţiunii comune cu Postul local de poliţie pentru acţiuni
comune de prevenire şi depistarea delictelor.
Reforma administraţiei publice – obiectiv secundar
concretizat în:
- modernizarea raporturilor dintre primărie şi cetăţean;
- formarea continuă a funcţionarilor din cadrul administraţiei
publice locale;
63
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- creşterea capacităţii instituţionale de administrare a
fondurilor;
- continuarea parteneriatelor cu alte localităţi rurale şi
diversificarea obiectivelor pe care şi le propun;
- stabilirea unor relaţii parteneriale cu autorităţile municipiului
Botoşani.
Reducerea şi prevenirea poluării mediului - obiectiv
secundar concretizat în:
- conştientizarea problemelor şi educaţia ecologică;
- diminuarea efectelor produse de fenomenele meteorologice
periculoase;
- reducerea emisiilor poluante din industria locală;
- participarea la programele municipiului Botoşani axate pe
prevenirea, reducerea poluării.
Cultură şi culte - obiectiv secundar concretizat în
- refacerea unor centre de practicare a meşteşugurilor prin
identificarea micilor meseriaşi şi îndrumarea lor pentru
înfiinţarea de microfirme şi asociaţii familiale.
64
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
65
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
4.3. Corelarea direcţiilor strategice, obiectivelor generale şi programelor/ măsuri ( finanţare)
Direcţii strategice
Obiective generale Programe/ măsuri ( finanţare )
Dezvoltare economică durabilă
Dezvoltarea durabilă a localităţii Răchiţi prin diversificare economică.
Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale.
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice.
Dezvoltarea parteneriatului public - privat.
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 2007-2013
Axa 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”.
Măsuri finanţabile
111: formarea profesională , informare şi difuzare cunoştinţe;112: instalarea tinerilor fermieri;121: modernizarea exploataţiilor agricole;122: îmbunătăţirea valorii economice;123: creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;125: îmbunătăţire şi dezvoltarea infrastructurii legate dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii;141: sprijinirea fermelor agricole de subzistenţă;142: înfiinţarea grupurilor de producători;143: furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori611: plăţi complementare directe.
Axa 2 „ Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”
Măsuri finanţabile214 plăţi de agromediu.
Axa 3. „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”Măsuri finanţabile
66
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
312 sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi;313 încurajarea activităţilor turistice;322 renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
Axa LEADER4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală: 411 creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 412 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; 413 calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale.4.21 Implementarea proiectelor de cooperare4.31 Funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1 construcţie parteneriate public-private; 431-2 funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului.*)
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală începând cu 2010
611 Plăţi complementare directe
Axa 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”.
Măsuri finanţabile 113 pensionarea timpurie;114 utilizarea serviciilor de consiliere.
Axa 2 „ Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”213 plăţi Natura 2000, pe teren agricol.223 prima împădurire a terenului nonagricol.224 plăţi Natura 2000, pe teren forestier.
67
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Axa 3. „ Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”341 dobândirea de competenţe , animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
SAPARD se continuă în perioada 2007- 2008( pentru aplicaţiile depuse în 2006) iar în perioada 2009-2011 va fi finanţat sprijinul dezvoltării rurale acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
Măsuri finanţabile:3.2 constituire grupuri producători;3.3 metode agricole de producţie destinate să protejeze şi să menţină peisajul rural;3.5 silvicultură, submăsura „împăduriri”.
Program naţional de reforme 2007-2010
Priorităţi finanţabile:7.11 dezvoltarea echilibrată a sectorului agricol primar prin sprijin acordat înfiinţării grupurilor de producători.
Program operaţional regional:
Axa 4: ”Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri locale”Măsuri finanţabile:
4.1 dezvoltarea structurile de sprijin a afacerilor de importanţă locală.
Program naţional de reforme 2007-2010
Priorităţi finanţabile:
68
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
8.2 dezvoltarea consultărilor cu mediul de afaceri;8.6 dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru afaceri şi promovarea antreprenorialului.
Fond european de dezvoltare regională. Convergenţa prin susţinerea dezvoltării economice durabile şi a ocupării.
Priorităţi finanţabile- parteneriat public-privat;- stimularea iniţiativei antreprenoriale
Dezvoltare socială durabilă
Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural.
