stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice

8/17/2019 Stabilirea Compozitiei Mixturilor Asfaltice

1/12

CURS 5 Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice

1. Metode de stabilire a compoziţiei mixturilor asfaltice utilizate pe plan

mondial În ultimii 20 de ani traficul a cunoscut o evoluţie spectaculoasă cavolum şi intensitate, şoselele fiind supuse brusc la solicitări agresive care demulte ori au avut efecte nedorite. În aceste condiţii s-a impus luarea unor măsuri imediate de remediere şi prevenire, dar în paralel s-a trecut şi ladezvoltarea activităţii de cercetare în domeniul alcătuirii mixturilor asfaltice.-au studiat noi metode de stabilire a compoziţiei în conformitate cusolicitările previzibile. -au efectuat studii de trafic privitor la compoziţie,intensitate, mod de acţiune asupra şoselei , precum şi evaluări ale

tendinţelor, pe viitor. !reşterea numărului de osii, a încărcării pe osie,apariţia diferitelor tipuri de anvelope etc., sunt doar o parte din elementeleavute în vedere în studiile de evaluare a solicitărilor. În categoriasolicitărilor au fost incluse şi acţiunile agresive de natura climatică"temperaturile extreme, variaţiile de temperatură, fenomenul de îng#eţ-dezg#eţ, umiditatea. $mpactul traficului asupra mediului este un element carenu mai poate fi negli%at în condiţiile actuale, căut&ndu-se soluţii care sareducă efectele negative în special zgomotul. 'dată cu creşterea traficului aucrescut şi cerinţele legate de siguranţa circulaţiei precum şi necesitatea

reducerii la maximum a lucrărilor de întreţinere care produc perturbări alecirculaţiei. În domeniul cercetării rutiere se conturează un nou concept deabordare mai bine adaptat cerinţelor reale. -au făcut progrese spectaculoaseîn ceea ce priveşte utilizarea unor materiale noi neconvenţionale şi înreciclarea materialelor de%a puse în opera. (roiectarea sistemelor rutiere seface ţin&nd cont de cerinţe şi posibilităţi, prefer&ndu-se soluţii specifice,

particularizate.Îmbrăcăminţile bituminoase cunosc o largă răsp&ndire la ora actuală,

datorită acestor posibilităţi de a adopta soluţii performante, foarte

avanta%oase în exploatare prin asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei,rentabile economic prin mărirea duratei de exploatare şi reducerea volumuluilucrărilor de întreţinere. )etodele de alcătuire a mixturilor asfaltice precum şi testareasoluţiilor adoptate s-au dezvoltat în paralel cu creşterea traficului, urmărindîn permanenţă satisfacerea în cel mai înalt grad a cerinţelor. * apărutnoţiunea de performanţă ca obiectiv principal, total diferită de abordarea

+


2/12

tradiţională care se limita la nivelul de corespunzător . *cest nivel, deşiteoretic, a fost depăşit, practic el mai constituie un reper în multe ţări, înspecial, din considerente economice. !reşterea necesităţii unor metode mai

potrivite de testare a condus la apariţia şi dezvoltarea unui număr relativmare de procedee de analiză astfel înc&t s-a trecut la diferite clasificări. asimpozionul /$) din +1345elgrad 6 7. 5onot clasifica metodele detestare în " empirice fundamentale şi de simulare. *ceastaterminologie a fost adoptată în clasificarea generală a metodelor de testarefăcută cu ocazia unei acţiuni de analize interlaboratoare organizate de/$) 4 /eţeaua $nternaţională de aboratoare6 şi coordonate de .8ran9endin cadrul !entrului 5elgian de !ercetări 5utiere din 5ruxelles . Înmaterialul redactat de ) uminari şi *.8idato se definesc şase categorii demetode de alcătuire a mixturilor asfaltice" - bazate pe reţete consacrate:

- empirice: - analitice : - volumetrice: - orientate spre performanţă: - bazate pe performanţă.

1.1. Metoda reţetelor consacrate

/eţetele care precizează proporţiile în care fiecare component intră

în compoziţia unei mixturi sunt rezultatul experienţei acumulate într-o perioadă îndelungată de timp. ' reţetă defineşte mixtura bituminoasă caamestec de agregate în proporţii stabilite, rezult&nd o curba granulometricăspecifică, şi un procent bine precizat de bitum, av&nd o anumita clasădefinită prin penetraţie.

