stefan octavian iosif
DESCRIPTION
.TRANSCRIPT
������������������� �����������
������ ����������
��������������� ��
������� ����
ISBN 9975-904-25-4 © LITERA, 1998
Coperta: Isai C`rmu
CZU 859. 0-93I 75
NOT{ ASUPRA EDI|IEI
Textele =i tabelul cronologic sunt reproduse aici dup[: St. O. Iosif, Versurioriginale =i t[lm[ciri. Edi\ie ]ngrijit[ =i prefa\[ de Ion ROMAN. Editurapentru literatur[, Bucure=ti, 1968; +t. O. Iosif, C`ntec sf`nt, Editura Ametist92, Bucure=ti, 1997; +t. O. Iosif, C`ntec sf`nt, Casa de editur[ Litera,Chi=in[u, 1997.
TABEL CRONOLOGIC
1875 La 11/23 octombrie se na=te la Bra=ov +tefan Octavian Iosif, alcincilea copil al profesorului +tefan Iosif =i al Paraschivei, n[scut[Mih[l\eanu.
1881 Viitorul poet devine elev al unei =coli de fete, mai apropiat[ decas[ dec`t aceea de b[ie\i. }n timpul liber zburd[ cu prietenii prinp[durea de pe T`mpa, unde se joac[ de-a haiducii =i umbl[ dup[cuiburi de p[s[ri. De pe acum ]l cucere=te farmecul naturii, ]nmijlocul c[reia ]=i petrece =i vacan\ele, la Vingard sau la Dr[u=eni,unde locuiau bunicii s[i.
1882 }n februarie Bra=ovul tr[ie=te un eveniment muzical: reprezenta\iaoperetei Crai nou de Ciprian Porumbescu. Compozitorul eraprofesor de muzic[ la =coala rom`n[ din ora=, aflat[ sub direc\ialui +tefan Iosif. Fiul directorului a putut asista la repeti\ii, ]nv[\`ndrolurile =i ]ndr[gind teatrul. Mai t`rziu va pune el ]nsu=i ]n scen[,]mpreun[ cu colegii, scenete haiduce=ti.Apare, la Bucure=ti, volumul Legende sau basmele rom`nilorde Petre Ispirescu.
1883 Apare prima edi\ie a volumului Poezii de Mihai Eminescu.
1884 La Sibiu ia fiin\[ gazeta “Tribuna”, sub direc\ia lui Ioan Slavici.
1885 Absolvind cursul primar, St. O. Iosif este ]nscris la “Gimnaziulmare public rom`n”, a c[rui program[ avea un pronun\at caracterumanistic. Viitorul poet dovede=te aptitudini deosebite la ]nv[\arealimbilor str[ine predate ]n =coal[: latina, maghiara, germana,
4 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
franceza. Astfel se preg[te=te excelentul traduc[tor de mai t`rziu.Co=buc ]=i tip[re=te la Sibiu cele dint`i plachete de versuri: Pep[m`ntul turcului, Blestem de mam[ =i Fata craiului din cetini.
1888 Radu D. Rosetti scoate, multiplicat[ la =apirograf, revista =col[reasc[“P[c[leandru”, la care St. O. Iosif colaboreaz[ cu o poem[ despreMihai Viteazul.Apare, ]n mai multe volume, culegerea Pove=ti ardelene=ti, scoas[de Ioan Pop-Reteganul. Culegerea aceasta devine una din lecturilepreferate ale lui St. O. Iosif.
1889 La 15 iunie moare Mihai Eminescu.}n toamn[, pensionat, profesorul +tefan Iosif se mut[ cu familiala Sibiu, unde +tefan Octavian, ]n lipsa unei =coli rom`ne=ticorespunz[toare, e ]nscris ]n clasa a V-a a liceului maghiar.Cam ]n aceea=i vreme, din Sibiu pleca George Co=buc, chemat laBucure=ti, ca urmare a r[sun[torului succes pe care-l ob\inuseprin publicarea poemului Nunta Zamfirei.
1890 St. O. Iosif compune versuri melancolice, pe care le comunic[ ]ncoresponden\[ unui fost coleg din Bra=ov. Deocamdat[ f[r[inten\ia de a publica, scrie schi\e =i ]ncepe o dram[ istoric[. Exigent,consider`ndu-=i toate aceste ]ncerc[ri drept ni=te “litere mute”, ]=iazv`rle caietele ]n foc.Dimitrie Anghel, viitorul prieten =i colaborator al lui Iosif, ]=i facedebutul ]n paginile revistei “Contemporanul”.Ia fiin\[, la Bucure=ti, “Liga pentru unitatea cultural[ a tuturorrom`nilor”, care sprijin[ lupta na\ional[ a rom`nilor ardeleni.
1891 }mpreun[ cu colegii s[i, St. O. Iosif ]nfiin\eaz[ o societate literar[,la adun[rile c[reia se citesc opere ale scriitorilor din “\ar[“, poetulcel mai admirat fiind, fire=te, Eminescu.}n toamn[, din cauza unor ne]n\elegeri cu rom`nii sibieni, profe-sorul +tefan Iosif e nevoit s[-=i p[r[seasc[ slujba modest[ pe careo de\inea. El trece mun\ii =i ob\ine func\ia de profesor suplinitor
5C~NTEC SF~NT
la gimnaziul din Turnu-M[gurele, unde ]l urmeaz[ cur`nd familia.}n ultimele zile ale anului, t`n[rul poet e instalat la Bucure=ti =i]nscris la liceul particular “Lumina”.
1892 }n martie A. Vlahu\[ cite=te la Ateneu, ]n cadrul conferin\ei CurentulEminescu, poemul Unde ni sunt vis[torii?... ]n care-=i ]ndeamn[confra\ii s[ dea poeziei lor un con\inut social, prin evocareasuferin\ei celor mul\i.}n mai, Iosif debuteaz[ la “Revista =coalei” din Craiova, cu opoezie original[: Izvorul. Urmeaz[ o foarte bun[ traducere abaladei Craiul ielelor de Goethe.La ]nceputul noului an =colar, poetul se ]nscrie la liceul “GheorgheLaz[r”. Cam ]n aceea=i vreme se prezint[ la redac\ia ziarului“Adev[rul”, unde e primit cu simpatie, acord`ndu-i-se o remu-nera\ie modest[, dar foarte binevenit[, pentru colabor[rile (versuri=i proz[) pe care le ofer[.
1893 Ob\in`nd legalizarea actelor =colare la Sibiu, se poate ]nscrie ]nclasa a VI-a la liceul “Matei Basarab” unde e scutit de taxe pebaza unui act de paupertate.Apare volumul Balade =i idile de George Co=buc.Ia fiin\[ Partidul social-democrat al muncitorilor din Rom`nia.}n ziua de 28 noiembrie iese de sub tipar primul num[r din revis-ta “Via\a”, sub direc\ia lui A. Vlahu\[ =i a doctorului A. Urechia.De la num[rul 2 (5 decembrie), Iosif devine colaboratorul “Vie\ii”,]n paginile c[reia public[, s[pt[m`nal, poezii originale =i traduceri.
1894 La 1 ianuarie, Co=buc, Slavici =i Caragiale scot revista “Vatra”,care pledeaz[ pentru specificul na\ional =i caracterul popular alliteraturii: “... ]n dezvoltarea noastr[ cultural[ vom ajunge lastatornicie =i unitate numai dac[ vom \ine ]n toate lucr[rile noastreseama de gustul poporului, de felul lui de a vedea =i de a sim\i, defirea lui care e pretutindeni aceea=i...” }n paginile “Vetrei”, Co=buc,pe care Iosif ]l considera maestrul s[u, public[ Noi vremp[m`nt!, In opressores, Pa=a Hassan etc.
6 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
}n timpul verii, St. O. Iosif se afl[ la Ia=i, unde ]l cunoa=te pe IonP[un-Pincio. }nsu=irile suflete=ti asem[n[toare, crezul poetic]nrudit favorizeaz[ ]nchegarea unei str`nse prietenii ]ntre cei doi.Datorit[ prieteniei cu Pincio, angajat ]n redac\ia gazetei “Lumeanou[“, organ al partidului social-democrat al muncitorilor dinRom`nia, St. O. Iosif se apropie de mi=carea muncitoreasc[, faptconfirmat =i de semnalarea prezen\ei lui la adun[rile cerculuisocialist de la sala Sotir.
1895 }n ziua de 3 ianuarie, Iosif ia parte la ]nmorm`ntarea lui Pincio, pecare o va evoca ]n Elegie.Poetul ]=i trece bacalaureatul ]n sesiunea de toamn[ =i se ]nscrie laFacultatea de litere =i filozofie din Bucure=ti, sec\ia filozofic[, darnu urmeaz[ cursurile =i nu se prezint[ la examene. De=i o duce,materialice=te, foarte greu, se d[ruie=te cu pasiune muncii literare.Tip[re=te numeroase poezii =i t[lm[ciri ]n “Via\a” =i ]n “Gazetas[teanului”, publica\ie la care Vlahu\[ colabora ]ncep`nd din 1894.
1896 La sf`r=itul lunii ianurie, revista “Via\a” ]=i ]nceteaz[ apari\ia.}n prim[var[, Iosif e copist la Ministerul Domeniilor, slujb[ pecare o p[r[se=te, f[r[ regrete, pentru a deveni secretar al lui I. L.Caragiale.La locuin\a marelui scriitor, de pe strada Pitar Mo=, t`n[rul poetpetrece ore foarte instructive =i pl[cute. Fiind ]ns[rcinat cu direc\ianoului s[pt[m`nal “Epoca literar[“, Caragiale ob\ine angajarealui Iosif la “Epoca” ]n func\ia de corector. “Epoca literar[“,propun`ndu-=i s[ publice “literatur[ rom`neasc[ mai ]ngrijit[“,are caracterul unei reviste de polularizare a literaturii. Iosifcolaboreaz[ intens, =i la revist[, =i la ziar, cu poezii proprii =inumeroase traduceri, mai ales din Heine =i Petöfi.}n iunie, odat[ cu ]nceputul vacan\ei, “Epoca literar[“ ]=i suspend[apari\ia. At`t poetul, c`t =i protectorul s[u continu[ s[ colaborezela “Epoca”.
7C~NTEC SF~NT
Adun`ndu-=i traducerile din Petöfi publicate p`n[ acum, Iosifscoate prima lui carte: Apostolul =i alte poezii, remarcat[ numaide ziarul ie=ean “Seara”, la care I.L. Caragiale colaboreaz[ chiar]n aceast[ vreme, cu a sa “Cronic[ de joi”.George Co=buc tip[re=te volumul Fire de tort =i traducereaEneidei de Vergiliu.
1897 Pentru a doua oar[, ]n martie, Iosif se afl[ la Ia=i, unde se angajeaz[]n redac\ia unui ziar, probabil “Seara”. }n aceea=i vreme, lucreaz[pentru profesorul Tiktin, care-l remunereaz[ convenabil. Bolnav,poetul e internat la spitalul Sf. Spiridon, unde sufer[ o opera\ie.}ntors la Bucure=ti, Iosif tip[re=te o nou[ culegere de t[lm[ciridin Petöfi (Poezii alese), precum =i primul s[u volum de poeziioriginale, Versuri, a c[rui apari\ie e salutat[ cu satisfac\ie de“Lumea nou[“. Gazeta socialist[ remarc[ tonul optimist alpoeziilor =i tendin\a lor social[ pozitiv[.
1898 Ia parte la constituirea unui cerc artistic — “Cercul liber” — cares-a autodizolvat repede, dar ai c[rei componen\i au ]nfiin\at, la 11octombrie, revista “Floare-albastr[“, titlu ales de Iosif.
1899 Din pricina disensiunilor ivite ]n redac\ie, ca urmare a atitudinii dedesconsiderare fa\[ de folclorul na\ional, afirmat[ de Al. Atemireanu,“Floare-albastr[“ ]=i ]nceteaz[ apari\ia.}n octombrie, pe spezele prietenului s[u Virgil Cioflec, St. O. Iosifpleac[ la Paris. Dup[ un scurt popas la Viena, cei doi tineri se afl[]n noiembrie ]n capitala Fran\ei.
1900 La Paris, Iosif ]l cunoa=te pe Dimitrie Anghel =i ]ntre\ine rela\iistr`nse cu cercul scriitorilor =i arti=tilor plastici rom`ni afla\i acolo.Poetul nostru ]i cite=te pe cronicari =i culegeri de folclor rom`nesc.Independen\a material[ ]i ]ng[duie s[ se dedice exclusiv scrisului.Paralel cu crearea numeroaselor poezii originale, traduce intensdin Heine. Expediate ]n \ar[, scrierile lui apar ]n “Convorbiriliterare”, “Pagini literare”, “Curierul literar” etc.
8 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
1901 Prim[vara =i vara Iosif =i le petrece ]n Bavaria, la München =i laNeuburg pe Dun[re, unde-=i continu[ activitatea literar[.Trimite ]n \ar[ manuscrisul volumului Patriarhale, care apare ]nlipsa lui, prin grija lui S. Pu=cariu. Critica semnaleaz[, cu regrete,nota dominant[ a volumului — “pesimismul”. }n octombrie,poetul se ]ntoarce la Bucure=ti.La ]nceputul lunii decembrie iese de sub tipar primul num[r alrevistei “Sem[n[torul”, sub direc\ia lui A. Vlahu\[ =i G. Co=buc.}n programul revistei, care depl`ngea ]nstr[inarea scriitorului “demarea via\[ a poporului, de marile lui suferin\e =i aspira\ii”, r[zbate=i o anume suspiciune fa\[ de ]mbog[\irea tematicii =i a mijloacelorde expresie.St. O. Iosif devine redactor al revistei “Sem[n[torul”, cu obliga\iade a colabora la fiecare num[r. El tip[re=te acum culegereaRoman\e =i c`ntece de Heine.
1902 Ca invitat al lui Leon Ghica, poetul se duce ]n prim[var[ laDumbr[veni, unde r[m`ne c`teva luni. Aici e mereu bolnav =ichinuit de grija celor de acas[. }n societatea altor oaspe\i ai luiGhica, face o excursie cu pluta pe Bistri\a =i viziteaz[ m[n[stirilemoldovene. Traduce Lenore de Bürger =i continu[ s[ lucreze labasmul ]n versuri A fost odat[..., ]nceput la Paris.Volumul Poezii, ap[rut la Bucure=ti ]n lipsa lui, nu-i aduce, ca dealtfel =i celelalte, nici un succes material. Decorarea cu “BeneMerenti” ]l dezgust[ =i-l indigneaz[.La 1 iulie, scriitorii rom`ni din Imperiul habsburgic ]ncep s[ publicela Budapesta revista “Luceaf[rul”, la care va colabora =i Iosif.Co=buc tip[re=te volumul Ziarul unui pierde-var[.}n august, Iosif se afl[ din nou la Bucure=ti, preocupat de soarta“Sem[n[torului”, de care, practic, cei doi directori nu se maiintereseaz[. Revista va fi redactat[ (oficial, din decembrie) de ungrup de scriitori tineri, ]n frunte cu Iosif =i Anghel.}n septembrie se situeaz[ ]nceputul colabor[rii Anghel — Iosif.
9C~NTEC SF~NT
Cei doi poe\i public[, sub semn[tur[ comun[, traduceri dinVerlaine, H. de Régnier, H. Ibsen etc.St. O. Iosif este numit custode al Bibliotecii Funda\iei universitare.
1903 La Bibliotec[, poetul o cunoa=te pe Natalia Negru, cu care selogode=te. La st[ruin\ele logodnicei, se ]nscrie la Facultatea delitere =i filozofie.Public[ ]n volum basmul versificat dup[ Petre Ispirescu A fostodat[...La ]nceputul toamnei, ]l trimite pe Zaharia B`rsan la F[lticeni, cas[-l conving[ pe Mihail Sadoveanu s[ vin[ la Bucure=ti, pentru alucra ]n redac\ia “Sem[n[torului”. T`n[rul prozator moldoveanse prezint[ ]n capital[ =i e cucerit din prima clip[ de poet, cu caredevine prieten.
1904 Preg[tindu-se s[rb[torirea a patru secole de la moartea lui +tefancel Mare, St. O. Iosif prime=te ]ns[rcinarea s[ scrie un poem desprevoievod. Pentru documentare, el pleac[ ]n Bucovina, viziteaz[Putna, P[tr[u\ii, Dragomirna, Suceava =i ]ncepe s[ scrie, curezultate care nu-l mul\umesc.}n iulie, poetul se c[s[tore=te cu Natalia Negru =i se instaleaz[ ]nlocuin\a ce i se asigur[ la muzeul “Theodor Aman”, al c[rui custodefusese numit. Dup[ c`teva luni, postul e desfiin\at, =i t`n[ra perechese mut[ ]n casa b[tr`nului profesor Iosif.
1905 Apare, ]n volum, poemul Din zile mari.}n mai, poetul prime=te ]ns[rcinarea de a traduce operele luiRichard Wagner, lucrare pe care o ]ncepe numaidec`t. Cu num[ruldin 5 iunie, “Sem[n[torul” trece sub direc\ia lui Nicolae Iorga,admirat, nu ]ns[ =i totdeauna aprobat de redactorii revistei. Redac\iaacesteia e format[ din St. O. Iosif, M. Sadoveanu =i I. Scurtu,poetul fiind =i “proprietarul” foii, calitate pur formal[, ]ntruc`tconducerea de fapt ]i apar\ine lui Iorga.La sf`r=itul lunii iunie se na=te fiica poetului, Corina, pentru careva scrie ]nc`nt[toarele lui c`ntece de leag[n.
10 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
D. Anghel ]=i adun[ versurile ]n primul s[u volum: }n gr[din[.Apare primul volum de Poezii al lui Octavian Goga. }ncepe s[apar[ revista simbolist[ “Via\a nou[“, sub direc\ia lui OvidDensusianu.
1906 }n martie, apare la Ia=i primul num[r din “Via\a rom`neasc[“, ac[rei contribu\ie la dezvoltarea literaturii realiste va fi substan\ial[.“Via\a rom`neasc[“ a polemizat cu “Sem[n[torul”, repro=`ndu-iconven\ionalismul ]n evocarea vie\ii rurale, alunec[rile =ovine =iobscurantiste.St. O. Iosif ]=i tip[re=te al =aselea volum de poezii originale,Credin\e, =i public[, ]n colaborare cu D. Anghel, culegerea detraduceri din H. Ibsen, Poezii.}n octombrie, Nicolae Iorga se retrage de la direc\ia “Sem[-n[torului”, a c[rui redac\ie se reorganizeaz[, m[rindu-se cu treinoi membri, D. Anghel =i C. Sandu-Aldea (pentru partea literar[)=i G. Murgoci (pentru partea =tiin\ific[). Critica literar[ e sus\inut[de Ion Scurtu, ]ntruc`tva cam exclusivist ]n aprecierea fenomenuluiliterar curent prin prisma tradi\ionalismului.Academia Rom`n[ premiaz[ volumul Credin\e.
1907 }n februarie izbucnesc ]n Moldova r[scoalele \[r[ne=ti, care seextind repede ]n toat[ \ara. Mihail Sadoveanu, care a p[r[sit ]ntretimp Bucure=tii, ]l \ine ]n curent pe Iosif cu mersul r[scoalei ]nMoldova. Sub impresia evenimentelor, poetul public[ la 18 martie,]n “Sem[n[torul”, poezia Rug[ciune, cea dint`i poezie inspirat[de r[scoale, apel ]ndurerat la ]ncetarea v[rs[rilor de s`nge.Urmeaz[, la 20 aprilie, poemul simbolic Somnul lui Corbea.}n mai, “Via\a rom`neasc[“ tip[re=te poemul 1907 de A. Vlahu\[,]mpotriva c[ruia “Sem[n[torul” ia atitudine, prin pana lui IonScurtu.Apare poemul dramatic Legenda funigeilor, scris de Iosif ]ncolaborare cu D. Anghel. Poemul e recenzat elogios de “Via\arom`neasc[“.
1 1C~NTEC SF~NT
La Bra=ov, “Societatea pentru fond de teatru rom`n” editeaz[, ]ntraducerea lui Iosif, pastorala lui Goethe Dragoste cu toane.La 26 august, ]n “Sem[n[torul” apare prima poezie semnat[ A.Mirea, pseudonimul comun al lui Iosif =i Anghel.}n noiembrie, poetul public[, ]n colaborare cu Anghel, poemulScrisoarea deschis[ a unui melc, ]n care umorul amar se]mplete=te ingenios cu m[rturisirea simpatiei fa\[ de \[r[nimear[sculat[.Din aceea=i lun[, colaborarea celor doi poe\i la “Via\a rom`neasc[“devine mereu mai intens[, ceea ce marcheaz[ ]nstr[inarea lor de“Sem[n[torul”.
1908 }n ianuarie apare un nou poem remarcabil despre r[scoale, semnatde Iosif =i Anghel: 1907.Direc\ia “Sem[n[torului” e preluat[ de Aurel C. Popovici, caretransform[ revista ]ntr-o tribun[ politic[ personal[, retrograd[.Publica\ia e p[r[sit[ de principalii ei colaboratori.Apar volumele Cometa =i Caleidoscopul lui A. Mirea (I), rodal colabor[rii Iosif—Anghel. Iosif alc[tuie=te o antologie apoeziilor sale =i o d[ la tipar. Apare cea dint`i traducere din operelelui Wagner: Tannhäuser.
1909 Cu prilejul s[rb[toririi a cincizeci de ani de la Unire, Iosif =i Anghelscriu poemul dramatic Carmen saeculare, reprezentat la TeatrulNa\ional din Bucure=ti.Apare volumul T[lm[ciri, care-l a=az[ pe St. O. Iosif printre ceimai buni traduc[tori de poezie de la noi.La 2 septembrie, datorit[ str[daniilor unui grup de scriitori, printrecare Iosif, Anghel, Sadoveanu, ia fiin\a Societatea scriitorilorrom`ni. Mihail Sadoveanu a fost ales pre=edinte, Iosif — membru]n comitet, cu func\ia de bibliotecar.}n noiembrie, apare revista “Cump[na”, editat[ =i scris[ deSadoveanu, Iosif, Anghel =i Chendi.
12 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
1910 Apare culegerea antologic[ Poezii 1893—1908, de asemenea aldoilea volum din Caleidoscopul lui A. Mirea.St. O. Iosif se desparte de Natalia Negru. Prietenia =i colaborareaat`t de fructuoas[ cu D. Anghel iau sf`r=it.
1911 }n august, pe C`mpia Libert[\ii de l`ng[ Blaj au loc s[rb[torileASTREI. Particip[ numero=i scriitori, printre care I.L. Caragiale,O. Goga, St. O. Iosif etc.
1912 }n ianuarie, la Bucure=ti au loc festivit[\i ]n cinstea lui Caragiale,care ]mplinea =aizeci de ani. Marele scriitor refuz[ s[ ia parte.
1912 Iosif public[ articolul Cum scrie Caragiale (Amintire). Mereumai bolnav, poetul continu[ s[ lucreze f[r[ odihn[. D[ la tiparvolumul C`ntece, traduce Wilhelm Tell de Schiller, Visul uneinop\i de var[ =i Romeo =i Julietta de Shakespeare; lucreaz[ lat[lm[cirea lui Faust de Goethe etc.}n noaptea de 8/9 iunie moare, la Berlin, I.L. Caragiale.Iosif public[ articolul O amintire. Caragiale.
1913 La sf`r=itul prim[verii, poetul ]ntreprinde o ultim[ c[l[torie laBra=ov.}n seara zilei de 21 iunie se simte r[u =i se interneaz[ la spitalulCol\ea, unde moare spre zorii zilei de 22 iunie.A doua zi, duminic[ 23 iunie, e ]nmorm`ntat la cimitirul Bellu.
Ion ROMAN
VERSURI ORIGINALE
Veselie
La or`nd[1-i o be\ieStra=nic[ ]n ast[-sear[!Nimeni nu mai vrea s[ =tieCe viforni\[ e-afar[...
Glasuri vesele r[sun[,Zic vioare, url[ v`ntul...Joac[ to\i cu voie bun[,Duduie sub ei p[m`ntul!
D`nd uit[rii grija, sc`rba,Inima ]n piept le salt[...P`n’ =i popa-i trage s`rba,Cu cre=tinii laolalt[!
Bate-n cizme, st[ s[ cad[,D`nd potcapul c[tre ceaf[...Trei mo=negi aprin=i la sfad[Se-ndulcesc din o garaf[...
+i petrec! E o urgieA lui Dumnezeu afar[,Dar e-at`ta veselieLa or`nd[-n ast[-sear[!...
1 Or`nd[ — c`rcium[.
1 5C~NTEC SF~NT
Surorile
Acolo, noaptea, se z[re=teLumin[ p`n[ dinspre zori,+i toat[ casa auie=te,Acolo c`nt[ trei surori!
Lucreaz[-ntruna la dantele,Pe deget firul r[sucind,+i se ]ndeamn[ ]nde eleC`nd g`ndurile le cuprind.
Ah! mig[li-ve\i toat[ via\aDantele pentru cei boga\i?Abia vi se pl[te=te a\aPe care voi o cump[ra\i!
16 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Cobzarul
Salut[ zdr[ng[nind din strune,B[t`nd caden\a din picior,+i c`nt[, leg[n`ndu-=i capul,Cobzarul, m`ndru cer=etor...
Iar dup[ datina str[bun[C`nd ]i ]ntinzi paharul plin,El nu bea p`n[ ce ]nchin[+i vars[ jos un strop de vin...
— Cobzarule, de-ai =ti c`t farmec+i voie bun[ r[sp`nde=tiCu zvonul c`ntecelor tale}n inimile rom`ne=ti!
Noi to\i suntem a=a de tineri,C[ am putea s[-\i fim nepo\i...Dar c`nd ne zici b[tr`na doin[E=ti cel mai t`n[r dintre to\i!
1 7C~NTEC SF~NT
C`mpul libert[\ii
Un zvon din sat ]n sat str[bate+i d[ poporului curaj,El pleac[-n valuri tulburate+i se ]ndreapt[ c[tre Blaj.
Sunt preo\i =i mireni, cu to\iiM`na\i de-acela=i ideal —}n fruntea tuturora mo\ii,M`ndria m`ndrului Ardeal.
Ei simt c[-nt`ia oar[-i leag[Un dor ad`nc de neam ]ntreg,Alearg[ to\i s[-l ]n\eleag[ —+i c`t de bine-l ]n\eleg!
C[ci bat cincizeci de mii de piepturi,+i-n ele inimi rom`ne=tiCari strig[: “Libertate! DrepturiPe plaiurile str[mo=e=ti!...”
O, sf`nt[ zi de s[rb[toare!Popor voinic din v[i =i lunci,Te-om mai vedea odat[ oarePrecum te-ai ar[tat atunci?
18 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Povestea vremii ne ]nva\[C[ orice ran[ are leac,Dar o-nt`mplare-a=a m[rea\[Zbucne=te-o dat[ la un veac!
1 9C~NTEC SF~NT
Lumea lor!C`nd pisica nu-i acas[...
Doarme dus sf`nt’ Niculae}n vestminte argintii,Dar ce colb e ]n odaie+i ce zarv[ de copii!
Au r[mas st[p`ni ]n cas[,Toat[ lumea e a lor!Unu-i coco\at pe mas[,Altul joac[-ntr-un picior.
Uite popa, cum ]ng`n[Liturghia... Doi se bat.Un =trengar c-o varg[-n m`n[Strig[ parc[-i ]mp[rat!
O sprin\ar[ de fetic[Se hlize=te la oglind[...Nu le pas[ de nimic[...Dar ce tropot e ]n tind[?
Ca de ipsos stau de fric[...Oare cine-o fi intrat?Ochii nimeni nu-=i ridic[,Nici chiar marele-mp[rat!
20 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
V`ntul fuse?... Cine este?Ori vreunul din p[rin\i?Ce t[cere f[r’ de veste!Smirna-s... diavolii de sfin\i!
}n privaz, sf`nt’ NiculaeDoarme, parc[ nici nu =tie!Numai colbul din odaieJoac[-n raza aurie...
21C~NTEC SF~NT
Var[
Asfin\e=te. Printre ramuriAurite-n foc de soare,Tremur[ nenum[rateMici fere=ti str[lucitoare.
Sub ar\ar, plecat, mo=neagul+ade cu luleaua-n gur[,Pare c[-i cioplit[-n piatr[Luminoasa lui figur[...
Joac[ ]n v[zduh \`n\arii;Pe furi=, prin frunza rar[,Ca un zgomot de =op`rleDr[cu=orii se strecoar[,
Ici =i colo doar s-arat[Printre crengile mi=cate,+i, piti\i, =optesc ]n umbr[,Se ghiontesc, r`d pe-nfundate...
D`nd semnal ]ntregii cete,Cel din urm[-n fund dispare...— Caut[-i de-acu, b[iete!Mut[ st[ gr[dina mare...
22 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Tres[rind p[=e=te-n tain[,Doar prin foi adie v`ntul...St[ =i-ascult[... Unde-s oare?Nu se =tie ca p[m`ntul!
Mo=ule, tu =tii, pesemne,Stai cu degetul la gur[,+i, z`mbind =iret, ce dulceAmintirile te fur[...
Dar deodat’ s-aude-un \ip[t,+i din nalta b[l[rieSare o feti\[ blond[Ca un fir de p[p[die!
Geaba fuge nebune=teCa s[ scape de =trengar...Din tufi=uri, pretutindeni,Alte capete r[sar...
E un haz! Cu larm[ mare,To\i, juc`nd, se str`ng ]n drum,+i bunicul r`de tarePipa scutur`nd de scrum...
23C~NTEC SF~NT
April
Stre=inile se dezghea\[,Picur[ m[rg[ritare...Ce de lume! Ce de via\[!+i ce larma-asurzitoare!
A ]ntinerit natura;Negustorii zdren\uro=i|ip[ c`t ]i \ine gura:— Hai la ghiocei frumo=i!
}n mansard[ locuie=teUn artist. B[iat s[rac,De un ceas se chinuie=teCa s[ v`re a\[-n ac.
+i c`rpindu-i, biet, cum =tiePantalonii vechi de dril,Fluier[ de bucurie...Bine ai venit, april!
24 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
S[rb[toare
M[re\ amurg de s[rb[toareDomne=te-n veselul ora=,Un nour arde-n dep[rtareCa un t[ciune uria=.
Se-ntoarce lumea din poian[,C[l[ri, pe jos, boieri, norod:Alearg[ o c[ru\[-n goan[Din dou[ salturi peste pod.
+i r`d, =i chiuiesc, =i c`nt[Cei cari s-au gr[m[dit ]n ea:V`rtej de pulbere s-av`nt[C`nd trec pe dinaintea mea!
Sunt bolnav, moartea m[ ]mbie,+i tot privesc la ei cu jind...+i tot tresalt de bucurieC`nd v[d pe oameni chefuind!
25C~NTEC SF~NT
Furtuna
A revenit albastrul mai!Flori ]n gr[din[, flori pe plai
+i flori la p[l[rie!Stau ca pe spini, stau ca pe foc!E timpul numai bun de joc
+i bun de =treng[rie...
Grivei, tovar[=ul meu drag,Ner[bd[tor a=teapt[-n prag
S-azv`rl ]n col\ ghiozdanul...I-e dor ca s-o pornim haihui:M[ dau mai bine-n partea lui,
C[ nu e mai tot anul!
O =terg de-acas[ frumu=el:Grivei cu mine, eu cu el,
+i satu-n colb se-neac[...Intr[m ]n codru, =i GriveiA-nnebunit de vesel ce-i:
M[ mu=c[, sare, joac[...
D[ spaima-n vr[bii, latr[-n v`nt,}=i face mendrele; eu c`nt,
+i codrul lin r[sun[...
26 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Pe sus trec lene= nouri grei —Noi nici nu ne g`ndim la ei,
+i doar aduc furtun[!
Abia o creang[ s-a mi=cat,+i-n fream[t lung, nea=teptat,
Lumina-n z[ri se stinge...Un roi de frunze joac[-n drum —Tot codrul e-un v`rtej acum,
+i eu pornesc a pl`nge...
Alerg ]n jos, alerg ]n sus:Am r[t[cit, =i urme nu-s
Ori]ncotro m-a= duce!Un fulger! — repede m[-nchin...Ah, mii de duhuri negre vin
+i vor ca s[ m-apuce...