Formarea grupurilor de iniţiativă locală.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice
Dezvoltarea parteneriatului public - privat
Formarea grupurilor de iniţiativă locală.
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 2007-2009
Axa 2 „ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale”
Măsuri finanţabile
212: sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană;214: plăţi de agromediu;221: prima împădurire a terenurilor agricole.
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală începând cu 2010
Axa 2 „ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale”213 plăţi Natura 2000 pe teren agricol;223. prima împădurire a terenului non agricol;224 plăţi Natura 2000 pe teren forestier.Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2007 -2009
Axa 3: „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural”Măsuri finanţabile
69
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
312: sprijin pentru diversificare către activităţi nonagricole şi crearea de dezvoltarea microîntreprinderi;313: încurajarea activităţilor turistice;322: renovarea , dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoarea a moştenirii rurale.
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală începând cu 2010
Axa 3: „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural”
Măsuri finanţabile
341. dobândirea de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală
Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2007 -2010
Axa 4: „ LEADER”
Măsuri finanţabile
4.1 implementarea strategiilor de dezvoltare locală:411 creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;412 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural;413 calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale;421 implementarea proiectelor de cooperare;431 funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului.
70
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Program naţional de reforme 2007-2010
Priorităţi finanţabile:
8.2 dezvoltarea consultărilor cu mediul de afaceri;8.6 dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru afaceri şi promovarea antreprenorialului;9.2 gestionarea durabilă şi managementul resurselor naturale şi ale deşeurilor: gestionarea resurselor de apă, conservarea biodiversităţii;9.5 gestionarea schimbărilor climatice;10.5 promovarea potenţialului local pentru implementarea măsurilor de ocupare şi incluziunii sociale, calitatea ocupării rurale.
Program ocupaţional sectorial
Priorităţi finanţabile:- măsuri de stimulare a ocupării pentru asigurarea unui domeniu de intervenţie
specific provocărilor din mediul rural;- promovarea sustenabilităţii pe termen lung în zonele rurale prin dezvoltare
rurală( acces la educaţie şi formare) şi creşterea calităţii ocupării în zonele rurale prin atragerea unui segment important de populaţia ocupată în agricultura de subzistenţa în sectorul servicii;
- încurajarea activităţii economice rurale.
Program ocupaţional sectorial - resursele umane
Axe finanţabile Axa 5 „ Promovarea măsurilor active de ocupare”.Axa 6 „ Promovarea incluziunii sociale”: creşterea oportunităților de muncă pentru grupurile vulnerabile prin creşterea numărului unităţilor de economie socială, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor
71
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
vulnerabile, supuse riscului de marginalizare şi excluziunii sociale.
Program operaţional regional:
Axa 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”
Măsuri finanţabile :
3.4 reabilitare/modernizare/dezvoltare infrastructurii educaţionale preuniversitară - infrastructura şcolilor din învăţământul obligatoriu.
Program operaţional regional:
Axa 5 „ Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”
Măsuri finanţabile:
5.1 restructurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;5.2 crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice.
Program operaţional mediu Dintre axele prioritare aplicabile comunei Răchiţi sunt: 1. Extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată. 5. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse.
Priorităţi finanţabile
72
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată. Fond de coeziune
Priorităţi finanţabile- extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată.
Fond european de dezvoltare regională. Convergenţa prin susţinerea dezvoltării economice durabile şi a ocupării.
Priorităţi finanţabile- parteneriat public-privat;- stimularea iniţiativei antreprenoriale;- elaborarea infrastructurii de comunicaţii electrice de conţinut local, de servicii
şi aplicaţii;- mediul, inclusiv investiţii legate de aprovizionarea cu apă, precum şi de
gestionarea deşeurilor şi a apei; tratarea apelor uzate şi calitatea aerului, prevenirea şi controlul poluării;
- prevenire risc;- turism, inclusiv promovare resurse naturale;- protecţia/promovarea / păstrarea patrimoniului cultural, dezvoltarea
infrastructurii culturale;- dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi sanitare.
Fondul social european
Priorităţi finanţabile:- creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman
Dezvoltarea durabilă a relaţiilor
Modernizarea relaţiei interrurale.