;u se confecţionează epruvete şi nu se verifica nici un fel decaracteristici ale mixturii, se urmăreşte doar respectarea doza%elor. În acestmod se definesc diferite tipuri de mixturi cu caracteristici bine precizatelegate de calitatea materialelor, preparare, aşternere, grosimi, etc. )etodelese mai utilizează în Anglia, Germania şi Finlanda pentru prepararea unor

tipuri de mixturi tradiţionale specifice " #ot rolled asp#alt în *nglia, splitmasti9 asp#alt4 )*6 în


3/12

ezavantajul este ca aceasta metoda nu permite utilizarea pe scaralargă a resurselor locale, nefiind prevăzute modalităţi de a%ustare a

proporţiilor în cazurile în care apar diferenţe ale calităţii materialelor de bază. !aracteristicile mineralogice intinseci ale agregatelor 4porozitatea6, nusunt luate în considerare cu toate ca au o influenţa semnificativa asupracalităţii mixturilor asfaltice. =omeniile de utilizare a mixturilor tradiţionalealcătuite conform acestei metode sunt precizate doar parţial, fără a se intra îndetalii legate de trafic şi clima.

/ezultatele utilizării acestor mixturi au fost studiate în timp peşosele fără a fi evidenţiate efectele unor creşteri semnificative de trafic sau amodificării condiţiilor climatice. !n consecinţ" metoda are un domeniurestr&ns de utilizare, legat de anumite condiţii de%a cunoscute şi exploatateîn timp. a nu este o metoda de viitor deoarece nu se poate generaliza, nu

permite utilizarea soluţiilor noi şi nu tine cont de trafic şi clima.

1.#. Metodele empirice

*cestea sunt metode diferite, specifice unei ţări sau zonegeografice şi au ca trăsătură comună faptul că se bazează pe teste empirice,în special testul )ars#all. >estele empirice sunt acele încercări care nuvizează determinarea prin măsurători a unor caracteristici intrinseci alematerialelor, ci doar aprecierea prin diferite mi%loace a comportamentului înanumite condiţii. >estele empirice sunt încercări mecanice multiple av&nd

modalităţi diferite de interpretare teoretică legate de urmărirea comportării înexploatare. !onfruntarea cu terenul contează mult în acest caz. *cestemetode au apărut la început din nevoia de a avea rapid c&teva repere minimelegate de caracteristicile mixturilor. !u timpul unele, cum este testul)ars#all, s-au consacrat acumul&nd ani de experienţă care în unele cazuri

poate fi foarte valoroasă. =eşi tendinţa actuală este de a teoretiza într-ungrad din ce în ce mai ridicat întreg procesul de alcătuire a mixturilor asfaltice, nu s-a a%uns încă la nivelul la care previziunile din laborator sa fieintegral confirmate de practică. În aceste condiţii nu este indicatăabandonarea totala a testelor empirice în favoarea celor de performanţă,

recomandabilă fiind gruparea diferite modalităţi de testare pentru a avea maimulte informaţii utile în adoptarea soluţiei finale. !aracteristicile care semăsoară prin intermediul acestor teste definesc, în general, comportamentulv&sco-elastic al mixturii " stabilitate, flua% 4)ars#all, ?ubbard 8ield6rezistenţa la compresiune 4=uriez6 sau la pătrunderea unor dispozitiveconice sau cilindrice, la întindere indirectă 4 5raziliana6 etc.

3


4/12

)ars#all este la ora actuală cea mai răsp&ndită metoda de testare cu toate căeste depăşită te#nic. a a fost standardizată iniţial în S$A 4*>) = +@@16şi s-a consacrat pe plan mondial fiind foarte simplă şi rapidă. a ora actualăţările care lucrează cu aceasta metoda au început să o îmbunătăţească princombinare cu alte analize în vederea definirii mai precise a unor caracteristici ale mixturii asfaltice. (rintre ţările care mai utilizează aceastametoda se număra" Anglia, Germania, %landa, &talia, 'lveţia, S$A,(om)nia.