Cad ]n genunchi, prins de fior...R[zbubuind din nor ]n nor,
Un tr[snet se descarc[!Zic Tat[l nostru, =i GriveiSe uit[ \int[-n ochii mei:
+i el se roag[ parc[...
Dar iat[! c`t ne-am ]nchinat,Un col\ de cer s-a luminat,
+i codru-i plin de soare...Ie=im voio=i la c`mp deschis+i-mi pare c[ a fost un vis
Furtuna trec[toare!...
27C~NTEC SF~NT
Goana
Porne=te-n zvon de zurg[l[iVuind caleasca boiereasc[,D[nciugii goi s-alung[ droaie,Boierul strig[ din caleasc[:
— Hei! cine vrea aceast[ pung[?Voinicul [la s-o ajung[!
O goan[ de ogari, nebun[,To\i se reped, c[ to\i o vor.D`nd chiot, surugiul m`n[,Cl[buci fac arm[sarii-n zbor;
+i url[ haita \ig[neasc[Prin nori de praf, dup[ caleasc[.
S-apuce-nt`i to\i vor odat[,Se zbucium[, se ]mbr`ncesc;Se-ncinge-o lupt[ desperat[,+i cad, =i se rostogolesc:
Naintea lor caleasca zboar[...Ei sar; s-a=tern pe goan[ iar[...
T`rziu, s[tui de alergare,S-abat pierz`nd orice speran\[...Caleasca dup[ deal dispare.
28 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Departe flutur[ o trean\[...E unul dintre puradei,Tot se mai \ine-n urma ei.
Un pas mai e p`n’ la caleasc[,Dar simte c[ r[m`ne-n urm[...Ar vrea s[ strige, s-o opreasc[,Dar r[suflarea i se curm[:
Un gest ]n sus, un vaiet stins,+i cade mort, cu bra\u-ntins...
29C~NTEC SF~NT
Arti=ti
Trei vagabonzi la poart[-mi vin;Arti=ti — o mic[ trup[:Copiii dup[ ei se \in,+i c`inii dau s[-i rup[...
Sunt doi micu\i, e mama lor;Ea, cu fla=neta-n spate.E-o zi de toamn[, pic de nor,Dar c`t de triste-s toate!
Cu ochii du=i, ca ]n extaz,Ea c`nt[, =i ei joac[.}i cade p[rul pe obraz+i praful o ]neac[.
Ei joac[, sar =i se-nv`rtesc,}mpiedica\i ]n zdren\e;R[sufl[ greu c`nd se opresc+i fac la reveren\e.
}ntinde piciul istovitO p[l[rie spart[:Comedia s-a ispr[vit,De-acu — la alt[ poart[...
30 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Pe urma celor ce s-au dusV`rtej de frunze-alearg[...C[ mul\i mai poart[ Cel-de-susPe lumea asta larg[!
3 1C~NTEC SF~NT
Domnu’ profesor
Nimic nu-nva\[ blestema\ii!+i eu mi-am zis de-at`tea oriC[ dau la dracu medita\ii...Dar vezi c[ cele trei surori}mi sunt cu mult mai dragi ca fra\iiCei r[i =i neascult[tori.
Afar[-i noapte, vijelie,+i-i cald ]n salona=ul lor...M[-nt`mpin[ cu veselie+i toate m[ salut[-n cor+i fiecare vrea s[ =tie:“Ce face domnu’ profesor?”
}n lec\ii ele-=i spun secrete,Fac haz pe socoteala mea.}=i mu=c[ buzele =irete,Pufnesc de r`s, f[r[ s[ vrea...“Ti, bat[-v[ norocul, fete!”+i mama face haz =i ea...
La mas[ — glume, g[l[gie...+i cea dint`i ]mi toarn[ vin,Dr[gu\ a doua m[ ]mbie,
32 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
A treia-mi d[ paharul plin...E, cine-mi poate spune mie}n s[n[tatea cui s[-nchin?
T`rziu, c`nd plec de ies ]n strad[+i-i ]ntuneric peste tot,Ah! unde-s ele s[ m[ vad[,Orbit de viscol, cum ]notPrin valurile de z[pad[...+i drumu-i lung =i nu mai pot...
}n od[i\a-ntunecat[E frig... Eu, zgribulit, din patAscult viforni\a turbat[+i-adorm cu g`ndul fermecatLa basmul vechi: “Au fost odat[Trei m`ndre fete de-mp[rat...”
3 3C~NTEC SF~NT
Vesele semnale
Nu plou[ norii, nici nu vor s[ treac[...Stau ]n halat, privind mahmur afar[;Mi-e lene r[u; ur`tul m[ omoar[;Deschid fereastra: p`cla m[ ]neac[.
M[ culc s-adorm, dar somnul mi-e povar[;O diminea\[ umed[, posac[,P[trunde ]n odaia mea s[rac[...O, de s-ar face-odat[ prim[var[!
Dar... fulger alb a sc[p[rat ]n zare:Se mi=c[ norii, izbucne=te ploaie;Prelung =i surd un tunet vuie, cre=te,
R[zbubuind voios ]n dep[rtare!Eu joc de bucurie prin odaie,+i-n pod o r`ndunic[-mi ciripe=te...
34 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Cocoarele
Satu-i str`ns ]n b[t[tur[,C`nt[, joac[, chefuie=te...Sun[ toba; plin dulapul
Se-nv`rte=te.
}n v[zduh e-at`t albastru!}n senin e-at`ta soare!}nnegresc departe stoluri
De cocoare...
Vin copiii-n fuga mare,Iese lumea-n drum gr[mad[, —Un mo=neag ridic[ m`na
S[ le vad[...
D[ din cap, z`mbind, clipe=te+i ]ng`n[ veteranul:— Le-oi mai apuca eu oare
+i la anul?...
3 5C~NTEC SF~NT
Doi voinici
Turci, t[tari, r[zboi =i cium[B`ntuie ]n \ara toat[,E o vreme blestemat[.Trece un voinic c[lare,}nnoptat pe drumul mare...
Mor\i de spaim[, ar=i de sete,Zboar[ cal =i lupt[tor.Pu\urile-s otr[vite,Peste \arini pustiiteP[s[ri mari de prad[, cete,Trec =i \ip[ speriete+i s-abat departe-n zbor...
Mun\ii se scufund[-n zare,Drumul nu se mai z[re=te...Calul, pas cu pas, sl[be=te,Pas cu pas se poticne=te
+i tresare.Iar singur[tatea cre=te,Tot mai ]nsp[im`nt[toare.
Ah, =i-n lini=tea de moarteSe aude-un glas, pierdut,
36 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Parc[ vine de departe...Cine ar putea s[ fieLa o vreme-a=a t`rzie?Poate i s-o fi p[rut...St[, ascult[, vrea s[ vaz[...Calul sfor[ie... o groaz[F[r[ margini ]ncle=teaz[
Pe voinic...
Nu mai vrea acum s[ =tieNici de drum, nici de nimic...Aiurit, ]ntoarce calul,Scap[r[ sc`ntei =i sar
Sub copite...
Peste r`pe =i ponoare,Cal =i c[l[re\ dispar...
Neagra zare}i ]nghite...
Glasul ]ns[ cre=te, rar,Se aude tot mai bine...
Vine...
— Aolic[, ce p[cate!Turci au dat, t[tari au dat,S-au ]nchis cr`=mele-n sat;S-au ]nchis cr`=mele toate,+i eu tot m-am ]mb[tat!Nici de turc, nici de t[tarN-am avut =i n-am habar!
37C~NTEC SF~NT
E un biet cre=tin cuminte,A b[ut,A petrecut
+i tot c`nt[ ]nainte:
— Aolic[, ce p[cat!Turci au dat...
+i se pierde-n dep[rt[ri,}ncurc`nd dou[ c[r[ri...
38 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Adio
Da, mult mai bine ar fi fostS[ fi r[mas ]n sat la noi,De-ai fi avut =i tu vreun rost,De-am fi avut p[m`nt =i boi.
C[ suntem nevoie=i de tot,+i ai fra\i mici, =i sunte\i mul\i...Muncesc din greu, fac tot ce pot —+i tot fl[m`nzi, =i tot descul\i!
Tu e=ti mai mare, mai de=tept —C`nd oi muri, pe tine-i las,+i multe de la tine-a=tept:N[dejdea-n tine mi-a r[mas.
Noroc m[car dac-ai aveaS[ dai de vreun st[p`n milos:S[-mi scrii mereu, c`t’ ei putea,C[ doar tu =tii s[ scrii frumos!
+i-acuma — ochii s[-i s[rut:Mergi s[n[tos =i fii voinic!Dar stai, o vorb-a= mai fi vrut,O vorb[ numai s[-\i mai zic:
3 9C~NTEC SF~NT
Tot ochii [=tia, am`ndoi,A=a frumo=i, a=a senini,S[ mi-i aduci tu ]napoi,S[ nu-i ui\i, drag[, prin str[ini...
40 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Eroic[ hot[r`reMonolog
Am doi prieteni, doi =trengari,Pereche n-au ]n \ara toat[.C`nd ne-nt`lnim, la zile mari,To\i trei, apoi o facem lat[.La cr`=m[-n col\ — e loc =tiut —Ne-am ]nt`lnit deun[zi iar[=i,+i-am chefuit, =i-am petrecut,Ca ni=te vechi =i buni tovar[=i.
Dar ]ntre d`n=ii s-a iscatO mic[ ceart[ — literar[,+i nu =tiu cum s-a ]nt`mplatC[ se f[cur[ foc =i par[.De altfel, e un obiceiAl lor, de c`te ori se-mbat[...Dar azi erau =trengarii meiMai ]nd`rji\i ca niciodat[.
Eu =tiu s[ beau =i s[ petrec+i cred c[-i cea mai bun[ art[;A=tept, =i ceasurile trec...Ei nu mai contenesc din ceart[.Deci, chipurile, s[-i ]mpacM-amestec nechemat ]n sfad[,
41C~NTEC SF~NT
Dar p`n’ s[ prind de veste, zac}ntins pe trotuar ]n strad[.
M[ scol =i, spre ru=inea mea,M[rturisesc, pornesc spre cas[.Ei sparg[-=i capul dac-or vrea,De-acuma prea pu\in ]mi pas[!
Dar c`nd, ]n urm[, am aflatC[ vechii, bunii mei tovar[=i,}n lipsa mea s-au ]mp[cat,+i au intrat ]n cr`=m[ iar[=i,Atuncea mi-am jurat ]n g`ndC[ toat[ via\a, p`n’ la moarte,N-am s[ mai beau cu ei nicic`nd,Dec`t — cu fiecare-n parte...
42 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`mpiei
Ca cioc`rliei ce-n v[zduhuriSpre soare ciripind se pierde,Tot astfel sufletul ]mi cre=teC`nd te rev[d, c`mpie verde!
}n sf`nta ta singur[tateDe c`te ori n-am r[t[cit,+i-am adormit ]n iarba-\i-nalt[,Sub cerul t[u nem[rginit!...
43C~NTEC SF~NT
Ideal
}mi place s[ m[ satur bine,Pe urm[ — descheindu-mi vesta —S[ m[ a=ez, l`ng[ fereastr[,}ntr-un fotel, s[-mi fac siesta;
S[-mi sun ]n buzunare banii,S[ beau ciubuc, s[ sorb cafea,Privind de sus la to\i golaniiCe trec pe sub fereastra mea...
44 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Poveste
Se spune-n basme c-a tr[itDemult, demult pe lume-odat[Un biet copil orfan, robitDe-o vr[jitoare blestemat[.
}n lan\uri ea-l \inea oric`nd,+i el pl`ngea de disperare,Dar lacrimile-i, picur`nd,Se pref[ceau m[rg[ritare...
Iar vr[jitoarea le str`ngea+i tot mai multe vrea s[ str`ng[,}nc`t din ce mai mult pl`ngea,El tot mai mult avea s[ pl`ng[...
A=a, copii obijdui\iPe lumea noastr[ sunt poe\ii,}nc[tu=a\i =i chinui\iDe vraja blestemat[-a vie\ii.
Ei pl`ng de drag, ei pl`ng de dor,+i cearc[ ]n zadar uitare,Sporind cu lacrimile lorComoara de m[rg[ritare!
45C~NTEC SF~NT
Rozele
De ziua numelui, ]n dar,Primise roze Ani=oara...Le-a str`ns frumos ]ntr-un pahar,Dar rozele murir[ seara...
Le cerceteaz[ tremur`nd,Nedumerit[, mititica,De ce s-au stins a=a cur`nd?Nu le f[cuse doar nimica...
+i g`ndul ei nevinovatSe-ntunec[ de-at`ta jaleC`nd vede cum s-a spulberatPodoaba m`ndrelor petale...
Acum, cu drag, le-adun[ iar.O, de-ar putea, le-ar da fiin\[!Dar izbucne=te-n pl`ns amarV[z`nd c[ e cu neputin\[...
S[rman copil ne=tiutorCe pl`ngi s[rmana ta comoar[,Asemeni rozelor ce mor,Tot ce ni-e drag e dat s[ moar[...
46 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Singur
Te sim\i mai singur ast[-sear[,Mai mohor`t[-i azi odaia...Auzi cum =iruie afar[,De-a lungul stre=inilor, ploaia!
Trist, ca o pl`ngere-necat[,R[sun[-n noaptea cea pustie,}n noaptea asta-ntunecat[Ce-\i pare-un veac de insomnie...
+i cum ]n van te lup\i cu fireaS[ cau\i vie\ii tale \int[,S[ smulgi o raz[ din orbireaDe patimi care te fr[m`nt[,
Se-nal\[-n mintea-\i aiurit[Stafia vremilor uitate,Privindu-te nedumerit[,Cu bra\ele ]ncruci=ate...
47C~NTEC SF~NT
}nvins!
De mult ]nstr[inatulDe-abia ce \i-a sosit,
A=terne-i, mam[, patulS[ doarm[ dus b[iatul
Bolnav =i obosit!
B[tu el mult[ caleDe c`nd te-a p[r[sit...
}nvins de dor =i jale,Pe prispa casei tale
Se culc[ obosit...
Ci nu-ntreba: pe undeA fost =i ce-a g[sit?
El rana-=i va ascunde+i nu-\i va =ti r[spunde
Dec`t: — Sunt obosit...
48 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Pribeagul
E noapte; la micu\a cas[Fereastra lic[re-n lumin[...Vezi fe\e vesele la mas[:Ei povestesc glumind =i-nchin[.
Tu, singur, te strecori prin cea\[+i-arunci privirea cu sfial[:Te-apuc[ dor de-o alt[ via\[,De lini=te patriarhal[...
}n vis, te-apropii de fereastr[,+i numa-n vis le tulburi pragul:“Primi\i, primi\i la vatra voastr[S[ hodineasc[ =i pribeagul...”
49C~NTEC SF~NT
E mult de-atunci...
E mult de-atunci... e mult, nepoate,+i ca prin vis le v[d pe toate...Hei! s[ te miri, s[ te cutremuriDe c`te-au fost nainte vremuri...
+i-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie ]n \ar[...Zaver[... cium[... jaf =i par[!S-au pr[p[dit ai mei cu to\ii,+i tot ce-aveam pr[dar[ ho\ii —
+i turcul st[p`nea ]n \ar[...
Cum am sc[pat =i eu cu zileNici a= putea s[-\i spun, copile...Pesemne pronia cereasc[,Voind ca s[ m[ pedepseasc[,
Mi-a d[ruit pedeapsa-n zile...
C[, uite, vremurile-aceleDe-au fost amarnice =i grele,Dar inimi drepte, credincioase,Vin bun =i c`ntece frumoase
Erau pe vremurile-acele...
50 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Azi cat nedumerit, nepoate:Cum toate se schimbar[, toate!Din c`ntece azi n-ai ce-alege,Nici vinul nu e vin ]n lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!...
5 1C~NTEC SF~NT
Harpistul“Wer nie sein Brot in Tränen ass...” 1
GOETHE
R[sare vechiul soare iar[=i+i trebuie s[-mi p[r[sescDin nou acuma ad[postul,S[-mi cat pe ziua de-ast[zi rostul —Vai, cine =tie de-l g[sesc!
Pe uli\i, umbre zgribuliteIci-colo, tot mai des r[sar—Chema\i de strig[tul vie\ii,Gr[bi\i prin cea\a dimine\ii,Trec oamenii la munc[ iar.
Cu pasul hot[r`t alearg[Ici un copil, ici un b[rbat —Sunt veseli; unii r`d sau c`nt[,C[ci fiecare are-o \int[+i-un vis, de care e purtat.
Se duc, =i trist le cat ]n urm[}n col\ de strad[ cum dispar —Orice noroc, orice pl[cereMi-ascund o tainic[ durere+i-aduc ]n ochii-mi lacrimi, iar!
1 “Cine nu =i-a m`ncat niciodat[ p`ìnea udat[ cu lacrimi...” (germ.)
52 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
M[ simt a=a, pe zi ce merge,Tot mai pierdut, tot mai str[in,+-ades m-ademene=te g`ndulS[-mi fac pe lumea asta r`ndul,C[ sunt s[tul de dor =i chin...
Dar totu=i nu m[-ndur de moarte,C`nd glasul ei misteriosM[ cheam[ bl`nd =i m[-nfioar[+i-n toate c`te m[-mpresoar[Resimt un farmec dureros.
C[ nu =tiu, ah! c`t e=ti de dulce,Via\[, cei ce-o zi n-au fostDa\i frigurilor foamei prad[+i nici n-au tremurat pe strad[O noapte f[r[ ad[post!
Nici cei ce n-au purtat blestemulIubirii f[r[ de noroc,Cei ce uita\i de lumea ]ntreag[,Orfani de-orice fiin\[ drag[,N-au r[t[cit din loc ]n loc...
5 3C~NTEC SF~NT
Visul
Bine ai venit, aprilLun[ r[sf[\at[!
Zburd =i c`nt, zglobiu copil,Ziulica toat[!...
}nainte-mi — c`mp deschis...Stau f[r[ de \`nt[.
Totu-i ad`ncit ]n vis,Prins de vraj[ sf`nt[.
Jos, pe d`mb, m[ tol[nesc,Fermecat de lene,
+i din ce ]n ce clipescTot mai des din gene...
Somnul vine m`ng`ios,Soarele m[-mbat[,
Parc-aud un basm frumosCu: “A fost odat[...”
}n auz ]mi sun[ bl`ndZumzetul de-albine...
M`ndre z`ne vin tinz`ndBra\ele spre mine.
54 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Tainice spre mine vinToate laolalt[,
R`d =i-n jur de mine, lin,Prinse-n hor[, salt[...
Dar c`nd sar s[ le cuprind,Caut cu-ntristare:
Stol de porumbei sclipindFlutur[ ]n zare...
55C~NTEC SF~NT
Revedere
De la fereastr[, din vagon,V[d satul alb sclipind ]n zare,Un =uier lung... Tresar mi=cat...Simt inima b[t`ndu-mi tare.
V[d poarta \[rnii... Turnul vechi...O cas[... dou[... toate ninse!+i gara... lume... Uite-ai mei!M-a=teapt[ to\i cu bra\e-ntinse...
E mult de c`nd nu ne-am v[zut,E-at`ta haz =i bucurie!Doar numai fr[\iorul micSe uit[ lung: nu mai m[ =tie...
}n ochii lui naivi =i mariCitesc un g`nd, o dulce team[...+i parc-ar vrea s[-ntrebe-ncet:“Cine-i ur`tul [sta, mam[?...”
56 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Acolo
Tu, singuratic[ =i-albastr[,R[t[citoare-n infinit,La ce m[ chemi necontenitAcolo-n col\ul de fereastr[,S[ te ador ]nm[rmurit?...
+i spune-mi ce-nrudit[ vraj[+i ce ]ndep[rtat misterM[ face pururi s[ te cerDeasupra capului de straj[,Stea singuratic[ pe cer?...
5 7C~NTEC SF~NT
Roman\a
Trecea ]n c`rj[ sprijinitPe uli\a pustie,
+i-n caterinc[, ostenit,El ]nv`rtea necontenit
O veche melodie.
Era un c`ntec ce-l =tiamDe-acas[, dintr-o sear[...
Cum l-ascultam pierdut la geam,Mi se p[rea c[ m[ vedeam
La noi, acas[, iar[...
+i-at`tea lucruri s-au ivit}n mintea mea cu d`nsul!
Dar c`nd b[tr`nul g`rbovitSf`r=i roman\a, m-a lovit
Pe neg`ndite pl`nsul...
58 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Eroul de la Königgrätz
Umblam =i eu, ca tot ciobanul,Cu fluierul pe l`ng[ oi,C`nd ne ochir[ cu arcanulPe mine =-]nc[ pe vreo doi —+i c[t[ni\i — nu trece anul —Se face ]ntre nem\i r[zboi.
Departe, peste mun\i =i ape,Cu oaste mare ne-am pornit,+i-n \ara Praisului1, aproapeDe C`ine-Cre\2 m-am pomenit.Chitea p-acolo s[ m[-ngroapeAl naibii neam\... Dar \i-ai g[sit!
Umblam fugar de-o s[pt[m`n[Prin codrii Praisului, fl[m`nd!+i uite-a=a... Stam ]ntr-o r`n[Sub un stejar =i, ]ng`n`ndO doin[, m[ g`ndeam la st`n[,La mun\ii mei... ce-o fi f[c`nd!
1 Prusia (nota lui Iosif, ]n Pagini literare).2 Königgrätz
59C~NTEC SF~NT
Era-]n n[miez... Da s[ m-adoarm[Fo=netul lene= din frunzi=...Tresar... aud deodat[-o larm[P-aproape, colea-n =tejeri=:Pun m`na repede pe arm[+i iau p[durea-n curmezi=...
M[i! ce stau ochii s[-mi priveasc[!Un v[lm[=ag de nem\i luptauPe-o pajur[ ]mp[r[teasc[...Erau c`\iva de-o ap[rau,+i mul\i voiau s[ le-o r[peasc[!“Ajut[-mi, Doamne, s[ le-o iau!”
Ca o dihanie turbat[M-arunc de-a valma peste ei!Izbesc la mir trei in=i deodat[...Dau iar, =i mai turtesc vreo trei.Hai, c`nd s[ prind de veste, iat[!...Ia-i de-unde nu-s pe nem\ii mei.
Eu, haida-hai, cu steagu-n spate,Pornesc la drum, cu pa=ii rari...Ajung ]n lag[r pe-nserate...Ce s[-\i mai spun?... +i mici =i mariM[ duser[ cu-alai, f`rtate,}n cortul plin de ghin[rari...
60 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Salc`mul
Priveghiuri lungi de toamn[. }n sfe=nic lum`nareaSe lupt[-n ]ntuneric, tot sc[p[t`ndu-=i zarea,Precum se lupt[ somnul cu jalea ce te-apas[
}n lini=tea ploioas[...
Deodat[ triste glasuri sporesc mocnita jale,Bat f`lf`iri greoaie deasupra casei tale...Se face iar t[cere... — =i te str[bat fiorii:
Ne las[ =i cocorii!
“Fugi\i, fugi\i departe, ]nt`rziate stoluri,S[ nu v-apuce-n c`mpuri ]nghe\ul de la poluri!...”Suspin[ trist ]n urm[, fo=nindu-=i frunza moart[,
Salc`mul de la poart[...
61C~NTEC SF~NT
Dorm visurile tale...
Dorm visurile tale, cu tine dimpreun[,+i-n s[rb[tori nu-i nimeni, cuprins de duio=ie,O candel[ s-aprind[ pe groapa ta pustie,O lacrim[ s[ verse, o floare s[ depun[!
}n zori mai ciripe=te vreo pas[re pribeag[Pe bra\ul crucii negre ce-\i str[juie morm`ntul,Prin iarba mohor`t[ cu =uier trece v`ntul,+i multe spune d`nsul cui =tie s[-n\eleag[:
C[ vremea noastr[-i trist[ =i plin[ de mizerii,Dar alte genera\ii pe urma ei veni-vor.Din negura uit[rii cu drag ademeni-vorIcoana ta, o, dulce =i trist bard al durerii!
C`nd s-or preface-n \[rn[ acei ce te uitar[,Vei tres[ri din groap[ chemat la via\[ nou[;Va picura din gene dumnezeiasca rou[+i-\i va-nflori pe groap[ eterna prim[var[!
62 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntec
Noapte, noapte, iar m[ la=iSingur pe c[r[ri pustii,
P[r[sit aceleia=iPalide melancolii...
Stelele se sting acum,Roua picur[ pe flori:
Spune-mi, ]ncotro s[-ndrumPa=ii mei r[t[citori?...
63C~NTEC SF~NT
Nucul
Acela=i loc iubit umbre=ti+i-un col\ de cer ]ntreg cuprinzi,Nuc falnic, straj[ din pove=ti,Deasupra casei p[rinte=ti
Acelea=i crengi ]ntinzi...
De veacuri fruntea nu \i-o temi,|ii piept c`nd vin furtuni n[valO, de-ai putea s[ mai rechemiLa poala ta =i-acele vremi
De trai patriarhal!
Acel =irag de m`ndre veriDe cari mi-aduc aminte-abiaAsemeni unor dragi p[reriCe-au leg[nat ]n m`ng`ieri
Copil[ria mea...
O, de-ai putea s[ mai aduniAlaiul de copii vioiCe-n hor[ se-nv`rteau nebuni+i toamna f[ureau cununi
Din ve=tedele-\i foi!
64 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Dar unde-s brudnicii1 copii+i unde-s r`setele lor?...Potecile-au r[mas pustii+i-i n[p[dit de b[l[rii
Pustiul din pridvor...
De mult s-au risipit =i-aceiB[tr`ni ce-n umbr[ \i-au st[tutLa sfaturi cu p[rin\ii mei,+i frunza ce-o c[lcar[ ei
|[r`n[ s-a f[cut!
Str[jer m[re\, mai \i-aminte=ti?...Tu singur, ]nc[ ne]nfr`nt,De-amar de ani ad[poste=tiRuina casei p[rinte=ti
Pe care azi o c`nt!
1 Brudnic — nev`rstic, necopt la minte.
65C~NTEC SF~NT
Fulgii
Z[ceau priveli=tile moarteSub cerul sur, ]n asfin\it,+i-abia mai auzeam departeUn glas de criv[\ amor\it.
}n mijlocul naturii mute,Eram eu singur c[l[tor:}mi aminteam de vremi trecute+i m[ visam ]n viitor...
Iar din imperiul t[ceriiSe desprindeau fulgi mari de nea:C[deau ]ncet, c[deau puzderii}n urma =i-naintea mea...
66 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Bunica
Cu p[rul nins, cu ochii mici+i calzi de duio=ie,
Aieve parc-o v[d aiciIcoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dup[ fus,Din zori =i p`n[-n sear[;
Cu furca-n br`u, cu g`ndul dus,Era frumoas[ de nespus
}n portu-i de la \ar[...
C[ta la noi a=a de bl`nd,Senin[ =i t[cut[;
Doar suspina din c`nd ]n c`ndLa amintirea vreunui g`nd
Din via\a ei trecut[.
De c`te ori priveam la ea,Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce m[ cuprindea,Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...
67C~NTEC SF~NT
Apa mor\ilor
Cuno=ti pe c[l[torul str[in ce r[t[ce=teL[sat de-ai s[i pieirii, pe c[i necunoscute?...Paragini f[r[ \[rmuri se-ntind pustii =i mute,+i-ad`ncurile z[rii se tot ]ndep[rteaz[,Plutind ca ni=te ape ]n ar=i\a de-amiaz[.
El s-a r[znit din ceat[, =i-a alergat spre eleCa s[-=i potoale setea ce-i mistuia pl[m`nii.Zadarnic st[ruir[ ]n preajma lui b[tr`nii:N-a vrut s[ \in[ seama de vorba-le-n\eleapt[C[ nu-i dec`t p[rere, =i moarte-n z[ri l-a=teapt[...
T`rziu ]=i vede-acuma nebuna r[t[cire:Puterea nu-l mai iart[ s-ajung[ pe tovar[=i+i n-o s[ mai se-ntoarc[ pe veci de veci ]n \ar[-=i:V[zduhurile-albastru sur`d nep[s[toare,Juc`nd voios deasupra drume\ului ce moare...
Cuno=ti pe c[l[torul str[in ce r[t[ce=te!...Dorind s[ cucereasc[ mirajul t[u, Apollo,C`\i vis[tori nu fur[ ademeni\i departeDe blestemata ap[ a mor\ilor, =i-acoloCa el c[zur[ prad[ iluziei de=arte!...
68 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Haiducul
Lumina aurie se cerne printre cetini.Trec`nd ca o n[luc[, ]n zarea din apus,Haiducul r[t[ce=te, cu flinta-n spate, dus:}n toat[ lumea larg[ el n-are al\i prieteniDec`t copacii-n codru =i nourii de sus.
}nfiorat de taina singur[t[\ii grele,Str[vechiul codru sun[, fo=nindu-=i frunza rar...Voinicul prinde-un zgomot venit dinspre hotar:}=i salt[ d`rz podoaba de-al[muri =i de-o\ele+i ochii lui s[lbatici str[fulger`nd tresar.
Cum se ridic[ leul st[p`n ]ntr-o pustie+i-a=teapt[ prada m`ndru, cu n[rile ]n v`nt,Ca dintr-o s[ritur[ s-o culce la p[m`nt,Haiducul clocote=te de ur[ =i m`nie,+i pieptul i se umfl[, st`nd s[ zbucneasc[-n c`nt...
Dar din tufi= trei focuri vr[jma=e se descarc[, —Un r[cnet moare-n pieptul r[nitului erou!El vrea s[ se ridice =i cade-n br`nci din nou:Din somn tresare codrul, r[nit =i d`nsul, parc[,+i url[ de durere, cu repetat ecou...
69C~NTEC SF~NT
C`ntec vechi
Codrule, st[p`nule,Codrule, b[tr`nule!Mi=c[-\i tu poienele+i-\i ridic[ genele,De prive=te p`n[-n zare:Nu s-arat[ =ir de care,+ir de care ferecate,Sc`r\`ind ]mpiedicate,De-angarale-mpov[rate,De neferi1 ]nconjurate?...
Codrule, st[p`nule,Codrule, b[tr`nule!Scutur[-\i tu pleteleS[ s-adune cetele:Cetele haiducilor,Spaimele r[scrucilor,S[ r[stoarne carele,V`nzolind covoarele,S[ desfunde l[zile,S[-=i ]mpart[ pr[zile...
1 Nefer — soldat din armata turc[.
70 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Frumoasa Irin[
La Cur\ile Nou[, din cap[t de \ar[,Tremur[ din v`rfuri plopi cu frunza rar[...Nu =tiu: m`ndrul soare str[luci deodat[,Ori ]n prag frumoasa Irin[ s-arat[?
}n cosi\[-=i prinde garoafa-nflorit[...Pleac[ la f`nt`n[ =i vine zorit[.+uier[ mierli\a, strig[ cucu-n leas[:“Cucule, azi-noapte m-am visat mireas[...”
Pune jos oleac[ albele cofi\e,Scutur[ de rou[ negrele-i cosi\e;Cat[ peste um[r, inima-i ]nghea\[:Soarele pe dealuri s-a-nvelit ]n cea\[...
Galben[ de spaim[ vine-n fuga mare:— Mam[! grea furtun[ amenin\[-n zare...Negri ca p[catul nouri se ridic[...Inimioara toat[ mi-a-nghe\at de fric[!
— Draga mamei, drag[! Vestea ta nu-i bun[!Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtun[...Ci p[g`n[tatea ]ntr-acoace vineCa s[ mi te cear[, Irino, pe tine...
7 1C~NTEC SF~NT
Cre=te-n zare goana pulberii st`rnite,Zguduie p[m`ntul ropot de copite...Alearg[ prin cas[ b[tr`na =i pl`nge,Frumoasa Irin[ m`nu\ele-=i fr`nge:
— De-acu, mam[ dulce, r[m`i s[n[toas[,De te-a-mpins p[catul s[ m[ faci frumoas[...Fost-ar fi mai bine s[ m[-nghit[ iadulDec`t s[ m[ vad[ roab[ |arigradul!...
