sstm trifan

10
MINISTERUL EDUCAğIEI TINERETULUI ùI SPORTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Catedra: STUDIUL ùI TEHNOLOGIA MATERIALELOR Aprobată la ùedinĠa Consiliului facult ăĠii Inginerie úi Management în ConstrucĠia de maúini nr. ___din __________2006 PROGRAMA DE ÎNVĂğĂMÎNT Disciplina: STUDIUL ùI TEHNOLOGIA MATERIALELOR Specialtatea „Design industrial”, „Inginerie inovaĠionalăúi transfer tehnologic”, „Inginerie úi management în sisteme de producere”. Facultatea Inginerie úi Management în ConstrucĠia de maúini Nr. de ore la disciplină 75 secĠia zi

Upload: rom-bom

Post on 12-Jul-2016

226 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Studiu Materialelor

TRANSCRIPT

Page 1: SsTM Trifan

MINISTERUL EDUCA IEI TINERETULUI I SPORTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Catedra: STUDIUL I TEHNOLOGIA MATERIALELOR

Aprobat la edin a Consiliului facult ii

Inginerie i Management în Construc ia de ma ini nr. ___din __________2006

PROGRAMA DE ÎNV MÎNT

Disciplina: STUDIUL I TEHNOLOGIA MATERIALELOR

Specialtatea „Design industrial”, „Inginerie inova ional i transfer tehnologic”,

„Inginerie i management în sisteme de producere”.

Facultatea Inginerie i Management în Construc ia de ma ini

Nr. de ore la disciplin 75 sec ia zi

Page 2: SsTM Trifan

Programa de înv mânt a fost elaborat :lector superior Nicolae TrifanPrograma de înv mânt a fost examinat i aprobat la edin a catedreiSTMProces verbal nr. 2 din 26.10.2006

ef catedr dr. conf. univ.Iurie Ciofu

Acordat :

ef catedr Tehnologia construc iilor de ma ini dr. conf. univ. Sergiu Mazuru

ef catedr Proiectarea i fabricarea ma inilor agricole dr. conf. univ. Vasile Ajder

ef catedr Inginerie i management în sisteme de producere dr. conf. univ. Demian U anlî

Page 3: SsTM Trifan

I. ACTIVIT I DIDACTICE, ACTIVIT I INDIVIDUALE, EVALU RI

Activit i Sem. IIIMCM, IITT, DI

Prelegeri 60Lucr ri de laborator 15Total ore pe semestru -Sinest tor -Total 75Atest ri 2Lucrare de verificare -Examene 1

II. SCOPUL I OBIECTIVELE DISCIPLINEISe cunoa te de toat lumea c tehnologia este principala surs de economii prin crearea de noi

resurse i de reducere a consumurilor de energie i materiale.O economie de pia corect realizat presupune i cuno tin e multiple i profunde despre

materialele existente la ora actual . În elegerea i aplicarea corect a no iunilor de studiu itehnologie a materialelor reprezint un atu în dezvoltarea unui sector de activitate industrial , îndezvoltarea economiei unei ri. Programa de înv mânt a fost realizat în urma sistematiz rii unuibogat material documentar i urm re te în primul rând accesibilitatea studentului la problemelefundamentale ale disciplinei Studiul i tehnologia materialelor. Cursul cuprinde no iunile de baznecesare în elegerii diferitor fenomene privind formarea structurii materialelor în procesul deelaborare a lor precum i transform rile ce se produc prin aplicarea prin aplicarea tratamentelortermice i termochimice. În ordine fireasc câteva capitole cuprind procedee tehnologice i utilajelenecesare prelucr rii prin turnare, deformare plastic i sudare a materialelor metalice. Cursulcuprinde de asemenea materialele noi cum ar fi: compozitele, metalele amorfe, ceramicele, i capitoleale prelucr rii materialelor prin agregare de pulberi, electroeroziune, protec ie anticorosiv i nu înultimul rând a materialelor nemetalice.

III. CON INUTUL PRELEGERILOR3.1. Structura i volumul disciplinei

Programa de înv mânt este elaborat pentru un volum de 60 de ore prelegeri i 15 ore de lucr ri delaborator conform planurilor de înv mânt. Disciplina “Studiul i tehnologia materialelor” estesus inut într-o consecutivitate logic : începe cu instruirea teoretic , cuno tin ele fiind aprofundate lalucr rile de laborator.