Avantajele testelor empirice şi în special a testului )ars#all constauîn simplitate, rapiditate, costuri reduse şi faptul ca nu necesita o calificarespeciala a personalului. 8iind larg răsp&ndită şi av&nd un număr mare de anide utilizare, metoda )ars#all a permis acumularea unei bogate experienţe.!u toate acestea există o serie de dezavantaje care au determinatdezvoltarea cercetărilor în vederea asigurării unor posibilităţi mai precise de

caracterizare a materialelor bituminoase. *stfel, neav&nd date despre proprietăţile fundamentale ale mixturii, este dificilă estimareacomportamentului în condiţiile unui trafic foarte intens. =in această cauzămixturile alcătuite după metoda )ars#all rezista relativ bine condiţiilor climatice av&nd un doza% sporit de bitum , dar au probleme legate de traficapăr&nd frecvent făgaşele. ipsa corelării cu fenomenul real a compactăriimodifică caracteristicile reale, rezultatul testării fiind astfel pur ipotetic.!orpurile de proba fiind reduse ca dimensiune 4 +0+ mmA B0mm6 apar dificultăţi la utilizarea agregatelor de mari dimensiuni 42@-30mm 6.

xperienţa de p&nă acum se referă la mixturile asfaltice care au o curbagranulometrica continuă, rezultatele în cazul curbelor discontinui fiindneconcludente. )etoda nu permite, de asemenea, testarea noilor materialecum ar fi bitumul modificat şi nu permite interpretări legate de condiţiilereale de exploatare.

!n concluzie, din considerente materiale legate de costurile deac#iziţie ale noilor aparate, se mai pot accepta p&nă la un anumit nivel deexigenţă aceste teste empirice. (entru a evita unele concluzii eronate serecomandă gruparea mai multor teste av&nd în felul acesta posibilitateaaprecierii mai corecte a caracteristicilor mixturii. egătura dintre

caracteristicile reale intrinseci şi cele determinate în mod empiric se poateface prin calcule teoretice care să definească anumite particularităţi. Îngeneral, aceste calcule se pot lua în considerare numai în momentul în care

practica demonstrează utilitatea lor. =eci, în cazul testelor empiriceexperienţa practica este cea care le poate valida în modul cel mai corect.=omeniul lor de utilizare se limitează la drumuri cu trafic redus şi la lucrărisimple bazate pe metode şi materiale tradiţionale. ;u se recomandă

C


5/12

utilizarea în cazul noilor materiale sau te#nologii 4agregate netradiţionale, bitum modificat, asfalt poros, drenant, straturi foarte subţiri etc.6.

1.*. Metodele analitice

unt metode bazate exclusiv pe calcul cu a%utorul căruia sedetermină curbele granulometrice, conţinutul de bitum şi volumul de goluri.*ceste metode nu necesita teste de laborator. (rocedeul utilizat în +elgiaeste prezentat în !ode de bonne pratiDue şi se află în continuare în studiuîn vederea elaborării unor variante îmbunătăţite. e urmăreşte introducereaunor teste de verificare a compoziţiei de bază în ansamblu. Într-o versiunemai vec#e 4+1E6 figura numai testul )ars#all, actualmente acesta esterecomandat numai în cazul mixturilor av&nd o granulometrie continuă asc#eletului mineral. În cazul mixturilor de tip )* bogate în mastic se

recomandă testul de orniera%, iar în cazul mixturilor poroase, sărace înmastic, testul !antabro. )etodele analitice s-au dezvoltat în condiţiile în care creştereatraficului ca intensitate şi greutate a impus intensificarea cercetarilor învederea obţinerii unor îmbrăcăminţi stabile şi durabile. !ostul ridicat şitimpul îndelungat reclamat de încercările de laborator au determinatabordarea teoretica a problemei alcătuirii mixturilor asfaltice. !alculematematice laborioase şi complexe sunt utilizate pentru a determina teoreticrelaţii între proprietăţile şi doza%ele materialelor de bază, şi proprietăţile

intrinseci ale produsului finit 4mixtura asfaltica6.*ceasta abordare analitică are avantajul că permite estimareacomportamentului v&sco-plastic 4orniera%6 şi v&sco-elastic 4rezistenţa laoboseală6 permiţ&nd stabilirea unor compoziţii care teoretic exclud apariţiaunor fenomene nedorite cum ar fi" extrudările şi deformaţiile din exces demastic4 bitum F filer6 sau apariţia fisurilor sau a segregărilor datorateconţinutului insuficient de mastic. tabilirea parametrilor compoziţieimixturii se face rapid, se economisesc c#eltuielile legate de efectuareatestelor de laborator, iar în cazul în care se impun a%ustări, acestea se potface rapid.