Modernizarea
Program naţional de reforme 2007-2010 Priorităţi finanţabile:
73
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
intercomunitare
relaţiei municipiul Botoşani- localitatea Răchiţi.
3.1 asigurarea coeziunii teritoriale în procesul dezvoltării;3.2 dezvoltarea durabilă a localităţii.
Fond european de dezvoltare regională.
Cooperare teritorială europeană.
Priorităţi finanţabile:- susţinerea legăturilor între zonele urbane şi rurale;- încurajarea spiritului antreprenorial, stimularea IMM-urilor cu profil turistic,
comercial.
*) Elemente strategice pentru Grupurile de Acţiune Locală
LEADER permite consolidarea coerenţei teritoriale şi concretizarea acţiunilor integrate pentru dezvoltarea prin
diversificare a comunităţilor rurale. Grupul de Acţiune Locală reprezintă parteneriate publi-privat alcătuite din
reprezentanţii sectoarelor:
- public : - administraţie publică - la nivel local şi judeţean, primării, consilii locale, judeţene etc;
- servicii publice – servicii sociale, de sănătate şi transport, şcoli, universităţi etc.
- privat : - sector comercial – societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată etc;
- sector financiar – bănci, instituţii de credit etc;
- sector agricol - cooperative agricole, grupuri de producători etc;
- organizaţii de întreprinzători;
- societăţi de furnizare a serviciilor comunitare – culturale, radio, TV, servici nonculturale etc;
74
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
- societate civilă : - organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii( asociaţii de mediu,
asociaţii culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult etc);
- persoane fizice, grupuri de persoane, neînregistrate oficial.
Criterii de eligibilitate
- Parteneriatul va fi format din diverşi actori publici şi privaţi reprezentativi. La nivelul luării deciziilor partenerii
economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile trebuie să reprezinte peste 50% din
parteneriatul local.
- Populaţie 10 000 – 15 000 locuitori, densitate maximă a teritoriul LEADER 150loc/km2.
- Spaţiul rural definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, la care se adăugă oraşele de până la 30 000 de
locuitori în vederea păstrării coerenţei teritoriale dar şi pentru că o analiză a acestora a reliefat faptul că prezintă
un pronunţat caracter rural.
- Prezentarea unei strategii integrate pentru dezvoltarea zonei, teritoriul subregional bine determinat, pe care o
reprezintă, care să cuprindă acţiuni din acel puţin o axă a FEADR.
- Prezenţa unui singur GAL, pe un teritoriu eligibil LEADER, pentru evitarea suprapunerii mai multor GAL-uri.
Prezenţa aceluiaşi localităţi, oraş/comună, în mai mult de un GAL nu este permisă.
Criterii de selecţie
Selecţia GAL va fi realizată în funcţie de 4 tipuri de criterii:
1. Componenţa parteneriatului - GAL constituie un parteneriat echilibrat, reprezentativ pentru o zonă,
format din partenerii publici, privaţi şi reprezentanţi societăţi civile; are un statut juridic de
asociaţie/fundaţie/federaţie conform Ordonanţei nr. 26/2000 cu modificările şi adăugirile ulterioare.
75
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Partenerii privaţi şi reprezentanţi societăţi civile vor reprezenta 50% din mecanismul decizional. GAL
trebuie să prezinte o capacitate suficientă în ceea ce priveşte resursele financiare, umane şi
administrative. GAL are responsabilitatea deciziilor privind selecţia proiectelor, dar , nu va fi responsabil
pentru verificarea eligibilităţii criteriilor.
2. Teritoriul – nu este obligatorie respectarea delimitărilor administrative, jude/regiune, teritoriul unui GAL
putând acoperi porţiuni din mai multe judeţe, regiuni, cu condiţia să întrunească condiţiile de
omogenitate geografică, economică şi socială.
3. Calitatea strategiei locale – strategia va include în mod obligatoriu:
- descrierea zonei unde se va implementa planul de dezvoltare locală, graniţele cu alte zone şi gradul de
omogenitate a teritoriului din punct de vedere geografic, social şi economic;
- dispoziţii privind consultarea partenerilor locali referitoare la strategie;
- descrierea GAL: parteneriat, procedură de decizie, nivel de participare privată, etc;
- evaluarea situaţiei iniţiale, analiza necesităţilor şi potenţialul zonei (diagnostic şi analiză SWOT);
- obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locală: strategia pentru atingerea
obiectivului, lista cu măsuri, complementaritatea cu alte programe de dezvoltare.