Programa de înv mânt este prev zut pentru specialit ile facult ii de Inginerie iManagement în Construc ii de Ma ini i satisface cerin elor preg tirii profesionale a cadrelor deingineri economi ti care vor asigura organizarea i conducerea nemijlocit a unor procese deproducere i executarea unor lucr ri de cercetare-proiectare.

Programa de înv mânt pentru disciplina “Studiul i tehnologia materialelor” este elaborat înbaza programelor de înv mânt similare pentru specialit ile de profil mecanic utilizate în institu iilede înv mânt tehnic superior din România i Rusia.

Page 4: SsTM Trifan

CON INUTUL PRELEGERILOR

Nr. Denumirea temelorNr. de

orezi

1 2 31

2

3

4

5

6

7

8

9

10

T. 1. Introducere. Materialele utilizate în industrie. Clasificarea materialelor.Materiale metalice. Materiale nemetalice. Materiale compuse.

T. 2. Propriet ile i încerc rile materialelor metalice. Propriet ilematerialelor metalice. Încerc rile materialelor metalice. Metode de studiu icontrol al materialelor.

T. 3. Studiul metalelor i aliajelor. Definirea metalului i leg tura metalic .Starea cristalin a metalelor. Defecte ale cristalelor metalice. Solidificareametalelor i aliajelor. Structura aliajelor. Diagrame de echilibru ale aliajelorternare i binare. Fierul i aliajele fier-carbon.

T. 4. Tratamentele termice i termochimice. Clasificarea tratamentelortermice i termochimice. Parametri tehnologici ai opera iilor de baz . Utilajepentru opera iile de baz a TT. Transformarea austenitei la r cirea o elurilor.Tratamente termice de recoacere. Tratamente termice finale. Tratamenteletermice aplicate aliajelor neferoase. Tratamentele termochimice. Tratamentetermice neconven ionale.

T. 5. Elaborarea materialelor metalice.Considera ii generale. Minereurile iprepararea lor. Produse auxiliare. Opera iile metalurgiei extractive. Elaborareafontei. Produsele furnalului i utilizarea lor. Furnalul electric. Metalurgia

elului. Elaborarea o elului în cuptoarele Siemens-Martin. Elaborarea o eluluiîn cuptoare electrice. Metode de turnare a o elurilor în lingotiere. Metalurgiametalelor neferoase. Metalurgia cuprului. Metalurgia aluminiului.

T. 6. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Turnarea pieselor înforme temporare. Turnarea pieselor în forme permanente. Controlul i recep iapieselor turnate.

T. 7. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastic .Considera ii generale. Laminarea materialelor metalice. Tragerea-trefilareamaterialelor metalice. Extrudarea materialelor metalice. Forjarea materialelormetalice. Prelucrarea tablelor prin deformare plastic .

T. 8. Prelucrarea materialelor metalice prin sudare. Clasificarea procedeelorde sudare. Sudarea prin topire cu arc electric. Sudarea prin topire cu flac ra degaz. Sudarea prin presiune. Sudabilitatea materialelor metalice. Structuraîmbin rilor sudate. Lipirea materialelor metalice.T. 9. T ierea metalelor. Considera ii generale. T ierea cu t uri asociate.

ierea termic a materialelor.T. 10. Prelucrarea materialelor prin agregare de pulberi. Considera iigenerale. Pulberile metalice i nemetalice. Preg tirea amestecurilor de pulberi.Formarea pieselor din pulberi metalice. Sinterizarea produselor presate. Opera iicomplementare de dup sinterizare. Domenii de aplicare i produse ob inute.T. 11. Prelucraea materialelor prin procedee speciale.Considera ii generale. Prelucrarea materialelor prin electroeroziune. Prelucrareamaterialelor prin electroeroziune de contact sau anodo-mecanic . Prelucrareamecanic cu energie ultrasonor . Prelucrarea cu flux de electroni. Prelucrarea cufascicul de fotoni. Prelucrarea electrochimic .

2

3

3

3

3

2

2

3

2

2

Page 5: SsTM Trifan

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

T. 12. Coroziunea materialelor i protec ia anticoroziv . Coroziuneamaterialelor. Clasificarea proceselor de coroziune i a metodelor de protec ieanticoroziv . Deteriorarea materialelor plastice. Metode de protec ieanticoroziv .T. 13. Materialele nemetalice. Clasificarea materialelor metalice. Materialeleplastice. Propriet i i utiliz ri. Constituen ii materialelor plastice pe baz de

ini. Clasificarea maselor plastice. Modul de ob inere i utilizarea unor maseplastice.