... Spumeg`nd se bate Dun[rea pe maluri,Caicul porne=te cl[tinat pe valuri,Soarele preschimb[ apele-i ]n s`nge,Frumoasa Irin[ se roag[ =i pl`nge:
— Turcule, d[-mi drumul s[ m[-ntorc la mama,Mi-am uitat pe mas[ salba =i n[frama;Mi-am l[sat acolo lada mea de zestre,+i-au r[mas orfane florile-n ferestre...
Dun[rea b[tr`n[ curge tulburat[,Frumoasa Irin[ st[ ]ng`ndurat[,+opotind se-ng`n[ valurile-n spume,Parc-ar tot striga-o cineva pe nume...
“Nu-i seraiul vrednic tu s[-i fii podoab[!Nu-i vrednic sultanul s[ te fac[ roab[!...”Soarele se stinge sc[p[tat pe dealuri,+i-a pierit frumoasa Irin[ sub valuri...
72 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
... Iar de-atunci b[tr`nii spun c[-n locul unde+i-a g[sit copila m`ntuire-n unde,Dun[rea mi-aduce ap[ vecinic lin[,Ca s[ doarm[-n pace frumoasa Irin[...
73C~NTEC SF~NT
Nov[ce=tii
La or`nda-mp[r[teasc[De la marginea pie\ii,
Vezi lumina printre loduriP`n[-n faptul dimine\ii;
Venetici din lumea toat[Fac popas acolo seara...
Dairaua se m[rit[Cu cimpoiul =i ghitara...
Trei voinici feciori de leleT[b[r`t-au pe-nserate;
Dairaua cu cimpoiul+i ghitara tac speriate...
|arigradul mi s-ascunde}ngrozit, iar ]mp[ratul
D[ porunc[ s[-nt[reasc[Straja peste tot palatul...
Forfotesc iscoade multeCa s[ afle, s[ scorneasc[:
Cine-s preaciuda\ii oaspe\iDe la cr`=ma-mp[r[teasc[?
Pas[mite s[-i ]ntrebe
74 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Nu cuteaz[ nici un crainic.G`f`ind se-ntoarce-n goan[
La palat trimisul tainic:
— }n[l\ate ]mp[rate!La Agni\a cr`=m[reasa,
Trei str[ini desc[lecar[+i de-abia-i ]ncape casa.
Ca-ntr-un fund dogit de clopotTun[-n gura lor cuv`ntul,
+i pe unde calc[ d`n=iiSe cutremur[ p[m`ntul!
Dup[ mese s-a=ezar[C`te=itrei =i, largi ]n spete,
}ntre umeri fiecareA cuprins c`te-un perete.
Nou[ bu\i de vin golir[,+i-nc[ tot mai cer s[ beie,
Iar Agni\a cr`=m[ri\aN-are vin s[ le mai deie!
— Duce-v[-\i pe loc de-i spune\iS[ le-aduc[ b[utur[
+i-i pl[tesc eu c`t o faceCu asupra de m[sur[.
Doar aceia-s chiar Novacii,C[pitani vesti\i ]n \ar[:
Oastea mea f[r[ de num[rN-ar putea s[-i scoat[-afar[!...
7 5C~NTEC SF~NT
De c`ntece Parisu-i plin...
De c`ntece Parisu-i plinCa marea de sirene,
+i nu mai pleac[ cei ce vinPe \[rmul m`ndrei Sene.
La Napoli, gr[dinileNu =tiu ce e z[pada,
+i-n golfuri mandolinele}ng`n[ serenada.
Suspin[ \itera-n TirolC`nd ]n t[cerea sf`nt[
Vreun orb mo=neag ]n capul golPe prisp[ st[ =i c`nt[.
Z[natic \ip[t de vioriE-n veselele ciarde,
C`ntarea asta-\i d[ fiori+i tremur[, =i arde...
Dar cread[ cine cum o vrea,Cum crede s[-=i aleag[;
Nu-s doine ca ]n \ara meaPe lumea asta-ntreag[!
76 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Mi-e dor
Mi-e dor de mun\i... de CaraimanulPe veci acoperit de nor.Mi-e dor de fream[t lin de brazi,De murmur tainic de izvor,
Mi-e dor de tine azi!
Mi-e dor de toaca din vecernii,+i de t[l[ngi, de verde plai,De jalnic fluier de p[stor,De m`ndru port, de dulce grai,
Mi-e dor de tine, dor...
77C~NTEC SF~NT
Cronicarii
C`nd m[ cuprinde dor ad`nc de \ar[+i n-am pe nimeni s[-mi potoale dorul,Iau cartea unde curge sf`nt izvorulDe-n\elepciune =i t[rie rar[...
Citesc, iar g`ndu-mi ]=i ]ntoarce zborulSpre vremi de b[rb[\ie legendar[,De greu r[zboi =i de robie-amar[;+i suf[r, =i m[ bucur cu poporul.
}mi c`nt[ jalnic rostul nestatornicAl tuturor m[ririlor din lumeMiron Costin, vestitul mare vornic;
Boier de \ar[, bunul Ion Neculce,Oft`nd, strecoar[ printre lacrimi glumeDin zile vechi, =i-n grai nespus de dulce!
78 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
R[zmiri\a
Fr`nturi de oaste-alearg[ pe-apucate.Ard satele ... Departe se n[zareUn greu convoi cu strig[t de pierzarePrin p`lcuri lungi de praf ]ntunecate.
Cat`ri cu saci de bani, ]ntregi bazareDe-arginturi, scule, repede-nc[rcate,Chervane vechi, c[ru\e cu bucateSe duc spre mun\i =i curg mereu din zare.
Sunt mari averi domne=ti, str`nsoarea, rodulAt`tor lacrimi =i sudori cumplite, —Se zguduie pe st`lpii =ubrezi podul...
Str[in[tatea lacom[ le-nghite...N[uc se uit[-n urma lor norodul —Pl`ng la r[sp`ntii mame despletite!
79C~NTEC SF~NT
Re]nviere
I
Plutesc ]n aer glasuri fermecate,Vestindu-mi pretutindeni prim[vara!V[zduhul sc`nteiaz[ sub povaraM[rg[ritarelor din cer picate...
Fugi\i departe, griji ]ntunecate!Vreau s[ tr[iesc din zori =i p`n[ seara,+i vreau s[ c`nt! Vreau s[ m[-mb[t de paraEtern[ a iubirii nesecate.
Ca cioc`rlia ce-n v[zduh s-av`nt[,+i-acolo-n cer se leag[n[ =i c`nt[P`n’ ce-ame\e=te iar, c[z`nd pe lanuri;
A=a-n pornirea sfintelor elanuriSe-nal\[ sufletu-mi spre tine, Soare!+i cade iar din sl[vi ame\itoare...
II
Iubesc, =i-mi pare c[-i ]nt`ia oar[!Un tainic dor de via\[ m[ ]mbie.Simt inima b[t`ndu-mi tot mai vieAtunci c`nd eu credeam c[ vrea s[ moar[.
80 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Uimit, dezgrop din suflet o comoar[Ce-ar fi pierit cu mine-n ve=nicie;Natura-ntreag[ ast[zi re]nvie,Mai falnic[ dec`t odinioar[...
Vegheaz[-n noi porniri de via\[ nou[+i nici nu =tim cum izbucnesc deodat[Din dep[rtate-ascunse-ad`nci izvoare...
De-acum pot chiar s[ mor... Nu-mi fuse oareCea mai ]nalt[ fericire dat[?...Puteri dumnezeie=ti, osana vou[!
81C~NTEC SF~NT
Adio
Alearg[ trenul, zi =i noapte-alearg[!Prin g[ri o clip[ g`f`ind petrece.N-a=teapt[ mult[ vreme semn s[ plece+i chiot[, =i-i gata iar s[ mearg[!
Lung =uier[ c`nd peste poduri trece...Carpa\ii prind ]n zare s[ se =tearg[...Ce-i pas[ lui?... M[ duce-n lumea larg[!Nici zmeul din poveste nu-l ]ntrece.
M[re\ul soare joac[ printre nouri...Sub ochii mei fug =iruri de tablouri:C`mpii, =i v[i, =i mun\i, =i ape iar[...
Ah, zi =i noapte zboar[, zboar[ trenul,Tot repet`nd ]n ropot viu refrenul:“Adio dar! Adio, drag[ \ar[!”
82 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
}n treac[t
Pe \[rm, acolo, mic[ =i curat[,O cas[ cu fere=ti str[lucitoare...}n glastre r`de floare l`ng[ floare,Iar printre flori un alb profil s-arat[...
C[p=orul blond ]ntr-aurit de soareSe reazem[ de m`na dalb[... Iat[!Doi vine\i ochi ]n suflet m[ s[geat[:S[ fie numai o p[rere, oare?
Mi s-a p[rut c[-mi povesteau o rug[...O s[rutare le trimit din fug[,C[ci trenul zboar[ iar, b[tu-l-ar focul!
Stau trist la geam... Departe-n v[i se pierdeC[su\a alb[ cu podoaba-i verde...... +i poate-acolo m-a=tepta norocul!
83C~NTEC SF~NT
Din Paris
Visez. }ncet se face diminea\[...Sus, din mansarda—cuib de r`ndunic[,Proptit de geam, m[ uit ]n jos cu fric[La uria=ul adormit sub cea\[.
}n purpur m`ndru soare se ridic[,Lute\iei i-azv`rle raze-n fa\[!Ceas neuitat! Priveli=te m[rea\[!A= vrea s[ zbor prin ferestruia mic[...
Parisu-ntreg ]mi c`nt[ la picioare.+i nu e vis. Tr[iesc. BiruitoareSe rede=teapt[ sim\urile-n mine...
Ca fluture gonit din floare-n floare,Alerg pe str[zi voios... }n seri senineStau de pove=ti cu stelele vecine...
II
Vuiesc tr[suri, tramvaie, trenuri, careSe-ncruci=eaz[-n sus =i-n jos. Drume\ii —N[luci — alearg[ ca n[vala ce\iiPe bulevarde-n ve=nic[ mi=care.
84 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Luminile r[sar prin galantare.}n praf de aur, din ad`ncul pie\ii,De pretutindenea be\ia vie\ii}nal\[ zgomotoasele-i altare.
M[ cred pierdut. }n juru-mi r`s =i glume,+i c`ntece, =i lume peste lume!Visez c[-not pe-un ocean de spume.
C[ci curge-n clocot din atelierePotopul viu al gloatei uvriere}n vastele Parisului artere...
85C~NTEC SF~NT
Farniente
Pe lunc[ sun[ coasa; jos pe vale,Copii fac larm[, r`d, se iau la tr`nt[:Pe creang[ vesel un florinte-mi c`nt[...Ce dulce-i glasul ciripirii sale!
Din p[pu=oi un iepur sare-n cale:Seninul zilei oare nu-l ]nc`nt[?Un fo=net lin de frunze-l ]nsp[im`nt[+i fuge — parc[ cerul se pr[vale!...
Albine fierb; l[custe, greieri salt[;|`n\ari se bat; fug fluturi albi departe...Bondarul singur zice ca din carte...
Eu ]ns[ zac pierdut ]n iarba-nalt[,Privind, cu ochii be\i de poezie,A cerului albastr[-mp[r[\ie!
86 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Haiducul
U=oare neguri cresc din porumbi=te+i arde viu luceaf[ru-n t[rie...Izvoarele ]n lini=tea pustie}=i t`nguie eterna lor restri=te.
Dar brazii stau ]ncremeni\i ca ni=teO=teni ]n =ir, vis`nd o b[t[lie...Un v`nt u=or =i somnoros adie+i-n codru prinde frunza s[ se mi=te...
Mierloiul sprinten =uier[ o clip[;Un sturz =trengar ]ng`n-o turturic[;Vestind noroc, departe c`nt[ cucul...
Ce m`ndr[ s[rb[toare se-nfirip[!Doinind din frunz[ vesel, pe potic[,Se duce-n sus, prin aluni=, haiducul...
87C~NTEC SF~NT
Pintea
I
Spun pove=ti minuni destuleDespre Pintea N[zdr[vanul,Spaima-ntunecatei cetiniCe-mpresoar[ Caraimanul.Mari ispr[vi de vitejie,Cunoscute poate vou[. —Asculta\i acu la mine,S[ v[ spun =i eu vreo dou[...
Pintea, fraged copilandru,La ciobani intrase slug[+i-l muncea ]ntruna g`ndulCum ar face el s[ fug[:Bacii lacomi nu o dat[Mi-l lipseau de pr`nz ori cin[+i-l certau apoi ]n pilde,Ca s[-i caute pricin[...
}ntr-o zi, umbl`nd cu turma,}nt`lne=te-n cale-o z`n[:— Bun[ vremea, m[i voinice!— Bun[ inima, st[p`n[!— Spune-mi mie ce te doare
88 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i de ce e=ti trist la fa\[?Poate eu voi fi ]n stareS[-\i ajut cu vreo pova\[...
Pintea st[ prostit =i r`de...Ce s[-i zic[?... Ce s[-i cear[?Mai nu crede, mai se-ndeamn[+i r[spunde-a=a,-ntr-o doar[:— D[-mi putere, sf`nt[ z`n[,Ca s[-i bat pe to\i ciobanii!I-a= snopi numai o dat[,De m-ar pomeni cu anii!...
— Dac[ vrei s[ prinzi putere,Du-te, Pinteo, de te scald[Colo-n iezer unde apaE ca laptele de cald[...Cri=u lui! Nici mai a=teapt[Alt[ vorb[ de la z`n[,Face cum i-a fost porunca+i se-ntoarce glon\ la st`n[...
}ns[ c`nd ajunge-acolo,St[ la g`nduri =i se mir[:Ori crescuse el pe cale,Ori ciobanii se chircir[!Cu pitici a=a nevolniciTocmai el s[-=i puie mintea?Mil[-i fu ca s[-i mai bat[,+i-a plecat ]n lume Pintea!...
89C~NTEC SF~NT
II
R[t[cea acu prin codri,Uluit de bucurie,+i, copil f[r[ de grij[,D[ s[-=i fac[ juc[rie.Patru doage ]=i alege,Le-ntocme=te, le-ncleiaz[:Fluier cu r[sunet m`ndruAstfel ]=i ]ntruchipeaz[.
Cu picioarele-at`rnate}n v[zduh, cum s-a=ezaseTocmai sus de tot, pe culmeaUnei st`nci pr[p[stioase,Doamne, c`nd la gur[ duceTulnicul ]nt`ia oar[!...Mun\ii clatin[ din v`rfuri,Codrii negri se-nfioar[...
Ca purta\i de vijelie,Valv`rtej alearg[ norii,+i din bol\ile t[rieiCad str[fulgera\i prigorii;Apele se-ndeas[-n ropot,Tulburate peste prunduri,Neguri r[s[rind se-nal\[Din pr[p[stii f[r[ funduri!
}ns[ Pintea c`nt[, c`nt[!...Tot mai mult c`ntarea-i place,P`n[ ce din cea\[ zarea
90 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Prinde-ncet a se desface,Iar c`nd soarele deodat[Lumin[ t[ria-ntreag[,Colo-n plaiuri dep[rtateCe s[ vezi, m[i frate drag[!
Nou[ sate risipitePeste-ntinderile z[riiSe-nv`rteau voios ]n hor[Dup[ sunetul c`nt[rii.|up[iau b[tr`ni =i tineri...Poate c-ar juca =-acuma,Dac[ Pintea N[zdr[vanulS-ar fi ]ntrecut cu gluma!
9 1C~NTEC SF~NT
Toamn[
Te uit[, frunza pic[ irosit[,+i v`ntul geme prohodind departe!Pu\in[ vreme ]nc[ ne desparteDe iarna trist[, prea cur`nd sosit[!...
Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,P[durea noastr[ tace p[r[sit[:Eu singur c`nt cu vocea obosit[+i trec prin ]nc[perile-i de=arte...
S-au dus privighetorile m[iestre;Pustiu e cuibul bl`ndei turturele...Ah, unde-i =uierul mierli\ei sure!
Pierdut din stolul m`ndrei lor orchestre,Ce trist r[sun[ c`nturile mele}n lini=tea ad`nc[ din p[dure...
92 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Un c`ntec“O, mam[, dulce mam[...”
EMINESCU
Aud un c`ntec. Vine de departe,Adus de v`ntul serii, =i m[ cheam[...Nu-i pl`ns de fluier, nu-i suspin de-aram[,Nici glas de om... E dincolo de moarte...
Sunt alte lumi de care nu-mi dau seam[,Viaz[-n noi, tr[iesc ]n alt[ parte?Ah, nu-s iluzii, nu-s p[reri de=arte!E doina ta cea dulce, dulce mam[!...
E vocea ta... M[ strig[ c`teodat[De sus, de-acolo unde nu-i durere+i unde to\i ne-om ]nt`lni odat[...
— De ce se zbate pieptu-mi cu putere?...Vai, ce-ntuneric s-a f[cut deodat[}n jurul meu, — ce groaznic[ t[cere!
9 3C~NTEC SF~NT
Dedica\ie
M-apropiu din nou de dumbrava cea sf`nt[,S[ cad ]n genunchi la str[vechiul altar.O dragoste veche din nou m[ fr[m`nt[:}mi fream[t[ frunza, iar apele-mi c`nt[,
+i toate ca-n vis ]mi apar.
Ah, iar sunt copilul nebun de-alt[dat[!O floare, un flutur m-opre=te din mers.Tot g`ndul mi-e farmec, sim\irea mi-e beat[,C[ci inima iar[=i porne=te s[-mi bat[
+i bate-n caden\[ de vers!
94 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Pasteluri
I
E secet[, =i de c[ldur[Pe c`mp porumbul se usuc[,Mor vitele ]n b[t[tur[,+i norii vin... ca s[ se duc[...
Prin sat alearg[ paparude,|[ranca ap[ le azv`rle:}=i scutur pletele lor ude+i-s goale ca ni=te =op`rle...
|[ranii-n c`rcium[ s-adun[;Pe c`mp abia se mi=c-o turm[,T`nguitor talanga sun[ —Ciobanul a r[mas ]n urm[.
Cu cotul rezemat ]n b`t[,El cat[ dus ]n dep[rtare,Dar seceta posomor`t[Se-ntinde f[r[ de hotare...
II
Prin sat alearg[ paparude+i se-nv`rtesc ]n dan\ vioaie:
95C~NTEC SF~NT
}=i scutur’ pletele lor ude,C`nt`nd desc`ntece de ploaie.
Un uliu sus, deasupra noastr[,Din aripi bate ostenit,Pierdut ]n lini=tea albastr[A cerului nem[rginit.
Nori albi din zare se ridic[ —Par minunate juc[rii;Se-n=ir[, se desprind, se stric[}n praf de raze aurii...
III
Tresari din somn... Ce harmalaie?|igani cu =atra — ce mai vrei?}n car, sub rogojina spart[,Fumeaz[, c`nt[, r`d femei...
O droaie de copii ]n zdren\eFac roat[ =i se bat, =i sar...Dul[i b[tr`ni, cu limba scoas[,Merg serio=i pe l`ng[ car...
Se dep[rteaz[ caravana...De praf, abia o mai z[resc...C`mpia a\ipe=te iar[=i,Doar greierii mai \`r`iesc...
96 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
IVPrintre mii de =atre albeVezi fanare ]n amurg,+i prin pulberea de aurOamenii pe uli\i curg.
Uruie tr[suri =i careTobe, tr`mbi\e r[sun[;Un balon sc[pat se-nal\[,Dus de v`nt, juc`nd ]n lun[...Vine-un c[l[re\ ]n goan[,Sar l[tr`nd ]n drum dul[ii,R`d suratele g[tite,M`n[-n m`n[ cu fl[c[ii;
+i mi-e drag s[ merg cu d`n=ii,S[-i privesc =i s[-i ascult:Lume vesel[ ca ast[ziN-am mai pomenit de mult!
La ovrei, ]n col\, e c`ntec:Joac[ un b[iat c-o fat[,|up[ind, b[t`nd ]n palme,C[ci a lor e lumea toat[!...
VCoboar[ seara pe c`mpie...Pe drum pustiu, un car cu boiSe leag[n[ ]ncet, departe...Cresc nori de pulbere-napoi.
97C~NTEC SF~NT
}n car, ]ng`n[ c[r[u=ulUn c`ntec vechi =i trist nespus,Ca o poveste-ntunecat[A veacurilor ce-au apus...
+i cum se pierde-n umbra serii,M[-ntreb pe g`nduri ad`ncit:“Va r[s[ri c`ndva =i steauaAcestui neam nenorocit?...”
VI
Trece-n sus, pe plai ]n sus,Un voinic pe-un murg c[lare.}napoi se uit[ dusPeste m`ndrele hotare...
Dus el cat[ spre Ardeal,Unde-o turl[-n fund str[luce;Murgul urc[ greu la deal,Pe voinic de-abia-l mai duce...
Neguri de br[det se-ntind...Turla-n v[i de mult e =tears[.Dar voinicul pribegindTot mai \ine fa\a-ntoars[...
VII
Pe c`mpie nici un zgomot.Din ora= abia str[bate
98 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ca un murmur lin de-albineLarma vie\ii zbuciumate.
Jos, la tab[r[, s-audeGlas ]nt`rziat de goarn[,C`\iva c[l[ra=i cu schimbulDe la sate se ]ntoarn[.
Plini de praf, rup\i de-oboseal[,Leg[na\i pe cai agale,Trec pe drum ca ni=te umbre+i doinesc ]ncet de jale...
Nici un zvon apoi. PustiulPeste dealuri se ]ntinde.C`te-o stea cl[tin[toareCandela-n v[zduh =i-aprinde...
99C~NTEC SF~NT
C`ntec de prim[var[
}nfloresc gr[dinile,Ceru-i ca oglinda;
Prin livezi albinile+i-au pornit colinda...
C`nt[ coic`rliileImn de veselie;
Fluturii cu miileJoac[ pe c`mpie.
Joac[ fete =i b[ie\iHora-n b[t[tur[ —
Ah, de ce n-am zece vie\iS[ te c`nt, Natur[!
100 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntece
I
Singurel ca un haiduc,}n surghiun ca norul,
Cat[ m`ine s[ m[ duc+i s[-mi las odorul.
M`ine plec ]n zori de zi...}ns[ p`n[ m`ine,
Vino mai aproape, — ziDoina mea, st[p`ne!
Doina cu p[storul, c`ndPr[p[dise turma
+i se duse tot c`nt`ndCa s[-=i piard[ urma...
II
Nu mai sunt pe lunc[ flori,V[ile-s de=arte,
|ip[ c`rduri de cocoriPribegind departe!
+i v[zduhul s-a-nnorat,Ninge sus la munte —
101C~NTEC SF~NT
Trec pe vale, la iernat,Turmele m[runte...
Pl`ng tilingi, t[l[ngi r[spund,Soarele apune, —
Glas de bucium sun[-n fundCa o rug[ciune...
III
Boii stau ]n jug supu=i,Gata de plecare;
Nec[ji\ii c[r[u=iMerg pe l`ng[ care...
“H[is =i cea!” — gem sub poveriCarele greoaie;
Ieri ca azi, =i azi ca ieri;Frig, =i v`nt, =i ploaie...
Drumul e glodos =i greu,Negura se las[:
— “+tie bunul DumnezeuDe-om ajunge-acas[!...”
IV
Drag[ codrule, te las...Plec pe c[i str[ine...
Chez[=ie mi-a r[masInima la tine.
102 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Tu m-ai ]nv[\at s[ c`ntDin copil[rie,
+i de-atunci n-am pe p[m`ntAlt[ bucurie!...
VBate v`nt din r[s[rit,Veste neagr[ mi-a venitC[ la temni\[-n B[lgradSunt trei fra\i de sp`nzurat...
(C`ntec vechi)
Stau la B[lgrad trei f`rta\i,Stau ]n ]nchisoare:
M`ine-n zori sunt a=tepta\iDe sp`nzur[toare...
— Domnule, m[ria-ta,Cel dint`i ofteaz[,
Bun ai fi de-ai a=teptaP`n[ m`ini de-amiaz[...
P`n[ maica mi-o veni,Nu m[ du la moarte,
C[ de-acas[-abia porni+i-i b[tr`n[ foarte!
— Domnule, m[ria-ta,Zice altul iar[,
Bun ai fi de-ai a=teptaP`n[ m`ini pe sear[...
103C~NTEC SF~NT
Am nevast[, copila=;Lung e drumul foarte;
P`n[ intr[ ]n ora=,Nu m[ du la moarte!...
Cel din urm[-i asculta,}mp[cat cu toate:
— Domnule, m[ria-ta,Iart[-i de se poate!
Ci de mine nu-ntreba:Mie mi-e totuna
Mai vedea-voi m`ini ori baSoarele =i luna!...
N-o s[-mi pl`ng[ la morm`ntMaica ori nevasta,
C[ str[in am fost =i s`ntEu pe lumea asta!
Numai cu o fat[-n satM-am iubit o var[, —
Dar =i-aceea m-a l[sat+i mi-o m[ritar[...
104 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
S[rb[toare
Duminic[, — se face diminea\[.Pe ulicioara nins[ =i plin[ de-ntunericDoar criv[\ul, unche=ul cel nebun,}=i face mendrele =i zburd[-n voie,Tot gr[m[dind z[pada}n dreptul ferestruiei miciCa s-o astupe.Dar ferestruia lic[re=te vesel+i nu se las[ stins[.
Acolo st[ cizmarul meu.Cu ochelarii vechi pe nas,El bate cuie la lumina l[mpii,Iar me=teri\a r[scole=te focul.Dar unde-i ucenicul?Hai, ]ntreba\i voi criv[\ul ce joac[+i sufl[, nu se-ncurc[:Pe ulicioara nins[De-un ceas se lupt[ am`ndoiCa s[ dezgroape din z[pad[Un co= ]nn[molit.Cizmarul morm[ie un c`ntecBisericesc, pe nas.Nevasta lui deretic[ prin cas[,
105C~NTEC SF~NT
+i u=a se deschide mare.Copilul intr[ plin de frig+i cu urechile-nghe\ate,Abia t`r`nd pe urma luiBurtosul co= ]mpodobitCu fel de fel de bun[t[\i din hal[!Trei p`ini, verde\uri berechet,+i-un chil de carne!S-a ]nt`mplat minunea asta rar[}n casa bunului vecin!
Copilu-=i sufl[-n pumni, iar me=teri\aA=az[ p`inile dup[ cuptor,Se uit[ la mo=neag =i — r`de.Mo=neagul, peste ochelari,Se uit[ la copil, l-amenin\[Cu degetul =i — r`de.+trengarul mic se uit[ curiosLa am`ndoi — =i r`d to\i trei.
106 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
La Luvru
Ce de popor ]n templul artei sfinte!...Sub aste bol\i de veacuri consacrateMii de str[ini din \[ri ]ndep[rtateTrec r[t[ci\i... Dar s[ lu[m aminte...
Abia-ndr[znim s[ trecem ]nainte:Eterne forme-n marmur[-nghe\ate,Vechi p`nze rupte din eternitateV[desc ce-nal\[ omeneasca minte...
E-o lume-n veci de veci nepieritoare,Comori pe care Cronos nu le-nghite:Un Rafael, un Rubens, un Murillo...
}n fund, senina Venus de la Milo...— Dar ce te-ntorci =i nu m-ascul\i, iubite?...— Ce ochi alba=tri! Cum o cheam[ oare?
107C~NTEC SF~NT
Spre prim[var[
Vor ]nflori cur`ndPe coast[ merii,+i va suna cur`ndCeasu-nvierii.
Schimba-va bruma grea}n strop de rou[,Ca s[ r[sfr`ng[-n eaO lume nou[:
Un cer a=a seninCum nu mai fuse —Uita-vei orice chinDin zile-apuse...
— Un flutur d[ ocolC[t`nd o floare.Dar bate-a=a domolDin aripi... moare...
De ce te prind fiori?Ce g`nd te pa=te?— Vezi tu, e trist s[ moriC`nd tot rena=te!...
108 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
GruiaBalad[ d in popor
Jos, sub nucul uria=,Gruia adormise —Doarme ca un copila=Leg[nat de vise.
Palo=u-i at`rn[-n cui,Aninat de-o crac[;Murgul pa=te-n voia lui,De ur`t s[-i treac[.
“Scoal[, Gruio, drag copil,Scoal[, Gruio drag[!Au nu vezi cum vin tiptilTurcii =i te leag[?
Turcii vin =-aduc cu eiFunii de m[tase,Funii r[sucite-n trei+i-mpletite-n =ase.”
Bate v`ntul c[tinel,Pletele-i m`ng`ie —Turcii se-ngrozesc de el,Str`ng de c[p[t`ie.
109C~NTEC SF~NT
Bate v`ntul mai avan,Pletele-i zburle=te;Turcii pl`ng: “Aman! Aman!”Gruia se treze=te.
— M[i, dar greu ce-am fost dormit,Zice =i se mir[.Ori p[ianjeni au venit+i m[ ]nvelir[?
Ia s[ mi=c pu\in din m`ini,Poate m-oi desface —Alelei, pui de p[g`ni,Nu veni\i ]ncoace?...
Sar fr`nghiile ]n trei+i plesnesc ]n =ase,Turcii fug ca vai de ei,Fug cu moartea-n oase.
Salt[ Gruia =i — hai-hui! —Sus pe cal s-arunc[,Clocot[ pe urma lui+apte v[i =i-o lunc[,
Tropot[ copitele,Pulberea o scurm[ —Turcii-=i pierd s[riteleAlunga\i din urm[.
110 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Surp[ Gruia schelele,Cobor`nd la vale —Turcii-=i pierd giubelele+i papucii-n cale.
Dun[rii fac turcii vad,Tr[snet este Gruia.+apte popi la |arigradC`nt[: “Aleluia!”
111C~NTEC SF~NT
Rug[
Uli\ele-nnegurateLuna ]n argint le-mbrac[,Limpede un clopot bateStraja cea dint`i...
}n gr[din[ doarme floarea,Doarme fluturul pe floare;P`n[ =i privighetoareaA t[cut acum...
O, natur[, ]mprumut[-miDin odihna ta o clip[ —Vino, dulce somn, s[rut[-miOchii obosi\i...
112 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntec
St[ copila-n poart[Cu m`inile-n poal[,Trist[ ochii-=i poart[Pe uli\a goal[.
— R`ndunic[ drag[,Ce ve=ti ai de-acas[?Dar tu zbori pribeag[+i seara se las[.
Zbori ]n lumea mare,+i nu e=ti de vin[C[ nu =tii ce-amar eDe-o fat[ str[in[...
113C~NTEC SF~NT
C`nteculReminiscen\[
Un haiduc trecea prin cr`ng,Singur-singurel cu dorul,P[s[rile ciripeau,Vesel murmura izvorul.
+i merg`nd a=a, ca-n vis,M`ndra-i vine-n g`nd deodat[,G`ndu-i se preface-ncet}ntr-o doin[ leg[nat[.
Trece-a=a, c`nt`nd, ]n sus+i dispare la r[scruce,Dar izvorul murmur`ndMai departe doina-i duce,
P`n[ unde, sub stejar,Se de=teapt[ v`n[torul,El repet[ fermecatDoina ce-o c`nta izvorul;
Echo ce dormea-n p[duri}l aude =i-i r[spunde:+i pe =uierul de v`ntDoina la p[stor p[trunde.
114 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
El o zice din cavalMai duios, cu jale mult[,+i cu ei o duc spre satDoi drume\i cari ]l ascult[.
O-nt`lnesc ni=te fecioriC`nd se-ntorc de la f`nea\[,Fetele torc`nd la por\iPrind de veste =i-o ]nva\[.
+i din gur[-n gur[-acumUmbl[ doina cea pribeag[,Iar[ azi o c`nt[ to\i,De r[sun[ \ara-ntreag[!
115C~NTEC SF~NT
La fereastra spre livad[
La fereastra spre livad[Din copit[ murgul bate,Fr`u de-argint s[-i scot din lad[,Scump[ =a s[-i pun ]n spate,
S[ pornim iar ]mpreun[Peste v[i =i peste plai,C[ s-a-ntors iar vremea bun[
Stai, murgule, stai!Murgule\, coam[ rotat[,Stai p`n’ iese luna nou[,La m`ndru\a spr`ncenat[S[ trimit o slov[-dou[,
Ori pe soare, ori pe lun[,Ori pe nor, ori pe senin...Ori s[ mergem ]mpreun[?