ezavantajele procedeelor analitice pornesc de la faptul ca fără teste practice nu exista o garanţie a rezultatelor . *ceste teste sunt necesare at&t înfaza de verificare a compoziţiei de bază stabilită prin calcul, c&t şi a

proprietăţilor intrinseci, fiind singurul mod în care se pot estima corect unelecaracteristici legate de condiţiile reale de preparare, aşternere, compactare,stabilitate şi durabilitate în exploatare. !alculele matematice deosebit de

@


6/12

laborioase fac imposibilă utilizarea metodei fără a dispune de un softadecvat. !n concluzie metodele analitice se pot îmbunătăţi prin adăugareaunor teste practice care să valideze concluziile teoretice. le răm&n însă îndomeniul metodelor teoretice deoarece nu abordează criteriul de

performanţă care nu poate fi studiat dec&t prin încercări adecvate delaborator.

1.. Metode volumetrice

*cestea sunt metode care fac tranziţia spre metodele de performanţă combin&nd calculul cu testele practice. !onţinutul de bitum şicurba granulometrică rezultă în urma unui calcul volumetric în vedereaobţinerii unui anumit volum de goluri care se verifică pe eşantioane

preparate în laborator. ;u se testează proprietăţile mecanice ale acestora.)etoda a impus dezvoltarea unor studii legate de modul de compactare de

pe teren cu scopul realizării unor ec#ipamente care să reproducă c&t maifidel aceasta operaţie în vederea confecţionării corpurilor de proba. În S$A,în cadrul programului ?/(, se utilizează presa giratorie de compactare


7/12

se porneşte de la un sc#elet mineral standard şi se stabileşte prin încercăridoza%ul de bitum care să asigure volumul de goluri prescris pentru un anumitnivel de trafic. ;umărul de giraţii care se fac în vederea obţinerii corpurilor de probă este în funcţie de trafic. (entru variantele de pornire se calculeazăsau se adoptă în funcţie de experienţă trei doza%e de bitum. În calcul seutilizează metoda suprafeţei specifice care presupune asigurarea unui film deliant în grosime minimă care să acopere toate granulele sc#eletului mineral.În Finlanda se studiază diferite variante ale amestecului de agregate. ecalculează I)* 4goluri ale sc#eletului mineral, I85 4goluri umplute cu

bitum6 şi I! 4 conţinut de goluri reziduale6 pentru diferite variante deamestec şi se adoptă amestecul cu valoarea minima pentru I)* , iar pentrudoza%ul de bitum se consideră I85 J @ K din I)*. În final se verifica

proprietăţile volumetrice cu compactorul de laborator şi se alege variantaoptima din trei variante studiate.

)etodele volumetrice sunt un progres faţă de metoda )ars#all undec#iar dacă se urmăreau proprietăţi volumetrice acestea nu erau reale datoritămodului de compactare. Avantajele acestor metode în comparaţie cumetoda )ars#all constau în faptul ca se poate lucra cu corpuri de probarealizate în laborator sau prelevate din lucrare, metodele de analiza fiindnedistructive" se măsoară doar densitatea şi se calculează volumul de goluri.pre deosebire de metoda )ars#all aceste metode asigură o compactare înlaborator similara cu cea din teren. !orpurile de proba )ars#all, fiind îngeneral, insuficient compactate, mixturile alcătuite cu aceasta metodă au un

exces de bitum care determina formarea făgaşelor în cazul în care traficuldevine foarte intens. =in experienţă s-a constatat ca iniţial I)* este similar în cazul ambelor metode, diferenţele apar doar la determinarea volumului degoluri rezidual, ceea ce înseamnă că modalitatea de compactare este diferită.)etodele volumetrice sunt avanta%oase şi prin faptul că nu reclamă aparaturăsofisticată şi costisitoare, se lucrează relativ simplu şi rapid. =in verificărileexperimentale a rezultat faptul ca o mixtură care a fost realizată curespectarea condiţiilor volumetrice îndeplineşte condiţiile de calitate aletestelor mecanice şi se comportă foarte bine sub trafic.

(resele giratorii cu care se lucrează asigură at&t simularea

compactarii c&t şi a comportamentului sub trafic al mixturii permiţ&nd astfelo evaluare a evoluţiei în timp a caracteristicilor acesteia. ezavantajeleconstau în faptul ca nu se verifică proprietăţile mecanice ale mixturii,aceasta metoda fiind nesatisfăcătoare în cazul unui trafic foarte intens.