T. 13.1. Materialele lemnoase. Materiale lemnoase. Propriet i i utiliz ri.Structura i metodele de conservare a lemnului. Propriet ile materialelorlemnoase. Forme de utilizare ale materialelor lemnoase.

T. 13.2. Cauciucul. Propriet i i utiliz ri. Tipuri de cauciuc i propriet ile lor.Vulcanizarea cauciucului. Fabricare a produselor de cauciuc.Pielea tehnic . Propriet i i utiliz ri.

T. 13.3. Sticla. Propriet i i utiliz ri. Procesul tehnologic de fabricare a sticlei.Clasificarea sticlelor i domeniile de utilizare. Azbestul. Propriet i i utiliz ri.Mica. Propriet i i utiliz ri.Grafitul. Propriet i i utiliz ri. Diamantul. Propriet i i utiliz ri.T. 14. Materiale ceramice. Considera ii generale. Clasificarea materialelorceramice. Propriet ile i utiliz rile materialelor ceramice. Tehnologii defabricare a materialelor ceramice.

T. 15. Materiale compozite. Considera ii generale. Clasificarea materialelorcompozite. Tehnologii de fabricare a materialelor compozite. Tehnologia delaminarea a semifabricatelor de tipul foliilor cu matrice i polimeri. Tehnologiide fabricare a materialelor compozite cu matrice ceramic . Tehnologii defabricare a materialelor compozite cu matrice metalic . Tehnologii de realizareale produselor din materiale compozite.

T. 16. Metale amorfe. Considera ii generale. Clasificarea metalelor amorfe.Metode de fabricare a metalelor amorfe. Descrierea metodelor de fabricare ametalelor amorfe. Metode moderne de fabricare a metalelor amorfe.Propriet ile metalelor amorfe. Domeniile de utilizare actuale ale metaleloramorfe.

T. 17. Produse refractare. Materii prime. Clasificarea produselor refractare.Caracteristicile produselor refractare. Procese tehnologice de fabrica ie. Produserefractare utilizate.T. 18. Norme de protec ia muncii. Norme generale. Norme specifice la studiulmaterialelor. Norme specifice la tratament termic. Norme specifice la turnare.Norme specifice la deform ri plastice. Norme specifice la sudur .

T. 19. Bazele prelucr rii metalelor prin a chiere. Formarea a chiei. Tipuri dechii. Aspecte fizice i mecanice ale procesului de a chiere. Geometria i

elementele cu itului normal. For ele de a chiere.

T. 20. Prelucrarea prin strunjire. Opera ii de prelucrare. Tipuri de scule idispozitive utilizate la strunjire. Elementele regimului de a chiere. Construc iai schema cinematic a strungului normal. Strunguri frontale, carusel, i

strunguri revolver.

T. 21. Metode tehnologice de prelucrare a g urilor (burghierea, alezarea,bro area). Scule i dispozitive, regim de a chiere. Elementele regimului deburghiere. Ma ini-unelte de g urit, alezat, bro at.

T. 22. Prelucrarea prin frezare. Elementele regimului de frezare.

3

3

2

3

2

2

3

2

2

2

2

2

2

Page 6: SsTM Trifan

24

25

26

Caracteristica proceselor de prelucrare, tipuri de freze, dispozitive i utilajfolosit.

T. 23. Prelucrarea la ma ini-unelte de rabotat i rectificat. Caracteristicaproceselor, scheme de prelucrare, scule, dispozitive i utilaj folosit. Materialeabrazive.

T. 24. Prelucrarea ro ilor din ate (prin copiere, rulare). Scule, dispozitivema ini unelte.

2

2

1

Total prelegeri 60

Page 7: SsTM Trifan

IV. CON INUTUL LUCR RILOR DE LABORATORScopul lucr rilor de laborator const în consolidarea cuno tin elor ob inute în cadrul cursurilor

teoretic.

Nr. Denumirea lucr rii de laborator

1 2 3

1.

2.

3.

4.

5.

6.

. 7

Studierea aliajelor i diagramei “Fier carbon”.

lirea i revenirea o elurilor carbon.

Studierea aliajelor neferoase.

Executarea formei temporare pentru turnare (turnare manual ).

Studierea procesului de laminare.

Studierea surselor de energie pentru sudarea cu arc electric descoperit.