Lin, murgule, lin!Murgule\, fii bun =i-adast[S[-mplinesc frumoas[ slova,C-a veni =i vremea noastr[S[ ne ducem la Moldova.
La Moldova cea b[tr`n[,Unde ne-a-ngriji ca-n raiM`ndra mea =i-a ta st[p`n[...
Hai, murgule, hai!
116 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Icoane din Carpa\iFragmente
I
Un =uier lung — gem osii ferecate —Un strig[t viu — nebun de libertate!Pe ro\i uruitoareVagoanele urniteAlunec[ u=oareMai iute, mai gr[bite,—Dar inima-mi nebun[Mai iute-ar vrea s[ mearg[,+i bate-n piept, s[-l sparg[,S[ zboare-n lumea larg[De-at`ta voie bun[!
Griji am[r`te, zbucium[ri de=arte,V[ las de-acum!V[ las cu bine! La o parte!Voi n-ave\i ce-mi c[ta la drum!Pieri\i, ]ntunecate duhuri!Sunt liber ca cioc`rlia-n v[zduhuri!}mi flutur[ p[rul ]n v`nt,+i c`nt, —M[ cheam[-n zare mun\ii, mun\ii mei!Ce dor, ce dor ad`nc mi-era de ei!
117C~NTEC SF~NT
Ce dor i-a fost poetuluiDe fream[tul br[detului,De murmurul izvorului,De fluierul p[storului,De glasul p[s[relelor+i de vecinul stelelor —De v`rful Caraimanului,Ce dor, ce dor i-a fost s[rmanului!...
IISt[ Caraimanu-nnegurat,Mo=neag ]n veci cu fruntea sus;Sl[vitul zilei ]mp[rat}ncet se las[ spre apus.
+i cum se uit[ la mo=neag,Se mai opre=te-o clip[-n loc:I-azv`rle cu un z`mbet dragPe frunte-un diadem de foc.
Iar dup[ culmi doi noura=i,Urc`nd tiptil, ]n zare, sus,R`d r[sf[\a\i =i dr[g[la=i,Privind idila din apus.
III
F`nu-i str`ns, =i de pe lunc[Oamenii spre cas[ vin.Lacrim[ de-argint, sc`nteieSteaua serii ]n senin.
118 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
V[ile-alburesc ]n zare,Satul se-nvele=te-n fum.Cel din urm[ car r[scoal[Colbul adormit pe drum.
Dulce =i ]ncet se-ntindeTihna pe p[m`nt =i-n cer...Sus pe deal r[sare luna,Melancolicul str[jer.
IVDin culmea V`rfului-cu-DorM[ uit ]n z[ri senine+i iar m-apuc[ aprig dor,Odorul meu, de tine.
Departe, peste mun\i =i v[i,E casa ta cea mic[...Sunt du=i ]n sat p[rin\ii t[i,+i-n prag stai singuric[...
C[ nu-s un vultur... s[ m[ saltDin plaiurile-aceste,+i ca un fulger din ]naltS[ cad f[r[ de veste,
+i s[ te iau cu mine, sus,+i s[ te duc la mine,Departe, unde lacrimi nu-s,}n z[ri ]n veci senine.
119C~NTEC SF~NT
V
Este ceasul c`nd truditulMuncitor voios arunc[La o parte grija zilei+i uneltele de munc[.S-au ]ntors de la p[=uneLini=titele cirezi,Umbre cresc pe nesim\itePrin gr[dini =i prin livezi.
Dar un zvon de mii de glasuriUmple zarea f[r[ veste:Craiul zilei, st`nd s-apun[,A ]ncremenit pe creste.V[ile r[sun[ toate,Dealurile viu r[spund+i vijelios se-nal\[Pulberea departe-n fund.
Sun[ dealul, valea sun[,St[ v[zduhul s[ se sparg[De t[l[ngi nenum[rateCe izbesc ]n bolta larg[,C[ci coboar[ de la munteOile, =i curg puhoi,Cu un greu potop de cea\[}nainte =i-napoi...
Un berbec cu coarne-ntoarse,Tacticos =i prea cuminte,
120 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Dup[ g`t c-un clopot mare,Merge singur ]nainte.Pe la margine dul[ii;Urecheatul, la mijloc,Cu desagii grei ]n spate,Anevoie-=i face loc.
Iar prin pulberea de aurTocma-n capul cel[laltCre=te umbra-ntunecat[A ciobanului ]nalt:Cu c[ciula ]ntr-o parte,El p[=e=te plin de fal[,Seara purpurie-i schimb[Zeghea-n mant[ triumfal[...
VI
DOINA
Se t`nguiescT[l[ngi pe c[i,
+i neguri crescDin negre v[i,
Plutind pe mun\i...La f[g[d[u,La Vadul-R[u,Sus, la r[scruci,Vin trei haiduci
Pe cai m[run\i...
121C~NTEC SF~NT
Gr[iesc ]ncet...Un scurt popas —
+i spre br[detPornesc la pas
Cei trei c[l[ri...Sus, peste plai,T[cutul craiAl nop\ii reci,Umbrind poteci,Se-nal\[-n z[ri...
+i neguri cresc,S-anin[-n cr[ngi; —
Se t`nguiesc+i pl`ng t[l[ngi
Pe c[i pustii...Se duc uita\iCei trei f`rta\i,S[lt`nd ]n =a,Plutind a=a,
Ca trei stafii...
Dar c`nd ajungLa cotituri,
Un chiot lungDin mii de guri
D[r`m[ st`nci...Haiducii meiDoinesc to\i trei:+i clocotesc,+i hohotescP[duri ad`nci...
122 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
VIII
CU FRUNTEA-N M~NA ALB{...
Cu fruntea-n m`na alb[ rezemat[,C`nta frumoasa fat[ la fereastr[,C`nta de dor,+i glasu-i dulce =i tremur[torSe ]n[l\a ]n lini=tea albastr[A luminoasei nop\i de var[...C[ci era noapte-ad`nc[, alb[, clar[+i trist c`nta copila, fermecat[De lini=te =i de singur[tate...+i singur[ se asculta c`nt`nd,+i nu sf`r=ea un c`ntec jum[tate,C[ altul ]i venea mereu ]n g`nd.+i nu =tia nici ea de unde vinAceste triste c`ntece uitate...
C`nta de dor =i chin,De lacrimi t[inuite ]n t[cere,De zile de zbucium =i nop\i de veghere,+i de chem[ri, de patimi ne]nvinse}n dezn[dejdea bra\elor ]ntinse,De ani pustii de lung[ a=teptare,De zilnice-am[giri,+i hohote de pl`ns la de=teptare...
}ncremenise brazii ascult`nd}n lini=te... pe uli\i — nici un pas...Doar Prahova cea f[r[ de popas
123C~NTEC SF~NT
Curgea ]n vale,Amestec`nd ]n al copilei glasTot murmuru-necat al apelor sale...
IXJos, ]ntre care,Vitele rumeg[;}n dep[rtareV[ile fumeg[.
Dorm muncitoriiPe l`ng[ focuri:Apele moriiMurmur[-n scocuri.
Scap[r[ stelele...Ceasul ]n careD[n\uie ieleleL`ng[ izvoare...
Sprintene, veselePeste colineJoac[ mireseleApelor line.
XIFantastic norii se-nve=m`nt[,Str[pun=i de suli\i lungi de aur+i ca-ntr-un lac de s`nge cre=te}ntreaga zare-nspre coclaur.
124 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Semn de r[zboi!... Un glas de buciumDin v[i m[ face s[ m[ speriu...Visam, Austrie, c[-n fl[c[riSe darm[ vechiul t[u imperiu...
125C~NTEC SF~NT
C`nd seara-n ceasuri de singur[tate...
C`nd seara-n ceasuri de singur[tate}mi sprijin fruntea vis[tor pe m`n[,Pove=ti str[bune, c`ntece uitate,Cu glasuri de tilinci ]ndep[rtate,}mi am[gesc iar g`ndul =i m[-ng`n[,+i-atunci te v[d plutind sur`z[toareDin negura de vremi b[smuitoare...
E=ti tu, izvor de nou[ poezie,Prilej de g`nduri vechi, urzite iar[,O, dr[g[la=[ muz[ popular[!}n ochii t[i e cer senin de var[,+i fermecata mea copil[rieMi-o readuci, de tine-ademenit[...Fii dar la vatra mea binevenit[!
Ca-n alte vremi =i-acum f[ s[ coboareAsupr[-mi iar[=i lini=tea dorit[,S[ uit de tot, uitat de-orice ispit[,S[-mi par[ lumea paji=te-nflorit[,+i orice zi s[-mi fie s[rb[toare,S[ pot tr[i, str[in de glasul urii,Ca un copil cuminte al naturii...
126 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ter\ine
A= vrea s[ c`nt, s[-mbrac ]n m`ndre rimeNorocul rar ce-n c`ntec nu ]ncape,C[ nu e vers pe lume s[-l exprime,
Ci ca-ntr-un murmur nesf`r=it de apeCe se revars[-n valuri de-armonie.Din mii de glasuri ce-l vr[jesc de-aproape.
S[rmanul suflet cearc[, =i nu =tieCe ton s[ prind[, ce cuv`nt s-aleag[,C[ci toate-l cheam[,-l strig[ =i-l ]mbie...
Iar eu stau mut, — =i-a= sta vecia-ntreag[S-ascult uimit la glasurile-acele,Privind ]n ochii t[i alba=tri, drag[ —
Vis ]ntrupat al visurilor mele!
127C~NTEC SF~NT
Nürnberg
Pe l`ng[ ziduri vechi de vechi palaturiTrec ad`ncit ]n g`nduri, pe-nserate...Pe-aici c`ntau demult f`nt`ni curate,R`deau gr[dini cu ]nflorite straturi.
Azi sunt ruini, =i g`ndu-abia str[bate}n negura acelor negre leaturi...Dar de m[-ntorc =i cat, pierdut, ]n laturi,Le v[d =i-acum acolo-n vis pe toate.
Acel ce ast[zi numele mi-l poart[A mai trecut pe sub aceea=i poart[?A mai tr[it, acuma ani o mie,O alt[ via\[, ne=tiut[ mie?Adesea iarna c`nd natura-i moart[,Ne-mbat[-un miros vag de iasomie...
128 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
[Mergeam ]n ]ntuneric =i f[r[ nici o \int[]
Mergeam ]n ]ntuneric =i f[r[ nici o \int[,Cu fruntea ]ncre\it[, cu ochii ]n p[m`nt,S[ pl`ng de mult uitasem, uitasem chiar s[ c`nt,C[ci fericit e-acela ce pl`nge-amar sau c`nt[Atuncea c`nd se simte mai trist =i mai ]nfr`nt!
+i ai venit odat[ cu m`ndra prim[var[,Tu, prim[var[ m`ndr[ a vie\ii mele, Li!Cum te v[zu pribeagul, pe loc se-nveseli.+i soare-n cer s-aprinse, =i cioc`rlii c`ntar[,+i-un rai de via\[ nou[ deodat[ ne-nveli.
+i s-a p[truns de farmec fiin\a mea ]ntreag[C`nd tu mi-ai spus o vorb[ =i mi-ai =optit
cu drag...Eu m[ duceam spre moarte, tu m-ai ]ntors
din prag...— Fii binecuv`ntat[ pe c`t ]i e=ti de drag[,St[p`n[ adorat[ a fostului pribeag!
129C~NTEC SF~NT
Gr[dina mor\ii
|i-aduci aminte de gr[dina mor\ii?Era-n amurg, c`nd ziua se ]ng`n[Cu noaptea, =i, \in`ndu-ne de m`n[,L[sasem pa=ii no=tri-n voia sor\ii.
Mergeam domol, vorbind ]n tain[, p`n[Ne-am pomenit deodat[-n fa\a por\ii,+i-ntrar[m ]n l[ca=ul unde mor\iiDorm ]nfr[\i\i de ve=nica st[p`n[.
Ame\itor plutea-n r[coarea seriiMireasma florilor de pe morminte,+i p[trundea fiin\a noastr[-ntreag[.
}nfiora\i de farmecul t[cerii.T[ceam =i noi... Mai \ii tu ]nc[ minte}nt`ia noastr[ s[rutare, drag[?
130 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Zmeoaica
— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos!Zore=te-\i fugarul =i-a\ine-te bine!C[ci iat[ Zmeoaica cu chipul hidosPe urmele noastre pornit-a =i vinePurtat[ ]n goan[, ca norul de v`nt,C-o falc[ ]n cer =i cu alta-n p[m`nt!
— N-ai team[, copil[ de crai, c[ci cu noiE Galben-din-soare, copil[, n-ai team[!Arunc[ n[frama cea scump[-napoi,S[ creasc[ un codru n[stru=nic de-aram[:P`n’ din\ii Zmeoaicei, roz`nd, s-or toci,Noi fi-vom departe, departe de-aci!
— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos!Nu sim\i tu dogoarea arz`ndu-te-n spate?E crunta Zmeoaic[ cu chipul hidos:Roz`nd la copaci, prin p[dure str[bate.Ea vine cumplit[, cu p[rul v`lvoi,+i dac[ ne-ajunge, aman e de noi!
— N-ai team[, tu, m`ndr[ copil[ de crai,N-ai team[, al inimii mele tezaur!Arunc[-i tu pieptenul de-aur ce-l ai,
131C~NTEC SF~NT
Pe loc s[ se fac[ un munte de aur.Ah, iat[-l cum cre=te cu v`rful ]n cer —S[-l road[ Zmeoaica cu din\ii de fier!
— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos!C[ci muntele, iat[, se clatin[, crap[:Zmeoaica cumplit[, cu chipul hidos,Prin borta deschis[ se v`r[ =i scap[.Ea vars[ catran =i pucioas[ pe n[ri,N-auzi tu v`lvoarea cum clocote-n z[ri?
— N-ai team[, tu, scump[ copil[ de crai!N-ai team[, c[ci leac ]i g[sim noi ]ndat[;Arunc[-i oglinda vr[jit[ ce-o ai,S[ creasc[ o balt[ ad`nc[ =i lat[:C[ci apa cea lat[ va pune hotarPe care-o s[-ncerce s[-l treac[-n zadar!
— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos!Se-ntunec[ cerul, p[m`ntul vuie=te.Te uit[! Zmeoaica cu chipul hidosSe zbate-n mocirl[ =i se zv`rcole=te.Ea url[ turbat[ =i-azv`rle spre noiCu ghearele-i h`de buc[\i de noroi!
— N-ai team[, tu, dulce copil[ de crai!Acolo r[m`ne de-acum ]nainte!Noi ]ns[ trecut-am pe cel[lalt plai,}n lumea de visuri curate =i sfinte!}nl[n\uie-mi g`tul cu bra\ul t[u drag!—O, las’ s[ ne duc[ fugarul pribeag!
132 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`rlova
V[zut-a\i voi, c`nd prim[vara vine,Acele flori pl[p`nde, delicate,Care,-nflorite-abia, mor ]mp[cate,Vestind albastrul zilelor senine?
A=a poetul unor vremi uitateSolit a fost de armonii divineCe-au fermecat o clip[ din ruineT`rgovi=tea cu vechile-i palate.
Cu el venea o-ntreag[ prim[var[De c`ntece, dar fu ursit s[ piar[...Trist sol sfios al z[rilor albastre,
Sim\ind c[ moartea timpurie-l darm[,Arunc[-n zorii de=tept[rii noastre}nt`iul glas de tr`mbi\[ de-alarm[!
133C~NTEC SF~NT
Gorunul lui Horia
Str[jer str[vechi =i plin de b[rb[\ie,Gorunul uria= spre ceruri cat[...La umbra lui, pe-o noapte-ntunecat[,Trei c[pitani =i-au fost jurat fr[\ie.
Ei s-au legat cu inima curat[S[-=i m`ntuiasc[ neamul de robie.Luptar[ d`rji, dar, prin=i prin viclenie,S-au s[v`r=it — martiri-eroi — pe roat[.
Trecur[ ani... Cumplit ofta iobagul}n lan\uri =i mai crunte ca-nainte,}ngenuncheat de cei atotputernici,
C`nd, iat[, t`n[r crai ridic[ steagul...+i sub gorun acelea=i jur[minteR[sun[: “Moarte domnilor nemernici!”
*
Dar n-au vrut cei de sus s[-l ]n\eleag[+i, dup[ mari izb`nzi =i zile-amare,}ntr-o colib[, f[r-o lum`nare,S-a stins, pustie, via\a lui pribeag[.
134 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
}l ]ngropar[ sub gorunul mare,La umbra-i, ce-i fusese-a=a de drag[,Pe c`nd ai lui umplur[ lumea-ntreag[Cu-al doinei vaier f[r[ de-alinare.
B[tut de ploi, de nop\i vijelioase,Cerc`nd zadarnic pe urma=i s[-i chemeLa lupta nou[, st[ruie =i azi
Gorunul falnic, ne]nfr`nt de vreme,Ci trist ]=i pleac[ crengile-i stufoase,Umbrind morm`ntul marelui viteaz.
*
Ce-nseamn[ ]ns[-a cerului m`nie!Ce-nseamn[ norii vajnici ce s-adun[?Gorunul azi mai greu din ramuri sun[,Parc-ar voi eroul s[-=i ]nvie!
}n hohote de pl`ns ar vrea s[-i spun[C-ai lui uitar[ drept =i datorie;El cere-un semn din ceruri, s[-i ]mbieLa lupt[ sf`nt[, ca ]n vremea bun[...
+i iac[! Tr[snet zguduie gorunul+i val de crengi acoper[ morm`ntul,}n care m`ndrul Crai ]=i doarme somnul...
Ci to\i stau mu\i, =i n-a-n\eles nici unul:Zadarnic Domnul =i-a rostit cuv`ntul,C[ci au pierdut credin\a lor ]n Domnul!
135C~NTEC SF~NT
Doi prieteni
S-a stins pe uli\i cel din urm[ zvon.Arar un pas r[sun[ monotonPe trotuarul luciu =i pustiu...
La col\, ]n umbr[, micul vizitiuA=teapt[ un tramvai ]nt`rziat:El =i c[lu\ul lui, doi bie\i f`rta\i,B[tu\i de v`nt =i ploi,Ce bine se-n\eleg ei am`ndoi!
Pe dup[ g`t el i-a trecut un bra\,+i fruntea =i-a-ngropat-o-n coamaTovar[=ului credincios =i bl`nd...
Iar calul, nemi=cat =i el de teamaS[ nu-i alunge visul prea cur`nd,Ciule=te doar urechea, c`nd =i c`nd,}n lini=tea t`rzie ascult`nd...
+i ninge peste ei =i nu-=i dau seama.
136 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+incai
Din vechi hrisoave, din scripturi b[tr`neStr`ng`nd de-a valma note pentru Hronic,A=a-l v[d eu pe t`n[rul canonic,Istoricul seme\ =i d`rz de m`ine.
C`nd cei puternici l-agr[iau ironic,El nu =tiu m`nia s[-=i ]nfr`ne.Mi=ei, l-au prigonit, l-au scos din p`ine,Dar n-au ]nfr`nt curajul lui demonic.
Ca Dante, ne-n\eles, pribeag prin sate}l v[d apoi purt`nd, trudit de cale,Gigantica sa oper[ ]n spate,
}ntreg trecutul na\iunii sale:Un alt Infern, mai crunt, mai plin de jale,C[ci toate-n el erau adev[rate!
137C~NTEC SF~NT
C`ntec de leag[nCorine i
Hai, odor, hai, p[s[ric[,Dormi, o, dormi f[r[ de fric[,S[ te-alinteMo= cuminte+i s[-\i c`nte-ncetinel:“Mugur, mugur, mugurel...”
}ngeri vin tiptil =i-aleneS[ te m`ng`ie pe gene+i mi-\i leag[-nDulce leag[nFraged trupu=or de crin,Ca s-adormi frumos =i lin...
Ce tresari?... Nu-i nime, nime...Lini=te =i-ntunecime,Doar zefirulMusafirulCel =[galnic =i pribeagA trecut pe l`ng[ prag...
+i-a trimis o g`z[ mic[S[-\i aduc[-o scrisoric[
138 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i s[-\i spun[Noapte bun[,C[ =i el, s[tul de drum,Merge s[ se culce-acum...
139C~NTEC SF~NT
Sonet modern
Se-ntinde f[r[ de hotar c`mpia}n visul lini=tii de-amiaz furat[...Doar, ca o lir[-n aer sp`nzurat[,Sus, c`nt[, nev[zut[, cioc`rlia.
Dar ce nor alb departe-n drum s-arat[?Tot vine, cre=te, parc[ vijeliaI-ar da av`nt =i i-ar spori t[riaCum trece v`j`ind ca o s[geat[!
S[lt`nd ]n fuga ro\ilor pripite,Ca =i un monstru cu-aripi ]nmiite,C[ru\a Modei piere la r[sp`nte...
A izbutit doar c`teva clipiteM[rea\a pace-a firii s-o-nsp[im`nte...Sus, cioc`rlia n-a-ncetat s[ c`nte.
140 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Somnul lui Corbea
Din b[tr`ne basne =tiu de-o ]nchisoare,Pe=ter[ ad`nc[, v[duv[ de soare,
Aerul, de-o po=t[, l-otr[vesc bure\ii,Mucegai de veacuri sp`nzur[ pere\ii,
+i-n[untru doarme Corbea somn de vraj[,Duhuri necurate l`ng[ el \in straj[.
Doarme uria=ul, r[sturnat pe spate,Ferecat ]n lan\uri pline de l[cate,
Barba-l ]nvele=te ca un strat de iarb[,Viperi =i =op`rle i-au clocit ]n barb[...
+i-nchisoarea-i larg[ de-ar cuprinde-o \ar[,Totu=i lui i-at`rn[ picioarele-afar[,
Ba mai pe-ndelete dac[ s-ar ]ntinde,Dou[ \[ri al[turi ar putea cuprinde...
}ns[ Corbea doarme... P`n’ s[ se de=tepte,Mult amar de vreme trebuie s-a=tepte!
141C~NTEC SF~NT
Doar abia pe gean[ de-l atinge-o raz[.Doamne, lume nou[, cum ]nghe\i de groaz[!
Doar prin somn de-=i mi=c[ trupul ]ntr-o parte,Lan\urile-i grele zuruie departe,
+i-o zbughesc prin g[uri viperi =i =op`rle...— Hai, s[rac[ lume, cum o s[ te-azv`rle!
142 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
O via\[}n amint i rea lu i +tefan Pet ic[ = i
a a l tora
T`rziu se face ziu[, cur`nd se face sear[}n od[i\a scund[ din strada solitar[.H`r\oage prin unghere =i patul la perete,Iar l`ng[ pat, pe mas[, h`rtii ]mpr[=tiete,+i-n negur[ etern[, o lamp[ mititic[Abia ]ng`n-o raz[, de-ai crede c[ i-e fric[...Ci totu=i nop\i de-a r`ndul, ea arde cu credin\[,+i zarea ei hr[ne=te o dulce suferin\[}n ceasurile triste de grea singur[tate,C`nd numai v`ntul pl`nge pe uli\i dep[rtate...
Atunci ea lumineaz[ pe-un t`n[r st`nd la mas[Cum scrie =i cite=te sau c`teodat[-=i las[}ncet pe m`n[ capul... +i cine =tie unde,}n care lumi =i vremuri g`ndirea lui p[trunde,C`nd cat[-n zarea l[mpii ce-al[turea vegheaz[+i-i ]ncunun[ fruntea cu firava ei raz[...Dar c`teodat[ lampa, s[tul[ de veghere,}=i p`lp`ie-n fe=til[ lumina care piere+i umbre cresc =i joac[ pe ziduri =i podele...Tresare vis[torul atunci privind la ele,Oft`nd ]nchide cartea sau las[ manuscrisul,Ca-n a=ternut s[-=i toarc[ pe ]ntuneric visul...
143C~NTEC SF~NT
A doua zi se scoal[, se-mbrac[ =i se duce,Dar parc[ nu prea =tie cam ]ncotro s-apuce,+i-nfrigurat se-ntoarce ]n fiecare sear[}n od[i\a scund[ din strada solitar[...... Voi m[-ntreba\i acuma, fire=te: cine-i oareAcest copil s[lbatic, cu fruntea vis[toare,Adus de mine-n versuri cu art[-a=a subtil[,C[, zugr[vindu-l, ]nsumi i-am suspinat de mil[?...
“O, l-am ghicit!” va spune dr[gu\a domni=oar[,Oft`nd =i ea la r`ndu-i, c[ci nu-i ]nt`ia oar[C`nd ]i r[sare-n minte duioasa cuno=tin\[,Cu p[r[sita cas[ =i via\a-n suferin\[,Aceast[ ar[tare din vechile poeme,Ce nu cunoa=te \ar[ =i nu cunoa=te vreme,Acest erou romantic visat =i zi, =i noapteDe brudnicele fete cu min\ile necoapte...
“}l =tiu =i eu! va zice b[canul cel simpatic.E vreun “]mpu=c[-n lun[“, un t`n[r u=uraticCe scrie c[r\i cu versuri, — ei =i?... ce-mi pas[ mie,C[ eu doar nu sunt membru de la Academie,S[ st[rui ca s[-i deie vreun premiu, la-mp[care,+i-apoi c`\i fac oferte =i care mai de care!”
Nu, scump[ domni=oar[, nu chir Sotir, b[ietulDe care este vorba nu face pe poetul,+i chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime,V[ jur c[ p`n[ ast[zi nu le-a citit la nime.E drept c[ trece strada cu pa=ii cam nesiguri.
144 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i ochii c`teodat[ ]i ard aprin=i de friguri,+i e cam tras la fa\[, =i pare cam anemic,+i nici nu cred s[ aib[ vreun titlu academic(C[ci titlurile ast[zi la to\i le-astup[ gura),E drept c[ se ocup[ chiar cu literatura,Dar... n-are m`ndre plete =i nu-i croit la mod[,+i dac[-n hain[ poart[ vreun c`ntec sau vreo od[,Nu-s ]nchinate totu=i puternicilor zilei,Cum a f[cut deun[zi poetul Mercantili,Nici nu discut[ art[ ]n col\ de cafenele+i are-o sf`nt[ fric[ de pro=ti =i versuri rele.El este, cum s-ar zice, un t`n[r oarecare,Copil preacumsecade, cu mult[ aplecareLa-nv[\[tur[: poate ar fi ajuns departe,Dar p`n-acum, s[rmanul, nu-avu, pesemne, parte...
Crescut la umbra unei biserici vechi, la \ar[,A\i ]n\eles c[ nu e m[car nepot de var[Al vreunui st`lp al \[rii, =i, prin urmare, nu e}mpins de spete scara m[ririlor s-o suie...P`rin\ii lui murir[ departe, ]n bordeiulDeasupra c[rui, singur, mai st[ de straj[ teiulCe i-a umbrit str[bunii ]n zile mai senine...La umbra-i primitoare era a=a de bine!Dar, din copil[rie r[mas orfan, b[iatulA fost silit din vreme s[-=i p[r[seasc[ satul+i la ora= el ]nsu=i pe sine s[ se creasc[,Cum cresc mai to\i orfanii ]n \ara rom`neasc[.Azi d[-n familii lec\ii =i scrie la gazet[,Duc`ndu-=i via\a-n studiu =i lini=te discret[.
145C~NTEC SF~NT
Mai greu e ]ns[ iarna: doar la-nceput de lun[O muzic[ de fl[c[ri ]n sob[-i dac[ sun[+i-arunc[ prin odaie un z`mbet cald ce-mbrac[}ntr-o lumin[ dulce fiin\a lui s[rac[,}nc`t chiar =i surtucu-i, ie=it de ploi =i soare,}=i ia atunci un aer voios, de s[rb[toare...}ncolo, totdeauna atotst[p`n e gerul.Zadarnic soba veche mai str[juie ungherul,+i-adesea ]i ]nghea\[ cerneala-n c[limar[...Dar via\a asta totu=i nu i-ar p[rea amar[,De n-ar cunoa=te lumea cum este prea de-aproape,+i-n ea n-ar fi nici oameni mi=ei, nici versuri =chioape...
Deci, cum venea spre cas[, ]ntr-un amurg de toamn[,}l ia cu frig din spate... El, ne=tiind ce-nseamn[,Nu vrea s[ bage-n seam[ c[ nu-s chiar semne bune...Dar nop\ile =i lipsa ]ncep s[ se r[zbune:O boal[ nemiloas[, ]ncet, pe-ascuns, ]l sap[,+i iat[-l, stins =i palid, p[=ind t[cut spre groap[.E obicei acuma s[ faci s-apar[-o z`n[Ce vine-nduio=at[... iar diafana-i m`n[S[-i netezeasc[ fruntea cu dragoste de sor[,La via\[ rechem`ndu-l ]n cea din urm[ or[....
Ci z`na nu s-arat[ ]n chilioara trist[...De unde s[ s-arate, m[ rog, c`nd nu exist[?A=a, o vreme d`nsul bole=te din picioare+i nimenea pe lume nu l-a-ntrebat ce-l doare,P`n’ ce-ntr-o diminea\[ vecinii mi-l aflar[Mort ]n chilia scund[ din strada solitar[...
146 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
O, Doamne, c`te visuri =i-av`nturi mari ]nfr`ntePe veci sunt os`ndite cu el s[ se-nmorm`nte!Se spulber[-n risipa \[r`nii o comoar[,+i nu-i ]nt`ia=i dat[, nici cea din urm[ oar[.C`\i tineri ca =i d`nsul nu cad a=a, victime,C[ nime nu-i cunoa=te, =i nu-i iube=te nime,Ca florile pl[p`nde ce n-au dec`t o vin[:S-anun\e prim[vara c[ trebuie s[ vin[...
Dar eu n-acuz pe nimeni de-aceast[ nedreptate!Nu os`ndesc pe nimeni. +tiu c[-n societate,Ca =i-n ]ntreaga fire, este-o economieDe for\e ce se leag[, c[ unul dintr-o mie,C`nd nu-=i g[se=te locul, de aur fie-i versul,De dragul lui o lume tot n-o s[-=i schimbe mersul.
Nu os`ndesc pe nimeni, pe nimeni, o repet.Ce-am vrut s[ spun atuncea ]n versurile-aceste?V-am spus adev[rata =i jalnica povesteCum se ]ncheie-adesea o via\[ de poet!
147C~NTEC SF~NT
Unui t`n[r
Departe, p`n’ la mine, bl`nd,}n`iul vers al t[u p[trunde;Uimit plec fruntea, =i-ascult`nd,Triste\ea nu mi-o pot ascunde.
Te v[d la masa ta de scris+i simt credin\a ta ce leag[De orice g`nd un m`ndru vis,De orice vis o lume-ntreag[!
A=a ca tine-am fost noi to\i,La v`rsta c`nd, robit de=arteiIluzii, socote=ti c[ po\iS-atingi vreodat[ culmea artei.
Dar prea e dulce, prea-i duios+i-at`ta-ncredere respir[}n pl`nsetu-i melodios}nt`iul t[u acord de lir[...
O, nu m[-ndur s[ te dezmint,+i trist, cu fruntea ]nclinat[,Ascult str[vechiul c`ntec sf`ntCe l-am c`ntat =i eu odat[...
148 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
T[l[ngi
S-aud pretutindeni t[l[ngile sun`nd,Pl`ng unele cu larm[ =i altele-n surdin[,R[spund =i dau de =tire c[ turmele-n cur`ndVor cobor] la =esuri...
}n galbena lumin[De-abia le-auzi cum sun[, mai jos, tot mai departe...Le-adun[ v`ntul parc[ ]n negre v[g[uni+i-apoi le-alung[ iar pe v[i, =i iar le-mparteCa glasuri de alarm[ ce prevestesc furtuni...
Trezite din pr[p[stii de pl`nsetele lor,Cresc negurile sure, alunec`nd t[cute,Ies dup[ st`nci ]n prip[ =i pier ca un decorRetras de m`na unei fiin\e nev[zute...
Apar din alt[ parte, sporind acum treptat,+i-n falduri, ca o mant[, se las[ peste munte,Iar piscul singuratic, sub cerul ]ntristat,Posomor`t ]=i trage c[ciula peste frunte...
149C~NTEC SF~NT
Prim[verii
O, tu, cea mai frumoas[ dintre z`ne,Cu tot alaiul t[u de bucurii,To\i te-a=tept[m cu-at`ta dor s[ vii:Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine!