;umărul mare de parametrii care influenţeaza procesul de compactare facedificilă reproducerea identica a acestuia" ung#iul de giraţie, presiuneaverticală, frecventa giraţiilor. )etoda de lucru nu permite studiul influenţei

E


8/12

bitumului asupra lucrabilităţii limit&ndu-se la nivelul sc#eletului granular ceea ce este insuficient în cazul în care se urmăreşte o imagine completă acomportamentului mixturii. Hn mare dezavanta% îl constituie şi faptul că s-aconstatat o lipsă de omogenitate a corpurilor de probă care devin mai denseîn interior în urma compactarii, fapt care le face improprii unor eventualeîncercări mecanice ulterioare. !n concluzie metodele volumetrice nu pot fi considerate ca metodeideale în principal datorită faptului ca se limitează la abordarea unui singur aspect din multitudinea de aspecte legate de alcătuirea mixturilor asfaltice.!#iar daca s-a dovedit a fi un parametru important, volumul de goluri nueste suficient pentru a caracteriza o mixtură. >estele mecanice care săestimeze comportamentul în exploatare , eventual orientate spre performanţăsunt absolut necesare.

1.-. Metodele orientate spre performanţ"

(e parcursul evoluţiei cercetărilor legate de compoziţia mixturilor asfaltice s-a dovedit absolut necesară cunoaşterea stării de eforturi şideformaţii care se produc în structurile rutiere prin acţiunea factorilor externiîn special traficul şi condiţiile climatice. -au dezvoltat în acest scopmetode complexe de studiu şi analiză în cadrul cărora un rol primordial îl

%oacă testele fundamentale care determină caracteristici intrinseci alemixturilor asfaltice cum ar fi modulul sau rezistenţa la oboseală. *ceste teste

permit evaluarea directă a capacităţii mixturii de a rezista unor solicitări. (el&ngă acestea se mai utilizează testele de simulare care permit clasificăriale diferitelor soluţii prin comparaţii pe baza unor criterii de performanţă şicare îşi propun sa reproducă în modul cel mai fidel posibil situaţia de peteren. În cazul metodelor orientate spre performanţă se stabileştecompoziţia prin metode volumetrice, urm&nd apoi verificareacaracteristicilor mixturii prin teste fundamentale sau de simulare. eurmăreşte atingerea unor performanţe specificate care sunt impuse de trafic,clima, condiţii economice, etc. În cadrul acestor metode s-au dezvoltat

procedee sofisticate de determinare a caracteristicilor intrinsecifundamentale" modul, rezistenţa la oboseala, la deformaţii permanente etc.>estele de simulare urmăresc reproducerea unor fenomene din timpul

preparării, execuţiei, sau exploatării în vederea constatării efectelor pe careaceste solicitări le au asupra diferitelor tipuri de mixturi. a ora actuală s-auconsacrat metodele de simulare a operaţiei de compactare şi a acţiuniitraficului în cazul straturilor de uzura, în special, unde se urmăreşte apariţia


9/12

şi evoluţia deformaţiilor permanente. *ceasta este considerată o metoda deviitor, fiind studiată şi adoptată în multe tari. În Franţa este unica metodăacceptată la ora actuală, ea constituind obiectul unei activităţi extinse decercetare, desfăşurate în laboratoarele !(! 4 aboratoire !entrale des(onts et !#osees6, legate de presa giratorie (!ester6. e determinăcaracteristici fundamentale specifice ale mixturii cum ar fi " modulul derigiditate şi rezistenţa la oboseală obţinute în condiţiile aplicării uneisolicitări repetate de întindere indirectă şi compresiune, precum şi rezistenţala deformaţii permanente studiată prin intermediul încercării de flua% static. În Australia studiile se desfăşoară în cadrul unui !onsiliu ;aţional

de !ercetare ;*/!, iar aparatul de testare, similar cu cel englezesc, senumeşte )*>>* 4 )aterials >esting *pparatus6.e determina proprietăţi de bază ale mixturii" modulul cu a%utorul solicitării repetate la întindereindirecta, rezistenţa la deformaţii permanente cu a%utorul testului de flua%dinamic şi rezistenţa la oboseala prin solicitarea repetata la întindere dinîncovoiere. e lucrează cu corpuri de proba cilindrice confecţionate cu presagiratorie 4 ' după o analiza volumetrică se