Prelucrarea la strunguri i ma ini unelte de g urit

3

2

2

2

2

2

2

Total 15

Page 8: SsTM Trifan

V. CHESTIONAR PENTRU EXAMENE1. Materialele utilizate în industrie. Clasificarea materialelor. Materiale metalice.2. Materiale nemetalice.3. Materiale compuse.4. Propriet ile i încerc rile materialelor metalice. Propriet ile materialelor metalice.5. Încerc rile materialelor metalice. Metode de studiu i control al materialelor.6. Studiul metalelor i aliajelor. Definirea metalului i leg tura metalic .7. Starea cristalin a metalelor. Defecte ale cristalelor metalice.8. Solidificarea metalelor i aliajelor. Structura aliajelor.9. Diagrame de echilibru ale aliajelor ternare i binare. Fierul i aliajele fier-carbon.10. Tratamentele termice i termochimice. Clasificarea tratamentelor termice i termochimice.11. Parametri tehnologici ai opera iilor de baz a TT. Utilaje pentru opera iile de baz a TT.12. Tratamente termice de recoacere.13. Tratamente termice finale.14. Tratamentele termice aplicate aliajelor neferoase.15. Tratamentele termochimice.16. Tratamente termice neconven ionale.17. Elaborarea materialelor metalice.Considera ii generale.18. Minereurile i prepararea lor. Produse auxiliare. Opera iile metalurgiei extractive.19. Elaborarea fontei. Produsele furnalului i utilizarea lor. Furnalul electric.20. Metalurgia o elului. Elaborarea o elului în cuptoarele Siemens-Martin.21. Elaborarea o elului în cuptoare electrice.22. Metode de turnare a o elurilor în lingotiere. Metalurgia metalelor neferoase.23. Metalurgia cuprului.24. Metalurgia aluminiului.25. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Turnarea pieselor în forme temporare.26. Turnarea pieselor în forme permanente. Controlul i recep ia pieselor turnate.27. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastic . Considera ii generale.28. Laminarea materialelor metalice.29. Tragerea-trefilarea materialelor metalice.30. Extrudarea materialelor metalice.31. Forjarea materialelor metalice.32. Prelucrarea tablelor prin deformare plastic .33. Prelucrarea materialelor metalice prin sudare.34. Clasificarea procedeelor de sudare. Sudarea prin topire cu arc electric.35. Sudarea prin topire cu flac ra de gaz. Sudarea prin presiune.36. Sudabilitatea materialelor metalice. Structura îmbin rilor sudate.37. Lipirea materialelor metalice.38. ierea metalelor. Considera ii generale. T ierea cu t uri asociate. T ierea termic a materialelor.39. Prelucrarea materialelor prin agregare de pulberi. Considera ii generale.40. Pulberile metalice i nemetalice. Preg tirea amestecurilor de pulberi. Formarea pieselor din pulberi metalice.41. Sinterizarea produselor presate. Opera ii complementare de dup sinterizare. Domenii de aplicare i produse ob inute.42. Prelucrarea materialelor prin procedee speciale. Considera ii generale.43. Prelucrarea materialelor prin electroeroziune. Prelucrarea materialelor prin electroeroziune de contact sau anodo-

mecanic .44. Prelucrarea mecanic cu energie ultrasonor . Prelucrarea cu flux de electroni.45. Prelucrarea cu fascicul de fotoni. Prelucrarea electrochimic .46. Coroziunea materialelor i protec ia anticoroziv . Coroziunea materialelor.47. Clasificarea proceselor de coroziune i a metodelor de protec ie anticoroziv .48. Deteriorarea materialelor plastice. Metode de protec ie anticoroziv .49. Clasificarea materialelor metalice.50. Materialele plastice. Propriet i i utiliz ri. Constituen ii materialelor plastice pe baz de r ini.51. Clasificarea maselor plastice. Modul de ob inere i utilizarea unor mase plastice.52. Materialele lemnoase. Materiale lemnoase. Propriet i i utiliz ri. Structura i metodele de conservare a lemnului.53. Propriet ile materialelor lemnoase. Forme de utilizare ale materialelor lemnoase.54. Cauciucul. Propriet i i utiliz ri. Tipuri de cauciuc i propriet ile lor.55. Vulcanizarea cauciucului. Fabricare a produselor de cauciuc.56. Pielea tehnic . Propriet i i utiliz ri.57. Sticla. Propriet i i utiliz ri.58. Procesul tehnologic de fabricare a sticlei. Clasificarea sticlelor i domeniile de utilizare.59. Azbestul. Propriet i i utiliz ri.60. Mica. Propriet i i utiliz ri.61. Grafitul. Propriet i i utiliz ri.62. Diamantul. Propriet i i utiliz ri.63. Materiale ceramice. Considera ii generale. Clasificarea materialelor ceramice.