+i ce-mi aduci tu, care pe c`mpiiPui flori, =i cerului dai z[ri senine,+i c`ntec lucitor, =i unde lineIzvorului, ce daruri tu-mi ]mbii?
Ce vis cerca-va de isnov s-alinteUn suflet am[git de-at`tea ori?O, dac-a= =ti c[ visul iar[=i minte!...
Atuncea poate-a= ram`nea cuminte+i m-a= uita cu ochi nep[s[toriLa iarba care cre=te pe morminte...
150 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Lini=te
Fantastic joac[ r`ndunici zglobii}n cerul plin de umbr[ =i lumin[,+i-i lini=te ad`nc[ ]n gr[din[,Sub piersicii cu flori trandafirii...
Cu bra\ele sub cap, ce bine mi-iCum stau a=a, ]n lini=tea divin[:P[m`ntu-i cald =i cheam[ la hodin[,}ntocmai ca o mam[ pe copii...
P[m`nt, b[tr`n[ gazd[ primitoareA tuturor trudi\ilor din lume,Ce bun e=ti tu ]n zilele cu soare!
Tu-i hodine=ti, i-adormi, ]i legeni linLa s`nul t[u, =i nu-i ]ntrebi de nume,Nici unde merg, =i nici de unde vin...
151C~NTEC SF~NT
Pomul fermecat
Sunt nop\i c`nd m[ asemuiCu fiul de-mp[rat,
Ce str[juia sub pomulCu merele de aur;
Ca el veghez (c`nd noapteaCe-n juru-mi s-a l[satT[cut[ =i t`rzie-i)
Sub pomul fermecat,Ce poart[-al fantezieiNepre\uit tezaur...
Sunt visurile meleCe noaptea ]mi r[sar
Mai vii dec`t atunceaC`nd ]n odaie-i soare;
+i eu m[ lupt cu somnul,Gonindu-l ]n zadar,}ntind spre ele m`na,
Cu r`vn[-ad`nc[, darM[-nvinge-n veci st[p`naPutere-adormitoare...
A doua zi, c`nd cautLa c`ntecul meu scris,
Nu-l recunosc, =i-at`t e
152 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
De =tears[ =i pierdut[}ntreag[ str[lucirea
Comorilor din vis,De pare c[-ntr-o clip[,
C`nd ochii i-am deschis,Ar fi furat-o-n prip[O m`n[ nev[zut[...
De-s trist de-aceea ziuaCa fiul de-mp[rat
Ce str[juie sub pomulCu merele de aur,
M[-ntorc voios (c`nd noapteaCe-n juru-mi s-a l[satT[cut[ =i t`rzie-i)
Sub pomul fermecat,Ce poart[-al fantezieiNepre\uit tezaur...
153C~NTEC SF~NT
Noaptea de mai
Pl[smuiri din basmeM-au ]mpresurat?Aripi de fantasmePoate-au scuturat
Aur peste ele?Cine dete, oare,Strai de s[rb[toareG`ndurilor mele?
Stau ]ncremenit —Parc[ niciodat[N-am mai pomenitNoapte-a=a-nstelat[,
Floare de cire=Mai str[lucitoare,Tril mai f[r[ gre=,De privighetoare!
Luna iese-acum+i-n albastra noapteNinge-argint pe drum,Umple tot de =oapte;
154 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ad`ncite-n visFlorile gr[dinii,Ginga=ul narcis,Iasomia, crinii,
Trandafirii-nvol\i,Sub catapeteasmaUria=ei bol\i,}=i unesc mireasma;
Taine din pove=tiMurmur[-n f`nt`n[...Unde z[bove=ti,Dulcea mea st[p`n[?
Tremur[ de dorG`ndurile mele:Nu te-nduri de eleTu, st[p`na lor,
Care-n orice floarePui un curcubeu —Tu, sur`z[toareRaz[-n pl`nsul meu?
155C~NTEC SF~NT
Te duci
Te duci =i, cum z`mbe=ti nep[s[toare,M-abat din cale =i m[ simt murind...Pierdut spre tine bra\ele-mi ]ntindCa-n urma unei viziuni fugare, —Dar nu mai pot ]n ele s[ te prind.
Te duci — =i ca o umbr[ r[t[cit[Te voi dori ]n zilele pustii,Te voi striga ]n nop\ile t`rzii,+i-n veci voi pl`nge v`rsta fericit[C`nd nu =tiam ce-nseamn[ a iubi!
O, dulce fericire risipit[!De ce-ai venit =i pentru ce-a fost scrisS[-mi schimbi tu via\a-n iad =i-n paradis?Te duci =i simt pe fiece clipit[C[ pierd ]n tine cel din urm[ vis...
156 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Clopotele din Nürnberg
La Nürnberg, ]n vechiul castel,St[team rezemat de-o fereastr[,Privind cum se-mbrac[ sub elOra=ul ]n negur[-albastr[.
+i purpur plutea ]n f`=iiPrin negura v`n[t[-a serii,Pe uli\i str[vechi =i pustiiRobite de vraja t[cerii.
+i cum r[m[sesem vis`nd,Un clopot ]ncepe s[ suneA=a de duios =i de bl`ndDe parc[ o rug[ ar spune...
El sun[, =i alte-i r[spundC`nt`nd ca argintul de clare,+i-odat[ s-aude, din fund,+i clopotul domului mare!
+i valuri de-ad`nci armoniiPlutesc ]n fantastice zboruri,P[r`nd c[ sunt sute =i miiDe ]ngeri ce murmur[-n coruri...
157C~NTEC SF~NT
Dar eu, ca furat de un val,Pierdut ]n concertul haotic,M[ v[d ]ntr-o sal[ de bal,O sal[-n m[re\ul stil gotic.
+i alb[ ca albul din crin,Ca umbra din umbr[ u=oar[,De mine s-apropie linO falnic[, blond[ fecioar[.
Eu stau =i de-abia mai respir,Cuprins de-o sfial[ st`ngace,Dar ochii ei mari de safir}mi spun c[ dore=te s[ joace.
+i-ajunge doar bra\ul s[-ntind,Ea bra\u-i pe um[r mi-a=az[,+i st[m s[ pornim d[n\uind...C`nd muzica brusc ]nceteaz[;
Cu pasul greoi, un str[jer}mi tulbur[ singur[tatea,Iar glasul lui aspru: “Mein Herr1,}mi strig[ — se-nchide cetatea!”
1 Domnul meu (germ.)
158 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Elegie
De ce a=a de trist r[m`i+i trist ]n[bu=i un suspin,C`nd r`ndunici ]n \ar[ vinDin \[ri cu rodii =i l[m`i+i vezi cocorii cei dint`iRotindu-se sub cer senin?
De ce a=a de trist revii+i trist r[m`i, suspini stingher,C`nd negurile iernii pier+i roua sc`nteie-n c`mpii+i mii de cioc`rlii zglobiiS-av`nt[ ciripind la cer?
De ce a=a de trist suspini+i trist r[m`i =i-atuncea c`ndVezi florile-nflorind pe r`nd(+i chiar m[ce=ii plini de spini)+i vezi pe-alee, prin gr[dini,Perechi de-ndr[gosti\i trec`nd?
— Cum n-ai fi trist, cum n-ai oftaC`nd numai dragoste respiri}n tot cuprinsul m`ndrei firi,
159C~NTEC SF~NT
C`nd toate r`d ]n preajma ta+i pl`nge-n tine inima}ns`ngerat[ de-amintiri?...
160 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Elegie}n amintirea poetului
I. P[un-Pincio
O, scump prieten, m[ g`ndesc la tine+i-s ani de c`nd ai fost uit[rii dat;Nu =tiu de ce mereu ]n minte-mi vineSur`su-\i bun =i-at`ta de ciudat.
+i r[sfoind azi r[v[=ita-\i carte,M[ n[p[desc, f[c`ndu-m[ s[ pl`ng,Miresme dulci de flori =i frunze moarte,Parc-a= str[bate ]ntr-un ve=ted cr`ng.
Parc-a= vedea iar toamna ce-nt`rziePe lunca fermecatului Siret,+i-aud cea de pe urm[ poezieCe mi-o spuneai a=a duios =i-ncet.
Prieten mort, \i-aduci aminte oareDe zilele seninei prim[veri,C`nd ]ndr[geam un fluture, o floare,Ca doi =[galnici =i naivi truveri?
Ori, r[t[cind pe lun[ prin alee,Visam la vreo domni\[-ntr-un castel,Balconu-mpodobit cu azalee+i scara de m[tase c[tre el?
161C~NTEC SF~NT
|i-aduci aminte-acele sfinte zileC`nd dibuiam ]nt`iul ritm din vers?...Tu te-ai oprit la col\ul unei file...Dar eu de-atunci, vai, c`t[ cale-am mers!
Ci de tr[iai =i tu, era mai bine?Nu e=ti mai fericit acolo, mort?N-ai fi urcat Calvarul ca =i mine,Purt`nd pe um[r crucea care-o port?
N-ai fi v[zut c[ cinstea-i vorb[ goal[,C[ totu-i fals =i sterp, n-ai fi v[zutCum cel mai bun prieten te ]n=al[Cu c`t mai mult ]n el te-ai ]ncrezut?
+i n-ai fi pl`ns, ca sub lumina steleiLa Getsemani, marele Isus,N-ai fi strigat ]n spasmele-ndoielii:“O, Eli, Eli!...” c[tre Cel-de-sus?
O, mi-amintesc de ziua-ngrop[ciunii,De drumul spre morm`nt de la spital,De steagul ro=u ce-l purtau nebunii,Cari tot aveau pe-atunci un ideal!
C[ci inima ta nobil[ =i mare+i sufletu-\i profetic de artistCrezuse-n noua lumii ]ndrumare+i-n ]nfr[\irea ce-a visat-o Christ!...
Dar c`nd cu to\ii-n cimitir intrar[,Nici chiar morm`ntul nu-\i era s[pat,
162 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i s-au trudit groparii p`n[-n sear[Ca s[-\i a=tearn[ cel din urm[ pat...
V[d o \[ranc[ — e b[tr`na-\i mam[ —Cu fruntea rezemat[ de sicriu,Nemaiput`nd dec`t abia s[ geam[De mult ce-a pl`ns pe singurul ei fiu...
Iar c`nd plecar[m, cobor] o cea\[Ca un z[branic mohor`t =i greu,}ntocmai ca posomor`ta via\[Pe care-ai dus-o tu, =i-o duc azi eu...
Te-am pl`ns atunci... nu te mai pl`ng acuma.Din tot ce-am fost visat, m-a= mul\umiS[ m[-nveleasc[ =i pe mine huma,S[ pot uita, s[ pot m[car dormi...
163C~NTEC SF~NT
C`nt[re\ul
El n-ar dori s[-l recunoasc[Pe lume nimeni niciodat[,S[ poarte pururea o masc[Pe fa\a lui de chin br[zdat[,
S[ treac[ neb[gat ]n seam[,Ca =i o umbr[ prin mul\ime,Ce nici s[ =tie cum ]l cheam[Pe tristul f[urar de rime...
Doar seara c`nd, trudit de cale,Se-ntoarce-n casa lui sihastr[,S-aud[ c`ntecele saleC`ntate de la vreo fereastr[,
S-asculte dus =i nici s[-i vin[}n minte c`nturile-acele,S[-i par[-o inim[ str[in[C[ sufer[ =i pl`nge-n ele...
164 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Nop\i de veghe
Nop\i de veghe, nop\i cu cerulLimpede cum e cle=tarul...Umbl[ ziua alb ca varulCine v-a-n\eles misterul!
Albe nop\i de insomnie,Nop\i de vis =i doruri pline,Mi-a\i vr[jit, o, nop\i senine,Trista mea copil[rie!
+i de-atuncea, nop\i albastre,Baldachinuri prinse-n stele,Toate g`ndurile meleSunt la voi, sunt ale voastre...
Cu pleoapele deschiseStau =i ast[zi l`ng[ stoluri,Chinuit de-acelea=i doruri,Fermecat de-acelea=i vise,
P`n[ ro=ii prin perdeleIntr[ zorile =i-anin[Fluturi palizi de lumin[De pere\ii casei mele...
165C~NTEC SF~NT
Toamn[
Se-ntoarce toamna iar, cu aiureliDe v`nt pe la fere=ti,
Tu, suflet plin de griji =i de-ndoieli,Te-nfiorezi de tristele-i pove=ti...
El poveste=te despre moarte foiPe care le gone=te ca pe-un roi,
Ca pe-un convoiDe fluturi mor\i, =i \i le-arunc[-n geamuri,
El stinge crini, =i roze, =i zambile,El fr`nge ramuri,+i pl`nge, =i se t`nguie=te zile}ntregi =i nop\i ]ntregi, necontenit.
Acuma stins =i parc[ ostenitAbia suspin[,Ca pl`nsul violinei ]n surdin[,Apoi ]=i schimb[ f[r[ veste tonul+i-uimit l-auzi cum suieDin nou diapazonul+i =uier[, =i fluier[, =i vuie,+i v`j`ie, =i hohot[, =i geme}ntr-un amestec ]nfior[tor
166 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
De bocet, =i de vaiet, =i blesteme!Ah, ce frumos, ce potolit[ vreme,Ce veac senin fusese p`n[ ieri!
Ai fi crezut c[ firea am[git[De visul cald al somnoroasei veri,A=a bogat[-n fermecate vise,Dormea, dar s-a trezit...
V[z`nd fugit[Vicleana var[ care-o am[gise,Acum, c`nd ]n\elege adev[rul,Se zbate ca o mam[ p[r[sit[+i-n dezn[dejdea ei ]=i smulge p[rul!...
167C~NTEC SF~NT
Mi-e dor de-un vis...
Mi-e dor de-un vis a=a curat+i alb ca albul de hermin[,S[ r`d ca florile-n lumin[,S[ uit c[ ros e de vermin[Copacul vie\ii scuturat...
Mi-e dor de tine, cea de ieri,+i iar visez c[ sunt cu tine...+i-at`t de bine =i senin eC`nd visul vine s[ m-alineCu dulci =i line m`ng`ieri!...
Visez c[ z`mbetu-\i divin}n cale iar[=i lumineaz[-mi,C[ iar la pieptu-mi vii s[-\i raz[miC[p=orul scump, =i-adormi ]n paz[-miCa-n vremile ce nu mai vin...
Visez... dar visurile pierCur`nd, ca flori de brum[-atinse,Iar visul meu din urm[ stins e...Cu bra\e-ntinse-n gol =i-nvinse,Drag vis de ieri, ]n van te cer!
+i f[r[ tine, via\a mi-iDe=art[ ca un \[rm de mare,
168 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Pe care eu te chem din zare+i caut dus de se n[zareVreun semn pe apele pustii...
Te chem =i zi, =i noapte, darTu nu-mi auzi ]n veci chemarea...+i nu-i mai fioroas[ marea}n zbuciumarea ei ca mareaMea jale, chinul meu amar!
169C~NTEC SF~NT
}nserare
S-a ]nserat. U=or se-nal\[ fumulDe prin ogeaguri c[tre bolta vast[,Domol coboar[ turma de pe coast[,Umpl`nd cu larma de talange drumul.
Bl`nd, florile, ]n lini=tea lor cast[,}=i d[ruiesc v[zduhului parfumul,+i noaptea-=i cerne peste toate scrumul...Ici-colo numai lic[re-o fereast[...
Un clopot pl`nge-o clip[, =i-apoi tace...Luceaf[rul ]n alba-i str[lucireR[sare sus... +i-at`ta sf`nt[ pace
Domne=te-acuma peste-ntreaga fire,C[ sufletul aripile-=i desfaceCa s[ se piard[ ]n nem[rginire...
170 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Se-ntorc iar zilele noroase...
Se-ntorc iar zilele noroase,Cu negurile somnoroase,+i-amurgurile timpurii —Vin dimine\ile ur`te+i nop\ile posomor`te+i lungi, =i negre, =i pustii...
Copacii, despuia\i =i jilavi+i tri=ti ca cer=etorii schilavi,Gem biciui\i de v`nt =i ploi —Podoaba lor de-odinioar[O zdrean\[ putred[-i ce zboar[+i-i t[v[lit[ ]n noroi...
Veni-vor zilele senine,Vor r`de florile-n gr[dineSub arcul cerului senin...Veni-vor toate iar, =tiu bine...Ci eu, cu toamna care vine,M-a= duce, ca s[ nu mai vin...
171C~NTEC SF~NT
C`ntec sf`ntCorine i
C`ntecul ce-ades \i-l c`ntC`nd te-adorm ]n fapt de sear[,Puiule, e-un c`ntec sf`nt,Vechi =i simplu de la \ar[.
Mama mi-l c`nta =i ea,+i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potolea+i-o l[sa frumos s[-l culce.
Azi te-adorm cu d`nsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,+i-adormi pe tat[l meuC`nd era copil ca tine...
M`ine, c`nd voi fi p[m`nt,Nu uita nici tu — =i zi-le,Zi-le doina, c`ntec sf`nt,La copiii t[i, copile!
172 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Od[ bachic[
Poate ai vreun dor s[-\i vindeci,Ori te pa=te vreun blestem?Dragul meu prieten, vin’, deci,Toarn[ ]n pahare vin, deci,
+i s[ bem!
C[ be\ia-i rost de glume,E uitare de necaz...Crezi c[ Dumnezeu anumeC`nd cre[ aceast[ lume
Era treaz?
}n be\ia lui divin[Lumea el c`nd o n[scu,“Fiat lux!” cu gura plin[Zise, =i pe loc lumin[
Se f[cu...
+i de-aceea are vinulDarul de la DumnezeuS[ coboare-n ochi seninul+i s-adoarm[-n inimi chinul
Cel mai greu!
173C~NTEC SF~NT
+tie-apoi =i din Scriptur[Cel din urm[ bun cre=tinS[ se ia de Pa=ti, ]n gur[,Sf`nta cuminec[tur[
Tot cu vin!
+i-orice-ar zice fariseii,N-a schimbat c-un gest divin}nsu=i regele Iudeii,Christ, la Canna Galileii
Apa-n vin?!
Chiar poetul c`nd se-mbat[Nu-i mai inspirat la scris?}n lumin[-adev[rat[Toate-atunci lui i s-arat[,
Ca un vis...
P`n[ c`nd, deci, urc[-n vieVreji de vi\[ pe haraci,Sus paharele, fr[\ie!...+i pe urm[... pot s[ vie
Mii de draci!
Epigrame
IAMICILOR
V[-ntreb, amici, ]nc[ o dat[:La ce-mi tot da\i t`rcoale?Oh! da, am inim[ bogat[,Dar buzunare — goale.
IIUNUI PESIMIST
Vorbe=te, r`de cu m[sur[!Arat[-\i ochii pl`n=i =i tri=ti!C[ci nu uita:-n literatur[Te numeri printre pesimi=ti.
IIIVOLUMULUI DE “EPIGRAME”
Pe orice fil[, patru versuri,Ce de-aurite cercevele!Le-am cercetat cu de-am[nuntulDar n-am g[sit o p`nz[-n ele.
IVIMITA|IE
To\i laud[ pe-Alecsandri.C`\i au citit ceva din el?
175C~NTEC SF~NT
Prefer s[ fiu mai mult citit+i l[udat mai pu\intel.
V
CATREN
Mor iluziile toate,Cad cu c`t te faci mai om:Precum cad roadele coapteScuturate dintr-un pom.
176 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Visul unui slujba=
Visam de=tept pe jum[tate...Era o lini=te ]n cas[,+i ziua ]n amiaza mareP[rea c[-i noapte luminoas[...
... +i se f[cea c[ am o mieMonede-n aur... o comoar[!Tr`ntit pe canapea alene,Sorbeam cafea, fumam \igar[...
Copiii mei, ]n loc de zdren\e,Purtau ve=minte noi, alese,Nevasta mea era mai m`ndr[Ca cea dint`i dintre prin\ese.
Chiar eu schimbasem redingotaCea roas[-n coate =i cu pete;Perdele scumpe-aveam la geamuri,+i ce covoare, ce tapete!
Ba-i dasem unui biet prieten,Acuma chiar, un pumn de lire,+i cum ]mi mul\umea, s[racul,Pl`ng`nd d-at`ta fericire...
177C~NTEC SF~NT
Tresar... Cine-a b[tut ]n u=[?M[ pip[i... Unde-s banii mei?— B[rbate, scoal’, uita=i de slujb[?Hai, uite, c[-i trecut de trei!
178 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
CopilFragment
... Ieri, mam[, trist trecea pe strad[,At`t de palid =i-aiuritSe cl[tina =i sta s[ cad[,
+i zdren\ele-at`rnau pe d`nsul...Eu, mam[ drag[, l-am z[rit+i m-a-necat deodat[ pl`nsul.
Da, l-am v[zut =i ast[zi, mam[,Tot da din m`ini, vorbea mereu,+i nici nu m-a luat ]n seam[.
Era pe strad[ mult[ lume,+i ]mi venea a=a de greuC[ nu puteam s[-l strig pe nume...
S-au str`ns ]n jurul lui gr[mad[,To\i ]l f[ceau be\iv, mi=el,El s-a luat atunci la sfad[,
Eu m-am apropiat cu team[...I-am ]ntrebat: “Ce-ave\i cu el?”+i ei au r`s de mine, mam[!...
179C~NTEC SF~NT
De-a= fi avut atunci putereS[-i bat pe to\i, i-a= fi b[tut!C[ci de ru=ine =i durere
Tot s`ngele-mi fierbea ]n vine...Dar am r[mas pe loc pierdut+i nu =tiam ce e cu mine...
Mi-e tat[ doar[, =i m[ doareS[-l v[d batjocorit de to\i...O, mam[, fii ]ndur[toare,
De \i-a gre=it, nu \ine seam[,+i iart[-l, iart[-l, dac[ po\i,C[ n-a fost el de vin[, mam[...
Ori poate nu-\i aduci aminte,Pl`ng`nd amar, cum ]\i cereaS[ ui\i ce-a fost mai ]nainte
+i s[ tr[im iar ]mpreun[?De ce cu el ai fost mai rea,C`nd e=ti cu mine-a=a de bun[?
De ce l-ai izgonit cu sila,O, pentru ce l-ai izgonit?Cum nu te-nduio=ase mila,
+i \i-ai ]ntors cu ur[ fa\a,C`nd a strigat: “NenorocitVoi fi de-acuma toat[ via\a!”
180 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+tiai c[ o s[-=i piard[ firea,De n-o s[-l ier\i, cum te-a rugat.+i tu i-ai dat nenorocirea,
C`nd numai cu o vorb[ bun[Puteai s[-ndrep\i ce s-a-nt`mplat,+i s[ tr[im iar ]mpreun[...
Dar ce ur`t te ui\i la mine!Te-am sup[rat cu vreun cuv`nt?Nu \i-am vorbit cum se cuvine?
Nu sta cu fruntea ]ncre\it[...Mai bine intru ]n p[m`nt,Dec`t s[ mi te =tiu m`hnit[!
C[ci de te sup[r, mam[, oare,Atunci, al cui o s[ r[m`i?S[ plec =i eu ]n lumea mare?
S[ r[t[cesc =i eu ca d`nsulPierdut =i f[r[ c[p[t`i?Nu vezi c[ m[ ]neac[ pl`nsul?...
+i-l v[d ]n vis adese, mam[,Tr[g`nd s[ moar[, p[r[sit!...L-aud pl`ng`nd ]ncet... te cheam[...
Pl`ng`nd, te roag[ de iertare...Eu, l`ng[ el, pl`ng aiurit,Tu, numai, stai f[r[-ndurare.... . . . . . . . . . . . . . .
181C~NTEC SF~NT
O, fie-\i mil[, mam[ drag[,+i iart[-l, cheam[-l ]napoi!De vrei, ]l fac eu s[-n\eleag[
C[-l ier\i... =i o s[ fie bine...O, mam[,-ndur[-te de noi,+i nu te m`nia pe mine...
182 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Basm neispr[vit
A fost o fat[ de-mp[ratFrumoas[ ca o z`n[...A fost o fat[ de-mp[ratCu ochi vicleni, cu p[r buclat,Cu inima p[g`n[.
Sta vis[toare-odat[-n prag+i-un paj trecea pe scar[,Sta vis[toare-odat[-n prag,+i-n treac[t ]i =opti: “Mi-e=ti drag,Mi-e=ti drag din cale-afar[!”
A doua zi ]i iese-n drum:“Mi-e=ti drag c`t nu pot spune!”A doua zi ]i iese-n drum,+i fuge, izbucnind acum}n hohote nebune...
Iubite, s[-\i mai spun ai vrea,Cum s-a-ncheiat povestea?Iubite, s[-\i mai spun ai vrea?...Dar dac-ar fi povestea mea}n r`ndurile-acestea?
183C~NTEC SF~NT
Unui lupt[tor
E mult de-atunci... =i, totu=i, ai crede c-adineauriVisai c[ lup\i de-a valma cu zmei =i cu balauri,S[ dezrobe=ti pe m`ndra copil[ de-mp[rat...
E mult de-atunci... =i, totu=i, ai crede c-adineauriVisai pe-nving[torul, ]ncununat cu lauri,}n lupta pentru bine, de-o lume admirat...
Azi, obosit =i sceptic, ai devenit cuminte,De visul de m[rire r`zi c`nd \i-aduci aminte,Cum r`zi =i de himera minunii din pove=ti;
Dar te cuprinde jalea c[ te-ai jertfit durerii,+i-ai pr[p[dit o via\[, lupt`nd cu mici mizerii,+i n-ai avut o clip[ norocul s-o tr[ie=ti!
184 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Amintire
E sear[, frig de toamn[... O, palid[ icoan[,De ce-mi tot vii ]n minte mereu =i ]n tot locul?Tu-mi r[scole=ti ]n suflet o dureroas[ ran[,+i, ]ntristat =i singur, m[ uit cum arde focul...
C`nd mi-ap[ru ]n cale s[lbatica fecioar[,Era a=a de trist[, =i bun[, =i cuminte,}nc`t f[r[ de veste sim\ii c[ m[-nfioar[Evlavia durerii ca-n preajma unei sfinte.
+i martor mi-este cerul de dragostea curat[Ce i-am purtat ]n suflet amar de ani de-a r`ndul,Dar parc[ o sfial[ m[ cuprindea deodat[+i nu i-am dat prilejul s[-mi b[nuiasc[ g`ndul.
C`nd am plecat pe urm[ departe-n lumi str[ine,Abia-mi ]ntinse m`na, o vorb[ nu-mi r[spunse;C[-n ochii ei cei negri putea citi oricineM`ndria chinuit[ a dragostei ascunse...
Eu singur n-am v[zut-o, eu singur n-am citit-o,Eram cu mintea dus[ c`nd mi-a z`mbit norocul.Mi-a d[ruit o clip[, dar am nesocotit-o,+i ast[zi trist =i singur m[ uit cum arde focul...
185C~NTEC SF~NT
Icoane vechiA. PANN
Psalt ]n\elept, comoar[ nesecat[De basme b[tr`ne=ti =i vechi zicale,Rapsod glume\, iubit de mahalale,Cari r[sunau de c`ntece odat[,
Ce-mi pas[ dac[ criticii de-azi cat[}n versul t[u gre=eli gramaticale!Eu te sl[vesc de dragul muzei tale,Apus[ azi cu lumea ei uitat[.
Te v[d blajin, muncind din greu, iar searaStai ]n cerdac, ]\i acordai ghitara,C`ntai vreun psalm, vreo doin[, mici balade...
De prin vecini, p`ndeau pe la ferestre,Oft`nd ]n tain[, tinere neveste+i pe furi= ]\i aruncau ocheade...
186 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntec de prim[var[
Vii s[-mi ba\i iar ]n fereastr[,T`n[r soare auriu,+i z[pada de pe coast[Fuge ca argintul viu.
Salt[ gure=e =uvoaie.Spumegate =i zglobii.C`nt[ cinteze-n z[voaie+i-n v[zduhuri cioc`rlii!
Ca z[pada care piereDup[ veacul iernii greu,Piei =i tu de-acum, durere,Iarna sufletului meu!
Albe la fereastr[, dou[Crengi de m[r mi-au ]nflorit:Vino, prim[var[ nou[,Vreau s[ uit c-am suferit...
187C~NTEC SF~NT
Mandolinate
I
C`nd l-a z[rit,Venea ]n susDin r[s[rit,Ea — din apus.
De nu m[-n=el,Era-n april:Copil =i el,+i ea copil!
Cum s-au v[zut,Dragi =i-au c[zut.Cum =i-au z`mbit,+i s-au iubit.
+i-au hoin[rit}n jos =i-n sus,Spre r[s[rit+i spre apus...
Dar ceasul celFatal veni —Ea r`se, el}ng[lbeni:
188 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
S-au desp[r\it;+i ea s-a dusSpre r[s[rit,El — spre apus...
IITe prindFioriPrivindLa floriVai, c`ndMai treciPe vechiPoteci+i veziTrec`ndPerechiLa bra\,+i cumTe-aba\iDin drum,Oftezi+i-\i chemi}n g`ndUn bl`ndProfil,+i gemiPl`ng`ndNebun,Ca unCopil!
189C~NTEC SF~NT
III
Eu =tiu c`t s`ntDe efemer —Un fulg ]n v`nt —Dar p`n[ pier,Vreau s[ te c`nt!Un c`ntec sf`ntCum n-a sunatMai minunatNici pe p[m`nt+i nici ]n cer...+i-at`ta-\i cer}n schimb, ca pre\:Doar s[ z`mbe=tiC`nd trist, pe drum,}l ]nt`lne=tiPe c`nt[re\ —Tu numai cum+tii s[ z`mbe=ti!
190 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntecDun[re, Dun[re!Drum f[r[ pulbere...
Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[...Stau =i-ascult cum apa-n luntre-mi bate,Stau culcat, cu m`inile la piept+i ochii-nchi=i pe jum[tate...
Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[...Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate,S[ dorm, s[ nu m[ mai de=tept...
Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[...Du-m[, dus de dorul ce m[ m`n[,P`n[ unde valul t[u se bate,Du-m[-ncet, cu m`inile la piept,Adormit, oriunde vei socoate...
Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[,Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate,S[ tot dorm, s[ nu m[ mai de=tept...
Leag[n[-m[, Dun[re, b[tr`n[...+i de afl[ dulcea mea st[p`n[C[ plutesc spre \[rmuri dep[rtate,Adormit, cu m`inile la piept,De va r`de, de va pl`nge, poate,
Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[,Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate,Lin de tot, s[ nu m[ mai de=tept...
191C~NTEC SF~NT
Veteranul
Culcat pe-o banc[-ntr-o gr[din[Pustie, doarme =i suspin[}n vis, =i cre=tetu-i n[lbitStr[luce nins de lun[ plin[.
Arar vreun trec[tor gr[bit}n treac[t d[ din cap =i cat[La el, — ]=i vede-apoi de caleMerg`nd la treburile sale...
El n-are drumuri, n-are rost,El n-are nici un ad[postSub larga bolt[ ]nstelat[:
O traist[ c[p[t`i, o zdrean\[De mant[ veche, un toiag —Tovar[= vie\ii de pribeag —+i nici un dor, nici o speran\[!
+i cum pe banc[ st[ culcat,E parc-un naufragiatPe-o sc`ndur[ de vas sf[rmat.Zv`rlit, la voia ]nt`mpl[rii,De jocul apei ]nspumatPe-un \[rm pustiu, din largul m[rii...
192 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Vieri\a
Ce dulce mustul murmur[ pe vran[!Lungi chiote r[sun[ prin podgorii,Cu doni\i pline, fetele, fecioriiGlumesc, s-alung[, c`nt[, se h`rjoan[.
— Aduce\i must, s[-nchin =i eu o can[!S-ascult o clip[ c`ntecul viorii,C[-s mort de sete =i str[in ca norii...Vreau s[ petrec =i eu cu voi o toan[!
Mul\i ani =i toate bune, vieri\[!Ce bine-i sta ]n p[r cu foi de vi\[...Dar soarele-i de mult ascuns sub creste...
M-am dus... de-atunci plute=te o =uvi\[}n ochii mei — =i-s ani... +i totul este —Ori mie-mi pare numai? — o poveste...