testează rezistenţa la uzură a îmbrăcăminţii cu a%utorul uni test specific /L în cadrul căruia în urma simulării traficului se studiază efectele acestuiaasupra sistemului rutier. =atorită acestui test se pot estima în laborator fenomene legate de comportarea în timp sub trafic, în special, apariţiafăgaşelor. e fac măsurători privind rezistenţa la deformaţii permanente cua%utorul testului de orniera% sau de flua% şi rezistenţa la acţiunea apei cua%utorul întinderii indirecte4din compresiune6.!u a%utorul acestui test se

1


10/12

studiază şi rezistenţa la temperaturi scăzute atunci c&nd este cazul. (entru aasigura un anumit nivel de performanţă se impune şi verificarea modululuide rigiditate şi a rezistenţei la oboseală.

În %landa s-a adoptat o metoda studiată de grupul de lucru !/'M,care-şi propune înlocuirea vec#ii metode )ars#all cu o metodă orientatăspre performanţă. e porneşte de la definirea tipului de mixtură şi a rolului

pe care aceasta îl îndeplineşte în cadrul îmbrăcăminţii . unt definite criteriispecifice fiecărui strat. oluţia optimă se selectează după testarea mai multor variante de amestec care diferă doar prin procentul de bitum. (entru adetermina rezistenţa la deformaţii permanente se foloseşte o metodă desolicitare dinamica a corpurilor de proba confecţionate cu presa giratorie4 flua%ul dinamic6.

Avantajele acestor metode sunt importante mai ales atunci c&nd secompara cu metoda )ars#all. le permit studiul unei game mai largi de

variante de mixturi care nu se pretează la studiul )ars#all" cu granulamaxima peste 20 mm sau amestecuri foarte rigide, cu bitum modificat saualte produse noi care modifica substanţial comportamentul mixturii. )etodele empirice tradiţionale se bazează în mare parte peexperienţă, ori în cazul produselor noi care se introduc în mixtură estenecesară măsurarea directă a unor caracteristici pentru a putea aprecia dacăsoluţia corespunde. -a constatat o buna corelare între rezultatele dinlaborator şi cele de pe teren. !u a%utorul acestor metode se determină reacţiaîmbrăcăminţilor la o mare varietate de solicitări, spre deosebire de testele

tradiţionale care erau în mare parte unilaterale.ezavantajele sunt legate de costul şi durata încercărilor. *paraturasofisticată de laborator care este necesară pentru a efectua aceste teste estedeosebit de costisitoare, motiv pentru care metodele se utilizeazădeocamdată în domenii care se limitează la drumuri cu trafic foarte intens.=urata de efectuare a testelor fiind foarte mare, scade utilitatea practică,fiind folosite mai mult în activitatea de cercetare. !n concluzie testeleorientate spre performanţă constituie în mod cert un pas înainte în studiulalcătuirii mixturilor asfaltice, implementarea lor făc&ndu-se treptat, înfuncţie de posibilităţile locale. *doptarea unor soluţii studiate în laborator

şi-a demonstrat de%a eficienţa în timp, deci pe viitor se va lucra preferenţialcu aceste metode.

1.. Metodele bazate pe performanţ"

*ceste metode sunt deocamdată în faza de studiu, respectiv culegerede date în vederea validării. În principiu orice tip de mixtură asfaltică,

+0


11/12

stabilit prin oricare din metodele clasice, va putea fi pus în aplicare numaidupă ce s-au testat în laborator performanţele acestuia în exploatare. )odulîn care se fac aceste testări constituie obiect de cercetare în continuare,exist&nd o mare varietate de posibilităţi de a reproduce şi a studiafenomenele de pe teren. În principal se urmăreşte reproducerea c&t maifidelă în laborator a fenomenului de pe teren deoarece se consideră ca estesingura modalitate de apreciere obiectiva a caracteristicilor mixturii. erealizează modele de comportament cu a%utorul cărora se studiazăinteracţiunea celor trei parametrii de bază " structura îmbrăcăminţii, traficulşi clima. $mportantă este şi luarea în considerare a evoluţiei în timp aacestor parametrii. !orelarea rezultatelor din laborator cu cele de pe teren seface cu a%utorul unor parametrii de calibrare verificaţi experimental în timp.'biectivul final este selectarea celei mai performante soluţii pentru anumitecondiţii exprimate.