Page 9: SsTM Trifan

64. Propriet ile i utiliz rile materialelor ceramice. Tehnologii de fabricare a materialelor ceramice.65. Materiale compozite. Considera ii generale. Clasificarea materialelor compozite.66. Tehnologii de fabricare a materialelor compozite. Tehnologia de laminarea a semifabricatelor de tipul foliilor cu

matrice i polimeri.67. Tehnologii de fabricare a materialelor compozite cu matrice ceramic .68. Tehnologii de fabricare a materialelor compozite cu matrice metalic .69. Tehnologii de realizare ale produselor din materiale compozite.70. Metale amorfe. Considera ii generale. Clasificarea metalelor amorfe.71. Metode de fabricare a metalelor amorfe. Descrierea metodelor de fabricare a metalelor amorfe.72. Metode moderne de fabricare a metalelor amorfe. Propriet ile metalelor amorfe. Domeniile de utilizare actuale ale

metalelor amorfe.73. Produse refractare. Materii prime. Clasificarea produselor refractare.74. Caracteristicile produselor refractare. Procese tehnologice de fabrica ie. Produse refractare utilizate.75. Norme de protec ia muncii. Norme generale.76. Norme specifice la studiul materialelor.77. Norme specifice la tratament termic.78. Norme specifice la turnare.79. Norme specifice la deform ri plastice.80. Norme specifice la sudur .81. Bazele prelucr rii metalelor prin a chiere. Formarea a chiei. Tipuri de a chii.82. Aspecte fizice i mecanice ale procesului de a chiere. Geometria i elementele cu itului normal. For ele de a chiere.83. Prelucrarea prin strunjire. Opera ii de prelucrare. Tipuri de scule i dispozitive utilizate la strunjire.84. Elementele regimului de a chiere la strunjire.85. Metode tehnologice de prelucrare a g urilor (burghierea, alezarea, bro area). Scule i dispozitive, regim de a chiere.86. Elementele regimului de burghiere la prelucrarea g urilor.87. Prelucrarea prin frezare. Caracteristica proceselor de prelucrare, tipuri de freze, dispozitive i utilaj folosit.88. Elementele regimului de frezare.89. Prelucrarea la ma ini-unelte de rabotat i rectificat. Caracteristica proceselor, scheme de prelucrare, scule, dispozitive

i utilaj folosit.90. Prelucrarea ro ilor din ate (prin copiere, rulare). Scule, dispozitive ma ini unelte.

VI. CHESTIONAR PENTRU ATEST RI

ATESTAREA nr.1. (la atestarea nr. 1 se scot spre examinare întreb rile nr.1 - 45 din chestionarulpentru examene)

ATESTAREA nr.2 (la atestarea nr. 2 se scot spre examinare întreb rile nr. 45 - 90 din chestionarulpentru examene).

VII. LITERATURA RECOMANDAT DE BAZ1. P. Palfalvi .a. Tehnologia materialelor, Chi in u “ tiin a” 1993, 544 pag.2. . . , .

” 1970, . 704.3. . . , . , , 1978, . 880.

VIII. LITERATURA RECOMANDAT SUPLIMENTAR :1. . Colan, P. Tudoran . a. Studiul metalelor. „ tiin a” Chi in u 1993, pag. 340.2. G. Nagâ . a. Bazele prelucr rii prin deformare plastic . Edi ia „Tehnica-Info” Chi in u 2002,

pag. 398.3. . . . . ” 1991, . 406-435.4. . . , . . . . . 1990, 528

. .5. . . , . . . . . 1972,6. . . , . . .

1977, 664 . .

Îndrumare metodice

1. Iu. Ciofu, P. Postolache, Iu. olpan, T. Ni ulenco. Studiul i tehnologia materialelor. – Chi in u,U.T.M.: 2006.

2. P. Postolache, Iu. Ciofu, V. auga. Prelucrarea prin deformarea plastic i sudarea materialelor. –

Page 10: SsTM Trifan

Chi in u, U.T.M.: 2000.3. Iu. olpan, P. Postolache, V. Cuconescu, A. Stanciu. „Procese tehnologice de prelucrare la cald

pentru efectuarea lucr rilor de laborator”. - Chi in u, I .P.C.:1991.4. I. Verebceanu, V. Goian, P. Postolache. Prelucrarea la strunguri i ma ini de g urit. - Chi in u, I .P.C.:1991.