193C~NTEC SF~NT
Dup[ boal[
At`tea nop\i de zbucium =i veghereCe slab =i palid te-au f[cut la fa\[!Ca un drume\ din v[i pierdu-te-n cea\[Te bucuri azi, c[ vezi c[ noaptea piere,
+i cum ]nt`ia raz[ te r[sfa\[Pe frunte, dulce, sf`nt[ m`ng`iereA celui ce d[ tuturor putereDin nesecatul lui izvor de via\[!
Ascult[ cioc`rliile departeCum tr`mbi\eaz[ imnul biruin\ei!Jos, ar[ omul ]n sudoarea fe\ii.
Sus! Sus! }mbrac[ plato=a credin\ei+i-arunc[-te viteaz ]n toiul vie\ii:Iube=te, c`nt[, lupt[ — p`n’ la moarte!
194 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Spre ideal
C`nd am pornit cu mult av`nt pe-un drumPe care ]l urmez, a\i r`s de mine.Dar eu urmez =i-acum acela=i drum,Cu ochii du=i ]n z[rile senine.
}mi urm[resc =i-acuma drumul meuPe care pas de om nu-i pomenit,+i de pr[p[stii m-am ferit mereuOric`t de mult m-ar fi ademenit.
De fiare m[ feresc ]n drumul meu,Nu c[ m-a= teme doar[ eu de ele,Dar \inta-nalt[ a vie\ii meleEra spre culmi, spre culmi s[ urc mereu.
+i dac[ bat azi drumuri neb[tute+i s`nger[ genunchii mei pe st`nci,E numai ca s[ pot sc[pa mai iuteDin mucegaiul v[ilor ad`nci.
195C~NTEC SF~NT
M eduzaPoem dramat i c
PERSOANELE:DARIUS, MEDUZA, DOU { SCLAVE
MEDUZA (culcat[ pe o blan[ de tigru)Aduce\i flori =i muzic[ s-adie...Vreau s[ m-adoarm[ dulcea melodie...
(Muzic[)O SCLAV{
St[p`na nu coboar[ ]n odaie?MEDUZA
S[-mi pune\i flori de busuioc ]n baie,C[ floare a iubirii-i busuiocul+i poate-a=a s[-mi mai ast`mp[r focul.
A DOUA SCLAV{St[p`na nu coboar[ ]n gr[din[?
MEDUZAPe Darius ]l cer, el vreau s[ vin[...
(Intr[ Darius)DARIUS
Umil ]n fa\[ robul \i se-nchin[!MEDUZA
De ce nu vii aproape, l`ng[ mine?
196 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
DARIUSSt[p`n[, m[ ]ntorc din \[ri str[ine+i-s plin de praf...
MEDUZACi vino s[ te scutur,
Berbantul =i =[galnicul meu flutur!Ah, ce frumos e=ti tu! +i cum te plac...Ieri se pl`ngea un ram de liliacC[ tu ai fi mai alb ca d`nsul... Spune:Adev[rat s[ fie?... +i-un c[p=unePl`ngea, zic`nd c[ \i-e mai ro=[ buza...
DARIUSDar cea mai alb[ floare e Meduza!
MEDUZAS[ nu te ui\i cu ochii t[i de par[A=a de trist la mine-n ast[-sear[,C[ poate mor...
DARIUSEu voi muri de dorul
Meduzei mele... Po\i s[-ntrebi izvorulDe ce =i zi =i noapte pl`nge-ntruna?
MEDUZAPo\i spune pentru ce apune luna?
DARIUSDar luna-i cast[, luna nu cunoa=teIubirea =i nici chinul care-l na=te.
MEDUZAC`nd c`nt[ ]n umbrar privighetoarea,Po\i spune pentru ce-nflore=te floarea?
197C~NTEC SF~NT
DARIUSSunt flori cari nu dau floare niciodat[...
MEDUZAO! prim[vara fie l[udat[:Ea are flori destule, dar le \ineAscunse-n umbr[ numai pentru tine...
DARIUS|i-a= da o floare, dac[ ai primi-o.
MEDUZAO, Darius, e floare de adio?
DARIUSMeduza, nu: e floarea cea mai scump[Pe care alte m`ini nu pot s-o rump[.
MEDUZAAtunci s-o port ]n p[r ca o podoab[?
DARIUSAcel ce-o d[ruie=te nu ]ntreab[.
MEDUZAA= ]ntreba =i parc[ mi-este fric[:O floare moart[ nu se mai ridic[.
DARIUSC`nd vine prim[vara, orice floare}=i redeschide foile la soare.
MEDUZADar ce se face palida r[sur[Ce-\i pune ve=nicul pojar pe gur[?
DARIUSPe gura ta a= vrea s[ mor, dar nimeN-ar crede c[ se-mbin[ dou[ rime...
198 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
MEDUZAS[rut[-m[... A=a... Ce bine mi-este!De unde vin s[ruturile-aceste?
DARIUSLe-am cump[rat ]n t`rg, la Syracuza...
MEDUZAS[rut[-m[... Ah, cum m[ arde buza...O, dulce e ... Ce sf`nt[-i s[rutarea!Auzi cum c`nt[-n cr`ng privighetoarea?
DARIUSMene=te-a moarte... C`nt[ ca nebun[...Vrei tu s[ mori cu mine dimpreun[?
MEDUZAS[ mori a=a de t`n[r?... O comoar[!Vai, cine e a=a nebun s[ moar[?!
DARIUSDar ochii t[i cu nesf`r=ite visuriCe m[ atrag cu negre guri de-abisuri...
MEDUZAO, Darius, s[rut[-m[ =i las[Apoi s[ vin[ noaptea-ntunecoas[...
DARIUSDar bra\ele \i-s albe cum sunt criniiDe pun ]n umbr[ florile gr[dinii.
MEDUZAO, Darius, s[rut[-m[ odat[!Vezi, gura mea e-a=a de ]nsetat[...
DARIUSDar gura ta e ro=[ ca r[sura...
199C~NTEC SF~NT
MEDUZAAh, simt s[rutul t[u =i-i simt arsura,+i simt durerea, jalea desp[r\irii...De-aceea-s tri=ti =i palizi trandafirii,De-aceea doarme ve=nic tristul nuf[r,Fiindc[ eu m[ zbat amar =i suf[r;De-aceea crinii pl`ng =i vioricaTremur[toare-=i t[inuie=te frica;De-aceea =i frumoasele verbineAu cupele mereu de lacrimi pline...
DARIUSO, te-am v[zut odat[, dinspre zori,Alunec`nd u=oar[ printre flori+i cum sorbeai din albele zoreleCurata rou[ ce str[luce-n ele...
MEDUZAVoiam s[ uit ce dulce \i-e s[rutul...
DARIUSA=a de mult te farmec[ trecutul?
MEDUZAVoiam s[ uit ]mbr[\i=area-\i dulce...
DARIUSO, cine n-ar fi vesel s[ se culcePe-aceste bra\e albe cum e crinul!...
MEDUZAVroiam s[ uit ce dulce \i-e suspinul...
DARIUSPe bra\ul t[u mai alb dec`t z[padaA= vrea s[ mor...
200 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
MEDUZAAr fi prea dulce prada...
O, vino... gura-mi tremur[ de sete,+i flori de nuf[r ]mi lucesc pe plete...+i-n ochii t[i s-a r[t[cit o raz[...
DARIUSPe s`nul t[u z[pada sc`nteiaz[...+i leb[da ce-alunec[ pe apeNu e mai alb[...
MEDUZA Vino mai aproape...
DARIUSTu poate =tii, Meduza mea frumoas[,C[ leb[da-i o m`ndr[-mp[r[teas[+i, c`nd ea se strecoar[ alb[ printre}nalte trestii, parc[ st[ s[ intre}n albul ei palat plin de fantasme+i trece-a=a ca un cr`mpei de basme}n clar de lun[.
MEDUZAVino mai aproape...
DARIUS+i-at`t de dulce-alunec[ pe ape...
MEDUZAA= vrea =i eu s-alunec l`ng[ tine...
DARIUSPalatul ei e ast[zi ]n ruine;O vr[jitoare h`d[-a blestemat-o:Prive=te-o numai cum se duce... Iat-o...
201C~NTEC SF~NT
A disp[rut ]n trestii =i departeSuspin[ harfe trist din coarde sparte...
MEDUZAO, Darius! Ce ai?... Tu tremuri?... Spune!Abia mai pot s[-ng`n o rug[ciune.}n ochii t[i se face ]ntuneric:Se risipe=te visul meu feeric,+i luna pl`nge ]nvelit[-n cea\[,Asupra-mi cade-o lini=te de ghea\[...E mort... e rece... Ochii-i de v[paiePrivesc haotic... Trestia se-ndoaieLovit[ de furtun[... O lumin[Orbe=te ochii mei, =i prin gr[din[Alearg[ despletit[ vijelia...S-a stins norocul meu =i veselia!S-a dus iubirea!... Darius, r[spunde!Fiorul mor\ii negre m[ p[trunde...O, unde s[ m[ duc?... De unde vineAcest val de-ntuneric =i pe cineL-acoper[ cu fioroasa-i mant[?...S-a stins Meduza, dulcea ta amant[!
202 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Imnul muncii
Acum ]ncepe munca cea spornic[ =i salt[C-o grab[ fericit[ dintr-o rotil[ ]ntr-alt[,E-o spornic[-nfr[\ire de mii =i mii de fire,Ca un acord armonic de ]ncordate lire.E-o goan[ de bobine, de ro\i =i transmisioane,Ce prind s[ se-nv`rteasc[ =i-ncep s[ se h`rjoane.+i vuie toat[ casa de-asurzitoarea larm[.Ici mun\i albi de z[pad[ se zdrumic[, se sfarm[,Pe ro\ile-nro=ite ies norii albi de aburi;Viu apa clocote=te =i colc[ie ]n jgheaburi;Urzeala str[vezie pe suluri se destram[;Ici f[r[ preget zboar[ suveica =i recheam[Mereu tot alte fire ce se-ntre\es gr[bite}n unda ]nspumat[ a p`nzei ]n[lbite,+i fabrica r[sun[ de sf`ntul glas al muncii,Al muncii ce hr[ne=te =i mamele, =i pruncii.
203C~NTEC SF~NT
C`ntec
Stau dus cu fruntea rezemat[-n m`n[+i-ascult cum pl]nge doina cea b[tr]n[+i cum se t`nguie=te =i se-ng`n[,Pe urm[-ncet s-alin[ ca p[storulC`nd pa=te turma, =i pe urm[ geme+i-arunc[ ]n m`nia ei blesteme+i chiuie, =i strig[, iar blesteam[+i tr[snetele cerului le cheam[Asupra celor ce-asupresc poporul;Apoi s-alin[ ]ntr-o melodie,O dulce melopee ce adie+i iar[ strig[-ntruna =i recheam[}n ad`ncimea negrelor p[duri...Pe c`nd pe culmi vegheaz[ gravi conduri,+i glasul ei, pe v[i ]mpr[=tiat,Se pierde-ncet sub cerul ]nnoptat...
204 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C[tre lun[
Lun[, tu, care te duci peste zi,O, ce se-nt`mpl[ cu tine?Spune, cr[ias[ a nop\ilor =iCandel[ a nop\ilor line!
Tor\[ de-argint ce sp`nzur[-n cerTrist[, =i palid[ lir[.Tain[ a nop\ii, vraj[, mister,C`ntec ]n somn ce suspin[!
Tu, ce ningi floare de-argint pe alei+i argintoase prin ramuri,Faci ca s[ picure ploi pe sc`ntei,Pui poleial[ pe geamuri.
Tu, ce-n frumoasele nop\i de florar+i-n dr[g[stoasa lui lun[,C`nd ]=i recap[t[ versul ei clarPrivighetoarea nebun[,
Tu, care sp`nzuri o candel[ sus,Alb[ ]n noaptea cea sumbr[,+i luminezi pe divinul Isus,Chipu-i ce luce din umbr[,
Tu, ce pe v`rfuri de brazi ]\i strecoriHorbota, alb[ podoab[,
205C~NTEC SF~NT
Duci ]n genune albastrele floriCare p[lesc prea degrab[.
Tu, care r[t[citoare n[luciFaci s[ umble-n portaluri,Negre fantome aduci la r[scruci,Farmec urze=ti peste valuri.
Tu, care tremuri pe ape u=orHorbot[ albastr[ =i fin[,Faci un palat str[lucit dintr-un nor+i ]l inunzi ]n lumin[.
Tu, ]ntristatul, t[cutul str[jer,Crai trist de veghe, c`nd \ieStelele-\i spun pove=ti de mister,Tainice-n pacea t`rzie.
}nger de paz[ cu bra\ de argint,Crainic al nop\ii senine,Scuturi ]n orice ascuns labirintDulce parfum de verbine.
Tu, ce ne por\i pe drumuri pustiiP`n[ la grani\a z[rii+i str[luce=ti peste dealuri, c`mpii+i ape pustii ale m[rii...
Tu, ce str[ba\i printr-un nour ]ncetCa prin t[cute palate,Trist[ =i pal[, ca Lady Macbeth,Ganguri ]ntunecate.
206 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Tu, care tremuri pe trestii =i-arunciFirele lungi de beteal[+i r[t[ce=ti prin v[i =i pe lunciTrist[ =i alb-ideal[.
Tu, ce fecioarele mi le-ncununiCu diademe de raz[+i te-ad`nce=ti printre negre genuniUnde Satana vegheaz[.
Sunet al nop\ii, duh protector!Raz[ etern[ =i vie,Duhul meu salt[ cuprins de fior+i pream[rire-\i c`nt |ie!
207C~NTEC SF~NT
Dup[ o citire din Eminescu...
Citesc... De sub pleoap[ nu o dat[}mi scap[r[ ]n jos, pe obrazul meu,O lacrim[... =i te citesc mereu+i parc[ te-a= citi ]nt`ia dat[!Ce orizonturi nou[-mi lumineziCu raza genial[-a min\ii tale!O lume ideal[ tu-mi creezi+i peste toate-arunci un giulgi de jaleCe f`lf`ie ]ntunecat ]n aer...
+i strunele pe care ning petaleSuspin[-amar, ca-n vis, abia atinseDe degetele-\i palide =i reci,De degetele-\i reci =i-at`t de pale...Sco\`nd sub m`na ta m[iastr[-un vaier...+i fruntea ta cu lauri o-ncununi,Cu crini, cu nuferi, ferigi din genuni,Cu trandafiri ce din gr[dini i-aduni...
Plutind spre culmi cu aripile-ntinse,}nv[luit ]n nouri, tu petreci}n sf`nta-apoteoz[-a mor\ii reci...O, numele t[u sf`nt po\i s[ \i-l treci}n cartea nemuririi necuprinse...
208 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`t va mai izvodi glas omenesc,Un viers ]n dulcea limb[-armonioas[Din cea mai scund[ =i-umilit[ cas[A pream[ritului grai rom`nesc!
209C~NTEC SF~NT
}n=ir[-te marg[ritare
— Au fost odat[ trei secer[toareCe se iveau din lanuri pân-la brâu —Trei flori ce-acum se deschideau la soare,Acum piereau în aurul din gr`u...Au fost odat[ trei secer[toare...}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
—+i iat[ c[, adus de întâmplare,Trecea un fiu de împ[rat în sus,+i-a zis atuncea fata cea mai mare:,,De m-ar lua pe mine-a= fi în stareCa s[-i îmbrac palatul cu un fus...”}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
—+i-a zis atunci copila mijlocie,Str[fulgerând cu secera, pripit[:,,De m-ar lua pe mine de so\ie,Eu i-a= hr[ni palatul cu o pit[...”Dar el privi la ea cu nep[sare.}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
—+i dintre spice-a zis a treia floare:,,De m-ar lua pe mine, eu i-a= faceDoi fe\i cu plete de-aur lucitoare...”
210 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
St[ dus feciorul de-mp[rat =i tace,+i-a treia zi la curte-i nunt[ mare...}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
— Dar când a fost s[ nasc[-mp[r[teasa,Plec[-mp[ratul plin de grea-ntristare,+i o \iganc[ singur[ r[mas-aCa s-o-ngrijeasc[-n ceasul de-ncercare...C[ s-au sculat vr[jma=i cu oaste mare...}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
— Iar când se-ntoarse-acas[ împ[ratul,Dorit s[ vad[ cum îi sunt feciorii,G[si doi pui de lup — râdea palatul,+i cl[tinau din cap direg[torii...+i-mp[r[teasa — ajunsese cersetoare...}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
—+i s-a f[cut \iganca-mp[r[teas[,Iar cei doi fra\i, uci=i de ea cu ur[,}n locu-acela unde-i îngropase,Doi dafini auri\i se pref[cur[...Când i-a v[zut, a prins-o spaim[ mare...În=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
+i-a dat porunc[ scorpia s[-i taie,+i ea cu mâna ei pe foc i-a pus,Dar f[r[ veste-atunci din v`lv[taieZburar[ dou[ scânteioare-n sus+i au c[zut pe-un \[rm de ap[ mare...}n=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
211C~NTEC SF~NT
—+i Dumnezeu cel bun =i mare deteDin cele dou[ mândre scânteioareS[ fim iar fe\i cu daurite plete,+i s[ venim aici la =ez[toare,S[ spunem trista noastr[ întâmplare,În=ir[-te frumos, m[rg[ritare!
Plângea cu hohot biata-mp[r[teas[Într-un ungher, cum asculta acestea,Iar împ[ratul crunt se-ntunecaseÎn\elegând ce rost avea povestea,Pe când \iganca se f[cea ca varul...+i singur se-n=ira m[rg[ritarul!
212 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Scrisoare lui Goga
De-acum te las pe tine =i pe-ai t[i+i-Ardealul plin de cântec =i de jocuri,De mândre fete =i voinici fl[c[i...+tiu eu de mai revin pe-aceste locuri?
Ce dor mi-era de ele — c[ci pe-aiciAm petrecut, ca prunc odinioar[!Te sperii când de pe trecut ridiciP[ienjeni=ul care-l înf[=oar[...
De-a= fi r[mas ca tine, în Ardeal,Statornic st`lp al datinii str[bune,}ntr-o c[su\[ alb[, sub un deal,Ferit[ de primejdii =i furtune;
S[ fi r[mas acolo, s[ muncescÎnconjurat de oameni cumsecade,}n albele c[m[=i ce str[lucescCa spuma de =uvoaie în cascade;
S[ fi r[mas în casa de sub deal,De unde-n neguri vezi sclipind Carpa\ii...Dar eu m-am dus, =i te-am l[sat, Ardeal,Ca un fugar mi-am p[r[sit eu fra\ii.
213C~NTEC SF~NT
+i ce frumos era s[ fi r[masAl[turea cu al\ii =i cu tine.S[-nal\ =i eu pentru dreptate-un glas+i s[ v-ajut în lupta pentru bine.
S[ stau =i eu de tine-al[turi azi,+i eu ca tine s[-mi încheg cântareaDin vuietul eroicilor braziCe strig[ peste culmi rede=teptarea!
+i de scriam un vers mai avântat,Aprins de-obida silei seculare+i eu de bun[ seam[-a= fi gustatCe dulce-i pâinea temni\ei maghiare...
M-am dus — =i spune-mi tu ce-am folositPe unde-am fost, cât am umblat prin lume?...Azi m-a= întoarce, îns[ obosit,}nfrânt =i trist... Dar vremea ta acum e!
R[mâi tu dar acolo unde e=ti,S[-mb[rb[tezi =i s[ m[ngâi poporul...Tu ai s[ lup\i, tu ai s[ biruie=ti+i-n cântecele tale-i viitorul.
214 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Isus
Vegheaz[-n col\ a candelei lumin[,}nv[luind icoana-n raze pale:Isus, copil, la sânul Maicei sale;P[stori se mir[, magi i se închin[.
Un zâmbet lini=tit, blând, f[r[ vin[,+i totu=i nu =tiu ce ascuns[ jale,Ce presim\iri de chinuri idealeUmbresc în tain[ fa\a lui Divin[.
+tiai de-atunci, Isuse, tu, c[-odat[,Iubind prea mult pe oameni, drept r[splat[,Vei îndura batjocura =i-amarul,
+i-ncununat cu spini, urcând CalvarulPe um[r crucea \i-o vei duce,+i vei muri, strigând la cer, pe cruce?...
215C~NTEC SF~NT
Lupta de la Baia( f ragment)
Neagr[-i noaptea de decembre.Url[ crivâ\ul prin codri,Pe câmpiile-nghe\ate,Pârjolite =i pustii.
Neagr[-i noaptea de decembre,+i în zeghea ei cea neagr[Numai bine se ascunde+tefan cu vreo zece mii.
Dar în sala luminat[,Sub înalte bol\i, la Baia,Mândr[ mas[ e întins[,Mândri oaspe\i o cuprind.
Sun[ vesele fanfare,Spumeg[ în cupe vinul...Încrezut =i vesel, craiulSe ridic[ hohotind:
— Cum azvârl aceast[ cup[,Astfel am s-azvârl coroanaDe pe capul t[u, +tefane!+i-am s[-mi \in cuvântul dat!
216 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Zice — vrea s-arunce cupaCu dispre\ — dar nu sfâr=e=te:Lung r[sun[ fiorosulGlas de bucium dep[rtat!
*
— Alerga\i la arme! Arme!Vin valahii! Vine +tefan!R[cnete în[bu=ite,Tropot =i nechez de cai
N[v[lesc tot mai aproape,+i ferestrele deodat[Str[lucesc în zori de par[:Vine +tefan ,,cu alai!”
— Da\i-mi scutul! Da\i-mi spada!Strig[ craiul. Da\i-mi calul!Arde Baia — limbi de fl[c[riPretutindeni o închid.
Valvârtej pe str`mte uli\iPâlcuri de o=teni alearg[+i cu chiot moldoveniiSfarm[, rup, lovesc, ucid!
}n zadar vitejii unguriDârji la lupt[ se-ncle=teaz[:Be\i de vin, orbi\i de fl[c[ri,Se ucid ei între ei!
217C~NTEC SF~NT
Iat[ craiul se repede —Zid de l[ncii-l împresoar[,Moldovenii dau în l[turi;Lupta-ncepe cu temei.
Groaznic îns[ +tefan-vod[}n mijlocul lor r[sare,}ntr-o roat[ de v[paieCa un duh r[zbun[tor,
Furtunos, m[re\, puternic,Strânge-n pinteni bidiviul,Palo=u-i str[luce-n noapteCa un fulger prins din zbor!
Armele sclipesc în juru-i,Caii sfor[ie s[lbatic,Joac[ flamurile, url[Buciumele de m[cel,
+i cu coase =i topoare,Zguduind, c[l[ri, p[mântul,N[v[lesc de pretutindeniMoldovenii dup[ el!
*
Unde-\i este fala, rig[?Unde-i lauda de=art[?Cine trece, dus în leag[n,Sub o glug[ de cioban?
218 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Cine trece trist Carpa\ii,Pe poteci ascunse-n munte,Cu-o s[geat[-nfipt[ spate:,,Dar” primit de la +tefan?
Niciodat[ craiul tân[r,Cel vestit ca bun din fire,N-a purces cu-ai lui mai crâncen+i mai neînduplecat.
+i de ciud[ c[-l b[tuse+tefan-vod[ în Moldova,A z[cut mai multe zile,Pân[ ce... s-a vindecat.
Dar pe +tefan-MoldoveanulL-a l[sat de-atunci în pace —A sim\it c[ e mai bineS[-=i atârne spada-n cui,
+i c[ +tefan-MoldoveanulNu prea =tie, z[u, de =ag[:Cât pe-aci era s[-=i laseOasele-n Moldova lui!
219C~NTEC SF~NT
Cântecul despre preafericita izbând[de la Podul-}nalt
+tefan-voievod,Sl[vit de norod,S-a sculat în zori,Pe la cânt[tori,+i s-a mânecat,M[re, =i-a plecat,
C-un pâlc de curteni,Falnici moldoveni,+i s-a dus, s-a dusPrin |ara-de-Sus,+i-a ajuns voios}n |ara-de-Jos.
Iar dac[-a ajuns,I-a venit r[spuns,C[ du=manii |[rii,Cât nisipul m[rii,N[v[lesc gr[mad[,Pustiesc =i prad[...
+tefan-voievod,Sl[vit de norod,Nu s-a-nsp[imântatDe câte-a aflat,
220 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ci din bucium sun[,+i gloate-=i adun[,
Iar în Cel-de-SusNâdejdea =i-a pus,Unde e n[dejdeLa ceas de primejde...Domnul s-a-ndurat+i l-a bucurat,+i-a trimis o cea\[C[tre diminea\[...
+tefan, când v[zuCea\a ce c[zu,Repede-a-n\elesRepede-a alesPe câ\iva viteji,S-a=tepte prilej}n crâng nep[truns,De cea\[ ascuns,Dincolo de vad,Mai sus de Bârlad;
Când o da el semn,S[-=i fac[ îndemn,S[ strige, s[ urle,Din tâmpini =i surle,Tobele s[ bat[}n goan[ turbat[,Ca s[ z[p[ceasc[Tab[ra turceasc[,
221C~NTEC SF~NT
S[ cread[ c[-n coasteVine mare oaste.
Iar domnul viteaz,Cel de-a pururi treaz,Pân-o prinde =tireTurceasca o=tire,Grabnic s-o loveasc[+i s-o dovedeasc[...
+i a=a a fostGândul lui cu rost:Tâmpinele-au prinsSâ \ipe-nadins,Tobele s[ bat[}n goan[ turbat[,Buciume =i surleS[ strige, s[ urle,
Turcii c[l[re\i,Alergând orbe\i,Cum au auzit,S-au =i repezit,Dar de dup[ pod,+tefan-voievod,Pe nea=teptateLe-a s[rit în spate!
Turcii dau de crâng,+irele se frâng,Repede se-ntoarn[,Caii se r[stoam[,
222 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i mereu se-ndeas[Prin negura deas[,Prin smârcuri =i zloat[Se ucid în gloat[,Pe pod se rep[dLovi\i de pr[p[d,Se izbesc în dosDe malul râpos;
Podu-i frânt în dou[,S[ge\ile-i plou[,Coase =i topoareCad fulger[toare!
+i, lovit de-o raz[,Ce i-e dat s[ vaz[Pa=a Soliman?Vede pe +tefan,Cum venea, curatCa un leu turbat,Cu coama în vânt,Dus de Duhul Sfânt,Cu o=tenii s[i —Ceata lui de lei!
Spulber[ =i taie,Palo=u-i v[paie,Unde trece El,Groaz[-i =i m[cel!
Nebuni\i de spaim[,,,Allah” turcii-ngaim[,
223C~NTEC SF~NT
+i se sting =i pier,Cu ochii la cer;
Al\ii fug s[ scape,Fug peste hârtoape,Fug, se duc orbe\i,Vâna\i de s[ge\i!
+tefan cu ai s[iZboar[ dup[ ei,+i mi-i c[s[pe=te+i mi-i risipe=te+i din goan[ mân[Liota p[gân[,+i spulber[ toat[P[gâneasca gloat[!
+tefan-voievod,Sl[vit de norod,Dup[ ce-a sfâr=it,Trei zile-a postitCu pâine =i ap[,Lumea s[-l priceap[,Mul\umind supusTat[lui de sus.
+i cu toat[ slavaS-a-ntors la Suceava,Ca un mândru crai,Cu mare alai.+i cu multe steaguri,Rupte din =ireaguri,
224 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i cu pr[zi bogateDe la turci luate.
Iar[ doamnei sale,Ce-i ie=ise-n cale,I-a adus o salb[Din Cetatea-Alb[,}ns[ la coconl-a adus ploconSabie turceasc[S[ mi-o mânuiasc[,+i-un arc, s[-l deprind[De mic s[-l întind[...
Iar la-mp[r[\iiA trimis solii,Tuturor s[ spun[Mult[ voie-bun[,
Precum c-a purces,De Domnul ales,+i s-a bizuitDe a biruitDin sus de Bârlad,+i-a trimis în iad,Pe cellalt t[râm:O sut[ de miiDe turci osmanlii...
Iar papa din Râm,Pe loc ce-a aflat,
225C~NTEC SF~NT
Porunc[ a dat:C[lug[ri =i clericiS[ cânte-n bisericiRug[ciuni spre slavaCelui ce-n SuceavaE scutul drept[\ii+i-al cre=tin[t[\ii,C[rui azi m[-nchinCa un bun cre=tin:
*
Domnul s[-l tr[iasc[+i s[-l miluiasc[,S-apere mo=iaDe toat[ urgia,Mândru s[-nfloreasc[Vi\a bogd[neasc[!...
226 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Când a fost s[ moar[ +tefan
Când a fost s[ moar[ +tefan,Mult[ jale-a fost în \ar[:Câte bra\e-n dezn[dejdeC[tre cer nu se-n[l\ar[?
Câte jertfe la altare,Cât[ smirn[ =i t[mâie,Pentru ca viteazul +tefanViu =i teaf[r s[ r[mâie!
Se p[rea c[ nici p[mântulNu se-ndur[ s[-l primeasc[,Pe acel ce-a fost preavrednicPeste tot s[-l st[pâneasc[.
+i de groaz[ =i durereS-a cutremurat p[mântul,Ca în ziua r[stigniriiCelui ce-a vestit cuvântul...
*Când a fost s[ moar[ +tefan,Mult[ jale-a fost în \ar[.Cine ar putea s[ spun[Câte inimi sângerar[?
227C~NTEC SF~NT
Iarn[ grea ca niciodat[+i o foamete cumplit[Se-ab[tur[-n anul celaPeste \ara lui iubit[.
}ns[ nici pe patul mor\iiNu putea s-o dea uit[riiCela ce pe drept fusesePoreclit: P[rinte-al |[rii...
Lâng[ patul s[u chemându-i,Mângâie pe to\i s[rmanii,Plâng =i îi s[rut[ mânaV[duvele =i orfanii.
Plâng =i-l binecuvânteaz[,+i se-ntorc pe la c[minuri,Iar boierii zi =i noapteStau la patul s[u de chinuri...
*
Când a fost s[ moar[ +tefan,Mult[ jale-a fost în \ar[:Lâng[ patul s[u de chinuriTo\i boierii s-adunar[.
În ceardac cerând s[-l duc[,A luat în mâini ocheana,S[ mai cate înc[-odat[La Moldova lui, s[rmana!
228 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i de ce-a v[zut într-]nsaL-a cuprins întâi fiorul —}n ocheana fermecat[El citise viitorul!
Veacuri negre, de urgie,+i de lupte, =i de jale,S-ar[tar[, într-o clip[,Fulgerând privirii sale...
*
Vis e îns[, ori aieve?Dinspre Olt, urcând, z[re=teUn vultur m[re\ ce-ntindeAripile — =i-adumbre=te
Toat[ |ara Munteneasc[+i Moldova =i Ardealul...Vai! dar noapte =i mai oarb[}=i arunc[-n urm[-i valul!
Dintr-o dat[, f[r[ veste,Fa\a iar i se-nsenin[:Pâcla grea deschide iar[=iGene-albastre de lumin[.
Pe câmpia dun[rean[Vede o=ti române-n zare;Mândru prin\ din \[ri str[ineMerge-n fruntea lor c[lare...
229C~NTEC SF~NT
Cântece de biruin\[Cresc =i umplu tot v[zduhul —+tefan-vod[-=i dete duhul!...
*
Dar cu dang[t plin de jaleMii de clopote dau veste:,,+tefan-Vod[ al Moldovei,+tefan-Vod[ nu mai este!”
Trist[-i m[n[stirea Putnei,Por\ile deschise-a=teapt[Str[lucit convoi ce vine+i spre ele-ncet se-ndreapt[.
Este +tefan. Azi str[bateCel din urm[ drum prin \ar[,Dar pe unde trece-acuma,}n m[rea\a zi de var[,
Plânge dealul, plânge valea,Plâng p[durile b[trâne,+i norodu-n hohot plânge:,,Cui ne la=i pe noi, st[pâne?”
EPILOG
Patru veacuri de durereAu trecut - =i-n noapte-adânc[Doarme +tefan, dar =i ast[ziNeamu-ntreg îl plânge înc[.
230 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i-l vor plânge codrii ve=nicFrem[tând duios din ramuri,Cât vom fi-n cuprinsul nostruTot ilo\i ai altor neamuri!
Jalnic apele l-or plânge;+i zadarnic, mult[ vreme,Din adânc de v[i pierdute,Triste buciume-or s[-l cheme...
}ns[ când suna-va ceasulDe dreptate pentru \ar[,Din mormântu-i va str[bateVârful sabiei de par[...