!el mai amplu program în acest sens este programul ?/( dinS$A. (rin acest program s-a instituit o ampla campanie de validare asoluţiilor stabilite prin metoda H(/(*I. *ceasta metodă porneşte cuun studiu volumetric preliminar în urma căruia se stabileşte un amestec de

pornire. Hlterior se continuă cu trei variante ale doza%ului de bitum , ceastabilită iniţial şi alte două superioară şi inferioară. e fac teste care trebuiesă pună în evidenţă rezistenţa la deformaţii permanente, rezistenţa laoboseală şi rezistenţa la temperaturi scăzute. !onţinutul optim de bitum seadoptă în funcţie de rezultatele acestor teste. Într-o fază teoretică se află la

ora actuală o alta metodă care prevede în locul testelor de simularemăsurători ale caracteristicilor mixturii cu a%utorul cărora sa se prevadă douăcaracteristici considerate esenţiale" rezistenţa la deformaţii permanente şi lafisurare din oboseală. =ouă teste se utilizează în acest caz" forfecarearepetata cu încărcare constantă şi încovoierea. Avantajele studiilor orientate exclusiv pe performanţă sunt evidenteîn momentul în care te#nica a%unge la un nivel de dezvoltare care să asigureo %ustă apreciere teoretică a acestora. Htilizarea unor programe complexe decalcul cu a%utorul cărora se interpretează rezultatele unor teste sofisticate delaborator constituie un progres ştiinţific important în domeniul cercetării

rutiere. În acest mod este încura%at progresul, utilizarea noilor materiale, put&nd aprecia în laborator modul de comportare în timp a îmbrăcăminţilor,modul de apariţie şi de evoluţie a defecţiunilor. e poate astfel stabiliintervalul de timp după care se impun intervenţii în vederea conservării şi amăririi duratei de viaţă a şoselelor. Hn mare avanta% este şi faptul ca nu semai porneşte cu restricţii legate de caracteristicile materialelor sau

++


12/12

caracteristicile volumetrice ale mixturii. =ecisive sunt performanţeleestimate în laborator .

ezavantajele constau în faptul că pentru a avea certitudineabsolută se impun studii la scară reală preferabil pe teren sau în poligoane deîncercare, ceea ce este deosebit de costisitor şi de durată. =in acest motivaceste teste nu pot deveni teste de rutina utilizate în activitatea de producţiecurenta, ele limit&ndu-se la domeniul cercetării. În situaţiile cu trafic redusnu se %ustifica economic utilizarea unor astfel de metode. (arametrii decalibrare nu sunt încă pe deplin validaţi , iar adoptarea lor universală estediscutabilă. !n concluzie acesta este un procedeu de viitor, care va fi adoptattreptat deoarece este rentabil economic, prin raţionalizarea utilizăriimaterialelor şi a realizării unor lucrări de calitate şi durabile care necesită unvolum redus de lucrări de întreţinere. !u c#eltuială minimă se pot obţine

rezultate maxime în cazul în care întregul proces de concepţie, alcătuire,fabricaţie şi punere în opera este monitorizat şi se desfăşoară conform unui

program bine conceput.

#. Metode de stabilire a compozitiei mixturilor asfaltice utilizate in(omania

$n /omania metoda utilizata pentru stabilirea compozitiei mixturiiasfaltice este o combinatie intre metodele empirice de stabilire a unor

amestecuri de referinta si metodele de testare a performantei prin testefundamentale.)odul de lucru se bazeaza pe parcurgerea unor etape "

- determinarea caracteristicilor de referinta pentru toate materialele careintră in compoziţie in vederea stabilirii calitatii acestora siconformitatii calitatii in vederea utilizarii la executia unui anumit stratrutier tinand cont de " trafic, clima etc.

- determinarea compozitiei granulometrice pentru fiecare sort deagregat

- stabilirea compoziţiei granulometrice a mixturii pornind de la

procentele in care fiecare component intra in amestec- stabilirea unui doza% de bitum prin calcul " metoda suprafetei specifice

sau metoda volumului de goluri- stabilirea doza%ului optim de liant cu a%utorul studiului )ars#all "

densitate, stabilitate , flua% .- verificarea doza%ului optim cu a%utorul testelor fundamentale.

+2

stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice

Documents