Specificare: pentru fiecare măsură vor fi precizate obiectivele, o scurtă descriere, rezultatele aşteptate, alocarea
financiară pe ani; de asemenea vor fi precizate modalităţile de informare pentru potenţialii beneficiari, dispoziţii
administrative, reguli detaliate şi pista de audit, dispoziţii de evaluare – monitorizare.
Pentru a analiza activităţile prevăzute ale obiectivelor din strategia locală, fiecare GAL va stabili criteriile de selecţie
pentru fiecare tip de proiecte denumite „criterii de selecţie locală”. Aceste criterii vor fi cuprinse în Planurile de
dezvoltare locală şi în apelurile de selecţie a proiectelor lansate la nivel local de către GAL. Selecţia proiectelor va fi
76
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
realizată de către un Comitet de selecţie, format din membrii GAL. Pentru selecţie se va aplica regula „dublului
cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din
parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societatea civilă. Pentru transparenţa procesului de selecţie
a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va
lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean.
Criterii de demarcare cu alte parteneriate finanţate prin fonduri UE (FEP)
1. FEADR – FEP
Întrucât axele 4 din cadrul FEADR şi FEP (urmăreşte revigorarea economică şi competitivitatea sectorului piscicol,
încurajarea dezvoltării durabile) sprijină strategiile de dezvoltare implementate fie de grupuri de acţiune locală, fie
de grupuri locale într-un anumit teritoriu s-au stabilit principii de demarcare:
- tip de beneficiari;
- persoane implicate în sectorul agricol şi non-agricol, cu excepţia comunităţilor de pescari (FEADR),
comunităţi de pescari (FEP);
- tip de activităţi eligibile selectate în cadrul strategiei;
- măsuri privind dezvoltarea rurală (FEADR), măsuri privind pescuitul şi acvacultura (FEP);
Pentru că obiectivele celor două axe sunt diferite, singura suprapunere este cea din punct de vedere teritorial, ceea
ce înseamnă că GAL (FEADR) şi Grupurile Locale (FEP) pot funcţiona pe acelaşi teritoriu, dar componenţa lor,
sistemele de contabilitate şi control şi strategiile vor fi distincte.
2. FEADR - FEDR
77
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Intervenţiile FEDR exclud activităţile de tip LEADER care sunt incluse într-o strategie de dezvoltare locală elaborată
şi implementată de către un GAL. Strategia de dezvoltare locală poate să prevadă utilizarea finanţării din PNDR sau
alte programe comunitare, chiar dacă acestea vor trebui aplicate prin procedurile specifice. Se prevede că acolo
unde GAL este activ, echipa locală finanţată prin 431 să faciliteze accesul la aceste proceduri (completarea cererilor
de finanţare, etc).
Măsurile specifice GAL-ului
1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală, codul măsurii este 41 cuprinzând: 411 - creşterea
competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 412 - îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; 413 -
calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale.
Obiectivele acestei măsuri derivă din sprijinul acordat prin axa LEADER dezvoltării locale pe baza nevoilor locale şi
a punctelor forte. Abordarea LEADER urmăreşte implementarea măsurilor de dezvoltare rurală prin intermediul
strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali, organizaţi în GAL. Abordarea „de jos în sus” este o
modalitate ce permite partenerilor locali să-şi aleagă un grup coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe
teritoriul lor şi transpunerea în strategii de dezvoltare pentru a pune în valoare potenţialul endogen al teritoriului.
Aceste strategii se reflectă în proiecte concrete, selecţia proiectelor va fi realizată de GAL care se va ocupa şi de
elaborarea criteriilor de selecţie.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri sunt următoarele:
a. implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală în vederea creşterii competitivităţii sectoarelor
agricol şi forestier;
78
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
b. implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală în vederea îmbunătăţirii mediului şi a spaţiului
rural;
c. implementarea strategiilor de dezvoltare locală în vederea creşterii calităţii vieţii şi diversificării activităţilor
economice din spaţiul rural;
d. încurajarea acţiunilor inovative (soluţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi,
sisteme de piaţă noi, modernizarea activităţilor tradiţionale prin aplicarea de noi tehnologii.