+i va fi r[zboiul mare}ntre neamurile toate;Caii, în potop de sânge,Pân-la coame-or s[ ]noate...
Peste noi atunci pluti-vaDuhul lui +tefan cel Mare —+i vom rumpe orice lan\uri,Vom sf[rma orice hotare!
231C~NTEC SF~NT
La arme
Veni\i, viteji ap[r[tori ai \[rii!Veni\i, c[ci sfânta zi a r[s[rit:E ziua mare a reîn[l\[riiDrapelului de gloan\e zdren\uit!Veni\i din toate unghiurile z[rii,S[ cucerim ce-avem de cucerit!La arme, cei de-un sânge =i de-o lege!La arme, pentru neam =i pentru rege!Când Patria ne cheam[ sub drapel,Datori sunt to\i copiii ei s-alerge,S[-l apere, s[ moar[ pentru el!
Ce crede\i voi, noroade nes[tule,C[ nu ne poart[ grij[ Cel-de-Sus!N-am înfruntat noi n[v[liri destuleDin miaz[noapte, r[s[rit =i-apus!Adun[-\i, rege, o=tile =i du-leLa biruin\[-a=a cum le-ai mai dus!La arme, cei de-un sânge =i de-o lege!La arme, pentru neam =i pentru rege!Când Patria ne cheam[ sub drapel,Datori sunt to\i copiii ei s-alerge,S[-l apere, s[ moar[ pentru el!
232 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume}n cartea gloriosului trecut:+i mul\i du=mani ar vrea s[ ne sugrume,Dar pân[ când mai stau Carpa\ii scutAcel ce ne va =terge de pe lumeS[ =tie to\i c[ ]nc[ nu-i n[scut!La arme, cei de-un s`nge =i de-o lege!La arme, pentru neam =I pentru rege!C`nd patria ne cheam[ sub drapel,Datori sunt to\i copiii ei s-alerge,Sa-l apere, s[ moar[ pentru el!
S[ =tie toti c[ un popor nu moareCând veacuri a luptat necontenit —+i-i scris în cartea celor viitoareC[ va s[ vin[ ceasul pream[rit,Când mândru str[luci-va-ntre popoareCa soarele, aici, în r[s[rit!La arme, cei de-un sânge =i de-o lege!La arme, pentru neam =i pentru rege!Când Patria ne cheam[ sub drapel,Datori sunt to\i copiii ei s-alerge,S[-l apere, s[ moar[ pentru el!
T{LM{CIRI
Un imn francez lui EminescuL U C I E N B A Z I N
Cunosc povestea trist[ =i scurt[-a vie\ii tale+i sc`rba ta n[scut[ din vanele pl[ceri,+i lumea ta de visuri, dorin\e =i dureri...N[luca urm[rit[ de tine-n veci pe cale.+i am citit o parte din opera-\i m[iastr[;Sub biciul suferin\ei umane te z[rescTrist, implor`nd ]n graiul t[u dulce rom`nescPe amor, pe tiranul divin din lumea noastr[.Dar mai presus citit-am poemul t[u romantic,Bogat ]n idealuri =i falnice av`nturiCe-o s[-\i rodeasc[ neamul, vr[jit de-acele c`nturi,}n care se treze=te al Romei geniu antic.
+i mi-am adus aminte atunci c[-n voi rena=teAcela=i s`nge nobil al rasei vechi latine,+i-n ciuda dep[rt[rii, m-apropie de tine,+i m-a cuprins m`ndria c[ te-am putut cunoa=te!De-atunci =i munca-\i sf`nt[ cu dragoste-o aleg.Ci, de n-am fi vl[stare aceleia=i tulpine,Te-a= fi-n\eles eu totu=i, citindu-te pe tine:Poe\ii mari sunt domnii p[m`ntului ]ntreg!A=a to\i cei ce-odat[ sim\it-au cu putereDelirul dezn[dejdii, cel plin de-amar =i jale
235C~NTEC SF~NT
Vor pl`nge la accentul sublim al lirei tale,Imens r[sun[toare c`nd geme de durere...
Durerea e ob=teasc[: acid e-al ei s[rut...Tu ]nsu\i, Eminescu, o cuno=teai din fa=e:}nl[n\uindu-\i g`tul cu bra\ele-uciga=eTe-a str`ns a=a de tare, c[ lira \i-a t[cut...
S-a stins a ta g`ndire ]n noaptea blestemat[,P`n’ ce s[ treci ]n raiul etern sc[ldat ]n raz[...Dar opera-\i r[m`ne =i duhul t[u vegheaz[Asupra \[rii tale ]n doliu-nve=m`ntat[.
}n negrele amurguri, c`nd ne-nfioar[-un vaierCa dintr-o alt[ lume, al p[s[rii nocturne,C`nd strop cu strop, ]n tain[, din nev[zute urneNecunoscute lacrimi alunec[ prin aer,
}n tristele amurguri ce-mbrac[-a noastre frun\iCu negur[ de visuri, c`nd singur ]\i ar[\iAl lunii disc de aur vr[jind singur[t[\i,C`nd raza ei coboar[ peste c`mpii =i mun\i,
}n ceasurile-acele de team[ ne-n\eleas[,C`nd m[rile respir[ o dulce adiere,Atunci plute=ti, poete, sc[pat de-orice durere,+i \ara ta \i-o legeni cu drag, ca pe mireas[...
Poete, stai de straj[! Spre culmile m[ririiInsufl[-i, ca s[ lupte, a geniului sc`nteie,Copil al Rom`niei, o, bard menit s[ steieAl[turi de st[p`nii sl[vi\i ai Nemuririi!
236 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
LenoreB a l a d [ d e B ü r ge r
Din somn Lenore-n zori de ziTresare tulburat[:
— O, Wilhelm, m-ai uitat? E=ti mort?Veni-vei tu odat[?
Iubitul ei lupta sub steag}n v[ile boeme
+i nu-i scrisese nici un =irDe-at`t amar de vreme.
|arina =i viteazul crai,S[tui de jaf =i par[,
Au pus r[zboiului sf`r=it+i pace ]ncheiar[.
+i cling! =i clang! o=ti dup[ o=ti,Cu flori ]mpodobite,
}n zvon de tobe se-ntorceauLa vetrele iubite.
Era un glas =i-un forfot viuDin plaiuri p`n[-n vale:
B[tr`ni =i tineri, cu alai,Le alergau ]n cale,
+i bucuria str[lucea}n ochii tuturora;
237C~NTEC SF~NT
Pe Wilhelm ]ns[ ]n zadar}n c[uta Lenora...
Ea alerga ]n sus =i-n josPrin gloata de o=tire:
Nici unul, vai! din c`\i veneauN-aveau de Wilhelm =tire,
Iar c`nd, pe r`nd, trecur[ to\i,Durerea o ]nfr`nse:
|ip`nd se t[v[li pe jos,+i pl`nse, pl`nse, pl`nse...
B[tr`na o g[se=te-n drum,O scutur[, o cheam[:
— Ah! mam[, Wilhelm este mort!E mort de bun[ seam[!
S[ piar[ lumea! piar[ tot!Ar fi cu mult mai bine.
Nedrept =i crud e Dumnezeu,Amar, amar de mine!
— Copil[, vino-\i ]n sim\iri!F[-\i cruce =i te roag[;
Ce face bunul DumnezeuE drept =i bine, drag[!
— Ah, mam[, Dumnezeu e-n cer,+i cerul e departe...
Ce bine, vai, mi-a dat ]n schimbPe rugile-mi de=arte?
— Copila mea, odorul meu!Ascult[, fii cuminte!
238 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Nu sup[ra pe DumnezeuCu astfel de cuvinte!
— Ah, mam[, mam[, e-n zadar,+i toate sunt pierdute!
Nici Dumnezeu, nici iadul chiarNu poate s[-mi ajute!
— Dar, fat[, dac[ te-a uitatNecredinciosul mire,
+i poate el cu alta aziTr[ie=te-n fericire?
La d`nsul nu te mai g`ndi,+i-l vei uita cu anii,
C`nd el r[splata-=i va g[si}n ghearele Satanei!
— Ah, mam[, ceea ce-am pierdutPierdut r[m`ne, mam[!
La ce, la ce m-am mai n[scut?O, moarte, vino, ia-m[!
M`ini! }n zadar v[ fr[m`nta\i;Ochi! ]n zadar mai pl`nge\i.
Ah, via\a mea! Lumina mea!Apune\i =i v[ str`nge\i!
— O, Doamne, nu te ]nduraDe vorbele-i nebune!
}n dezn[dejdea-i f[r[ fr`uNu =tie, vai, ce spune!
Ascult[, fat[, sfatul meu!Te du la m`n[stire:
239C~NTEC SF~NT
Mireasa f[r[ de noroc}n cer g[se=te mire!
— Ah, mam[, ce mi-e cer =i rai!Ah, mam[, ce mi-e raiul?
Cu el, cu el e raiu-ntreg+i f[r[ Wilhelm, iadul!
Nici nu mai vreau s[ cred nimic,Nimic din c`te-mi spune\i!
Ah, via\a mea! Lumina mea!Str`nge\i-v[ =i-apune\i!...
A=a se zbucium[ mereu+i \ip[, =i blesteam[,
R[bdarea Domnului cerc`ndCu vorbe f[r[ team[.
+i p`n[-n ceas t`rziu de-amurgPl`ng negrii ochi ]ntruna,
C`nd stelele pe cer lucesc+i-ncet s-arat[ luna...
Auzi... deodat[, trap-trap-trap,Copite bat afar[,
Un c[l[re\ s-opre=te-n drum+i urc[-ncet pe scar[...
Lin sun[ micul clopo\el —Cling-cling-cling, f[r[ veste...
+i de la u=[, lin de tot,Vin =oaptele aceste:
— Vegheaz[ ]nc[, draga mea?Lumina nu e stins[?
240 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ce face porumbi\a mea?E vesel[ sau pl`ns[?
— Ah, Wilhelm, tu!... A=a t`rziu?...Vai, ce dureri cumplite!
De pl`ns mi-e sufletul pustiu...De-unde vii, iubite?
— Noi noaptea doar plec[m la drum,C`nd z[rile-s senine.
+i tocmai din Boemia vin,Ca s[ te iau cu mine!
— Ah, Wilhelm, intr[-n cas[-nt`i,Vreau s[-\i aud cuv`ntul.
Vreau s[ te str`ng la s`nul meu...Cum geme-afar[ v`ntul!
— Hei, geam[ v`ntul, c`t o vrea,Iubita mea, nu-mi pas[!
Fugarul sfor[ie gr[bit,Nu-i chip de stat ]n cas[!
}ncinge-te de drum cur`nd:Te-oi duce-n goan[ crunt[
+i jur c[ noaptea asta chiarDormim ]n pat de nunt[!
— Ah, dar porni-vom chiar de-acum?Afar[-i noapte rece.
Ascult[!... clopotul din turnVeste=te unsprezece!
— E luna sus... Noi =i cei mor\iNe ducem iute foarte!
241C~NTEC SF~NT
Ca v`ntul ori ca g`ndul vreiFugarul s[ ne poarte?...
— Dar unde-i locul cel faimos+i patul nun\ii cum e?
— Departe... str`mt, ]ntunecos+i ne=tiut de lume!...
— Vom ]nc[pea noi? — Negre=it!Fii gata dar ]n grab[;
Deschis e balul; dup[ noiNunta=ii to\i ]ntreab[.
Copila se g[ti; pe roibS-av`nt[ cu gr[bire,
Cu bra\u-i ginga= ]ncing`ndPe multdoritul mire.
+i hop, hop, hop, fugind cu eiFugarul salt[ sprinten,
Copitele \`=nesc sc`ntei,+i ies v[p[i din pinten.
La dreapta =i la st`nga lor,Pe drumul nins de lun[,
Cum zboar[ dealuri, v[i, c`mpii!Greu podurile sun[!
— Urra!... E luna sus... Urra!Ce repede merg mor\ii!
Te temi, iubita mea, de mor\i?— Ah, nu... dar las[ mor\ii!
Hei, unde merge-acel norod+i corbii, ce s-adun[?
242 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Ce-nseamn[ ciocli, popi, prohod+i clopotul ce sun[?
C`nt[ri =i bocete-n convoiS-aseam[n laolalt[
Cu jalnicul or[c[itAl boului de balt[.
— Pe mort l[sa\i-mi-l ]n drumNe]ngropat s[ steie,
Veni\i la cununia meaCu t`n[ra femeie!
Aici, \`rcovnic =i groparCu cioclii dimpreun[!
Tu, dasc[l, morm[ie un psalm,Tu, pop[, ne cunun[!
Dispare carul mortuar...C`nt[rile-amu\ir[:
Pe urma roibului fugarConvoiul lung se-n=ir[.
+i hop, hop, hop, zbur`nd cu ei,Fugarul salt[ sprinten,
Copitele \`=nesc sc`ntei+i ies v[p[i din pinten.
La dreapta =i la st`nga lorC`mpii, ora=e, sate,
+i \[ri =i mun\i dispar ]n zbor,De goan[ fulgerate.
— Urra!... E luna sus!... Urra!Ce repede merg mor\ii?
243C~NTEC SF~NT
Iubita mea, te temi de mor\i?— Ah, las[-n pace mor\ii!
— Te uit[! sus pe e=afodStafii =i draci s-adun[,
+i c`nt[, =i se ]nv`rtesc}n razele de lun[!
Aici, strigoi! aici, scripcari!Veni\i s[-ntindem hora:
Eu noaptea asta m[ cununCu m`ndra mea Lenora!
+i to\i strigoii — f`=, f`=, f`= —Alearg[ pe-apucate,
Zbur`nd pe sus ca-ntr-un v`rtejUn roi de foi uscate.
+i hop, hop, hop, fugind cu eiFugarul salt[ sprinten,
Copitele \`=nesc sc`ntei+i ies v[p[i din pinten.
Cum zboar[ toate-n dep[rt[ri!Apar, dispar ]ntruna!
Ora=e, sate, \[ri =i m[ri,+i stelele, =i luna!
— Urra!... E luna sus... Urra!...Ce repede merg mor\ii!
Te temi, iubita mea, de mor\i?— Vai... las’ s[ doarm[ mor\ii!...
— Roib! roib! coco=ii c`nt[-n sat...Miroase-a diminea\[...
244 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Roib! roib! z[resc la r[s[ritO gean[ de ro=a\[...
Mireasa mea, cred c-am ajuns!Suntem ]n dreptul por\ii,
+i patul nun\ii ni-e g[tit...Ce repede merg mor\ii!
Convoi, =i roib, =i cavalerStr[fulger[ ]n treac[t;
Lovit cu o vergea de fier,Se fr`nge vechiul lac[t;
Aripile b[tr`nei por\iS-arunc[ la o parte,
+i printre cruci, ]n cimitirEi zboar[ mai departe...
Hu!... cavalerul s-a oprit!Minune blestemat[!
Mantaua-i se destram[-n v`nt,Bucat[ cu bucat[;
O h`rc[ goal[-n loc de capR`nje=te fioroas[,
+i trupul, ]n schelet schimbat,Pe um[r poart[ coas[...
Tresare roibul viforos,Necheaz[ cu putere,
Pe n[ri =i gur[ vars[ foc,+i sfor[ie, =i... piere!
P[m`nt =i ceruri gem amar}n ceas de grea m`nie...
245C~NTEC SF~NT
Lenora se fr[m`nt[ greu,Cuprins[ de-agonie.
Acum se str`ng ]n cimitirStafiile la lun[
+i-o hor[ de=ucheat[-ntind+i c`nt[ ]mpreun[:
— R[bdare! Chinul p[m`ntescSe m`ntuie cu somnul;
De bietul suflet r[t[cit}ndure-mi-se Domnul!
246 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
}n ciud[D u p [ B u r n s
Se vede s[rman, ocolit cu dispre\+i fruntea =i-o-nclin[ — ]n ciud[?Dar noi ne m`ndrim =i-o-n[l\[m mai m[re\,
+i-aceasta doar numai ]n ciud[!}n ciud[ =i numai ]n ciud[,}n ciuda at`tor mizerii ce s`nt,Nimic nu e rangul dec`t un cuv`nt,+i omul e aur — ]n ciud[!
Cu p`ine =i sare, cu coji de m[laiTr[im anevoie — ]n ciud[!Nebuni =i mi=ei se r[sfa\[ ca-n rai,Dar om este omul — ]n ciud[!}n ciud[ =i numai ]n ciud[,}n ciuda averii =i-a tuturor chiar,Tot omul cel vrednic e m[rg[ritar,Oric`t de s[rac e — ]n ciud[!
Vede\i voi pe-acela, el cic[-i boier,+i \an\os ce umbl[ — ]n ciud[!Asculte-l to\i pro=tii =i-nal\e-l la cer,El tot e-un netrebnic — ]n ciud[!}n ciud[ =i numai ]n ciud[,
247C~NTEC SF~NT
}n ciuda podoabei ce-o poart[ la piept,Un om f[r[ zgard[, un om ]n\eleptSe uit[ =i r`de — ]n ciud[!
Un rege ]l poate-nc[rca din prisosCu nume =i-onoruri — ]n ciud[!Dar vrednic s[ fac[ din om tic[losNu poate nici d`nsul — ]n ciud[!}n ciud[ =i numai ]n ciud[!Oric`t e de sus =i oric`t de seme\,Nimic nu-i mai sf`nt, =i nimic mai de pre\
Ca mintea =i cinstea — ]n ciud[!
De-aceea ruga\i-v[ Domnului sf`nt,S[ lupte tot omul — ]n ciud[!Ca mintea =i cinstea s[ aib[ cuv`ntPe lumea aceasta — ]n ciud[!}n ciud[ =i numai ]n ciud[,Veni-va ea vremea ]nscris[ pe steag.C`nd om c[tre om s[-=i ]ntind[ cu dragO m`n[ de frate — ]n ciud[!
248 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C[tre copaciGiosué Carducci
Umbre=ti culmi repezi, largi singur[t[\i,Dar nu-mi e=ti drag, ]ntunecat stejar:Cu ramuri verzi tu-mpodobeai barbariPustiitori de tronuri =i cet[\i.
Tu, laur sterp, =i mai prejos ]mi pari:Tu min\i, oric`t de falnic verde-ar[\iPe c`mpul ve=ted, sau c`nd, alte d[\i,Luceai pe frun\i ple=uve de chesari.
Mi-e=ti drag[, vi\[, tu ce cre=ti bogat[Din lut pietros, ca s[-mi ]mbii paharulUit[rii ]n\elepte-n vremuri grele.
Mai scump mi-e bradul: el va-nchide-odat[}n patru sc`nduri, neted, tot amarul+i zbuciumul, =i visurile mele.
249C~NTEC SF~NT
Ucenicul vr[jitorD u p [ G o e t h e
Iar s-a dus ]n t`rg batr`nulMaistru vraci, =i-s eu stap`nul!Hai, c[ pun eu azi la caleToate duhurile sale!+tiu pe dinafar[Farmecele lui,+i minuni, ca d`nsul,Fac, f[r[ s[-i spui.
Iute! iuteAd[ ap[,S[ ]nceap[RotitoareValuri-valuri pe-ntrecuteS[ se verse-n sc[ld[toare!
Vino dar, m[tur[ roas[!Ia-\i mantaua zdren\uroas[!Slug[-ai fost, fii iar[ slug[!F[-mi pe voie dintr-o fug[!Cap[t[-\i picioare,Sus r[sar[-\i cap.Du-te, poart[-mi, ad[-miDoni\ele-n trap!
250 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Iute! iuteAd[ ap[,S[ ]nceap[RotitoareValuri-valuri pe-ntrecuteS[ se verse-n sc[ld[toare!
Iat[-mi-l fugind pe cale!Umple doni\ele-n vale,Ca un fulger mi se-ntoarn[,Un potop de valuri toarn[,Pleac[, vine iar[!Colc[ie-n bazin,Salt[, cre=te apa,A, dar este plin!
Ho! str[ine!Scalda-i plin[:La hodin[,Ca-nainte!Ah, pricep... amar de mine!Vorba mi-a pierit din minte!
Vorba, vai! ce cat[ spus[Ca s[-l fac[ iar ce fuse!Fuge, vai, =i vine-n grab[!M[tur[, de-ai fi de treab[!Tot mai mult aduce,Toarn[ tot mereu,Vai, =i mii de r`uriCad pe capul meu!
251C~NTEC SF~NT
+aga-i =ag[,Nu-mi mai place!Stai, tu, drace!}nc[ r`de?!Inima-n r[cori mi-o bag[!Ce ochi crun\i! Ce schime h`de!
O, dar ai ie=it din iaduriCa s[ faci prin cas[ vaduri?Unde caut, pretutindeni,Parc[-i un puhoi cu grindeni!M[tur[ netoat[,Stai pe loc, ]\i spun!B[\, ce-ai fost odat[,Nu mai fi nebun!
Nu ascult[?!Hai tu numa!C[ci acumaCu toporulF[r[ de z[bav[ mult[Am s[-\i potolesc eu zorul!
Iat[-mi-l! T`r`= s-arat[!De m-arunc la tine-odat[,Nici nu m`ntui tot cuv`ntul,Una fi-vei cu p[m`ntul!L-am cr[pat ]n dou[!L-am lovit la mir!Pot s-a=tept acuma+i s[ mai respir!
252 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Iat[! Iat[!C[ ]nvie+i-mi ]mbieDoni\i plineDoi acuma dintr-o dat[!Ajutor, puteri divine!
+i alearg[! Curg p`raie,Pretutindeni prin odaie!Ce priveli=te avan[!Vraciul! — Maistre, f[-\i poman[!Duhurile tale,Doamne,-=i fac de cap:Le-am chemat, =i-acumaNu mai pot s[ scap!
— M[turice!Stai cuminteCa-nainte...C[ci la vremeDoar b[tr`nul vraci aice,Duhuri, poate s[ v[ cheme!
253C~NTEC SF~NT
Stropi de nectarGoethe
C`nd Minerva, ca s-aratePre\uirea pentru-alesu-iPrometeu, din cer i-aduseDe nectar o cup[ plin[,Spre a-=i ferici pe oameni+i spre-a le s[di ]n sufletSim\ul artelor frumoase;
Sprinten[-=i zori ea pasul,Nu cumva s[ prind[ vesteJupiter; =i cupa de-aur+ov[i =i pe p[m`ntulVerde c`\iva stropi picar[...
Iute-albinele-i luar[Urma, =i sorbir[ harnic;Fluturul s-afl[ ]n treab[Ca =i el un strop s[ fure;Chiar n[s`lnicul p[ianjenLunec[ =i supse stra=nic.Norocoase-au fost acestea+i-alte ginga=e g`ng[nii,C[ci ]mpart cu muritoriiAst[zi deopotriv[ cea maiM`ndr[ desf[tare — arta.
254 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
LoreleyHeine
Eu nu =tiu ce poate s[ fieC[-mi sun[ mereu ]n urechiCu ve=nica-i melancolieUn basmu din zilele vechi.
Se-ntunec[ f[r[ de veste,Lin apele Rinului curg,+i cresc ale mun\ilor cresteM[re\ str[lucind ]n amurg.
Pe st`nc[ un chip de femeieS-arat[ din negur[ bl`nd,Br[\ara-i de aur sc`nteie,Ea-=i piapt[n[ p[rul c`nt`nd.
Ea-=i piapt[n[ p[rul =i c`nt[Un c`ntec de vraj[ al ei;Te farmec[ =i te-nsp[im`nt[C`ntarea frumoasei femei!
Pescarul, nebun, se repedeCu luntrea lui mic[ =i, dus,Nici valuri, nici st`nc[ nu vede,El caut[ numai ]n sus.
255C~NTEC SF~NT
V`ltoarea-l izbe=te de coastaSt`ncoas[, =i moare-necat:Loreley a f[cut-o aceastaCu viersul ei fermecat.
256 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
GrenadiriiHeine
Din Rusia doi grenadiri se pornescVoio=i s[-=i revad[ iar Fran\a,Dar c`nd au intrat ]n hotarul nem\esc,Atunci ]=i pierdur[ speran\a.
Atunci au aflat dureroasele =tiriC[ gloria Fran\ei s-a stins:}nfr`nte, zdrobite sunt marile-o=tiri+i cezarul, cezarul e prins!
Atunci ]=i plecar[ tri=ti frun\ile lor+i pl`nser[ cei doi tovar[=i.Iar unul a zis: — Cumplit m[ mai dor,Cumplit m[ ard r[nile iar[=i!
A zis cel[lalt: — Un vis fuse tot,+i moartea mi-ar fi mult mai bine!Am ]ns[ nevast[, copii, =i nu potS[ mor, c[-s pierdu\i f[r[ mine!
— N-am zor de nevast[, n-am zor de copii,Un dor mai frumos m-a cuprins;Cer=easc[ pe drumuri ori fac[ ce-or =ti:Cezarul, cezarul meu, prins!
257C~NTEC SF~NT
Cur`nd, o, prietene, mort voi z[cea:Ascult[-mi un singur cuv`nt!Cadavrul cu tine ]n Fran\a mi-l ia,M[-ngroap[-n al Fran\ei p[m`nt!
Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept,Aproape de inima-mi stins[;A=az[-mi =i flinta la um[rul drept+i spada la mijloc ]ncins[.
A=a voi veghea ]n morm`nt, ascult`nd,O straj[ ce pare c[ doarme...Ci-n vis auzi-voi iar tunul url`nd+i tropot, =i z`ng[t de arme!
Cezarul meu trece-n al luptei av`ntPe groap[-mi, =i-n spade ce scap[r,Atunci, ]narmat m[ ]nal\ din morm`nt,Cezarul, cezarul s[-mi ap[r!
258 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
A= pune cruce s[r[cieiHeine
A= pune cruce s[r[ciei meleDe-a= fi un pictor me=ter de icoane,S[ zugr[vesc tablouri dup[ toane,}mpodobind biserici =i castele.
Potop de daruri, aur =i coroane,De-a= =ti clavir, vioar[ ca, prin ele,S[ desf[tez boierii-n cafeneleOri s[ culeg aplauze-n saloane.
Nu-mi va z`mbi norocul niciodat[:Pe lume tu mi-e=ti singurul tezaur,Tu, art[ f[r[ p`ine, poezie!
+i, ah! c`nd al\i petrec =i se desfat[,C`nd vinul spumeg[-n pahare de-aur,Eu ]nsetez, ori beau — pe datorie...
259C~NTEC SF~NT
Arborii-nflori\i r[sun[...Heine
Arborii-nflori\i r[sun[,C`nt[ cuiburile-n slav[...Cine-i oare capelmaistrul}n orchestra din dumbrav[?
Pi\igoiul care-ntrunaD[ din cap cu-at`ta fal[?Ori pedantul cuc ce-=i strig[Numele f[r[ gre=eal[?
Este oare cocost`rcul,Care, tacticos la pasuri,Calc[-nfipt pe lungi picioare,}n acest concert de glasuri?
Nu! }n inim[-mi tr[ie=teCela ce conduce corul...Tainic simt cum bate tactul,+i socot c[ e amorul.
260 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
CavalerulHeine
Lui D. Anghel
A fost odinioar[ un cavaler t[cut,Cu ochii melancolici, obrajii de z[pad[.T[r[g[nat =i =ubred, pustiu =i ab[tut,El hoin[rea pe uli\i, dat visurilor prad[.Era a=a de \eap[n, st`ngaci, dus ]n extaz!La geamuri flori =i fete r`deau de el cu haz,C`nd, =ov[ind ]n umblet, se poticnea, s[rmanul!
Ades, pierdut ]n umbr[, st[tea-ntr-un col\i=or,Fugind de ochii lumii, ]n casa-i solitar[.+i bra\ele-am`ndou[ el le-ntindea cu dor,Ci nu scotea o =oapt[ ]n lini=tea de sear[.La miezul nop\ii ]ns[ cre=tea un fream[t lin+i-un c`ntec sau desc`ntec bizar, ca din senin,+i cineva la u=[ u=or de tot ]i bate...
Iubita-i intr[, — iat-o alunec`nd u=or}ntr-un ve=m`nt de spum[ de valuri zgomotoase,Aprins[ =i-nflorit[ ca un aprins bujor;Str[lucitor e v[lu-i u=or ca de m[tase.Blond chipul ei r[sare din buclele-aurii,Sur`d alba=tri ochii sc`nteietori de vii —}n bra\e unul altui se las[ ei s[ cad[...
261C~NTEC SF~NT
}n bra\e unul pe-altul ei dornic se cuprind;St`ngaciul de-adineauri nici nu se mai cunoa=te;Re-nvie vis[torul; obrajii reci s-aprind;Din ce ]n ce mai teaf[r el simte c[ rena=te.Ea ]ns[, ea-l r[sfa\[ z`mbind alint[tor,Cu vicle=ug se-ntoarce ]ncet =i-nceti=orL-acoper[ cu v[lul cel alb, de diamante...
}ntr-un palat feeric, cu ziduri de cle=tar,Se vede cavalerul, orbit de-a=a splendoare:Uimit se uit[ d`nsul =i se mai uit[ iar,Tot arunc`nd ]n preajm[-i priviri ne-ncrez[toare.Dar nimfa-l \ine totu=i ]mbr[\i=at cu dragEl — mire, ea — mireas[, =i-n jurul lor, =iragDin \iter[ \in hangul =i c`nt[ m`ndre z`ne...
Din \iter[ \in hangul =i c`nt[ r[pitor,+i, st`nd s[-nceap[ dan\ul, ridic[-n tact piciorul...Tresare cavalerul, ]nnebunit de-amor.Mai p[tima= ]=i str`nge la piept acum odorul.Atunci, f[r[ de veste, luminile dispar,+i iar[=i cavalerul t[cut =i solitar,Se pomene=te-n trista poetului chilie...
262 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Copii eram..Heine
Surorei mele
Copii eram pe-atunci, copil[,Copii dr[gu\i, copii vioi;Ne coco\am printre cote\e,Dormeam în paie amândoi...
Iar oamenii veneau afar[Când noi cucurigam dr[co=i,+i ei credeau de bun[ seam[C[ este cântec de coco=...
Cu l[zile din curtea noastr[,Gr[mad[ una peste alt[,}ntruchipasem noi o cas[:Gospod[ria laolalt[...
De prin vecini b[trâna mâ\[Ne cerceta-n r[stimpuri dese,O-ntâmpinam cu plec[ciune,Rostind cuvinte ne-n\elese.
Ba o-ntrebam de s[n[tate,Politico=i, care de care;De-atunci, la câte mâ\i b[trâneN-am pus aceea=i întrebare!
263C~NTEC SF~NT
Ba stam adesea la taifasuri,Ca doi b[trâni din vremi uitate,Ne tânguiam c[-n vremea noastr[Erau a=a frumoase toate;
C[ dragostea, credin\a, cinsteaPe zi ce merge, tot dispar,+i cât de scump[ e cafeaua,+i banul cât e azi de rar!...
S-a dus copil[ria noastr[,+i toate-s de vârtej furate —+i bani, =i vremuri, =i credin\[,+i cinste, =i iubire — toate!...
264 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
HusariiP E T O F I
Un tropot - trâmbi\a râsun[,Cresc nourii de praf treptat,Husarii sunt! Ei vin în goan[,+i-au ordin ca s[ mâie-n sat.
Abia sosi\i aici, spre sear[,Ai patriei ap[r[tori,+i bucurie, dar =i team[Cuprinde pe locuitori.
Nici bucuria lor, nici teamaNu poate na=te din senin:Sunt chipe=i, buni b[ie\i, husarii,Dar... cam râvnesc la bun str[in.
— Ia seama, fata mea, la toate —+opte=te mama serioas[ —Cumva s[ nu c[l[toreasc[Vreun lucru mai de pre\ din cas[.
Odat’ cu zorile, husarulE treaz, =i to\i s[rind pe caiDau pinteni, sun[ de plecare,Dispar departe peste plai.
265C~NTEC SF~NT
Cu o durere negr[it[Se uit[ fata dup[ ei:Frumo=ii ochi înoat[-n lacrimi,Oftând se umfl[ pieptul ei.
— De ce e=ti, fata mea, tu trist[?Vorbe=te: ce s-a întâmplat?— Ah, mam[, a plecat husarul+i inima el mi-a furat!