Tipul de ajutor – sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici, care vor trebui să respecte un plafon de
maxim 200.000 euro cofinanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro.
2. Implementarea proiectelor de cooperare, codul măsurii 421.
Obiectiv operaţional: constă în participarea GAL-urilor la proiecte de cooperare. Prin intermediul acestei măsuri se
vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în
cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea
unui GAL coordonator.
Criteriile de selectare a proiectelor sunt următoarele:
a. existenţa în strategia de dezvoltare a acţiunilor de cooperare. În acest caz criteriile de selecţie vor fi
elaborate de către GAL şi incluse în strategia de dezvoltare locală.
b. pentru GAL-urile care nu au prevăzute acţiuni de cooperare criteriile de selecţie vor fi elaborate de către
Autoritatea de Management.
79
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
3. Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea
teritoriului; codul măsurii 431.
Măsura urmăreşte creşterea capacităţii de implementare a strategiilor de dezvoltare locală.
Obiectivele sunt următoarele:
a. construcţia instituţională la nivel local;
b. asigurarea resurselor umane, financiare şi tehnice pentru sprijinirea activităţii GAL;
c. instruirea personalului GAL în vederea elaborării şi implementării strategiilor de dezvoltare locală;
d. animarea teritoriului.
Această măsură conţine:
- submăsura 431.1 Construcţie parteneriate public-private:
a) construcţia de parteneriate reprezentative de dezvoltare locală;
b) realizarea studiilor privind teritoriul;
c) elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare;
d) întocmirea dosarelor de candidatură în vederea participării la procedura de selecţie a GAL-urilor.
Beneficiarii acestei submăsuri sunt potenţialele GAL (parteneriate public-private, cu sau fără statut
juridic). Pentru faza de construcţie instituţională, simultan cu selecţia GAL, va fi deschisă în perioada începutul
anului 2008 – sfârşitul anului 2009 submăsura 431.1, în vederea formării a aproximativ 350 de parteneriate şi
sprijinirii acestora pentru participarea la procedurile de selecţie GAL. Accesul la această submăsură se va face
pe baza unui proiect elaborat de parteneriatele interesate care va cuprinde: obiective, durată de realizare,
acţiuni (cele prevăzute la punctele a-d), bugetul necesar pentru implementarea proiectului. Selecţia acestor
proiecte va fi realizată de o echipă permanentă formată din experţii MADR, DGDR şi APDRP.
80
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Criteriile de eligibilitate necesare accesării submăsurii de către potenţialele GAL-uri sunt:
1. partenerii privaţi să aibă o pondere mai mare de 50% la nivel decizional;
2. GAL să-şi desfăşoare activitatea pe un teritoriu eligibil LEADER cu o populaţie cuprinsă între 10.000-150.000
locuitori (densitatea maximă a teritoriului LEADER este de 150 loc/km2);
3. aceeaşi localitate nu va face parte din mai multe potenţiale GAL şi nu poate beneficia de două ori de acest
sprijin;
4. omogenitatea geografică economică şi socială;
5. resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii;
6. să semneze un angajament prin care se obligă că într-un interval de timp, cuprins între 6 luni şi 1 an de la
selecţie să finalizeze strategia de dezvoltare locală conform cerinţelor LEADER;
Cheltuielile eligibile ale submăsurii 431.1 sunt:
a. construcţia parteneriatelor public – private (seminarii, grupuri de lucru, animarea teritoriului);
b. studii tehnice privind teritoriul;
c. elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare locală;
d. pregătirea dosarului de candidatură în vederea participării la selecţia GAL-urilor.
Submăsura 431.2 Funcţionarea grupului de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea
teritoriului.
Prin această submăsură se are în vedere:
a. activităţi necesare funcţionării GAL;
b. instruirea managerilor/animatorilor implicaţi în implementarea strategiei de dezvoltare locală;
81
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
c. animarea teritoriului prin organizarea de evenimente promoţionale destinate informării şi promovării
strategiei locale în spaţiul rural, precum şi prin alte metode specifice fiecărui teritoriu.
Beneficiarii acestei submăsuri sunt grupurile de acţiune locală.
Cheltuielile eligibile sunt următoarele:
1. cheltuieli de personal:
salarii pentru personalul GAL;
deplasări în ţară şi străinătate necesare îmbunătăţirii cunoştinţelor.
2. cheltuieli materiale şi servicii:
întreţinere şi gospodărire (pentru închirierea locaţiilor/sediilor);
materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional (cheltuieli cu materiale consumabile
şi servicii – telefon, căldură, lumină);
achiziţionare de echipamente (hard, soft, etc);
reparaţii curente;
instruirea membrilor/managerilor/animatorilor din cadrul GAL pentru elaborarea şi
implementarea proiectelor care corespund strategiei de dezvoltare rurală –
managementul proiectului, pentru managementul GAL, pentru efectuarea activităţilor
de animare pe teritoriul GAL;
informare şi promovare a strategiei, metode de implementare a acesteia.
3. cheltuieli de capital
achiziţionarea de mijloace fixe (autoturisme, mobilier, aparatură de birou).
Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi achiziţionarea de terenuri.
82
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Grupul de Acţiune Locală va primi finanţare pentru cheltuieli de funcţionare doar dacă implementează acţiuni
de dobândire de competenţe şi animare; intensitatea ajutorului este de maxim 100% (80% FEADR şi 20%
buget de stat). Limita de aplicare pe baza procentului din bugetul GAL pentru costuri de funcţionare este de
maxim 20%. Bugetul pentru cheltuieli de funcţionare pentru fiecare GAL va fi de maxim 19% din totalul
cheltuielilor publice eligibile a proiectelor incluse în strategia de dezvoltare locală şi implementate.
4. Capacitatea de implementare a strategiei:
- GAL trebuie să demonstreze că are capacitatea de a implementa strategia.
- Calitatea echipei locale, incluzând experienţa anterioară cu proceduri similare sau în instruirea adecvată.
- Capacitate demonstrată din punct de vedere administrativ şi financiar.
- Capacitatea de a mobiliza co-finanţarea necesară.
Specificări referitoare la procedura şi calendarul de selecţie a GAL-urilor
După aprobarea PNDR 2007-2013 de către Comisia Europeană, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa
faza de construcţie instituţională pentru teritoriile ce îndeplinesc condiţiile de accesare, măsura 431.1, în vederea
formării a 350 de parteneriate şi sprijinirii acestora pentru participarea la procedurile de selecţie GAL. de la
începutul anului 2008 până la sfârşitul anului 2009. Procesul de selecţie a GAL va fi lansat oficial în anul 2009,
prima rundă vizând selectarea unui număr aproximativ de 20 de GAL , în final , până în 2010 încă aproximativ 60.
(Material preluat şi prelucrat din volumul „Posibilităţi de dezvoltare a României prin programe şi fonduri de la
Uniunea Europeană”, coordonator Valentin Mihai Bohatereţ, editura Terra Nostra, Iaşi, 2007: pag. 164-173)
83
Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013
Bibliografie
1. Bohatereţ, V., Dobay, K.M., Matei, D., Brumă, I.S., Tanasă, L.,
Gogu, D.M., Posibilităţi de dezvoltare a României prin programe şi
fonduri de la Uniune europeană, Editura Terra Nostra Iaşi 2007
2. Chirică, V., Şovan, O.L., Civilizaţii şi culturi preistorice şi
protoistorice în zona Prutului mijlociu, Editura Axa
3. *** Guvernul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013
4. *** Cadru financiar şi de program unic, Proiect de RDR 2007-
2013, Sprijinirea dezvoltării rurale cu finanţare FEADR
5. *** Ministerul Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului,
Judeţul Botoşani, Programul orientativ de dezvoltare economică şi
socială al judeţului Botoşani, pe anul 2007, Botoşani, februarie, 2007
6. *** Consiliul Judeţean Botoşani, Strategia judeţeană privind
accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-
2020, Botoşani, 2007
7. *** Fişa comunei realizată în anul 2007
8. *** INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor, 2002
9. *** INS, Recensământul General Agricol, 2004
10. www.cultura.botosani.ro
11. www.cultura.ro
84