266 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
SurugiulLENAU
Vraja dulcei nop\i de maiSt[p`nea afar[,Sus, de-argint pluteau b[laiNori de prim[var[.
N-auzeai pe lunci =i v[iNici un glas s[ sune,Singur[ umbla pe c[iRaza blondei lune.
Molcom frem[ta abiaNumai v`ntul serii,Spre a nu trezi cumvaPruncii prim[verii.
Chiar =i tainicul izvorParc[ amu\ise,Ca s[ cru\e-a florilorParfumate vise.
Cornul s[u la gur[-atunciSurugiul pune+i-l f[cu prin v[i =i lunciVesel s[ r[sune.
267C~NTEC SF~NT
+i sunau cei patru caiSprinteni din copite,Ce prin ]nfloritul raiRopoteau gr[bite.
+i p[rea c[ trec ]n zbor+i alearg[ toate,Speriind ]n goana lorLini=tea din sate.
C`nd, prin raiul ce-l z[rimCum str[batem, iat[F[r[ veste-un \intirimOchilor s-arat[.
Zidul mohor`t st[teaSprijinit de st`nc[,Crucifixul sf`nt vegheaSus, ]n jale-ad`nc[.
Surugiul domolindDintr-o dat[ trapul,Sus, la crucifix, privind,Trist ]ntoarce capul.
— Ier\i, m[ria-ta, de-oprim,}ns[ n-am ce face:Colo, sus, ]n \intirimUn tovar[= zace.
+i de c`te ori m[-ntorn,M[ ]neac[ pl`nsul:
268 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Nimeni nu suna din cornMai frumos ca d`nsul!
+i de c`te ori revinPe-aste locuri iar[=i,Trebuie s[-i c`nt pu\inBunului tovar[=!
C[tre \intirim deci elCornul =i-l ]mbie,S[-l aud[-n somn acelA\ipit sub glie;
+i-un at`t de dulce zvonDintre st`nci p[trunde,Parc[ mortul postilion1
Din morm`nt r[spunde.
Repede porni la drumGoana cea nebun[:T`nguiosul corn =i-acum}n auz ]mi sun[...
1 Surugiu.
269C~NTEC SF~NT
Excelsior! 1
L O N G F E L L O W
Spre sear[, printr-un s[ti=orDin Alpi, un t`n[r c[l[torTrecea purt`nd prin nea =i v`ntUn steag cu-acest str[in cuv`nt:
Excelsior!
Sub geana-i ochiu-ntunecosSclipea ca palo=ul t[ios,+i, ca din corn de-argint, senin,Suna cuv`ntul cel str[in:
Excelsior!
Lumini de prin bordeie, rar,B[teau ]n fa\[-i, =i, bizar,Ghe\arii-n noapte str[luceau,+i straniu buzele-i =opteau:
Excelsior!
— E un pr[p[d ]n mun\i acum! —}l sf[tuie=te-un mo= pe drum —P`r`ul e =ivoi turbat...El murmur[ ne-nduplecat:
Excelsior!1 Mai sus (lat.).
270 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
— O, vin’, o fat[ i-a =optit,La pieptul meu, pribeag trudit!}n ochi-alba=tri-nl[crima\iPrive=te-oft`nd, ]nal\-un bra\:
Excelsior!
— O, nu intra-n br[detul des,Lavinele ]n drum ]\i ies!}i strig[-n vale un p[stor.El pas[ drept, nep[s[tor:
Excelsior!
+i-n zori, c`nd clopotul din schit,Vibr`nd sonor =i l[murit,Pe fra\i la rug[ i-a chemat,Din stele-un glas a r[sunat:
Excelsior!
+i c`inele-a descoperitUn pelerin ]ntroienit.Pe pieptul s[u un steag — drept scut —Cu-acel cuv`nt necunoscut:
Excelsior!
+i tainic mortul sur`deaSpre soarele ce r[s[rea,+i m`ndru, ca o stea c[z`nd,C[zu din cer un strig[t bl`nd:
Excelsior!
271C~NTEC SF~NT
Mugur, mugur, mugurel...Petöfi
}n ora=ul [sta am deschis eu ochii;Salutare, locuri m`ndre, scumpe mie!Doina doicei mele din copil[rieSun[-n tot ora=ul: doica-mi c`nt[ mie?Glasul ei e-acesta? ori poate m[-n=el:
“Mugur, mugur, mugurel!...”
A plecat, odat[, un copil voios,Azi, b[tr`n, se-ntoarce tot pe-aceea=i cale...Hei, de-atunci ce mult e... griji, necazuri, boale,Bucurii pu\ine, =i at`ta jale!Cum mai trece vremea...” trist ]ng`n[ el:
“Mugur, mugur, mugurel!...”
Oare unde sunte\i, tovar[=i de joc?D-a= vedea pe unul barem dintre voi!S[ mai st[m de vorb[, veseli am`ndoi,S[ ne re]ntoarcem anii ]napoi,Anii cei de basme, s[ c`nt iar cu el:
“Mugur, mugur, mugurel!...”
F[r[ de hodin[, pas[re pribeag[Care-=i cat[ cuibul cald de-odinioar[C`nd se-ntoarce iar[ m`ndra prim[var[,
272 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
G`ndul meu colind[, pretutindeni zboar[,+i m[ mir eu singur c`te-mi spune el:
“Mugur, mugur, mugurel!...”
Sunt copil acuma, iar[=i sunt copil!Pe-o nuia ]ncalec... lumea e a mea!Sare =i necheaz[ murgul meu — nuia,Merg la jgheab, devale, =i ]i dau s[ bea...Hii, murgu\, ]n lume, zboar[ r`ndunel...
“Mugur, mugur, mugurel!...”
Cl[tinat r[sun[ clopotul din turn,Calul, c[l[re\ul cad de oboseal[...E-n amurg... acas[ doica m[ ia-n poal[...A\ipesc, =i visuri m`ndre m[ ]n=al[;Doica m[ alint[, c`nt[-ncetinel:
“Mugur, mugur, mugurel!...”
273C~NTEC SF~NT
Un visPetöfi
Iubesc cum ]nc[ om pe lumeN-a fost ]n stare s[ iubeasc[.Iubita mea e sf`nt[, mare,Dar nu-i fiin\[ p[m`nteasc[.
Iubesc o zeie exilat[Din cer, =i-n veci o voi iubi:E libertatea. Dar, durere!}n vis numai o pot z[ri.
}n versurile mele ]ns[Mi-apare falnica iubit[.Chiar ast[-noapte-a fost cu mine}ntr-o gr[din[ ]nflorit[.
}ngenunchind i-am spus iubirea-mi+i m-am plecat s[ rup o floareCa s[ i-o dau — o mic[ jertf[...Atunci — cu spada sclipitoare —
La spate-mi ap[ru c[l[ul,+i capul meu c[zu trunchiat...}n m`ini chiar ]mi c[zu, =i d`nsei}n loc de floare i l-am dat.
274 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
M[nu=aSchiller
}n fa\a gr[dinii sale cu lei,C`nd gata-i s[-nceap[ lupta de fiare,St[ regele Francisc pe tron.}n preajm[-i st`lpii coroanei,+i de jur ]mprejur, pe ]naltul balcon,Cunun[ de m`ndre femei.
+i la un semn s-a deschis colivia,+i grav, ]n aren[, un leu}=i poart[ m`ndria+i caut[ mut, de jur ]mprejur,C[sc`nd fioros.}=i scutur[ coama-ncurcat[+i se ]ncovoaie o dat[,Apoi se culc[ jos.
+i regele d[ un semn iar[,+i prin poarta cealalt[Un tigru s[lbatic salt[.Cum vede pe leu, r[cne=te+i ]n cerc, fricos, ]l ]nconjoar[Cu limba-ncordat[-n afar[,
Cu coada v`lvoi+i sfor[ie turbat, furios
275C~NTEC SF~NT
+i m`r[ie d`rz, apoiSe culc[ al[turea, jos.
+i craiul mai d[ un semnal,+i pe dou[ guri coliviaStupe=te doi leoparzi deodat[.Ei cad furtunatici, cu l[comiaDe lupt[-ndr[znea\[,Pe tigru n[val,Acesta turbat ]i ]nha\[Cu laba-ncruntat[,Dar leul ]n susSe-nal\[ url`nd, =i to\i s-au supus.
+i tac ]mbufnate,}n cerc ]ntinse,De setea s`ngelui aprinseFelinele ]nfrico=ate.
Atunci, din balconCade-o m[nu=[ din m`ini delicate}ntre tigru =i leu, la mijloc.Iar Cunigunda-n b[taie de jocSe-ntoarce spre cavalerul Delorges:— De-\i este amorul a=a de aprins+i vrei s[ mi-o dovede=ti dinadins,Ei, ad[-mi atunci m[nu=a de jos!
+i cavalerul porne=te ]n prip[,Coboar[-n arena ]ngrozitoareCu pas ap[sat, ]ndr[zne\,
276 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
+i dintre fiareSmuce=te m[nu=a c-un gest de dispre\.
+i cu uimire, cu groaz[,Cavaleri =i nobile dameSe gr[m[desc s[-l vaz[.+i el, lini=tit, aduce m[nu=a-napoi.Curtenii prind s[-l aclame.Iar Cunigunda jubileaz[,Norocu-i r`de ]n ochii vioi:Ce ginga= z`mbe=te, primind pe viteaz!...El, m`ndru, i-arunc[ m[nu=a-n obraz:— R[splata, doamn[, n-o mai vroi!+i pleac[, f[r[ s[ cate-napoi.
277C~NTEC SF~NT
Graiul ielelorGoethe
Cin’ zboar[ prin viscol a=a de t`rziu}n noapte? E tat[l cu scumpul lui fiu.El \ine copilul lipit de-al s[u piept,Vegheaz[ asupr[-i cu ochiul de=tept.
— Copile, tu tremuri; \i-e fric[; ce ai?— Nu vezi, tat[ drag[, pe-al ielelor crai,Cu lunga lui coad[, coroan[ purt`nd?— Copile, e cea\[ purtat[ de v`nt.
“O, drag[ copile, o, vin ca s[-\i facLa jocuri frumoase, s[-\i fie pe plac.Flori m`ndre, pestri\e, din plai str`nge-vei,+i maica te-mbrac[ ]n aur de vrei!”
— Ah, tat[, ei, tat[, auzi ce mi-a zis,Ce craiul ]n umbr[ =optind mi-a promis?— Taci molcom, copile, =i fii lini=tit:E v`ntul ce-n ve=tedul cr`ng a vuit.
“O, vrei tu, copile, cu mine s[ vii?Surorile mele cu drag te-or p[zi.Din ap[ ies ele c`nd este senin+i-n c`nturi =i-n jocuri te leag[n[ lin!”
278 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
— Dar, tat[, ah, tat[, nu vezi la un loc,Prin negur[, ielele prinse ]n joc?— V[d, drag[ copile, eu v[d l[muritCum ramii ]=i mi=c[ un plop g`rbovit.
“Frumos e=ti, copile, =i drag tu ]mi e=ti;Te smulg cu puterea, de=i te fere=ti!”— Ah, tat[, iat[-l, m[ prinde-acum, vai!Acum m[ strive=te al ielelor crai.
B[tr`nul cu groaz[ fugaru-nte\e=te;Copilul ce geme de s`n =i-l lipe=te.Abia el ajunge acas[ cu chin...Copilul de spaim[-i murise la s`n.
279C~NTEC SF~NT
Trei soneteDup[ Heine
I(Traumbilder1, III)
}n vis, p[rea la nunt[ c[ m[-nvit[;+i se f[cea c[ eu plecam de-acas[}n frac de gal[, vest[ de m[tase;}n fa\a mea sta dulcea mea iubit[.
M-am ]nchinat =i-am zis: “Sunte\i mireas[?Eh, v[ doresc via\[ fericit[!”Dar vorba mea era a=a silit[,Pe c`t de rece =i politicoas[.
Atunci iubita izbucni ]n pl`ns,+i-n lacrimile ce-i curgeau ]ntruna,}nc`nt[torul chip al ei s-a stins.
O, dulcii ochi, evlavioase stele,De m[ min\esc aievea-ntotdeauna,M[car ]n vis m[-ncred cu drag ]n ele.
II(Mamei sale B. Heine, n[scut[ von Gelden)
Sunt ]nv[\at s[ port sus a mea frunte,C[ci firea mea e d`rz[ =i-ndr[znea\[;
1 Imagini din vis (germ.).
280 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Chiar regele de m-ar privi ]n fa\[,Privirea mea ar =ti cum s[-l ]nfrunte.
Dar, scump[ mam[, oric`t de semea\[Figura mea ar sta s[ se ]ncrunte,Eu =ov[iesc, cu pletele c[runteC`nd mi te-apropii, sf`nt[ =i m[rea\[.
Spiritul t[u poate m[ umile=te,Spirit ]nalt, ce nu cunoa=te fric[+i fulgerul spre ceruri se ridic[.
O amintire m[ nelini=te=te,Purtarea mea cea rea posomor`t-aInima care m-a iubit at`ta?
III
Ca un nebun te-am p[r[sit odat[,}n lumea larg[ dorul m[ goniseS[ cat iubirea-ntrev[zut[-n vise,Ca s-o cuprind ]n inima mea toat[.
+i am cer=it pomana ne-nsemnat[R[t[citor, cu bra\ele deschise,+i am b[tut la por\ile ]nchise,Dar numai ur[-mi dar[ ca r[splat[.
Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea,+i asta n-am g[sit-o nic[irea.Bolnav =i trist m-am re]ntors acas[.
281C~NTEC SF~NT
Tu mi-ai ie=it atunci ]n prag duioas[,+i, ah, ]n ochii t[i sta zugr[vit[Iubirea sf`nt[, dulce, mult dorit[.
APRECIERI
Poetul nu caut[ singur[t[\ile, ci st[ ]n comunitate asist`nd la evenimentelesemnificative, nunt[, ]nmorm`ntare, festivit[\i. Sunt cu totul comune gravurilece reprezint[ ca ]ntr-o scar[ a vie\ii toat[ familia, de la bunici p`n[ la copilul ]nbra\e, ]n drum spre locurile de petrecere. Deci la Iosif, care nu este un sumbrur[pus de triste\i uciga=e, nici un s[lbatic ca eroii lui Br[tescu-Voine=ti, nostalgiae de ]ntoarcere la bunurile societ[\ii naive, patriarhale, gessnerianism...
G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent. Edi\ia aII-a, rev[zut[ =i ad[ugit[, Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 602.
Poet al satului, dar =i al provinciei natale, cu aspira\iile ei fire=ti c[tre libertate,“pastelizat” ]n sensul plastic al cuv`ntului, cu penel discret, muiat ]n albastru, ]npulbere de aur =i ]n cenu=iu de colb, dar cu desenul precis conturat, St. O. Iosif=i-a g[sit instrumentul ]ntr-un vers limpede, echilibrat, ferit de sonorit[\i g[unoase,ca ale majorit[\ii contemporanilor. De=i este st[p`nit de melancolie, nu =i-ospeculeaz[ ca pletora posteminescienilor, =i unul din principalele-i merite estede a nu li se fi ]ncadrat nici un moment, situ`ndu-se din capul locului ]n filieralui Co=buc, at`t ca atmosfer[ moral[, c`t =i ca factur[ de vers =i strof[, cu o not[personal[ net[g[duit[. El nu l-a a=teptat pe maestrul s[-=i defineasc[ ]ntr-unt`rziu atitudinea fa\[ de popor, ca s[ g[seasc[, ]n sonetul Cronicarii (1901),lapidarul vers:
+i suf[r =i m[ bucur cu poporul.Patriotismul, nu de firm[, nici de program, ci de structur[ moral[ autentic[,
axat, de iubitorul de c`ntec ne=ovin, pe preferin\[ sim\it[ pentru doin[, =i-ag[sit expresia ]n interesantul poem De c`ntece Parisu-i plin...
+erban CIOCULECU, Variet[\i critice, Editura pentru literatur[, Bucure=ti,1966, p. 300—301.
Leag[nul copil[riei lui Iosif este Bra=ovul, unde tat[l s[u, deaproape ]nruditcu scriitorul =i academicianul Gavril Munteanu, a fost timp ]ndelungat direc-
283C~NTEC SF~NT
torul liceului rom`n. O spun aici spre a ]mpr[=tia pentru totdeauna insinu[rileacelor nebulo=i detractori, care, f[r[ a-=i putea dovedi originea rom`neasc[ m[carp`n[ ]n prima genera\ie ce i-a precedat, prezint[ pe Iosif ca pe un venetic decine =tie ce semin\ie semit[. Dar o mai amintesc =i pentru c[ originea lui, Bra=ovul,acest cuib vechi de cultur[ rom`neasc[, ora=ul cu disciplin[ social[, cu tradi\ii =itrecut =i cu credin\a nestr[mutat[ ]n puterea neamului, explic[ multe din calit[\ilepoetului nostru. (...)
}nt`ile lui poezii apar ]n Viea\a dlui Vlahu\[, ]ntr-un timp c`nd printr-oextraordinar[ reclam[ de ziare ie=eau r`nd pe r`nd volumele lui Radu Rosetti,poet acum naufragiat, =i c`nd dl Hasdeu introducea cu mult aparat poezia cearece =i afectat[ a lui H.G. Lecca. Ace=ti doi se men\in ]n opinia public[ p`n[ ceIosif urc[ tribuna Convorbirilor de sub direc\ia dlui Bogdan. Prin volumul s[uPatriarhale st`rne=te o bucurie general[, ]n pres[ =i la to\i c`\i, cu at`ta dreptate,se pl`ngeau de lipsa unei note originale ]n poezia contemporan[.
+i cauza bucuriei recenzen\ilor n-a fost numai manifestarea ]ns[=i a talentu-lui, ci faptul c[ s-a g[sit un public ca s[-l ]mbr[\i=eze, s[ se declare pentru odirec\ie at`t de simpl[ =i fireasc[, s[ se inspire din toate acele figuri bl`nde =ipatriarhale, din toate acele pastele =i icoane frumoase de pe p[m`ntul \[riirom`ne=ti, zugr[vite de poet ]ntr-o limb[ curat[ =i melodioas[.(...)
Forma u=oar[ a poeziei populare, ]ntrebuin\at[ de Iosif, a contribuit mult lacucerirea opiniei. +i poezii ca Doina sau ... C`ntec vechi s-au r[sp`ndit foarterepede. (...)
+i e u=or de constatat c`t de mult se apropie Iosif de Eminescu ]n ]mbina-rea poeziei culte cu cea popular[, c`t de mult se nizuiesc am`ndoi la readucereapoeziei la dreapta ei ob`r=ie...
Ilarie CHENDI, Pagini de critic[, Editura pentru literatur[, Bucure=ti,1969, p. 124, 125, 126.
Dup[ propria-i m[rturisire, +tefan Octavian Iosif s-a vrut continuator al luiCo=buc; ceea ce, ]n poeme precum Furtuna =i Cocoarele, a =i fost. Criticaliterar[ l-a plasat, prin consens, ca verig[ notabil[ ]ntre Co=buc =i Goga, f[r[ cavreun interpret s[ se hazardeze a-l ridica la nivelul celor doi. Ingrata postur[ depoet de tranzi\ie a f[cut s[ i se uite meritele, versurile sale fiind eclipsate detalentul antecesorului =i de al urma=ului ]ntru literatur[. S[ nu uit[m ]ns[ c[Goga va relua primele versuri din poemul lui Iosif Adio (“Da, mult mai bine arfi fost/ S[ fi r[mas ]n sat la noi...”), a=a cum prin\ul Cantemir reluase stihurilelui Miron Costin.
284 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
Tonul lui Goga este anticipat ]n Roman\a publicat[ ]n 1899 (“Era un c`ntecce-l =tiam/ De-acas[, dintr-o sear[.../ Cum l-ascultam pierdut la geam,/ Mi sep[rea c[ m[ vedeam/ La noi, acas[, iar[...”) =i ]n poemul Veselie ce premergeC`ntecele bardului din R[=inari: “La or`nd[-i o be\ie/ Stra=nic[ ]n ast[-sear[!/Nimeni nu mai vrea s[ =tie/ Ce viforni\[ e-afar[...// Glasuri vesele r[sun[, /Zic vioare, url[ v`ntul.../ Joac[ to\i cu voie bun[,/ D`rd`ie sub ei p[m`ntul!”St.O. Iosif accentueaz[ patriarhalitatea satului ardelean (volumu-i de debut seintitula Patriarhale) zugr[vit ]n nota doctrinei panteiste a sem[n[tori=tilor.
De=i a cultivat mai insistent dec`t Co=buc =i Goga confesiunea, nu s-a doveditun poet liric de voca\ie; se mai pot re\ine din opera sa exclusiv poeme epice,domeniu ]n care a excelat =i ca traduc[tor (la numai 17 ani d[dea o foarte frumoas[t[lm[cire din Graiul ielelor de Goethe).
A cultivat cu talent baladescul, d`nd una din cele mai bune balade dinliteratura noastr[ cult[: Clopotele din Nürnberg... Eufonia metronomic[ aversurilor este, aici, de o mare expresivitate, contribuind din plin la creareaatmosferei lirice. Poetul s-a dovedit ]ns[ la fel de inspirat =i ]n curajoasa violentarea structurii versului tradi\ional...
Mircea SCARLAT, Istoria poeziei rom`ne=ti, vol. II, Editura Minerva,Bucure=ti, 1984, p. 170, 171, 172.
Venind direct de la Co=buc, St. O. Iosif trimite tot at`t de direct la OctavianGoga, de care va fi dep[=it prin vigoarea profetismului melancolic al acestuia.
I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, vol. I, Editura Minerva,Bucure=ti, 1991, p. 141.
St. O. Iosif (1875—1913) =i-a ]nceput acitivtatea cu traduceri din Petöfi... Amai tradus. Cidul de Corneille =i Wilhelm Tell de Schiller, Lenore de Bürger,Loreley =i Grenadirii de Heine, Blestemul bardului de Uhland, Uceniculvr[jitor de Goethe sunt traduceri perfecte, inegalabile. Poeziile originale (Ver-suri, 1897; Patriarhale, 1901; Poezii, 1902; A fost odat[, poem, 1903; Dinzile mari, poem istoric, Credin\e, 1905; Poezii, 1908; C`ntece, 1912) aumeritul de a fi ]ntr-adev[r originale, adic[ de a nu imita nici pe Eminescu, nicipe Co=buc, asimil`nd c`te ceva din am`ndoi, poate =i din Alecsandri, ]ntr-ocompozi\ie proprie. Bucuria de a tr[i, melancolia u=oar[, reveria, nostalgiacopil[riei, amintirea peisajului natal sunt temele sale de predilec\ie. Era ]ndr[gostitde muza popular[, de legende =i basme, de figurile vitejilor, voievozi sau haiduci(Nov[ce=tii, Pintea, Gruia, Corbea), despre care a scris balade lirice, neav`nd
285C~NTEC SF~NT
]nzestrare epic[, dar posed`nd farmecul evoc[rii. Remarcabile sunt cele =aptepasteluri publicate ]n “Convorbiri literare” =i cele dou[sprezece Icoane dinCarpa\i, printre care =i Doina...
Al. PIRU, Istoria literaturii rom`ne, Editura “Grai =i suflet — Culturana\ional[“, Bucure=ti, 1994, p. 132.
Literatura de imagina\ie promovat[ de Sem[n[torul, Via\a rom`neasc[ =i celelaltepublic\ii de orient[ri convergente e marcat[ de ideologiile curentelor propagatede ele (sem[n[torist =i poporanist) doar ]n produsele minore =i periferice, dareste p[truns[ ]n ]ns[=i substan\a ei de spiritul tradi\iei, care o diferen\iaz[ precisde cea scris[ ]n spirit occidental modern.
}n sfera liric[, cea mai tipic[ voce a mi=c[rii de la Sem[n[torul este +tefanIosif (1875 — 1913). Romantic ]nt`rziat, Iosif e un poet monocord, dar care,]n limitele orizontului =i ale sensibilit[\ii sale specifice, produce adesea accentede o rar[ suavitate. O ]nfiorare sorb[ caracterizeaz[, de pild[, micul ciclu C`ntece,str[b[tut de triste\ea toamnei, a desp[r\irii de locuri de dragi, de jalea unor“f`rta\i” ce-=i a=teapt[ moartea ]n ]nchisoare. Pastelist =i autor de lieduri, ]nprimul r`nd, Iosif e un artist minor remarcabil. Lirismul evoc[rilor sale sumbresau luminoase din lumea satului se realizeaz[ ]ndeosebi prin melancolia ce ]nv[luiepriveli=tile ca ]ntr-o cea\[ diafan[, ca ]ntr-un abur albastru. Traduc[tor, printreal\i poe\i, =i al lui Verlaine, autorul “Patriarhalelor” (1901) are cu presimbolistulfrancez certe afinit[\i; asemenea lui, el cultiv[ nedefinitul, nuan\a, fiindu-i deasemenea caracteristice un aer de bl`nde\e, de “sagesse”, o melodicitate simpl[,duioas[, fermec[toare.
Dumitru MICU, Scurt[ istorie a literaturii rom`ne, I, Editura Iriana,Bucure=ti, 1994, p. 338.
Not[ asupra edi\iei ............................. 2Tabel cronologic ................................... 3VERSURI ORIGINALE
Veselie ............................................... 14Surorile ............................................. 15Cobzarul ........................................... 16C`mpul libert[\ii ............................. 17Lumea lor! ........................................ 19Var[ ................................................... 21April .................................................. 23S[rb[toare ........................................ 24Furtuna ............................................. 25Goana ............................................... 27Arti=ti ................................................ 29Domnu’ profesor ............................ 31Vesele semnale ................................ 33Cocoarele ......................................... 34Doi voinici ....................................... 35Adio .................................................. 38Eroic[ hot[r`re ............................... 40C`mpiei ............................................ 42Ideal .................................................. 43Poveste ............................................. 44Rozele ............................................... 45Singur ............................................... 46}nvins! ............................................... 47Pribeagul .......................................... 48E mult de-atunci... .......................... 49Harpistul .......................................... 51Visul .................................................. 53Revedere .......................................... 55Acolo ................................................ 56Roman\a ........................................... 57Eroul de la Königgrätz .................. 58Salc`mul ........................................... 60Dorm visurile tale... ....................... 61
C`ntec ............................................... 62Nucul ................................................ 63Fulgii ................................................. 65Bunica ............................................... 66Apa mor\ilor .................................... 67Haiducul ........................................... 68C`ntec vechi .................................... 69Frumoasa Irin[ ............................... 70Nov[ce=tii ........................................ 73De c`ntece Parisu-i plin... ............. 75Mi-e dor ........................................... 76Cronicarii ......................................... 77R[zmiri\a .......................................... 78Re]nviere .......................................... 79Adio .................................................. 81}n treac[t .......................................... 82Din Paris .......................................... 83Farniente .......................................... 85Haiducul ........................................... 86Pintea ................................................ 87Toamn[ ............................................ 91Un c`ntec ......................................... 92Dedica\ie .......................................... 93Pasteluri
*** E secet[, =i de c[ldur[... ....... 94*** Prin sat alearg[ paparude... .. 94*** Tresari din somn... ................ 95*** Printre mii de =atre albe... .... 96*** Coboar[ seara pe c`mpie... .. 96*** Trece-n sus, pe plai ]n sus... . 97*** Pe c`mpie nici un zgomot... 97
C`ntec de prim[var[ ...................... 99C`ntece
*** Singurel ca un haiduc... ......... 100*** Nu mai sun pe lunc[ flori... . 100*** Boii stau ]n jug supu=i........... 101*** Drag[ codrule, te las... .......... 101
CUPRINS
287C~NTEC SF~NT
*** Stau la B[lgrad trei f`rta\i... . 102S[rb[toare ........................................ 104La Luvru .......................................... 106Spre prim[var[ ................................ 107Gruia ................................................ 108Rug[ .................................................. 111C`ntec ............................................... 112C`ntecul ........................................... 113La fereastra spre livad[ .................. 115Icoane din Carpa\i*** Un =uier lung — gemosii ferecate... ................................ 116*** St[ Caraimanu-nnegurat... ... 117*** F`nu-i str`ns, =ide pe lunc[... ................................. 117*** Din culmea v`rfuluicu dor... .......................................... 118*** Este ceasul c`nd truditul... .. 119Doina .............................................. 120Cu fruntea-n m`na alb[... ........... 122*** Jos, ]ntre care... ...................... 123*** Fantastic noriise-nve=m`nt[... .............................. 123
C`nd seara-n ceasuride singur[tate... ............................... 125Ter\ine .............................................. 126Nürnberg ......................................... 127[Mergeam ]n ]ntuneric =if[r[ nici o \int[] ............................... 128Gr[dina mor\ii ................................ 129Zmeoaica ......................................... 130C`rlova ............................................. 132Gorunul lui Horia ........................... 133Doi prieteni ..................................... 135+incai................................................. 136C`ntec de leag[n ............................. 137Sonet modern .................................. 139Somnul lui Corbea .......................... 140O via\[ .............................................. 142Unui t`n[r ........................................ 147T[l[ngi .............................................. 148
Prim[verii ......................................... 149Lini=te ............................................... 150Pomul fermecat .............................. 151Noaptea de mai ............................... 153Te duci .............................................. 155Clopotele din Nürnberg ................ 156Elegie (*** De ce a=a detrist r[m`i...) .................................... 158Elegie (*** O, scump prieten...) ... 160C`nt[re\ul ........................................ 163Nop\i de veghe ............................... 164Toamn[ ............................................ 165Mi-e dor de-un vis... ....................... 167}nserare ............................................ 169Se-ntorc iar zilele noroase ... ......... 170C`ntec sf`nt ..................................... 171Od[ bachic[ ..................................... 172Epigrame
Amicilor ......................................... 174Unui pesimist ................................ 174Volumului de „epigrame” ........... 174Imita\ie ........................................... 174Catren ............................................. 175
Visul unui slujba= ............................ 176Copil ................................................. 178Basm neispr[vit ............................... 182Unui lupt[tor ................................... 183Amintire ........................................... 184Icoane vechi .................................... 185C`ntec de prim[var[ ...................... 186Mandolinate
*** C`nd l-a z[rit... ....................... 187*** Te prind... ............................... 188*** Eu =tiu c`t s`nt... ................... 189
C`ntec ............................................... 190Veteranul .......................................... 191Vieri\a ............................................... 192Dup[ boal[ ...................................... 193Spre ideal .......................................... 194Meduza ............................................. 195Imnul muncii ................................... 202
288 +TEFAN OCTAVIAN IOSIF
C`ntec ............................................... 203C[tre lun[ ......................................... 204Dup[ o citire din Eminescu... ...... 207}n=ir[-te marg[ritare....................... 209Scrisoare lui Goga .......................... 212Isus .................................................... 214Lupta de la Baia .............................. 215Cântecul desprepreafericita izbând[de la Podul-}nalt ............................. 219Când a fost s[ moar[ +tefan ......... 226La arme ............................................ 231T{LM{CIRI
Un imn francez lui Eminescu ....... 234Lenore .............................................. 236}n ciud[ ............................................ 246C[tre copaci ..................................... 248Ucenicul vr[jitor ............................. 249
+tefan Octavian IOSIF
C~NTEC SF~NT
Poezii
Ap[rut: 1998. Format: 70x1081/32
Coli tipar: 12,60. Coli editoriale: 13,47. Tiraj: 5000 ex.
Casa de editur[ «LITERA»str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova
Operator: E=anu Vitalie; Tehnoredactor: Cozma AdrianCorector: Raisa Co=codan; Redactor: Ion Ciocanu
Editor: Anatol Vidra=cu
Tiparul executat sub comanda nr. .Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,
Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova
Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i
Stropi de nectar ............................... 253Loreley .............................................. 254Grenadirii ......................................... 256A= pune cruce s[r[ciei ................... 258Arborii-nflori\i r[sun[... ................. 259Cavalerul .......................................... 260Copii eram.. ..................................... 262Husarii .............................................. 264Surugiul ............................................ 266Excelsior! ......................................... 269Mugur, mugur, mugurel... ............. 271Un vis ............................................... 273M[nu=a ............................................. 274Graiul ielelor .................................... 277Trei sonete
*** }n vis p[rea... .......................... 279*** Sunt ]nv[\at s[ port... ............ 279*** Ca un nebun... ........................ 280
Aprecieri ............................................. 282